Sunteți pe pagina 1din 130

înaceeaşi serîe au mai aparut

Limba engleză în liste şi tabele - Andrei Baataţ


Bancnota de 1 milion de lire sterline - Mark Twain
H Limba engleză în 60 de zile - Andrei Bantas
Capcanele limbii engleze - Andrei Bantaţ, Mihai Radutescu
333 întrebări şi râspunsuri de gramatică engleză - LeonLevifchi
Ce mult contează să fii constant - Oscar Wide
Manualul traducătorului de limba engleză - LeonLevifchi
Insula comorii - R. L Stevenson
Lidia Vianu
Manual de literatură englezâ şi americană - A. Bantaţ, R Qonfea, P. Brinzeu
Lecfii de limba englezâ pentru nivel mediu şi avansat - E. larovici, L Mareţ
Sinonime în gramatica limbii engleze -LeonLevifchi
Don't Worry, English Is Friendly - Andrei Bantaţ
Gramatica limbii engleze - Leon Levifchi
Engleza americană - Edith larovici
Exercijii cu verbe complexe - Stela Şlapac
Spoken English - Florin Şlapac
Test Your Vocabulary - Mariusz Misztal
TOEFL - Pamela J. Sharpe, Ph. D.
Test Your Phrasal Verbs - Daniel Blackman
Engleza pentru admitere (yol. 1) - Andrei Bantaţ
Engleza pentru admitere (vol. 2) - AndreiBantas
Engleza pentru admitere (vol. 3) - Andrei Bantas
English With a Key - Lidia Vianu
Manualul profesorului de limba engleza - A.Sikarzynska,M.Joidziallo-Odrobinska
ENGLISH
Exercijii de gramatica engleza - 0. Chiforan, I. Panovf, I Poenaru
Engleza pentru toji. Spelling and Pronunciation - CDigby, J.Myers
Engleza pentru tbji. Idioms - Jake Allsop, Louise Woods
Gramatica engleză fârâ profesor- R. F. Hanson
WITH A KEY
Teste de limba engleza - B. Pavdowska,Z. Kompinski
Verbele limbii engleze - Claude Gosset
Exercitii de traducere si retroversiune
Engleza pentru toji. English Grammar - Jake Allsop
Engleza pentru toji. English Grammar Exercises - Jake Allsop
Dificultâji şi capcane ale limbii engleze - Olivia Farrington
Gramatica limbii engleze cu exercijii - Claude Vollaire
Test Your English Grammar - Mariusz Misztal.
Exercijii pentru testul TOEFL, Reading & Vocabulary - Elizabeth Davy, Karen Davy
Oxford Guide to Correct English - E. Welner, A. Delahunty
Limba englezâ în teste şi exercijii -. TimarEszter
Gramatica englezâ. Teorie şi exercijii - LaszloBudai
Gramatica engleza pentru elevi - Jean Aqatstein
Objinerea rezultatelor optime la testul TOEFL - Patricia N. Sullivan, Grace Y. 0. Thong
Engleza pentru informaticâ - M. Brookes, F.Lagoutte
Engleza pentru admitere (primele trei volume) - Andrei Bantas
Curs de englezâ generalâ - English for All Walks of Life - 0. Ciuciuc,E. TanSsescu
Teste de limba engleza pentru nivel mediu şi avansat •P.Magyarics,P. Medgyes
English for Business Purposes - Olea Cuciuc, Eugenia Tanasescu
Expresii colocviale Tn engleza americanâ « Richard A. Spears
Limba engleza - gramatica de baza cu exercijii-A.Moravec-Ocampo,A.Farrugia
Gramatica engleza pas cu pas -Andy Jackson, Audrey Jackson
Didactica traducerii * Andrei Bantas, Elena Croitoru
Everyday English - vol 1.

Teora
Everyday English - vol 2. • BarbaraZaffran, DavidKrulik
Engleza pentru jurişti - M. Brookes, D. Holden, W. Hutchinson
Gramatica alfabetică a limbii engleze - Jean Brossard,Sylvie Chevalier
Vorapărea

Engleza în mass-media
Engleza în afaceri
Iată o carte special concepută pentru un tip de exercitii
a carpr rezolvare presupune situarea la un nivel tnediu
sau avansat de stăpânire a limbii engleze:

Exercitiile de traducere si retroversiune.

Vă intimidează termenul "avansat"? Nu este cazul.


Fie şi numai pentru urmatoarele motive:

Exercitiile propuse sunt împărţite


în seturi grupate pe probleme gramaticale.

Scurte prezentări teoretice şi o serie de exemple


însoţesc majoritatea acestor seturi de exercitii.

Deoarece va trebui să folositi frecvent dictionarul,


veţi avea (în sf ârşit) ocazia să vă îmbogăţiţi
substantial cunostintele de vocabular.

si "last but not least"

Cheia exerciţiilor va va oferi posibilitatea nu doar


de a va autoverifica, ci şi de a vă completa eventualele
lacune în cunoaşterea limbii engleze.
Titlul: English with a key

Copyright © 1999,1996 Teora


Retipărită: mai 1999 A. RETROVERSIUNE
Toate drepturile asupra acestei cărţi apartin Editurii Teora.
Reproducerea integrală sau parţială a textului dm aceasta carte I. TENSES
este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Editurii Teora.
1. PRESENT
Distribute
Present: Acţiune prezentă.
Bucuresti: B-dul Al. I. Cuza nr. 39; tel./fax: 222.45.33
Sibiu: Sbs. Alba lulia nr. 40; tel.: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27 - generală, repetată (aspectul comun)
- în desfăşurare (aspectul continuu)
Teora - Cartea prin poştă (I ask, I am asking, I am asked, I am being asked)
CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania
Tel./Fax: 252.14.31 A A. PRESENT TENSE SIMPLE
e-mail: cpp@teora.kappa.ro 1. Deseorl încep câte o carte şi o las apoi sângerează deloc, atunci se vede că e o
netermlnată, fiindcă trebuie să lucrez mult la extraterestră şi mai bine ai cerceta chestiunea
Teora engteză şi seara, când mă apuc să citesc un înainte sâ fie prea târziu.
CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania roman ori o carte de nuvele ori ce altceva mai 7. Cunosc un cerşetor care se preface
Fax: 210.38.28 găsesc, sum obosit. când şi când că e orb şi nu vede absolut
e-mail: teora@teora.kappa.ro 2. Vecinul meu pariază rareori pe cai, aşa nimic, iar a doua zi îl vezi urmărind un film,
că nu cred să cheltuiască vreodată mulţi bani, cerând bani, fiindcă e veteran de război şi
Copertă: Valentin Tănase cu toate că munceşte mult şi câştigă bine. şchlopătează rău.
Director Departament Teora Educational: Diana Rotaru 3. Ciobanul pe care-l cunosc îşi leagă din 8. Ori de câte ori arzi pe foc mâncarea pen-
când în când calul de copacul acela şi vine tru soj, nu te necâji, pur şi simplu întreabă-l
Director General: Teodor RĂDUCANU să-mi bată la uşă, fiindcâ mai întotdeauna îl dacă are bani să te ducă să mâncaţi în oraş,
poftesc sâ Intre şi-i ofer un pahar cu iar dacă refuzâ, du-te singură şi lasă-l sâ flâ-
NOT 3213 LST ENGLISH WITH A KEY limonadă. mânzească. Asta dă întotdeauna rezultate. îi
ISBN 973-601-232-8 4. Căjeaua băcanului nu muşcă mai ni- dă o lecţie. Data următoare.când îi arzi mân-
ciodată pe cei care se apropie de magazin, carea, poţi fi sigură că o să te ducă să mâncaţi
Printed in Romania fiindcă băcânul are întotdeauna nevoie de în oraş fără să fie rugat. •
clienţi şi îşi leagă căţeaua cu un lanţ în fiecare 9. Oricine aduce ghete noi la reparat e pre­
zi dis-de-dimineaţâ. cis trăznit; dar cizmarul are slmţul umorului,
5. Piticul sparge în fiecare zi un pahar doar ca pur şi simplu izbucneşte în râs şi-i cere in-
să se asigure că e încă destui de fioros să-i dividului un preţ pe care o să-l ţină minte cât
înspăimânte pe cei ce intră vreodată în odaia lui, o sâ trăiască.
iar paharele pe care le sparge sunt eel mai 10. Pe oriunde trece, o omidâ mănâncă tot
adesea mai scumpe decât îşi pot permite să felul de frunze şi face găuri uriaşe, pe care le
cumpere mai toţi ceilalţi oameni. poţi recunoşte vârându-ţi inelarul şi asigu-
6. De obicei sângerezi când te tai la deget, rându-ta că gaura nu e mai mare decât atât.
iar dacă sora vitregâ a prietenului tău nu •
2. B. PRESENT TENSE CONTINUOUS T~
1. De obicei iarna construieşte case, dar străinătate şi habar n-are cât o să dureze până
anul acesta Tn ianuarie face o călătorie în se întoarce şi pânâ construieşte coliba pe
5
care aştepţi tu s-o construiască. contrazic, deşi pot să jur pe tot ce am mai pentru vrâjitbrul din Oz, pe care-l înalţă ei. bătrâna doamnă, care e plictisită de singu-
scump că nu face nici un zgomot şi nu . 10. Doctorul este chemat în fiecare searâ, rătatea ei când se întuneeâ şi trimite după el
2. Are de gând să te întrebe dacă mânânci
ceva, iar eu intenţionez să-i spun că un deranjează pe nimeni. dar azi e hotărât să apuce să doarmă înainte de îndată ce apune soarele.
adevârat vânător nu mănâncă niciodată 7. Ai grijă că uiţi de excursia la munte, ceea de a merge, ca de obicei, să flecărească cu
altceva decât vânat, ceea ce sunt sigur că nu ce înseamnă câ nici măcar nu te duci 4 D. PRESENT TENSE SIMPLE & CONTINUOUS *
are şi nici nu va putea face rost, chiar dacă-i într-acolo, ci mergi de fapt cu maşina la mare, 1. Când îşi aduc de obicei părinţii tăi vitregi se ridicâ la foarte puţin, ori e cu adevărat un
spui că mori defoame. unde ştii că prietenii tâi nu te pot însoţi fiindcă
sticleie la umplut? ticălos şi recurge la orice, dacă e să scoată
3. Nu vorbi aşâ de tare, tocmai prind cel nu au voie să facă plajă.
2 Ce faci cu calul pe care călăresc eu de bani?
mai mare peşte din râu şi nu vreau să-l pui pe 8. Directorul stă de vorbă chiar în această obicei până la târg? 8. Mă interesează foarte tare să ştiu când
fugă, aşa că încearcă să citeşti ori să te uiţi la clipă cu elevul acela neobrăzat şi sper câ-l
3. De ce crezi că desenez câinele acesta, îndoi bare la circ, câţi ani ai, cum te cheamă,
cer până-s gata, iar după aceea poţi să şi pedepseşte aspru pentru că a spart toate
dacă nu ca s-o sperii? cât eşti plătit, care-ţi şunt prietenii şi ce crede
cânţi, deşi eu unul nu prea cred că ştii să cânţi ferestrele din ciasa lui.
aşa grozav. 4. Nu ştiu cat de des despică el copacii din directorul despre tine.
9. Cumnatata vine mereu dis-de-dimineaţâ
pădure, dar presupun că o face mai. des decât 9. Când mă due să vorbesc despre afaceri
4. îţi tot spun că pierzi avlonul pentru la mine acasă şi-mi cere să-i repar frigiderul,
îţi spune ţie; aşa că mai bine fii cu ochii pe el, cu el, mănâncă tot timpul, aşa că azi stau
Australia, aşa că rupe-o la fugă dacâ nu vrei cu toate că ştie cât se poate de bine că nu mă
până nu-i prea târziu. acasă; poate sâ se târască la picioarele mele
să rămâi să aştepţi aici încă trei săptămâni, pricep deloc la aşa ceva şi tot ce pot face este
5. Ce arde acolo, că miroase aşa urât? înainte să mă mai due eu să-l văd la ea acasă,
până pleacă avionul următor. să pun pe cineva într-adevăr priceput să-l
5. Dacă copilaşul se agaţă de piciorul tău, repare. 6. De ce sunt mereu trlmis tocmai eu să ori nu mă crezi?
caut râme în grădină când mergem la pescuit 10. Tocmai se taie feliile de pâine, aşa că,
e pur şi simplu neastâmpărat; fiindcă sunt 10. Străbunicul nostru desenează mereu
şi nu e nimeni altcineva dispus să o facă? dacă-l întrebi de ce tot aruncă pâinea veche
prea mulţi musafiri în casă, iar el vrea să-i dăm portrete de-âle prietenilor lui morji, ne spune
atenţie şi să ne jucăm cu toţii cu el cât suntem po\festea vieţii lor, iar apoi se aşteaptă săfim 7. Cât naiba îţi închipui că poate cere pen­ la gunoi, spune-i naşului tău câ şi găinile
aici. fericiţi şi recunoscători, ceea ce mă tern că nu tru un bilet în plus, când ştii doar că preţul lui noastre mor de foame dacă nu le hrănim.
6. De obicei la această oră din noapţe putem fi, mai ales că face acest lucru atunci
doarme adânc şi viseazâ frumos, dar, dacă tu când ne întoarcem acasă după opt ore de 2. PRESENT P E R F E C T
zici că dansează nebuneşte, nu vreau să te muncă, nu glumă.

3 C. PASSIVE VOICE (SIMPLE & CONTINUOUS) T Present Perfect: Acţiune începutâ în trecut şi continuată sau având
1. Când ţi se arată o carte riouă de către consecinţe în prezent.
5. Se sapă şanţuri pe toată întinderea
viitorul tău socru. trebuie sâ par! intelectual şi acestui câmp, cu scopul de a găsi rămăşiţele (I have asked, I have been asking, I have been asked)
să-ţi închipui că tj se oferă o maşină nouă şi unui oraş vechi şi, dacă se va găsi ceva, ţi se
că \i se ce're'să mergi cu ea până-n Delta vor arâta toate descoperirile.
5 A. PRESENT PERFECT SIMPLE T
Dunării, unde poţi fi singur şi unde nu eşti silit 6. Chiar în această clipă se alege o actriţă
să faci nimănui pe plac. 1. Rareori am băut ceva mai cumplit decât rar, poate niciodată, după câte tin eu minte,
pentru rolul Ofeliei şi urmează să i se ofere o
2. Dacă-ţi este promis un Inel de câtre sumă mare de bani ca să joace rolul, dar ce mi-ai dat aici, şi cred pur şi simplu câ precis aşa că, întrucât tocmai m-ai întrebat ce-mi
logodnicul tău, arată-i inelarul şi asigură-te că trebule să-şi facă singură costumul. ai să otrâveşti pe cineva cu marfa asta într-o place şi ce nu-mi place, pot să-ţi spun că nu
are mărimea exactă, spune-i că-i pâcat dacă zi. ştiu dacă-mi plac nucile de cocos, fiindcâ
7. Se aduc azi creioane noi în acest praş şi
inelul e dat înapoi după ce a fost cumpărat. 2. Niciodată-n viaţa mea n-am condus un încă nu le-am gustat.
sunt toate cumpărate de şcolarii care sunt
3. Unei soacre i se refuză de obicei afec- trimişi de învăţătorii lor să cumpere orice pot autobuz atât de iute, aşa că nu trebuie să te • 6. N-am hrănit câprioarele, fiindcă am fost
ţiunea soţiei fiului ei, dacâ nu-i în stare'să gâsi la papetărie. mire dacă nu respect semnele de circulate. prea ocupat azi.
se-mpace bine cu ea, aşa că nu-ţi sili fiul să 3. Sora ei vitregâ tocmai a căzut de pe o 7. N-am avut niciodată nici un regret că am
8. Pacientul e în curs de a fi operat de un
se însoare, decât dacă simte el că n-are chirurg vestit, al cărui nume poate fi gâsit în stâncă şis-a lovit la cot, dar a şi sosit un renunţat la chimie. Am studiat fizica şi am
încotro. doctor s-o îngrijească. ajuns un fizician priceput, ori eel puţin aşa
cartea de telefon, fiindcă numărul lui este
4. în acest birou sunt în curs de a fi trecut acolo. 4. Mai niciodată n-am locuit într-un aparta- sper.
desenate castele în folosul celor pe care-i ment atât de iuxos, cu apă curentă şi încălzire 8. Cei care au dus multe lupte la viaţa lor
9. Maimuţa este privită de către toţi
interesează să cumpere unul şi să locuiascâ arhitecţii care vizitează grădina zoologică, centraiâ, şi care a fost deja plătit de cineva pe au înţeles deja ce vreau să spun când zic că
în el cu copiii, părinţii, socrii, nepoţii, încercând să se relaxeze după o săptămână care nu l-am cunoscut niciodată. am avut noroc că am trăit ia adăpost, lipsit şi
nepoatele şi toate ceielalte rude. de muncă pe brânci la şantierul unui castel 5. N-am mâncat nuci de cocos decât foarte de invidie şi de mândrie.

6 7
9, încă n-am găsit linia şi compasul şi, mele, care au sporit în ultima vreme. pe ei, cu toate că rnulţi l-au considerat prea femeia cu ziua şi s-a săturat cu totul de
întrucât până acum nu le-am pierdut niciodată 10. Nu-tJ f ace griji, vrăjitoareatocmaiafugit costisitor. însurătoare.
pe toate, mi-e teamă să-i spun vârului m'eu'câ într-o altâ pădure, şi, întrucât n-a lăsat pe 9. Femeia care munceşte cu ziua tocmai a 10. Fetei noastreîn casă i s-au dat migdale
aş vrea sâ le iau cu împrumut pe ale lui până nimeni aici care să ne ameninţe, putem vâna fost părâsită de al cincilea bărbat al ei, care a şi, cum ea n-a mai văzut aşa ceva, tocmai a
o sâ pot eu cumpăra altele, din economiile lupi în linîşte, fără teama că o s-o întâlnim. jurat că n-are de gând să se mai însoare, venit la bunicul să afle ce sunt.
fiindcă a avut o experienţă foarte tristă cu
fc B. PRESENT PERFECT CONTINUOUS
1. Cocoşatul aruncă cu scrumiere în spăr- 8 D. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS
6. De câteva ore încoace îi vând bibliote-
gâtorul de bancâ de două ore încoace, dar carului cărţi pe care le-a înghesuit fn geanta 1. De când îngheaţă contabilul şi de ce nu ceva de la el, mai bine te-ai ascunde în pivniţă
spârgătorul de bancă a stat liniştit în tot acest lui şi mă întreb doar cine l-a trimis la mine şi i s-a dat încă haina pe care i-a cumpărat-o şi ai zâvorî uşa, până nu vine să te lovească
tlmp, privindu-l drept în ochi. dacâ o să înceteze vreodată sâ nftai ceară nora luij? şi pe tine.
2. Rândunica zboară de două zile încoace altele. 2. Habar n-am de ce a măcinat morarul 7. De ce este avocatul Jinut în această celu-
şi încă nu a ajuns la cuibul ei, deşi ştie că 7. Fulgarinul farmacistului atârnă în spatele atâta fâinâ, presupun că i s-a dat mai mult lă de atâta vreme şi de ce a fost nepotul lui silit
perechea ei a aşteptat-o în tot acest timp. uşii de două zile încoace, dar el n-a venit sâ-l grâu decât de obicei şi poate că a auzit că vrei să îngenuncheze în faţa temnicerului sâ cearâ
3. De la p vreme încoace, brutarul uită cam ia, ceea ce înseamnă că nu l-a folosit în aceste să i-l iei ca să-l semeni. libertate pentru ei doi, când ştim cu toţii că
multe şi a început sâ umble cu un creiori şl un douâ zile, deşi a plouat cu găleata. 3. L-am întrebat adesea pe dirijor de ce au n-au făcut nimic rău şi că nimeni n-a meritat
carnet, ca sâ noteze tot ce trebuie să-i 8. Gospodina a ascuns o mulţfme de taine crescut fiii lui atât de înalţi, dar el a evitat mai mult ca cei doi să fie liberi?
amintesc eu să facâ. de soţul ei, care e gunoier şi care a mereu sâ-mi râspundă la întrebare, aşa că am 8. Acest pulover gros şi aceste mânuşi cu
4. Sora medicală a plans din nou fiindcă de dezamăgit-o crunt, deşi el nu şi-a dat seama dedus că nu-i prea mândru de înălţimea lor un deget au fost tricotate pentru soldaţii care
câteva săptămâni încoace e prea obosită, iar de acest lucru niciodată. anormală. de două săptămâni luptă cu lăcustele care
doctorul pur şi simplu a refuzat să-i dea un 9. Copilul îine în mână pachetul de cioco- 4. Nu mă întreba de ce iampa ta cea nouă rie-au invadat toate recoitele.
concediu medical de o săptămână. lată de jumătate de orâ încoace, nu-i de mirare a atârnat în tot acest timp de tavan, fiindcă eu 9. N-am nici cea mai vagă idee de ce
5. Portarul îngheaţă de atâta vreme încât că s-a topit şi acum plânge că nu mai are ceea nici n-am pus mâna pe ea, şi sunt sigur câ a tocmai i s-a cerut locotenentului să puna
s-a hotărât să-şi schimbe slujba şi sâ lucreze ce tocmai şi-a cumpărat. stat acolo până acum doar fiindcă masa, fiindcă vede toată lumea că masa a fost
ca mecanic la încălzirea centralâ, aşa că proprietăreasa n-a observat-o încă, fiindcă deja pusă şi soldaţii lui au fost chiar aduşi în
10. Prietenul tău, lingvistul, ţi-a păstrat taiT
tocmai a fâcut o cerere să I se dea slujba na prea multă vreme, nu ştiu de ce a făcut-o, oricum e prea hidoasă ca să fie ţinutâ într-o formaţie acolo să-şi ia cina.
aceea, dar i s-a refuzat mărirea salariului, pe sunt sigur câ l-a venit foarte greu s-o facă, casă de oameni, ca să zic aşa. 10. De ce a fost lăsat singur judecătorul,
care, de asemeni, o solicitase nu de mult. ştiindu-l ce fire vorbareata.arn 5. Unde şi-a ascuns dirijorul peruca şi de dacă nu să hotărască dacâ e ori nu vinovat
când face publicul să-l aştepte? sergentul, şi sâ-l întrebe pe acesta dacă a
7 C. PASSIVE VOICE ( SIMPLE & CONTINUOUS) 6. îmi pot închipui de ce l-a lovit azi giuva- minţit tot timpul ori chiar a spus adevărul?
1. La această cârciumă se beau bâuturi alco 5. Budinca bucătarului a fost deja mânca- ergiulpeborfaşşi, dacăaifurat şltuvreodată
olice şi nealcoolice din anul grevei măturătorilor, tă, a fost incredibil de gustoasâ şi toţi musafirii
cam de când o ocoleşti tu, zicând că ai renunţat au afirmat că de ani de zile n-au mai mâncat
să mai ieşi seara în oraş. o budlncă aşa de buna, poate chiar de când 3. PAST T E N S E
2. Mesajul omului de afacefi a fost primit se ştiu.
azi, iar directorul acordâ acum: o audienţâ 6. Tocmai a fost găsit acul cusătoresei a- Past Tense: Acţiune începută şi terminată în trecut.
partenerului omului de afaceri, care e de mai colo unde este din ziua inundaţiei şi, întrucât
multă vreme în oraş, de la cea mai fierbinte zi s-a putut muta înapoi acasâ, ea a spus că e (I asked, I was asking, I was asked, I was being asked)
din lulie. nespus de fericită câ-l poate iar folosi.
3. Maşina modisfei n-a mai fost condusă 7. Croitorului i-a fost ghicit vjitorul de către 9 A. PAST TENSE SIMPLE
de un timp nec'rezut de lung, fiindcă i-a fost ghicitor şi a aflat că nevasta măcelarului a 1. Şoferul de autobuz, şoferul de taxi şi lui propriul lui exemplar din revista de săp-
frică sâ intre în ea din seara aceea, când a găsit o comoară pe care are de gând s-o şoferul de camion au împrumutat bani de la tâmâna trecută, zicând că speră că vizitatorul
găsit un leu dormind pe scaunul din spate. împartă cu el, fiindcă ea consideră că el e de un cămâtar şi nu i-au înapoiat niciodată, dar o să i-l înapoieze când n-o să mai aibă nevoie
4. Casa zarzavagiului n-a fost locuită de la prea multă vreme prea sărac. aceasta a fost demult şi de atunci cămătarul de el, dar până acum redactorul şef a aşteptat
cutremur, de atât de multă vreme încât 8. Cizmarul acesta n-a fost niclodată uitat i-a lăsat în pace, cu toate că ei se temeau de zadarnic, întrucât acel vizitator anume a
majoritatea oamenilor au uitat deja că e un de client» lui, fiindcă a făcut întotdeauna închisoarea datornicilor. plecat şi nu s-a mai întors.
castel şi se due acolo când ies la iarbă verde. papuci minunaţi şi niciodată n-a cerut mult 2. Redactorul şef i-a împrumutat vizitatoru- 3. Vârstnica dactilografă aprinse o lumâna-

8 9
re şi începu să bată la maşină nuvela prietenei 7. Poliţistul îşi rătâci revolverul şi începu M C. PASSIVE VOICE (SIMPLE FORM)
ei despre un spârgător de bancă; acesta să-l caute în maşină dar, întrucât nu-l putu mulţi pacienţi decât poate trata.
LHaina instalatorului a fost cusută de
stătea în fiecare dimineaţăîn pat până la zece, găsi, recunoscu câ e vinovat; nu ştia unde 6. Când i s-a vorbit regizorului, actorii au
bucătar pe când eel dintâi repara chiuveta, iar
apoi se scula şi telefona la polifie, ca să fie este şi rherita să fie pedepsit. amuţjt şi publicul nu înţelegea ce se întâmplă,
sigur că se ştie că el e acasă. după aceea a pus-ope el şi a îmbucat ceva,
8. Chelnerul a fost indus Tn eroare de in vreme ce bucâtarul se plângea că mănâncă cine se adresează regizorului în mijlocul
4. Lăptarul pierdea de obicei jumătate din hainele scumpe ale clientului lui şi i-aîngăduit spectacolului şi de ce.
prea mult.
sticlele pe care le lua de la fermă, aşa că să piece şi să se întoarcă cu banii pentru notă 7. Regizorul de film a fost confundat cu un
2. Pescarul a văzut că barca îi e scuturată
fermierul se hotărî să-l concedieze, fiindcă se mai târziu, întrucât eel din urmâ i-a explicat că actor şi i s-a dat un costum roşu să se
temea că în ritmul acesta va da falirnent. de vânt, aşa că a intrat în colibă şi a rămas
portofelul lui se află în camera la hotel, aşa acolo, aşteptând să se domolească furtuna, costumeze ca măscărici, ceea ce el a refuzat
5. Chirurgul intenţiona să spună că pacien- încât clientul a plecat şi până-n ziua de azi să facă, deoarece ştia că nu e rolul lui.
numai că barca lui a fost împinsâ către mare
tul nu are nevoie săfie operat, fiindcâ e perfect chelnerul nici că l-a mai văzut. < 8. S-a râs de criticul literar când a făcut o
de vânt şi s-a scufundat.
• sănătos, dar rudele pacientului erau atât de 9. Directorul şcolii l-a cbnfundat pe portar greşeală gramaticală în eseul lui, iar el s-a
3. Avionul pilotului s-a defectat când încer-
hotărâte sâ-l pună să-l opereze pe sărmanul cu gunoierul, i-a dat coşul de hârtii şi i-a cerut ca să decoleze, aşa că atrebuit să meargă pe înfuriat, fiindcă greşeala era de fapt o greşeală
om, încât chirurgul renunîă să mai zică ceva să-l golească, dar portaru! a foşt atât de jignit jos două zile, până a ajuns la satul eel mai de tipar şi redactorul nu vroia să recunoască.
şi pur şi simplu ieşi din odaie. de greşeală, încât şi-a înaintat demisia pe loc. apropiat şi de acolo a telefonat familiei lui să 9. Romancierul a fost pălmuit de omul cu
6. Zise că e doctor, de medicină generală 10. Când directoarea şcolii l-a înţeles greşit barbă roşie, a cărui viaţă a povestit-o în
dea de ştire că e teafăr.
de fapt, şi nu poate vindeca o persoană în pe elevul pe care l-a găsit în grâdină şi a fost 4. Seminţele ciobanului au fost semănate romanul lui, fiindcă eel de-al doilea era un
vârstă de reumatism, că maximum ce poate sigură câ vrea să chiulească, grădinarul a
face e să-i prescrie un medicament să-i în grădina lui toamnatrecută şi de atunci el tot gangster vestit care detesta publicitatea.
asigurat-o că nu e adevărat, că elevul e 10. Savantului i s-a permis să mature po-
uşureze durerea. speră să vadă plante crescând, dar seminţele
nepotul lui şl vrea să-l înveţe grădinâritul. deaua bibliotecii, fiindcă a zls că are nevoie
nu erau bune, aşa că ginerele lui le-asemânat
4o B. PAST TENSE CONTINUOUS degeaba. de mişcare şi nu poate lucra într-o odaie
1. învâjătorul cosea pe câmp când elevii lui puteau. 5. Dentistul a fost aşteptat la gară deunăzi, murdară, iar bibliotecarul era prea ocupat ca
au venit şi i-au spus că exagerează de-a când a venit un chirurg în locul lui şi a comunicat s-o facâ el.
6. Directorul fabricii suna la uşă, dar nu
dreptul muncind din zori până-n seară, aşa câ deschidea nimeni, fiindcă nu era nimeni că dentistul e reţinut la clinică, unde are mai
învăţătorul s-a aşezat să se odihnească în acasă şi, în vreme ce el continua să sune, a te D. PASSIVE VOICE (CONTINUOUS FORM)
timp ce elevii au cosit în locul luf. 6. Când a sosit casierui la bancă, se frecau
venit un vecin şi i-a spus că nu-i nimenl acasă. 1. Se spălau ferestrele şi se ştergea tabia
2. Proprietăreasa auzi fără să vrea ce-i spu- 7. Pe când funcţjonarul alerga să prindă
nea chiriaşul ei soacrel lui, care deja împa- autobuzul, îi tăie drumul un bâiat cu bicicleta, filndcă directorul şcolii era aşteptat să inspec- podelele cu săpun şi apă, se descuiau uşile şi
cheta, hotârâtă să piece din casâ şi să nu se se ciocniră şi căzură amândoi, fură duşi la teze clasa şi învăţătorul vroia să i se acorde o se deschideau ferestrele,
mărire de salariu. 7. Suflerul îşi sufla nasul chiar când se ridi-
mai întoârcâ niclodată, ceea ce a şi făcut în spital şi azi tocmai II s-a îngăduit sâ piece
cele din urmă, spre marea uimlre a ginerelui acasă. 2. Se construiau noi teatre şi erau chemaţi ca cortina şi publicul a început să râdă când
el. mulţi actori să joace acolo, întrucât oraşul a auzit zgomotul şi n-a vâzut pe nimeni pe
8. Vânzâtorul ambulant vindea unei fetiţe
3. Mecanicul de locomotivă îi plăti unui scoici, când un câine dădu năvalâ, lătră la urma să devinâ un centru cultural important, scenă.
eel mai bun loc unde să locuiască un 8. Gravorul era condus în formaţje laînchi-
adolescent s'â-i spele locomotiva şi s-o facâ amândoi şi-i sperie pânâ o luară lafugă, după
dramaturg. soare împreună cu ucenicul lui, care striga cat
să strălucească, în timp ce el bea o bere şi care'se apucă să mânânce salamul din sacul
vorbea despre cai la cârciumă, dar adoles- vânzătorului ambulant. 3. Se deschideau toate uşile şi oamenii îl ţinea gura că sunt duşi la închisoare tocmai
centul porni locomotiva în lipsa lui, n-o mai năvăleau în stradă să vadă elefantul care era când termină şifonierul împăratului.
putu opri şi ieşi din gară. 9. Doctorul a trimis dupâ sbră în vreme ce dusînapoi la.circ. 9. Pânzele pictorului erau privite cu interes
tu cumpărai medicamentul, fiindcă a zis câ
4. Bibliotecarul făcea ordine între cărţj nimeni nu ştie să facă o injecţie la fel de bine 4. Se încuiau portjle parcului şi erau izgo- de vizitatori, care erau conduşi prin muzeu de
când intră cineva şi ceru via{a lui Napoleon, ca sora, niţi toţi vizitatorii, fiindcă era noaptea târziu şi un savant mai în vârstă, cu ochi albaştri şi
pe care bibliotecarul nu i-o putu da, fiindcă portarul era îngheţat, flămând, pica de somn cărora li se spunea că acelea sunt cele mai
10. Zidarul cumpăra cărămizi când l-am în- şi vroia să piece acasă. bune picturi din lume.
tocmai o citea primarul oraşului.
tâlnit şi mi-a spus câ are nevoie de ele ca să-şi 5. Se trăgeau toate perdelele la o parte, 10. Crainicul spuse că se curăţă toate co-
5. Dramaturgul repeta mereu glume vechi, construiasca o căsuţă la ţară; unde speră să se
ceea ce-i plictisea de moarte pe toţi prietenii mute cu familia pe timpul verii. fiindcă toată iumea vroia să vadă dulgherii şurile şl coşarii contemplau ideea unei greve
lui şi-i făcea să-l ocolească ori de câte ori traversând strada în şir indian, fiecare ţinând generale, fiindcă pretindeau că e prea mult de
un scaun în mâini şi apoi aruncându-l într-o muncă.
grămadă de gunoi.
10 11
45 B. PAST PERFECT CONTINUOUS
« E. PAST TENSE SIMPLE & CONTINUOUS
1. De ce vărsa lacrimi secretara când i-a 1. îngrijitorul dormea. Dormea de câteva temniţă.
dormit deloc azl-noapte cu toate că le-ai luat?
spus şeful ei că trebuie să bată din nou tot ore când veni directorul şi afirmă câ e hotărât 7. Borfaşul ne spunea de mult că fosta lu
6. A cui maşină mergea cu viteză spre sat să-l concedieze fiindcă nu face niciodatâ sotje e mână-n mână cu băcanul, care-ş
textul la maşină, cu toate că strălucea soarele
acum o sâptămânâ, până ce a lovit o vacâ şi
şi ea ştia că el se duce la pescuit? nimic şi e un pierde-vară. înşela clrenţii când cumpărau trabuce, şi de
a început să se învârtă ca un titirez?
2. De ce a intrat maioul atât de mult la apă 2. Paznicul de noapte cutreiera curtea cu aceea fură de la ei de când l-a părăsit nevasta.
7. Oe ce scrlai mereu casă cu c mare, când
când l-am spălat şi. de unde l-ai cumpărat, am studiat engleza împreună? repeziciune de când auzise zgomote în 8. Piratul cutreiera oceanele de un an, cânc
flindcă am de gând să-l due înapol acolo şi mansardă. s-a întâlnit cu preotul, câruia i-a mârturisit ce
să-mi recuperez banii, aşa cum am fâcut 8. De ce-şi vărsa laptele la două zile şi de 3. Marinarul lipsea de doi ani de acasă şi întotdeauna a tras mâţa de coadă şi a spera
întotdeauna. ce-şi arunca brânza din douâ-n două săp-
cutreierase toate mările şi oceanele pămân- să se îmbogăţească.
tâmâni când era fermier?
3. In ce trâgeai deunăzi, când mă plimbam tului. 9. Episcopul afirmâ că vizita de o lune
prln pâdure şl era cât pe ce să mă omori cu 9. Ce carte te aştepţi sâ aduc de vineri 4. Poştaşul ducea scrisori de o zi întreagă, ţinutul, când prietenul lui i-a dat de ştire că E
puşca? într-o săptămână şi de ce nu mi-ai spus mai
când veni un domn bâtrân să-l întrebe de ce intrat la apă, şi-a neglijat îndatoririle şi avea SE
devreme câ vrei sâ vin la şcoală într-o zi când
4. Când a fost ucis deţjnutul evadat şi de . mă aşteptam sâ flu liber? nu şi-a primit încă ziarul, iar poştaşul obosit se fie pedepsit pentru aceasta.
ce n-a trimis poliţja câini sâ-i mlroasă urmele înfurie de-a binelea. 10. Iluzionistul nu ştia de ce a tot spus CE
acum mai multe săptămâni, când a început să 10. Ale cui etichete le lipeai când a trebuit 5. Curăţa coşuri de la vârsta de şapte ani e ca şi făcut, întrucât era convins câ nu poat€
jefuiască locuinţele de la ţară şi să înspâi- sâ te înţep ca să te fac sâ înţelegi că sunt acolo şi mereu îşi spunea că a fost tras pe sfoarâ, şcoate la ivealâ porumbei din joben, fiindce
mânte copiil? şi am de gând să-ţi pun câteva întrebări
fiindcă el vrusese sâ se facă poliţist. nu fuseserâ puşi acolo dirfâinte, iar el nt
personate, la care mă temeam că s-ar putea
5. Ce pastlle de dormit af luat şi de ce n-al sâ nu-mi răspunzi? 6. Hoţul fura ceasuri de mai bine de un an fusese niciodată magician.
când a fost prins si condamnat la doi ani de
A& C. PASSIVE VOICE
4. PAST PERFECT 1. Aligatorul fusese văzut Tn râu cu mult erau ai ei.
înainte să sosim noi. 7. Vulpoiul fusese trimis la grădina zoolO'
Past Perfect Acţiune trecută, care are loc înaintea unei.alte 2. Ursoaica fusese vânată pentru blana ei gică după ce fusese prins încercând să fur«
acţlunf trecute. minunată. pui din coteţele sătenilor.
(I had asked, I had been asking, I had been asked) 3. Ursul fusese reperat zece kilometri la 8. Vulpoaica fusese adusă din vizuina ei ce
sud de sat, dar nimeni nu îndrăznise să se să fie arătată copiiior care nu vazusere"
ducâ sâ-l vâneze. niciodată-n viaja lor o vulpoaica.
4*t A. PAST PERFECT SIMPLE 4. Ursul polar fusese acoperit de zăpadâ 9. Râsul nu se temuse niciodată de nici ur
1. Regele şi reglna erau căsătoriţl de mult pe când dormea de o zi şi o noapte. animal până ce văzu o pumă doar la micE
6. Omului de afaceri i se predase chineza
când băiatul pe care-l vezi acolo s-a născut şi în copilărie, dar uitase limba şi o învâţa din 5. Lupul fusese împuşcat în cap pe când depărtare de el.
a fost botezat. nou. încerca să ucidă o căprioară pe care o 10. Leopardul nu mai fusese niciodatâ fă
2. Abia lovise minfstrul câinele, când s-a prinsese. cut să sarâ peste o colibă, dar în timpul unu
7. Antropologul suferise o operaţie, care-l
ivit proprietarul lui şi ministrul s-a simţit obligat fâcea sâ arate ca o maimuţă şi se apucâ pe 6. Lupoaicei i se dăduseră zece pui de safari traversă un sat de băştinaşi şi sâri pestt
să-şi ceară scuze şi s-o rupă la fugâ. datâ să se studieze. animale sălbatice şi avea grijă de toţi de parcă tot ce-i ieşi în drum.
3. Oe abia jurase preşedinfele că a spus
8. Omul de ştilnţă purtase cămaşă cenuşie
adevărul şi numai adevârul, când un cerşetor
cu mult înainte să ajungâ la modâ şi fu amărât
a intrat ţanţoş în sala de întruniri şl l-a acuzat
când toţi începurâ să poarte şi el trebul s-o
5. PRESENT. PRESENT PERFECT.
că a minţit tot timpul.
schimbe ca să arate altfel decât ei. -17 PAST TENSE. PAST PERFECT.
4. De abia văzu ceasornicarul balonul urn-
9. Fizicianul câştigase deja premiul Nobel
flat că şi începu sâ deseneze un ceas pe el,
până când împunse cauclucul şi balonul se cănd se retrase dln grupul vostru, filndcă 1. Dacă a pierdut pălăria directorului, nu întreabă-l ce s-a întâmplat, fiindcâ era foarte
sparse. lucraji la ceva ce dura de prea multâ vreme. vreau sâfiu în pielea lui, fiindcă pălăria zăcea bine dispus înainte s-o vadă pe sora te
10. Matematicianul tocmai îşi întorsese de ani de z.ile pe scaun până s-o găsească el, vitregă, care-l aştepta de două ore înainte SE
5. De abia şi-a terminat milionarul zahărul
ceasul şi era gata sâ plece-n oraş când gâsi iar directorui încă n-a descoperit că lipseşte. se întâlnească.
că îşi şi scoase hainele şi'trecu înot râul ca sâ
mai comande,. un jucâtor de fotbal alergând prin grădiniţă şi 2. Dacă crezi că nu-i sunt to{i boii acasă, 3. N-am fost până acum la curent ci
câlcându-i în picioare straturile de flori.
12 1E
necazurjle tale dar, când socrii tăi mi-au spus încercat să mă-nţeleg cu el, dar el a plecat ieri 17. Când va fi cumpârat pentru fermă un 19. Când va fi câinele de pază lâsat în li­
că zaci de săptămâni de zile în pat şi că pleci trântind uşa şi zicând că n-afost niciodată aşa câine ciobănesc? bertate?
în Australia ca să fii operat, m-am hotărat pe de sătul de toate. 18. Cărui fel de buldog îi va fi îngăduit sâ 20. Ai să cumperi vreodată câini de vână-
data că trebuie să vin să te văd, aşa că 8. Şl-a tălat craca de sub picioare când a intre în curte cat sunt eu acolo, fiindcă de toare să mă înveţi să vânez?
lată-mă. mărturisit că furâ stllouri de luni de zile şi că a obicei mă tern de câini şi cred că am s-o iau
4. întotdeauna plătesc eu oalele sparte, de fosf prins de poliţie cam din douăîn două luni, la goană de îndată ce se iveşte.
aceea refuz să te ajut, în ciudafaptului că m-ai dar acum nevasta lui l-a iertat şi l-a făcut să
rugat de mult s-o fac, şi ştiu că promisesem, promită câ nu mai fură şi se poartă ca lumea. 7. FUTURE PERFECT
dar m-am răzgândit. 9. Când i-am descoperit şotta, arâta ca pă-
5. A râmas tablou când a aflat că socrul lui câliciul păcălit, fiindcâ o pregă|ea de zile
cumpără oi şi a strigat că n-a îngrijlt niciodată întregi şi chiar şi acum nu-i vine sâ creadă că Future Perfect: Acţiune viitoare, care are loc înaintea unui alt moment viitor.
nici un animal, ceea ce e adevărat şi a rămâs l-am împiedicat să dea foc acelel grămezi de (I shall have asked, I shall have been asking, I shall have been asked)
adevărat până-n ziua de azi, deşi familia lui are hârtil, de care el nu avea, dar noi aveam mare
acum o turmă uriaşă. nevpie.
• 6. A spus că-i ajunge, muncea din fragedă 10. A fost ultima picătură: când a spus ca 43 A. FUTURE PERFECT SIMPLE
copilărie, că vrea săvadă lumea, aşa că a se plimbă de cinci ore în vreme ce noi îi 1. Până când ai sâ-i spui că ai vrea ca el să mică şansă să încerci să-i ascunzi adevărul,
plecat într-un tur al lumii şi acum vizitează făceam temele, tatăl lui l-a luat la bătaie şi spunâ iucruriior pe nume, el îtj va fi spus deja aşa că mai bine ai fi cinstit şi i-ai spune
Franţa. acum e sigur câ nu i-am fost niciodată prieteni tot ce a făcut şi-ţi vei da seama că mai bine adevărul chiar acum.
7. Eram sigur câ e pus pe rele, aşa că am credincioşi. nu-ţi spunea nimic. 6. înainte să ajungi să mă cunoşti, el îţi va
2. înainte sâ zici că e gata pentru azi, fostul fi spus că una gândesc şi alta vorbesc, aşa câ
6. FUTURE tău soţ va fi bătut la maşinâ toate scrisorile şi te avertizez ca să nu apară vreo neînţelegere.
va fi stenografiat discursul pe care al refuzat 7. Până să-mi spună el câ prea întind
SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE & PASSIVE VOICE coarda, îl voi fi rugat să-mi împrumute o sumă
să-l asculţi.
3. Până la următoarea voastrăîntâlnire elîţj mare de bani şi, dacă am noroc, o să rhi-o dea
Future: Acţiune vlitoare. va fi dezvăluit taina tuturor celor care te pe loc.
(I shall ask, I shall be asking, I shall be asked) cunosc şi vor râde cu toţii de tine, iar tu nu vei 8. înainte să-ţi spunâ că poţi folosi expresia
mai putea să te ţii tare. „nu strica orzul pe gâşte", eu o voi fi folosit
4. Presupun că o fi terminat de făcut temele deja în eseul meu.
1. Pantera de la grădina zoologică e în să-ml găsesc mai întâi nevâstuica, fiindcă e a 9. Nu-i spune să nu-i facă ochi dulci,
libertate acum şi sunt sigur că va fi foarte greu vărului meu, care va fi foarte amărât dacâ-l şi precis că s-a dus în oraş fiindcă vroia să
vadă un film şi chiar întrebasedacă ştiu ce fiindcă îţi va fi uitat sfatul până ce o va vedea.
s-o prinderh iar. spun câ am pierdut-o. rulează. 10. A plecat, aş.a că presupun că o fiînţeles
2. Am să cumpăr o zebră pentru fiica 9. O sâ mâ joc cu un hârciog când o.să mă că ea nu vrea ca el să se tragă de şireturi cu
5. Nu vinde castraveţi grădinarului: v'a fi
fratelui tău vitreg, care a cerut una acum due să-mi văd bunicii. ea.
câteva zile şi i-am promis pâ o să-l aduc. aflat tot ce e de ştiut înainte să ai tu cea mai
10. Popândăul o să sară peste tot pe aici
3. O să dea voie cuiva tigrul şi ţigroalca sâ dacă nu-l iei odată.
se apropie de puli lor? 20 B. FUTURE PERFECT CONTINUOUS
11. lepurele de câmp va fi vândut la târg,
4. Leul şi leoaica n-au să stea la grădina fiindcă vânâtorul are nevoie de bani să 1. Săptămâna viitoare pe vremea asta se va un sfert si, cum sunt grăbită, aş vrea să vii si,
zoologicâ, e păcat să-i duci acolo, fiindcă au cumpere o puşcă şi gloanţe noi. fi aflat în sprtal de o lună de când a încasat-o, dacă nu te deranjează, să termini treaba în
nevoie de libertate înainte de toate. fiindcă n-a ascultat de ordinele directorului de a locul meu.
12. 0 să ţi se dea.un iepure de casă ca
5. Maine pe vremea asta acest elefant se răsplată pentru purtarea frumoasă. nu juca fotbal în timpul orelor. 4. La anul pe vremea asta voi fi studiat de
va plimba pe strâzile Londrei, admirat atât de 2. L-am luat pe nepusă masă fiindcă toc- doi ani trei limbi străine deodată, dar trebuie
13. Şobolanul are să fie omorât într-o zi de
copii cât side oamenii mari. o pisică. mai i-am explicat că luna viitoare voi fi lucrat să mărturisesc că nu voi şti nici una la
6. Nu vâ supâraţi, rămâneţi multă vreme la de douăzeci de ani Tn acest birou, aşa că mai perîecţie.
14. Chiar va fi trimis şoricarul acesta în Ja-
noi? ponia? bine nu m-ar învăţa el pe mine cum se fac 5. Voi fi umblat săptămâni de zile după
7. Am sâ plec în curând dacă dihorul acela lucrurile.. potcoave de cai morţi, înainte să-mi spună el
15. Al cui căţeluş va fi adus înâuntru pentru
e bine zăvorât pe undeva. a fi examinat mai întât? 3. Voi fi spălat vaselede o oră la zece fărâ că nu-s pe drumul eel bun.
8. N-am să te mai deranjez, dar trebuie 16. Unde vâ fi găsită pisicuţa care a fugit?
14 15
necazurjle tale dar, când socrii tăi mi-au spus încercat să mâ-nţeleg cu el, dar el a plecat ieri 17. Când va fi cumpărat pentru fermă un 19. Când va fi câinele de pază lăsat în li­
că zacl de săptămânl de zile în pat şl că pleci trântind uşa şi zicând că n-a fost niciodatâ aşa câine ciobănesc? bertate?
în Australia ca să fii operat, m-am hotărât pe de sătul de toate. 18. Cărui fel de buldog îi va fi îngăduit sâ 20. Ai să cumperi vreodată câini de vânâ-
data că trebuie să vin să te văd, aşa că 8. Şi-a tăiat craca de sub picioare când a intre în curte cat sunt eu acolo, fiindcă de toare să mâ înveţi să vânez?
iată-mă. mărturisit că fură stllourl de iuni de zile şi că a obicei mă tern de câini şi cred că am s-o iau
4. întotdeauna plătesc eu oalele sparte, de fost prlns de poliţie cam din douăîn două luni, la goanâ de îndată ce se iveşte.
aceea refuz să te ajut, în cludafaptulul că m-ai dar acum nevasta lui l-a iertat şi l-a fâcut să
rugat de mult s-o fac, şt ştiu că promisesem, prom'rtă că nu mai fură şi se poartă ca lumea. 7. FUTURE PERFECT
dar m-am răzgândit. 9. Când i-am descoperit şotia, arăta ca pă-
5. A rămas tablou câhd a aflat că socrul lui câliciul păcălit, fiindcă o pregâjea de zile
cumpâră oi şi â strigat câ n-aîngrijit niciodată întregi şi chiar şi acum nu-i vine să creadă câ Future Perfect: Acţiune viitoare, care are loc înaintea unui alt moment viitor.
nici un animal, ceea ce e adevărat şl a râmas l-am împiedicat să dea foc acelei grămezi de (I shall have asked, I shall have been asking, I shall have been asked)
adevârat până-n ziua de azi, deşi familia lui are hârtii, de care el nu avea, dar noi aveam mare
acum o turmă uriaşă. nevoie.
• 6. A spus că-i ajunge, muncea din fragedă 10. A fost ultima picătură: când a spus ca 43 A. FUTURE PERFECT SIMPLE
copilărie, că vrea sâvadă lumea, aşa că a se plimbă de cinci ore în vreme ce noi îi . 1. Până când ai să-i spui că ai vrea ca el să mică şansă sâ încerci să-i ascunzi adevărul,
plecat într-un tur al lumii şi acum vizitează făceam temele, tatăl lui l-a luat la bătaie şi spună lucrurilor pe nume, el îţi va fi spus deja aşa că mai bine ai fi cinstit şi i-ai spune
Franţa. acum e sigur câ nu I-am fost niclodată prieteni tot ce a făcut şi-ţi vei da seama că mai bine adevârul chiar acum.
7. Eram sigur că e pus pe rele, aşa că am credincioşi. nu-ţi spunea nimic. 6. înainte să ajungi să mă cunoşti, el îţi va
2. înainte să zici că e gata pentru azi, fostul fi spus că una gândesc şi alta vorbesc, aşa că
tău soţ va fi bătut la maşină toate scrisorile şi te avertizez ca să nu apară vreo neînţelegere.
6. FUTURE
va fi stenografiat discursul pe care ai refuzat 7. Până să-mi spună el că prea întind
SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE & PASSIVE VOICE să-l asculţi. Coarda, îl voi fi rugat să-mi împrumute o sumă
3. Până la următoarea voastră întâlnire el îţi mare de bani şi, dacă am noroc, o să mi-o dea
Future: Acţiune viitoare. va fi dezvăluit taina tuturor celor care te pe loc.
(I shall ask, I shall be asking, I shall be asked) cunosc şi vor râde cu toţii de tine, iar tu nu vei 8. înainte să-ţi spună câ poţi folosi expresia
rnai putea să te ţli tare. „nu strica orzul pe gâşte", eu o voi fi folosh
4. Presupun câ o f I terminat de făcut temele deja în eseul meu.
1. Pantera de la grădina zoologlcă e în să-mi găsesc maiîntâi nevăştuica, fiindcâ e a şi precis că s-a dus în oraş fiindcă vroia să 9. Nu-i spune să nu-i facă ochi dulci,
libertate acum şl sunt slgur că vafi foarte greu vărului meu, care va fi foarte amărât dacă-i vadă un film şi chiar întrebasedacă ştiu ce fiindcă îţi va fi uitat sfatul pânâ ce o va vedea.
s-o prinderh iar. spun câ am pierdut-o. rulează. 10. A plecat, aşa că presupun că o fi înţeles
2. Am să cumpăr o zebră pentru fiica 9. O sâ mă joc cu un hârciog când o să mă 5. Nu vinde castraveîi grâdinarului: va fi că ea nu vrea ca el să se tragă de şireturi ci
fratelui tău vitreg, care a cerut una acum due să-mi văd bunicii. aflat tot ce e de ştiut înainte să ai tu cea mai ea.
câteva zile şi i-am promis pâ o să-i aduc. . 10. Popândăul o să sară peste tot pe aici
3. O să dea voie cuiva tigrul şi ţigroaica să dacă nu-l iei odată.
se apropie de puii lor? 20 B. FUTURE PERFECT CONTINUOUS
11. lepurele de câmp va fi vândut la târg,
4. Leul şi leoaica n-au sâ stea la grădina 1. Săptămâna viitoare pe vremea asta se va un sfert şi, cum sunt grăbită, as vrea să vii şi
fiiridcă vânâtorul are neyoie de bani să
zoologicâ, e păcat să-i duci acolo, fiindcâ au cumpere o puşcă şi gloanţe noi. fi aflat în spital de o lună de când a încasat-o, dacă nu te deranjează, să termini treaba îr
nevoie de libertate înainte de toate. fiindcă n-a ascultat de ordinele directorului de a locul meu.
12. O să ţi se dea.un iepure de casă ca
5. Maine pe vremea asta acest elefant se nu juca fotbal în timpul orelor. 4. La anul pe vremea asta voi fi' studiat d<
răsplatâ pentru purtarea frumoasă.
va pllmba pe strâzile Londrei, admlrat atât de 2. L-am luat pe nepusă masă fiindcă toc- doi ani trei limbi străine deodată, dartrebui<
13. Şobolanul are sâ fie omorât într-o zi de
copii cât şi de oamenii mari. mai i-am explicat că luna viitoare voi fi lucrat să mărturisesc că nu voi şti nici una I;
o pisică.
6. Nu vă supăraţi, rămâneţi multâ vreme la de douăzeci de ani în acest birou, aşa că mai perfecţie.
14. Chiar va fi trimis şoricarul acesta în Ja-
noi? bine nu m-ar învâţa el pe mine cum se fac 5. Voi fi umblat săptămâni de zile dup;
ponia?
7. Am şă plec în curând dacă dihorul acela lucrurlle. potcoave de cai morţi, înainte să-mi spună €
15. Al cui căţeluş va fi adus înâuntru pentru că nu-s pe drumul eel bun.
e bine zăvorât pe undeva. a fi examinat mai întâi? 3. Voi fi spălat vasele de o oră la zece fără
8. N-am să te mai deranjez, dar trebuie 16. Unde vă fi gâsită pisicuţa care a fugit?
14
24 C. PASSIVE VOICE Zh C. PASSIVE VOICE

1. Va fi prins asupra faptului înainte să-l 1. Cameleonul credeam că va fi trimis la bine nimănui.
4. Până ce ai sâ cumperi cursa de soared, grâdina zoologică aşa cum promiseseră, dar 4. îmi închipuisem că şarpele cu clopoţei
potj preveni că nu trebule să se alăture acelui şoarecele va fi mâncat de pisică, aşa că mal
grup, fiindcă au de gând să jefuiascâ o bancă. bine nu te grăbi. l-au dus la munte şi de atunci e libe'r. are să fie înregistrat de cercetătorii aceia, dar
2. Motanul va fi vândut la negru înainte sâ 2. Mă temeam câ şarpele boa o să fie făcut îmi dau acum seama că mă înşelam, nu vroiau
ai vreme să-l găseşti, dacă-l laşi să iasă 5. Broasca va fi fost până mâine înlocuită bucăţele de dinţii crocodilului şi încă de atunci decât să se uite la el.
noaptea singur-slngurel.' cu o broască râioasă dacă nu aduci o broască tot încerc să-i tjn departe unul de celălalt. 5. Mă aşteptam să fie ucisă cobra înainte
ţestoasă să i-o dai pazniculul de noapte de la
3. Căţeaua va fi lovftâ cu piciorul de polijlst 3. Străbunicii lui au prezis odatâ că şarpele să intru în odaie şi pot spune că am fost
grădina zoologică, ale cărui animale favorite
până ai să traversezi tu strada s-o iei, fiindcă va fi surghlunit din rai fiindcă nu făcuse nici un îngrozit s-o găsesc vie, aşteptându-mă.
au fost întotdeauna broaştele Jestoase, pe
mereu zgârie cizmele polijiştilor.
care le-a pierdut în decursul vremii.
9. PRESENT. PRESENT PERFECT.
8. FUTURE-IN-THE-PAST 25 PAST TENSE. PAST PERFECT.
1. Cred câ citeşte, fiindcă ştiu că citeşte în 10. Mereu ceri cu împrumut bani de la
Future-in-the-Past actjune viltoare fajă de un moment trecut. Folosit numai fiecare seară la ora asta şi nu vreau să-l oameni! N-ai muncit niciodată până acum ori
m subordonate care au un timp trecut în principalâ deranjez până nu termină pagina şi nu mă ai cheltuit averea tuturor rudelor şi acum cauţi
cheamă. altă sursă?
(I should ask, I should be asking. I should be asked).
2. Am terminat de citit romanul ieri, pe când 11. Am şi uitat ce m-ai rugat să.ţin minte,
tu înotai, fiindcă afară era foarte cald şi am aşa că te rog aminteşte-mi ce mi-ai spus ieri,
22 A. FUTURE-IN-THE-PAST SIMPLE aşteptat până te-ai întors de la bazin ca sâ ţi-l când m-ai rugat să nu uit şi uu nu tin minte
1. M-a prevenit că o sâ mă pripesc dacă o înapoiez. despre ce era vorba.
înainte să anunţe pe toată lumea că a fost
să cumpăr mătura aceea costisitoare, dar numit director. 3. Ce făceai când te-am sunat şi n-ai vrut 12. Ce-ai făcut ieri nu trebuie să se mai
n-am vrut sâ-l ascult şi tocmai am cumpârat-o. să vorbeşti cu mine? întâmple. Sora ta n-a făcut niciodată aseme-
2. A ameninjat că o să dea taina în vileag 6. Era sigur că fata lui are să facâ carieră,
4. Ascult concertul acesta de când a înce- nea lucruri şi doar a fost crescută de aceiaşi
dacă n-am să-i plătesc o sumă mare de bani, fiindcă era muncitoare şi ambiţjoasă.
put să ningă, de 1a şapte, şl sunt sigur că părinţi ca şi tine.
care se ridică la mai mult decât îmi puteam 7. Nu ţi-am spus eu că şeful o s-o lase mai
permite. moale când al sâ-l spul că a făcut câteva emisiunea muzicalâ a început de mult, dar 13. Degeaba cauţi, hoţul a furat ieri toate
greşeli în raport? n-am avut timp să deschid radioul pânâ acum, hârtille când ai lăsat uşa descuiată, aşa că nu
3. Mi s-a spus că va fi ieftin ca braga, dar fiindcă trebuie să exersez zilnic la plan. poţi găsi decât ce-a uitat el să ia.
se înşelau cu toţli, un ceas de aur e îhgrozitor 8. Eram sigur că mai devreme sau mal
târziu foarfeca are sâ prindă bine, fiindcă era 5. Dacâ n-ai văzut încă piesa aceea, du-te cât 14. Făceam scufundări de douâ ore şi
de scump, aşa că în locul iui am cumpărat o
brăţară. croitor şi nu se putea să n-aibâ nevoie de ea. mai curând. George a văzut-o alaltăieri şi zice jumătate, când a venit şi ne-a interzis să mai
lcăerau acolo o mulţime de oameni şi că n-a mai plonjăm, fiindcă era prea târziu şi vroia să ne
4. N-am crezut câ ai sâ ai îndrăzneala sâ-i 9. A mărturisit că o să-i ajungă cuţitul la os
yazut o piesă aşa de bună. ducem acasâ.
spui că scumpul mai mult păgubeşte, fiindcă dacă o să-i tot găsesc nod în papurâ.
6. Când te-ai întors de la gară? Aştept aici 15. Mănânc de când ai plecat şi mâncam
toată viaţa lui a cumpărat lucruri ieftine şi 10. Mama lui vitregă a promis că va trece la
niciodată nu şi-a dat seama că în feful acesta subiect de îndată ce va sosi toată lumea, dar nu de mai bine de o orâ şi nu te-am văzut venind. de câtâva vreme şi înainte să pleci, aşa că
a cheltuit mal mult. Vii deseori acasă aşa de târziu când te duci presupun că doctorul are dreptate să spună
înainte, fiindcâ nu vroia sâ trebuiască să spunâ
acolo? că n-am să pot slăbi niciodată dacă nu pleci
5. Mi-am închipult că o să-şi dreagâ glasul aceleaşi lucruri de două ori. mai des şi nu eşti cu ochii pe mine.
7. Ce ştii despre dramaturgul care a sosit
a aseară de la Londra şi care, după câte ştiu, a 16. Desenează case de când era copil, de
3 B. FUTURE-IN-THE-PAST CONTINUOUS
1. Doctorul a hotărât că va locui în Franţa scris mai multe piese decât toţi dramaturgii fapt tot timpul desenează, chiar şi când
în următoarele cinci sâptămânl. 4. Măcelarul a declarat că va vinde sala- tlin lume? vorbeş'ti cu el şi ştiatot despre arhitecturăîncă
muri a doua zî toată ziua, aşa câ va fi prea o- 8. Ai auzit buletinul meteorologic? Dacă o înainte să ia examenul de admitere.
2. Arheologul a afirmat că va lucra ca pro-
cupat ca să vină la petrecere. să plouă azi, trebuie să-mi iau umbrela, dar 17. Nepoata ei târguia când s-au întâlnit şi
fesor universitar tot restul vieţii lui.
3. Marinarul a jurat că va naviga spre Spa- 5. Zarzavagiul spera că o să sape în mereu o uit, aşa că, te rog, adu-mi tu aminte. eaînsăşi a mărturisit că şi-a cheltuit toţi banii,
nla în timpul taifunulul. grădlnă duminică toată ziua. '''' 9. L-ai cunoscut pe actorul cu care vor- dar acum mâ tem că s-au apucat să fure din
beam şi care l-a jucat ieri pe Hamlet împreună magazin, fiindcă nici una din ele nu.mai are
cu actrija care o interpreta azi pe Ofelia? bani şi totuşi tot mai târguiesc,■;'■'

16 17
•c2-Exerci{ii de iraduccr»
18. II cunoşti pe instalatorul care ne-a repa- oprească până la lăsarea întunericului. 1 1 . CONDITIONAL PRESENT
rat cada? A plecat asearâ la Londra, fiindcă 20. Patina de când răsărise soarele, când
fusese de mult chemat acolo şi încă nu s-a gheaţa s-a topit şi el a căzut în apa îngheţatâ. Conditional Present (I should ask, I should be asking, I should be asked)
întors. A venit -direct acasă, dar de atunci are
19. Copiii se jucau. Se jucau de când ieşi- pneumonie şi nu pot decât să sper că acum 2 7 A. C O N D I T I O N A L PRESENT (SIMPLE F O R M )
seră din casă şi n-aveau de gând să se se simte puţin mai bine. 1. Strâbunica lor ar ărăta mai tânâră, dacă 6. Cumnatul lui nu te-ar ocoli, dacă nu te
n-ar purta ochelari. cerţai cu toatâ familia.
10. PAST T E N S E . PAST PERFECT. 2. Soacra ta te-ar ajuta mai mult, dacă ai 7. Cine ar ajuta-o pe sora ta vitregă, dacă
invita-o mai des pe la tine. n-^a'ş f i eu?
SL<S FUTURE-IN -THE-PAST
3. Mama ei vitregă s-ar purta mai bland, 8. Caracatiţa n-ar pârea aşa de rea ca hra-
1. Am sosit săptămâna trecută, când el ai zis că tj-ai cheltuit toate economiile şi vei dacâ n-ar munci atât. nâ, dacă ai fi obişnuit s-o mânânci.
înota, iar tu tocmai îţi pierduseşi geanta şi o merge la cerşit. 4. Strâbunicul nostru ar pleca în Africa, 9. Racul n-ar merge înapoi, dacă ar putea
căutai, fiindcă portarul îţl spusese câ ai s-o 12. Se uita la televizor. Şedea aoolo de dacă l-ai ruga sâ-ţi aducă banane. merge înainte.
găseşti. două zile, nici la birou nu se dusese, fiindcă 5. Socrul lor ar fi mai puţjn singur, dacă ei 10. Ai mânca homar, dacă aş comanda o
2. Nu ştiam că ai să te întorci, fiindcă era sigur că o să vadă meciul, dar se înşela. i-ar tine mai des companie. • porţie?
crezusem că al plecat de tot. 13. A afirmat că munceşte de o lună şi s-a
2a B. CONDITIONAL PRESENT (CONTINUOUS FORM)
3. Cânta la pian. Cânta de două ore şi nu săturat, vrea să piece şi chiar o sâ piece din
se mai oprea, deşi spusese că e obosită şi o oraş fâră să întrebe pe nimeni, ceea ce a şi 1. N-ar cere luna de pe cer, dacă nu i-ai da cine ştie multe îmbâtrâneşte repede.
să se culce dacă rămân eu sâ te aştept. făcut. absolut tot ce vrea. 6. Te-aş minţi dacă ţi-aş spune că şiretlicul
4. Am înţeles că ai cumpărat castelul şi ai 14. Nu credeam că o să faci ce-ai zis că 2. Şi-ar fura singur căciula, dacă ar recu- tău n-a prins.
să te lupţi cu fantoma care-l construise cu un vrei să faci, dar n-am văzut niciodată pe noaşte câ e vina lui. 7. N-ar face sluj în faţa ei, dacă nu se însura
secol înainte şi care-l bântuia în fiecare iarnă cineva aşa de hotărât sâ dea degeaba tot ce-i 3. Acum te-ai plimba prin Paris dacă plecai cu ea, în cluda sfaturilor tuturor.
de atunci. al lui. ' ieri cu avionul. 8. Ar dansa acum cu el până n-ar mai
5. Am vândut acum doi ani maşina pe care 15. Mă plimbam, când ai sunat la uşă. Nu 4. Te-ai căina degeaba, dacâ ai începe să putea, dacă venea cu ea la petrecere.
o vroiai şi'persoana care a cumpărat-o nu ştie ştiam că ai să vii atât de curând, de aceea nu te plângi şefului că ai făcut greşeli de 9. Acum ar citi eseul, dacă-l scriai ieri, cum
că ţi-o promisesem şi amînţeles că n-o săţi-o te-am întâmpinat la gară cum îţi promisesem. dactilografiere. ai promis câ ai să faci.
dea nlciodată. 16. Când ai trimis după mine tocmai bă- 5. Dacâ i-ai pune prea multe întrebări per- 10. Cine ar mătura acum strâzile dacă toţi
6. De când am venit, aud la radio câ ningea team un cui şi îl băteam degeaba de două ore, sonale, sunt sigur că ţî-ar spune curând că măturătorii se lâsau de slujbă?
de o lună în ziua când a început greva şi nu reuşeam să termin treaba fiindcă tot şuna
gunoierilor li s-a spus că vor fi daţi afarâ. telefonul. *3 C. PASSIVE VOICE
7. De ce zâmbeai când ţi-am explicat că mi 17. Unde ai văzut-o şi cu cine se plimba 1. Crabul ar fi fotografiat. dacă ar fi nece- 6. Melcul ar rămâne la urmâ, dacă iepurele
s-a terminat zahărul şi am venit să te rog să-mi aseară? De ce nu i-ai spus că o aştept de o sar. s-ar lua la întrecere cu el până la copacul
dai puţinul pe care l-ai cumpărat? oră şi că am plecat supărat fiindcă n-a venit? 2. Steaua-de-mare arfi desenată pe ofoaie acela.
8. Fusese întrebat cine este şi răspunsese 18. N-am ştiut că i-a ajuns cuţitul la os când de hârtie, dacă profesorul le-ar cere elevilor 7. Melcul fără casă ar fi strivit, dacâ ar da
că nu-şi aduce aminte, a uitat de când e în mi-a cerut ajutorul, aşa că i-am spus că n-am s-o facă. de el copiii aceia.
spital şi că va pleca după ce se vaînsânătoşi. să-i împrumut bani, fiindcă sunt sigur că 3. Balena arfi prinsâ, dacă ar ordona câpi- 8. Scoicile ar fi vândute la piaţă, dacă le-ai
9. Am fost trimis la brutârie şi mi s-a spus niciodată n-o sâ mi-i dea înapoi. tanul echipajului s-o prindă. duce acolo. •
câ o să mi se arate cea mai mare pâine din 19. A nimerit cu oiştea-n gard când şi-a . 4. Rechinul ar fi ucis cu harpoane, dacă ar 9. Meduza arfi scoasă din apa mării, dacă
lume, dacă promit s-o mănânc. dezvăluit tainele poliţistului, întrucât nu ştia că ameninţa viaţa cuiva. ar fi vâzută.
10.1 se promisese premiul eel mare, darîl poliţistul acela Tl cautâ de doi ani şi că-l va 5. Şopârla ar fi pierdută din vedere, dacă 10. S-ar mânca stridii în acest restaurant,
refuzase fiindcă era bogat şi pleca mereu în trimite la închisoare cât ai cllpi din ochi. ar lua-o la fugâ. dacă ar fi vreun client.
străinâtate, aşa că nu avea timp să vlnă să-l 20. I-am spus chelnerului câ a încărcat
ridice. nota şi a zis câ n-a făcut în viaţa lui aşa ceva
11. Mi-ai explicat că plăteşti de mult la casa şi nici n-o sâ facâ, fiindcâ se teme că au să-l
Tn care te vei muta, dar nu te-am crezut când bată clienţii.

19
18
12. CONDITIONAL PAST
33» A. PAST TENSE - PAST TENSE
Conditional Past: I should have asked, I should have been asking, 1. A recunoscut că face întotdeauna ceai 11. Recunoscu că se coafează şi nu poate
I should have been asked. sau cafea când n-are altceva de fâcut. deschide uşa, aşa că am face bine să
2. Zise tărâgănat că vrăjitoarea nu face aşteptăm afară până ce o sâ termine şi o să
30 A. CONDITIONAL PAST (SIMPLE FORM) bine niciodată, dar nici rău nu face, aşa că nu ne poată primi.
1. Delfinul ar fi înotat o distan{ă mai lungâ, 6. Ai fi folosit iipitori, dacă nu puteai găsi vede de ce să fie izgonîtă. 12. Şcolarul mărturisi că face socoteli
dacă nu era împiedicat de bărclle pescârilor. un doctor destul de repede? 3. A protestat că habar n-are că n-a făcut fiindcă a luat o notă rea şi se teme că mama
2. Pinguinul ar fi îngheţat, dacă iarna era 7. Ce făcea crocodilul, dacă încercau să-l bine şi, dacă nu-l credem, a zis că n-o să mai lui va afla de ea.
prea grea. vândă unui circ? încerce niciodată să facă ce trebuie. 13. Raportă că regele face legi pentru su-
3. Unde se ducea foca, dacă era izgonită 8. Unde s-ar fi dus cobaiul, dâcă era liber? 4. Adolescentul obiectă câ-şi face întot- puşii lui şi nu trebuie deranjat până nu va
de pe plajă? 9. Vipera te muşca dacă o atingeai. deauna datoria dar. întrucât nu-i de datoria lui termina.
4. De ce ar fi mers morsa atâta drum, dacă să facă paturile, pur şi simplu n-o s-o facă, 14. Cineva a afirmat că publicul îşi bate joc
10. Cum traversa câmila deşertul, dacă
nu ca să găsească hrană? n-avea cine s-o mâne? orice ar spune profesorul. de actori, iar regizorul nu ia nici o măsură.
5. Ce-ar fi făcut nurca, dacă nu era pesca- 5. Elevul îl contrazise că nu-şi face nicio- 15.0 prietenăde-a mea pretinse că lucrea-
rul care a hrănit-o? dată temele dimineata, dar bunicul nu vroia ză şi n-o să rheargă acasâ până nu apare
să-l.lase să-şi bea laptele dacă nu le face mai vrăjitorul care face minuni, să arate dacă poa­
$1 B. CONDITIONAL PAST (CONTINUOUS FORM) întâi. te face mai mult ca ea.
1. Cangurul ar fi mâncat ieri toată ziua, 4. Veverija ar fi mâncat nuci pe când o 6. Soldatul replică cum că nu se aşteaptă 16. Burlacul dezvălui că face afaceri cu fata
dacă avea destulă hrană. căutai, dacă nu s-ar fi temut că s-ar putea s-o de la nimeni să-i facă vreo favoare. bătrână şi speră să scoată o groază de bani,
2. Antilopa ar fi alergat toată noaptea, dacă auzi. 7. Când i s-a spus fetei în casă să facă ceea ce-i va permite să se însoare mai
leul nu obosea s-o urmărească. 5. Căprioara dormea toată noaptea, dacă curat în camera, ea a protesjat, că e şi aşa devreme ori mai târziu.
3. Bursucul s-ar fi ascuns toată ziua, dacă n-o trezea lupul. prea ocupată. ' 17. Regina dezvălui că un instalator repară
nu promitea bufniţa că are grijă de el. 8. Declară că-i place să facă focul şi de baia regală şi ea nu va putea asista la paradă
obicei nu face nicl un zgomot când face focul, până nu pleacă el.
32 C. PASSIVE VOICE 18. Martorul a atestat că acuzatul face un
aşa că putem dormi liniştiţj, iar el se va ocupa
1.- Renul ar fi fost trimis în Finlanda, dacă vânătorul ar fi avut puşcă. drum la Lohdra în zlua aceea, ceea ce nu
de toate.
era pnns. 4. Calul ar fi fost întovărăşit la târg de iapă, 9. Mi se adresă, zicând câ vrea să ne împri- înseamnă deloc că este vinovat.
2. Cerbul ar fi fost pictat, dacă ar fi stat dacă fermierul se hotâra să-i.vândă. etenim, întrucât s-a f ăcut pace şi vrea să fie în 19. Vorbitorul recunoscu făţiş că greşeşte
nemişcat. 5. Armăsarul ar fi fost mâncat de balaur, vorbind acelei mulţimi, darfuseseîncolţit şi nu
relatii bune cu toată lumea.
3. Porcul mistrej ar fi fost vânat ieri, dacă dacă nu-l scăpa Făt-Frumos. 10. Pretinse că nu şi-afăcut niciodată duş- putuse refuza.
mani, fiindcă e bun cu toţi cei care-i cer 20. Frizerul a exclamat că nu ţine nici un
II. SEQUENCE OF TENSES ajutorul şi împrumută întotdeauna oamenilor discurs, că i-a spus doar clientului lui că ar
13. PAST TENSE IN THE MAIN CLAUSE orice-i cer. face bine să-şi lase mustaţă.

Past Tense 1. Past Tense ^ B. PAST TENSE PAST PERFECT


I.Cântăreaţa de operă a strigat că de o strâmbat la el şi că n-are de gând să mai joace
2. Past Perfect
bună bucată de vreme îşi câştigă traiul cân- în echipa aceea, până nu-i va cere cineva
3. Future-in-the-Past tând şi n-are deloc chef să renunţe. scuze mai întâi.
/ said 1.1 knew 2. Chelnerul a ţjpat că a făcut deja câteva 5. Homeopatul aţipat strident că a făcut tot
încercârl sâ fie pe placul acelul domn, dar n-a ce-a putut, iar dacă n-a reuşit să-şi vindece
I was reading .
reuşit şi e dispus să iasă la pensie. pacientul de amigdalită, aceasta este doar
2.1 had just finished fiindcă omul a refuzat să facă operaţia.
3. Portarul răcni că n-a amenajatîncă nlmic
I had been reading for two hours astfel încât copiii să se joace în pare şi, 6. Agentul de la pompe funebre îşi încheie
întrucât primise instrucţiuni să menţină aleile discursul zicând că decedatul a făcut cinste
3.1 should leave soon
curate, nu va permite nimănui să aducă nici familiei, ceea ce era în parte adevărat, fiindcă
I should be going with her bătrânul fusese oaia neagră a familiei, dar
câini, nici biciclete.
4. Jucătorul de fotbal urlă că arbitrul s-a câştigase un mare premiu pentru neruşinare.
20
21
7. Povestitorul conchise că a făcut cinste co- 17. Comandantul se plânse câ un individ 29. Caporalul pretinse că timp de două zile 30. Sergentul mărturisi că i s-au oferit două
legilor lui scriitori când şi-a publicat autobio- suspect se plimbă nervos pe trotuar prin fata a fost ţlnut sub arest, fiindcâ a fost confundat îngheţate, dacă promite să nu spună nimic
grafia, unde a descris viaţa literară a anilor 1930 postului de politje cam de mult, aşa că se cu un vagabond. despre ceea ce tocmai a văzut.
şi a repovestit vieţile tuturor prietenilor lui. duseră câţiva poliţişti înarmaţi. să vadă ce se
35 C PAST TENSE - FUTURE-IN-THE-PAST
8. Cosmonautul hotărî că a fâcut începutul întâmplă.
şi acum va aştepta să-i calce alţi cosmonaut 1. Corespondentul de presă a accentuat c i 13. Australians a observat că vor merge în
18. Compatriotul lui se bâlbâi că păşea
pe urme. uşor pe covorul curat de când a intrat în odaie, nimeni nu va face cale-întoarsâ dupâ ce vor rrtarş forţat următoarele două ore.
9. Soprana confirmă că a ales, pleacă la fiindcă se teme că ar putea lăsa urme. ajunge în ţara făgăduinţei. 14. Austriacul susţinu că sportivii vor merge
Cairo şi şi-a şi împachetat lucrurile, aşa că ar 2. Mesagerul promise că o să se ducă pe în pas atergâtor următoarele câteva zile.
19. Concurentul mormăi că cineva a um-
fi fost inutil dacâ cineva ar fi încercat s-o vârfuri până la fotoliul bătrânului şi o să-i 15. Belgianul a susţinut câ duşmanul va
blat greoi alături toată noaptea ş^ nu s-a putut ,
împledice să piece. şoptească la ureche mesajul. traversa în curând lacul, împroşcând cu apă.
odihni, deci s-a hotărât să nu participe la ;
10. Vrăjitorul a confirmat că a făcut o gafă întrecerea care urma să aibă loc a doua zi. 3. Curierul jură că va coborî apăsat scările 16. Brazilians răspunse că va merge cu un
când a prefăcut funinginea în zahăr şi era şi va trezi pe toată lumea de îndatâ ce va auzi autobuz a doua zi dimineaţâ.
20. Reclamantul bolborosi câ cocoşul um- |
domic să-şi îndrepte greşeala, dar băcanului că a cântat cocoşul. 17. Bulgarii pretinserâ că rivalii lor îşi vor
blâ ţanţoş prin curte de când s-a întors el î
i se terminase deja zahârul vrăjit şi nu i-l putea acasă şl zgomotul pe care-l face cocoşul îl I 4. Curtenii afirmară că vor merge cu toţii cu conduce singuri maşina.
înapoia prietenului lui. împiedică să scrie scrisoarea pe care a I paşi repezi şi uşori pânâ la odaia regelui şi-l 18. Canadianul a repllcat că va conduce
11. Magicianul medită că şoarecil şi-au început-o cu două zile mai înainte. 1 vor felicita la cea de-a şaizecea aniversare. locomotiva în următoarele două săptâmâni.
bătut joc de el când au început sâ iasă unul 21. Compozitorul murmură că a fost între- | . 5. Creditorul o ameninţă că se vaîmpiedica 19. Chinezul a replicat cum că va naviga
câte unul din găurile lor şi, uitându-se la ceas, bat câtă vreme a cântat la pian în toată viaţa j de prag şi-şi va frânge gâtul, dacă n-o să-i spre China, de îndată ce va avea un vas
îşi dâdu seama că-i mâncau brânza de o oră, lul, fiindcă dirijorul a spus că muzica pe care înapoieze banii, ceea ce s-ar fi şi întâmplat, pregătit.
ceea ce-l.făcu să se teamă că n-au să-i mai o compune nu-i bună de nimic. ] dacâ ea n-arfifost precaută. 20. Chinezii răspunseră că vor zbura spre
lase nimic să mănânce în seara aceea ori a 22. Conservatory repeta că nepoatele lui 6. Arcaşul ameninţâ că o să calce-n pi- capitală, dacâ au să poată găsi bilete.
doua zi de dimineaţă. au fost trimise în absenţa lui la şcoală, aşa cioare toate jucărlile copiilor, dacă copi'ii se 21. Danezul răspunse că va fi primit de
12. Clientul avocatului meditâ câ de trei ore cum a zis nora lui. J mai strâmbă la .el. prirnul ministru.
se face de râs, de când a intrat în biroul 23. Cuceritorul repetă papagaliceşte că a | 7. Pârâtul avertiză că fiica lui, pe care a 22. Egipteanul a declarat că prietenul lui va
avocatului şi'a început să-i spună câ s-a fost forţat să atace satul şl nu l-ar fl cucerit § lăsat-o singură acasă, o să se îndrepte cu fi întâmpinat la gară.
hotărât, a făcut deja prea multe greşeli, e niciodată, dacâ sâtenii nu semănau cu tofil r mers legănat spre bucătărie, o să aprindâ un 23. Englezul şi englezoaica afirmară că au
hotărât să divorţeze, chiar dacă nevasta lui e grâu pe câmp. j chibrit şi o să dea foc întregii clădiri. să fie iertaţi dacă au sâ se căsătorească.
casnică şi nu se face să pârăsească o femeie 8. Clientul a discutat că copilul vânzătoarei
24. Contrabandists mârâi că ceasurile de ş 24. Finlandezul pretinse că va fi dat afară,
care n-are servici. o să se apropie cu paşi mici şi iutj de tejghea
aur pe care încearcă să le introducă pe furiş I dacă o să facă ceva nechibzuit.
13. Minerul deduse că se plimbâ cam de în ţară de săptâmâni de zile au fost desco- j şi o să strice porţelanurile pe care tocmai le-a
25. Francezul dezvălui că i se va preda
două ore şi jumătate dar, deşi tare arfi luat un perite la vamă. i cumpărat, aşa că vânzătoarea promise că-şi
englezâ.
autobuz, hotărî că încă n-a mers destul pe jos va trimite copilul la grădiniţă.
25. Convalescentul garantă că a fost ope- f 26. Neamţul dezvălui că o să i se ofere o
şi a făcut pe jos tot drumul până acasâ. rat şi câ s-a însănătoşit aproape de tot' âşa că j 9. Ucigaşul a afirmat că atuncl când va
mare sumă de bani, dacâ o să piece în ziua
14. Surugiul medită că străbate cu pas mi.c foarte curând poate pleca acasă. | ajunge la râu o să se bălăcească în el în
aceea.
peronul de când a plecat trenul. picioarele goale, amintindu-şi de copilârie,
26. Puşcăriaşul recunoscu că a fost întem- j 27. Grecul se întrebă cui o să i se decer-
15. Colegul meu reflectă că bat de atâta niţat fiindcă a fost prins jefuind o bancâ şi a ! aşa că tovarăşii lui n-au să aibă de ce se teme
dacă îl vor întovărăşi. neze în acel an premiul Nobel.
vreme străzile cu pas mare şi înfipt, fiindcă nu fost mai întâi judecat cinstit. j
10. Ciclistul a declarat că va trebui s-o ia 28/oiandezul conchise că olandezii nu vor
vreau să vin la lucru şi strigâ de departe când 27. Victima recunoscu că ii fost bătutâ de f
mă vâzu că o să-mi facă el toată treaba, dacă pe jos până la stadion, întrucât şi-a uitat pârăsi oraşul, dacă vor fi amenintati.
doi hoţi şi a fost lăsată fărâ nici un ban. ! 29. Ungurul hotărî câ compatrioţii lui vor
am să intru cel puţin în ciădire. bicicleta acasă şi în nici un caz n-o să se
28. Poliţistul fu de acord că a fost înşelat I întoarcâ s-o ia. avea voie să cumpere câte stafide vor.
16. Filatelistul se tângui că de trei minute de brutar, care i-a vândut pâine veche în loc î
iesîn şir indian de la poştă surorile lui vitrege 11. Cinicul prezise că o să facem o lungă 30. Italians deduse câ i se va promite o
de pâine proaspătă, iar el ştie că brutarul J slujbă, dacă se va purtâ cum se cuvine.
şi că sunt duse în formaţie la închisoare, vinde de mai multe ore pâine veche, dar n-a I drumeţie.
fiindcă toate şase au încercat să fure mărci putut lua nici o măsură. § 12. Albanezul a remarcat că va locui un an
preţioase pentru colecţia lui vestită şi la Paris.
bineînţeles că au fost prinse asupra faptului.

22 23
14. TEMPORAL CLAUSES 3. Cimpanzeul se plânse că o să trebu- . 7. Maimuţa hotărî câ are să se înghesuie tn
lască sâ se târască atunci când îngrljitorul o frigider când o să vină vara.
sâ-i încătuşeze picioarele. 8. Boul ştia sigur că vaca şi viţelul au să
Future:. 1. Present 4. Hiena era sigură că o să se poată stre- dea târcoale grădinli până ce au să afle cum
curaîn spălătorie când o sâ i se murdărească să intre.
2. Present Perfect (după ce ...)
prea tare blana. 9. Taurul se temea că o sâ atingă uşor
/ may go when 1. / see her căruţa când va trece pe lângă ea, atunci când
5. Hipopotamul simţi că va fi ruşinos să
' t 2.1 have finished my meal piece pe furiş din junglâ când o sâ sece râul. o să meargă la câmp.
6. Maimuţa pretinse că o să furişeze la 10. Bivolul spera că o să se furişeze din
pândâ în întuneric când o sâ apunâ soarele. mlaştină când se vor ivi zorile.
3£ i
A. FUTURE-PRESENT
1. Indlanul îşi va cutreiera ţara când o sâ D. TILL
6. Portughezul are sâ meargă în pelerinaj
câştige destui bani. când va fi destul de bătrân. "39- | Till = până ce]
2. Japonezul va merge sâ viziteze mai mul- 7. Spaniolul are să se stabilească în satul 1. Dromaderui a afirmat câ n-o să se înde- 6. Capra neagră spera câ n-o să înceapă
te locuri când are să ajungă la Londra. lui natal când o sâ iasă la pensie. pârteze până n-o să fure coroana de aur care să şchiopăteze până ce vânătoru! n-o sâ
3. Mexicanul o să pornească la drum când 8. Suedezul o să facă autostopul pânâ la zăcea în nisip. piece din pădure.
are şă-şi găsească coşul. Stockholm când se va grăbî. 7. ledul înţelese că girafa nu se va câţăra
2. Şacalul a replicat că n-o sâ piece pefuriş
4. Norveglanul are să meargâ într-o călă- 9. Elveţianca are să traverseze strada câţid din junglă până ce câprioarele n-au săfugă cu în patru labe pânâ ce nu va ajunge la dealui
torie când îşi va putea lăsa f iul singur. o să vadă că stopul e verde. toatele. abrupt.
5. Polonezul are să meargă într-un safari 10. Turcul va da ocol casei când o să stea 3. Ariciul dezvălui câ n-o să se târască 8. Cârtiţa medită că n-o să se caţere cu
când va învăţa drumul spre Africa. ploaia. până ia vizuină până ce porcul şi scroafa n-au greu până-n vârful dealului până ce ariciul n-o
sâ părăseascâ locul. sâ piece de acolo.
"37 B. FUTURE-PRESENT PERFECT 9. Renul se temea că elanui n-o să se potic-
1. Am să plec în recunoaştere după ce-ai Oxford după ce o să termine de scris la 4. Lillacul spera că n-o sâ trebuiască să
să te întorci.. înainteze cu greu până la copac până ce nu nească de buştean până n-o să bea o sticlă de
maşină scrisorile acelea. whisky.
se va lăsa noaptea.
2. Are să dea târcoale casei după ce o să-şi 7. Copiii au sâse răzleţeascăîn urmădupâ 10. Puma era absolut slgurâ că n-o să iasă
cumpere binoclul. 5. Ţapul era sigur că n-o să meargă capra
ce li se va da voie să piece acasâ. târşâit până la hambar, până ce cumnata castprul din casă clătinându-se până ce nu va
3. Va poposi dupâ ce ai să vezi tu tot. 8. Am să mă îndepârtez după ce am să bea toată limonada.
fermierulul n-o să încuie poarta.
4. Am sâ mă opresc după ce vei cumpăra învăj să mă descurc prin oraş.
ce al spus câ ai căutat şi n-ai găslt. 9. Va rămâne la urmă dupâ ce-şi va termina 4o E. WHEN
5. Au să se plimbe agale braţ la braţ după de făcut cursele.
ce n-are să mai ningă. 10. Are să zâbovească după ce are să-şi Uneori conjuncţia „when" introduce alte tipuri de
6. Are să hoinărească agale pe strada facă temele. subordonate (completive directe etc):
He asks when you will come
36 c. 5. Salamandra încerca să afle când o să
1. Oile se întrebau cand o să se apuce
După un timp trecut se produc următoarele schimbări: ciobanul de făcut brânză. plouă, fiindcă vremea era de douâ luni uscată
2. Berbecul nu ştia când îl va vinde pro­ şi nu putea găsi nimic de mâncare.
He said he wouid come when 1. he found the book = când
prietary iui la târg, cum spusese că va face 6. Rinocerul era curios când vor înceta sâ
va găsi de îndatâ ce berbecul e destul de gras şi când se teamă de el animalele mai mici, întrucât îşi
' 2. he had finished his paper - după o să găseascâ un client. închipuia despre sine că e o fiinţă foarte
3. Mielul habar n-avea când o să-l muşte blândă, care a fost întotdeauna bună cu toţi.
ce va termina 7. Foca se întreba când au să se încălzeas-
câinele pe strălnul care dădea de două ore
târcoale casei când nu era nimeni acasă. că apele mării, fiindcă râcise şl nu vroia să
1. Spuse că regina o să intre majestuoasâ 2. Catârul se gândi că are sâ se furişeze în facă pneumonia.
4. Mopsul ar vrea să ştie când au să vină
Tn odaie când are să fie gata. grajd când o să piece fermierul de la fermă, 8. Ursul cenuşiu nu înţelegea când se va
prietenii lui să-i facă o vizită.

24 25
topi zăpada, fiindcă de mult era vară dar vârful 14. Când se vor întoarce la ei în ţară cei
să fac ceea ce n-am făcut niclodatâ până întâmplase fratelui ei, care căzuse de zeci d«
muntelui încâ era acoperit cu zăpadâ şi învinşi?
acum: n-am să vorbesc cu ea, dacă n-o să ori.
gheaţă. 15. Când va fi sclavul eliberat din sclavie? ceară să fie iertată mai întâi. 16. Părerea Anabelei era că nu va putec
9. Vidra vroia să întrebe când au sâ facâ 16. Când vorîncheia pace bogaţii cu să-
11. Amelia se plânse că va slăbi dacă o să învăţa japoneza, dacă nu va avea cărţi ş
pace animalele pădurii, fiindcâ mereu se racii? alerge aşa de iute. profesor.
temea că vreun animal mai mare o s-o atace. 17. Când vor fi ajutaţi să-şi facă temele cei
12. Amy afirmă că o sâ numere până la un , 17. Antoniu spera că va fi promovat, daci
10. Gazela vroia să ştie câtâ vreme va tre- înapoiaţi la minte? milion, dacă mama o să-i dea un pachet de va munci cat trebuie.
bui să alerge. 18. Când o să întoarcă delegatul de la şe- ciocolată. 18. Archibald îşi închipui câ se va vorbi ci
11. Când îşi va vinde negustorul toatâ mar- dinţa la care i s-a spus să se ducă? 13. Andrei af irmă că n-o să se întoarcă nicio- el, dacă se va purta bine.
fa şi se va retrage? 19. Când se va purta mai bifle delincven- dată într-un loc, dacă nu va fi silit s-o facă. 19. Arnold a afirmat că o să se facă doctot
12. Când o să-i pedepsească decanul pe tul? 14. Angela meditâ că nu-şi'va trece exa- daca- o să reuşească să-şi treacă celelalti
studenţii care au chiulit azi de la ore? 20. Când va elibera salvatorul prinţesa din menul, dacă nu va lucra foarte serios, ceea ce examene la fel de bine cum ÎI trecuse p*
13. Când o să aranjeze decoratorul vitrin.a? ghearele balaurului? nu era pregătitâ sâ facâ. primul.
15. Ana se temea că-i vor scăpa găleţile, 20. Artur vroia să spunâ că va deveni cam
DNAL CLAUSES
15. CONDITIONAL dacă o va lua la fugă în josul dealului, aşa că pion mondial, dacă se va antrena regulat.
merse cat putu de încet, ca să evite ce i se
Future ■-> Present
Present
ilZ. B. CONDITIONAL PRESENT - PAST TENSE
Conditional Present -» Past Tense
Conditional Past ■* Past Perfect Conditional Present -» Past Tense
/ can do it if you do not shout at me tomorrow « / should come if I wanted to.
I should come if you were there, too (= aş veni dacă aş vrea)
I should never have told him if I had known who he was / should have come if I had wanted to.
(= aş fi vehit dacă aş fi vrut)
M A. FUTURE -» PRESENT (veneam dacă vroiam)

Future -» Present 1. Audrey s-ar întoarce pe bâjbâite înapoi ia papetărie, dacă ai vrea să cumperi un stilo
/ shall come if I have time (= dacă voi avea timp) în curte, dacă nu s-ar teme că ar putea să şi hârtie să scrii scrisori unchiului tău.
He said he would come if he had time (- dacă va avea tinp) cadă. 7. Bertram ar trece în grabă pe lângă cog
2. Barbara s-ar duce la uşă pe bâjbâite, for, dacă n-ar şti că-l aşteaptă nevasta li
dacă ar crede că o poate deschide cu cheia acolo.
1. Adam te va ajuta, dacă ai să-l rogi şi misul de conducere şi n-o să mai poată merge „ ei. 8. Elisabeta ar lua-o la goană, dacă ar afl
dacă n-o să fie mâine ocupat. cu maşina la mare, cum spera că va merge? ' 3. Vasile ar trece râul prin vad, dacă s-ar câ chelnerul are de gând să-i aducă viţel în lo
2. Adrian n-o să mai mintă, dacă ai să-i 7. Unde o sâ-şi ascundă Aldous bijuteriile l grăbi. de porc.
explici că pârinţii lui nu minţeau niciodată dacă au să afle hoţii de ele şi au să se % 9. Dacă Brian şi-ar da seama ce face mam
4. Beatrice ar urea scara, dacă s-ar aştepta
când erau de vârsta lui. hotărascâ să-l jefuiască? | lui vitregă, ar certa-o şi arîncuia-oîn odaia e
să găsească ceva interesant acolo sus.
3. Agata o să mănânce căpşuni, dacă ai 8. Mă va însoji Alexandru până la poştă 1 10. Dacâ ar şti Carolina cu cine vorbeştt
5. Benjamin ar escalada muntele acela, da­
să-i aduci şi dacă o să-i placă, o să mai ceară. dacă am să-i spun că nu ştiu drumul şi nu | ar grăbi pasul şl te-ar lăsa în urmă.
ca regizorul i-ar oferi o sumă mare de bani.
4. Agnes o să bată iar scrisorile la maşină, vreau să mă rătăcesc? >;
6. Bernard s-ar lua la întrecere cu tine până
dacă n-o m'ai pisezi. 9. Dacă Alfred o să-ţi dea hainele lui cele f
5. Dacă Allan o să piece în străinătate la bune, ia numai haina şi dă-i o pereche de I
sfârşitul săptămânii, cine o să mai aibă grijă pantaloni în locul ei. *
de pisică? 10. Dacă Alice o să se întoarcă târziu de la $
6. Ce-o să facă Albert dacă au sâ-i la per- petrecere, am să-i arât că sunt supărat şi am m

26 2
fi uşor de înţeles că nu-i place prelegerea şi lui act al operei, aş şti precis că merge la
C. CONDITIONAL PAST - PAST PERFECT că se aşteapta să vorbeşti despre altceva. cârciumă şi, dacă te-al duce după el acolo, l-ai
« 4. Dacă Doris şi-ar lua tâlpăşiţa dupâ ce găsi discutând despre cursele de cai.
s-ar termina baletul, logodnicul. ei ar fi foarte 8. De-ar dispărea Edit de-ndată ce-l vede
Conditional Past -* Past Perfect mâhnit că e lăsat singur şi n-ar mai leşi în oraş pe dirijor, aş fi sigur că nu-i plac concertele si,
/ should have come if I had wanted to cu ea în viaja lui. dac-aş fi în locul tău, nu i-aş mai cumpăra
5. Dacă Dorotea şi-ar vedea câinele zbu- bilete niciodată.
(= aş fi venit dacă aş fi vrut)
ghind-o cu paşj mârunţi, ar şti că e vina ei, 9. De s-ar învârti Eduard ca un titirez în
(= veneam dacă vroiam)
întrucât sărmanul animal nu suportă să vadă mijlocul sălii de concert, ar fi dat afară din
cotoiul care tot dâ târcoale casei când îşi fac clădire şi sfătuit să meargă la un doctor.
i ei plimbarea de searâ. 10. De-ar sari Ella peste gardul acela, ar
1. Ecaterina ar fi străbătut în grabă tot ora- n-o lua nimeni la fugă.
6. De-ar trece Douglas drumul în goană c.a câştiga premiul eel mare, care a fost oferit
şul să caute şapte trandafiri albi, dâcă ştia că 7. Clive traversa rapid camera ca săînhaţe nebunul, toate maşinile ar trebui sa se odatâ, dar n-a mai fost câştigat de atunci,
e ziua ta şi TJî plac atât de tare trandafirii albi. pantalonul care zăcea pe pat, dacă era sigur
opreascâ şi poliţistul l-ar amenda că nu e atent fiindcă nimeni n-a putut niciodată să sară aşa
2. Dacă Cecil nu s-ar fi grăbit când i-am că e măsura potrivită şi-l poate purta. de sus.
la stop.
spus că-i vremea să piece, pierdea avionul 8. Dacă Conrad ieşea gonind din clasă
spre China şi ar fi trebuit să rămână aici. 7. De-ar şterge-o Edgar la începutul primu-
mâncând pământul, cu o bucată de cretă în
3. Carol ar fi luat-o mai iute pe drum, dacă mână, aş fi zis că încearcă să găsească altă 4iF E. HAD + INVERSIUNE
ar fi început să plouă şi n-ar fi avut umbrelă. tablă. 1. Să fi sărit Emilia peste şanţ, ar fi fost viu, proprietăreasa arfi fost foarte iritată şi i-ar
4. Dacă Cristofor n-ar fi năvăiit pe fundă- 9. Constanta n-b ştergea aşa pe nepusă felicitatâ de toţi sportivii care au încercat, dar fi spus că trebuie să se mute.
tura aceea urmărind o pisică de pripas, nu-l masă, dacă-şi dădea cineva mai multă oste- n-au reuşit s-o facă. 7. De s-ar fi muncit Eugen să iasă din
prindea poliţia şi nu-l întemniţa. neală s-o liniştească şi sâ-i explice că nasul ei 2. Să fi sărit Ema în picioare când a intrat mulţime, ajungea la muzeu, unde-l aştepta
5. Clara nu s-ar fi năpustit afară din pod fă- nu are nimic, îi trebuie doar o operate ca să el în camera, el ar fi fost foarte mâhnit şi ar fi pictorul de două ore.
ră să spună o vorbă, dacă n-ar fi auzit fle scurtat. I dispreţuit-o. 8. Dacă-şi făcea Eva drum prin marginea
zgomoţe ciudate Tn pivniţă şi nu s-ar fi temut 10. Dacă Daniel nu pleca aşa în grabă, 3. Sâ fi ţopăit Eric tot drumul spre casă, grădkiii, fotograful nu putea s-o fotografieze
că vreun borfaş va fura veveriţa pe care a prietenii lui nu s-ar fi gândit niciodată că ar părinţii lui arfi fostîngrijoraţi şi arfi trimis după şi n-ar fi acum pe prima pagină a tuturor
ascuns-o acolo. putea fi vinovat că a furat diamantul uriaş care doctor. ziarelor.
6. Dacă Clarence nu s-ar fi năpustitîn salon fusese cu câteva zile înainte expus la muzeu 4. Să se fi îndreptat Ernest către garaj, arfi 9. Să se fi strecurat Evelina printre oamenii
cu puşcaîn mână, oaspeţii nu s-arfi speriat şi şi care dispăruse fără să ştie nimeni nici cum, fosţ Tmpiedicat să intre de nevasta lui, care-l adunaţi în fata băcăniei, şi-ar fi văzut câinele
nici unde. curăţa şi lucra acolo de câteva ore bune. mâncând carnea măcelarului.
44 D. SHOULD + INVERSIUNE 5. De-ar fi înaintat Ester şerpuitor pe câmp
în maşina ei cea nouâ, ar fi fost observată de
10. Să fi intrat Fanny cu forţa în odaia suro-
rii ei, o găsea goală, fiindcă sora ei fugise cu
Main clause Conjunction Subjunctive Form Used departe şi toţi copiii ar f i alergat s-o întâmpine. un marinar.
/ should come if/unless = dacă nu / were free = aş fi liber 6. Dacă-şi făcea Ethel drum tăind gardul
I should have come / had known - aş fi ştiut (ştiam)
omiterea conjuncţiei if 1. Se obţine un text poetic Situalia din propozijia principală nu determină timpul dln conc'ijicnală.
2. Conditional trece pe primul loc Indiferent ce mod / timp am avea în principală, în condiţională se fac cele
3. Se face inversiunea subiect-predicat (unde două modificări:
nu se poate, se introduce should) - Conditional Present ■* Past Tense
Should I know, I could go with her He would not have run away if you did not always beat him
(= de-aş şti) • - Conditional Past -» Past Perfect
Had I known, I should have helped you (= / should be reading now if you had brought me the book yesterday
de-as fi stiut). ^^
1. De l-aş vedeâ pe David trecând în zbor spună Dick, prietenii lui nu şi-ar da seama că
în celălalt capăt al odăii, aş crede că e o 1. Ferdinand n-ar ieşi din şcoalâîmbrân- 2. Florenţa şi-ar fi făcut loc cu arma în
motivul este că străbunicului lui i se spusese
fantomă şi aş ieşi în grabă din casâ. cindu-se, dacă profesorul nu se strâmba la el. bibliotecă, dacă-i aduceai ieri o puşcă, aşa
la fel şi acela trăise până la o sută cinci ani.
2. Dacă Richard n-ar fi de acord să i se 3. Dacă Donald s-ar suci când vorbeşti, ar 29
28
cum te rugase când v-aţi întâlnit deunăzi. cletă cu o maşină dacă fratele lui n-ar avea 11. Ion arfi făcutjnconjurul lumii anul trecut, 16. ludit ar fi condus singură iahtul, dacă
3. Geoffrey nu şi-ar face drum cu coatele mai multă minte decât el şi nu-l împiedica s-o dacă-i spunea şefului lui că vrea sâ-şi ia liber un nu i se spunea tatălui ei că ea îl poate strica.
să iasă din curtea şcolii, dacă nu-l certai când facâ. an. 17. Laura ar fi văzut luna trecând majes-
se aştepta eel mal puţjn. 13. Harieta ar fi ţîpat câ nu-i place să fie zo- 12. Jonathan ar fi ştiut că lumina are vitezâ tuos pe cer, dacă ar fi fost avertizată că o să
4. George ar orbecăi acum prin dormitor, rită, dacâ nu s-ar teme câ profesorul s-ar mai mare decât sunetul, dacă profesorul lui de tie lună plină în noaptea când se duce la
dacă i-ai fi stins lumina. putea supăra. engleză nu-i spunea că nu-i adevărat. petrecere.
5. Ar colinda mările, dacă n-ar fi cumpărat 14. Henric ar fi omorât cotoiul care a zbu- 13. Corabia lui losif ar fi intrat în port, dacă ; 18. Laurenţiu o vedea pe ducesă intrând
ferma aceasta. ghit-o din baie, dacă n-ar şti că îţi aparţine. nu credea căpitanui că afost avariată după ce majestuos în camera, dacă ştia că ea va veni
6. Gerald s-ar da cu sania pe zăpadă, dacă 15. Harry î{i spunea tot, dacă gândul că l-ai s-a ciocnit de o stâncă. şi dacă aştepta sosirea ei.
nu-i interziceau părinţii lui să jasă din casă. putea acuza pe el de furt nu i-ar străfulgera 14. Corabia lui losif arfi plecatîn ziua când 19. Leonard ar fi fost dus cu avionul la
7. Gertrude ar înainta cu greu prin zăpadă, prin minte. a urcat el la bord, dacă echipajul lui nu se Paris, dacă nu-i spunea pilotul exact ce vrea.
dacă ar fi plecat la şcoală. ' 16. Elena ar fi câlărit până la birou, dacă tu hotăra că o să facă grevă de îndată ce corabia 20. Lewis ar fi hoinârit agale pe strada
8. Gilbert ar lua-o pe jos, dacă ar fi pierdut n-ai preferâ să mergi pe Jos. se depărtează de ţărm. Oxford, privind vitrinele, dacă nu i se spunea
trenul. 17. Herbert ar fi învăţat să umble de când 15. Jude s-ar fi îmbarcat spre New York, ale cui sunt şi când se vor deschide
9. Godfrey ar urea apâsat scările, dacâ l-ai era mic, dacă părinţii n-ar avea întotdeauna dacă nu-i înspâimânta un marinar că va f i jef uit magazinele.
fi chemat. prea mare grijă de copiii lor şi hu i-ar unde se duce.
10. Grace ar tropăi în sus şi în jos toată ziua împiedica sâ facă tot.
sâ te caute, dacă nu-i spuneai că o să pleci o zi. 18. Hugh sosea de mult la gară, dacâ nu Uneori conjuncţia if poate introduce o completivă directâ (se poate
11. In cele din urmă, Grigore n.-ar fi dat din I-ai ruga să vină încoace de câte ori îl vezi. înlocui cu whether = dacâ da sau nu) şi atunci nu cere înlocuirea
întâmplare peste drumul eel bun, dacă n-arfi 19. Humphrey punea piciorul în barcă, da­ condiţionalului:
de obicei băiat norocos. ca ar fi destul de viteaz s-o facâ. He asks if you would go today
12. Harold s-ar fi luat la întrecere pe bici- 20. Ida s-arfi repezit pânâ la o vecină, dacă asked whether you would have come yesterday
copiii ar putea fi lăsaţi singuri.

1. Liliana se întreba dacâ marinarul s-ar fi 6. Margareta doreşte să ştie dacă o barcă ar
Unele propoziţji subordonate dln vecinâtatea conditionalei folosesc şi ele
timpul Past Tense: stabilit ori nu în oraşul -ei dupâ ani de mai iuneca sau nu pe lac dacă ar exploda o
cutreierări, dacă-l ruga s-o ia în căsătorie. rachetă.
He would understand if you told him what you wanted = ce vrei
2. Lionel nu era sigur dacă fratele lui ar 7. Marta aîntrebat dacă aş plonjaîn bazin
when you came = când vli
hoinări ori nu prin codru pânâ la vremea cinei, sau nu, dacă ar luneca peşti de argint prin
where she was = unde este dacă eel din urmă n-ar fi mâncat de prânz. adâncuri.
He would have come if he had known what you wanted =cevrei 3. Luiza ar fi vrut să ştie dacă câinele ei ar 8. Martin seîntreabădacăarîncercaori nu
who you were = cine eşti fi cutrelerat străzile Londrei sau nu, dacă-l lasâ copflul sâ zboare, dacă ar vedea pescăruşi ca
să iasă singur. zâpada planând în albastrul cerului.
1. Irene ar trace peste şanţ cu un pas mare, 6. Jennifer ar face o plimbare călare înainte 4. Lucia vrea să ştie dacă ne-am fi rătăcit 9. Maria habar n-are dacă s-ar trezi ori nu
dacă i-ai explica tu că în felul acesta va câştiga de masa de prânz, dacă i s-ar spune când o ori nu unul de altul unde era codrul mai des, lunecând de colo-colo cu o tavâ plină cu
premiul pe care-l vrea. aşteaptă să se înapoieze. dacâ am fi mers ţinându-ne de mână.. pahare. dacă ar ave'a musafiri într-o zi când
2. Jack ar mârşălui treizeci de mile, dacă ar 7. leremia ar merge cocoţat pe umerii tată- 5. Mabel nu ştie dacă aş fi străbătut tot vrea să se odihnească.
şti cine-i ordonă s-o facă. lui lui, dacâ nu i s-ar tot spune că e prea mare oraşul la repezeală degeaba după alţi 10. Matei se întreba dacă-i va urmâri ori nu
3. lacob şi armata lui ar intra mârşăluind în pentru asta. trandafiri galbeni, dacă m-arfi rugat, fiindcâ pe schiori lunecând la iuţeală şi în linişte pe
oraş, dacă ar şti unde e oraşul. 8. Jerome n-ar merge cu autobuzul ace- nu i-am spus niciodatâ cât îmi e de dragă. pantă, dacâ el nu putea schia.
4. James ar fi condus în formaţie la închi- la, dacă i-ai explica de unde poate lua
soare, dacă n-ar spune cino e, ce a fâcut şi metroul.
cine i-a spus să facă aşa. 9. Jessie ar conduce precaut, dacă ar şti
5. Jeană ar umbla nervos pe peron spe- câte accidente se petrec zilnic aici.
rând câ el va veni, dacă n-ar şti că el nu mai 10. loana ar intra cu maşina chiar pânâ la uşa
vrea s-o vadă. din faţă, dacă n-ar şti că nu-ţi place să facă aşa.

30 31
LţQ 1 6 . Revision III. DIRECT QUESTIONS
I Main Clause Subordinate Clause 17.
1. Abundă ţinutul în care locuieşti în vânat 18. Mai citeşte, ori a ajuns la un capitol pe
' 1. Past Tense
Past Tense devreunfel?. care nu-l înţelege?
2. Past Perfect
Past Perfect 2. S-a abţinut de la băutură cât ai fost în 19. Ceri vreodată zahăr când \\ se termină?
3. Future-in - t h e -past
odaie? 20. Tot te mal gândeşti la ce mi-a spus, şi
Present -» Past Tense 3. Ai dat deja cuiva socotealâ de purtarea anume că aspirâ la titlul de conte?
Past Tense, Present Perfect -» Past Perfect ta? 21. Consimţi la câsătorie, sau vrei să se re-
Future -» Future-in-the-Past 4. Chiar fusese acuzat de jaf înainte să nunţe ia ea?
i
piece din ţarâ? 22. Tot se mai plânge că fiii lui se
1 Present
II Temporal Clause Future ' 5. O să-mi spui vreodatâ dacă ştli poezia înhăiteazâ cu hoţl?
2. Present Perfect (dupâce...)
lui Byron? 23. încerci să spui că mâ poţi asigura de
III Conditional Clause Future -» Present 6. Va fl plătit el mobila înainte sâ-Ji adaugi bunele tale intenţil dupâ ce ai intrat cu forţa în
Conditional Present-» Past Tense banii la suma aceea? casa mea şi mi-ai furat seiful?
Past-» Past Perfect 7. Ai fi de acord cu mine dacă ţi-aş spune 24. Ispâşeşte cineva vreodată o crimâ ca
că greşeşti? asta?
8. Ar fi fost de acord cu ideea mea dacă 25. Se ocupă de tine ori se ocupă de pro-
1. Maud ieşea plutind din odaie la fel de 12. Oacă Pamela chiar vroia să fie actriţă, prppuneam să mergem la vânătoare? blemele altcuiva?
tâcută cum a intrat, dacâ nu era împiedicatâ sâ ar fi studiat mai serios. 9. Ţinteşti în cuiburile acelea fiindcâ n-ai 26. Atribuie cineva piesa aceasta vreunui
iasă. 13. Dacâ Patrick chiar s-a furişat afară dtn începător?
nimic mai bun de făcut, ori chiar vrei să omori
2. Mauriciu se furişa de-a lungul zidului odaie când te-a văzut, înseamnă că era biata pasăre care stă pe ouă? 27. Latrâ câinele la cineva, ori măînşel?
până nu mai putea fi vâzut, dacă nu dădea grozav de stânjenit. 10. Ascultai când a fâcut aluzie la pârinţil 28. îţi face deseori semn sâ pleci de acolo?
peste un sac plln cu monede de aur. 14. Dacă Paul a venit pe furiş lângă tine la mei de parcă ar fi fost jefuitori de bancă la 29. Se lăfăie pisica la soare ori prinde un
3. Mihai lăsazilele sătreacă-n linişte, dacă clnă cum zici, există o singurâ explicate, şi tinereje? şobolan?
nu era sâcâit de nevasta lul. anume că-i era foame. 11. Te uiţi de mult la televlzor? Dansul 30. începi de obicei prin a spune cine eşti?
4. Miranda era moartâ de frică, dacă vedea 15. Dacă Penelopa a fost într-adevâr prlvitâ alterneazâ de obicei cu concerte, aşa că,
umbre furişându-se de-a lungul meselor lungi pe furiş cum se uita la vulpi când se târau în 31. A aparţlnut vreodată cartea aceasta
dacă eşti aici de destul de multâ vreme, poate
de lemn. vizuină, va trebui să recunoască faptul că a vreuneia din rudele tale?
câ ai observat.
5. Muriel se distra bine, dacâ-şi dădea.toa- fost iar în codru. 32. Ai fost vreodată lipsit de banii tăi?
12. îţi spunea de multă vreme că suma se
tă ziua drumu-n jos pe topogan. 16. Dacă i-ai văzut pe Percy târându-se ca 33. Chiar şi-a lăsat milionarul averea acelui
ridică la foarte mult când am venit eu să-l
6. Nancy îl compătimea pe vărul el, melcul, nedorind să meargâ la şcoală, trebuie contrazic? cerşetor de la colţul străzii?
soldatul, dacă ştia că întotdeauna el îşi începe să-l pălmuieşti şi sâ-i spui câ e un pierde-vară. 34. Ţi-ai învinuit vreodată nevasta că nu-i
13. Ai sâ mâ urmăreşti când am să mă due
înaintarea târându-se pe burtâ. 17. Dacă Petre chiar a afirmat că simte cum plac petrecerile?
să-i cer scuze că am spart vaza?
7. Nancy o ştergea din oraş, dacă cânta se adună anii peste el, n-avea rost să-l 35. Te-ai gândit să dai vina pentru eşec pe
14. Vei citi oare cartea mea de mai multăi
două seri fa băncile goale. contrazici, oricum nu te-ar fi crezut. propria ta neglijenţă?
vreme când duşmanul .meu va veni să-ţjj
8. Nelly îi explica curri să împingă înainte 18. Dacă Filip chiar s-a întors în genunchi spună câ nu-l surâde ideea de a b citi şi vei 36. Ai clipit des către mine în tot acesttimp,
schiul stâng, apoi pe cel drept, dacă el vroia după ce I s-au terminat banii, trebuia să-l ajuţi, reuşl tu să-l convingi s-o citeascâ? ori am vedenii?
sâ înveţe. fiindcă eşti prietenul lui. 15. Ai mai iucra aici, dacă-i cereai direc- 37. A ascultat la radio piesa aceea în care
9. Dacă Nicolae îi arăta norii cum tree pe 19. Dacâ Ralf nu se înşela, atunci şarpele torului tău să-ţi mărească salariul şi el te el roşeşte la cuvinţele ei, iar ea nu se simte
cer, ea considera c ă ' e o remarcă de îndră- chiar se târa pe lângă copac şi ar fi putut să-l refuza? câtuşi de puţin ruşinată?
gostit. muşte pe oricare dintre noi, dacâ nu pe toţi. 16. L-ai mai fi ajutat toată ziua când a jefuit 38. S-au lăudat în ultima vreme cu strămo-
10. Dacă Norman n-o trăgea înapoi, ea in- 20. Dacâ Rebeca n-ar fi văzut pe nlmeni banca, dacă te întreba dinainte dacâ'eşti de şii lor?
tra în odaie majestuoasâ şi plinâ de gratis. când a tras cu ochlul afarâ, precis s-a crezut acord cu planul? 39. A învăţat în ultima vreme cu ce ţări se
11. Dacă Oliver chiar ştia adevărul, nu tre­ în siguranţă şi a ieşit pe furiş în drum. 17. Te tocmeşti deseori cu negustorii la învecinează Anglia?
buia să-l ascundă de rudele lui. preţ? 40. Discuţi de două minute încoace că o sâ
împrumuţi bani de la el?

32
33
41. Meditase el la plecarea ei bruscă şi reu- 63. ÎI vei fi confundat pe hot cu poliţistul 85. ÎI predai poliţiei dacâ-l prindeai asupra 112. La ce ai privit meditativ câtâ vreme am
şise oare să găseascâ un motiv cat de cat? înainte să aibă timp să ajungă la o înţelegere? fost în oraş?
faptului?
42. Ţinuse el la prietenii lui, deşi îl.părâsi- 64. Vei locui aici de douăzeci de ani când 86. Mai citeai în tihnă toată noaptea, dacâ 113. La ce ţi-ai aruncat ochii?
seră cu toţii când avea mai mare nevoie de ei? te voi felicita că faci douăzeci şi unu de ani? ştiai că prinţesa trebuie scâpată din ghearele 114. Pentru cine e mâhnit de când a venit?
43. Fusese el preschimbat în pitic în 65. Vei fi consimţit la câsătoria lor înainte vrăjitorului? . 115. La cine rânjeşti de când am intrat în
fragedă copilârie şi nu mai crescuse mai mare să vină să te roage? 87. Ţi-ai mai.fi irosit vremea în oraş, dacă ţi odaie?
încă de atunci? 66. Va fi citit cartea de multă vreme când se spunea că se bizuiau pe sosirea ta 116. Cu ce subiect te pisează de la ora
44. Fuseseră ei acuzaţi de crimă când au am să vin eu să-i spun în ce constă? devreme acasă? şapte?
declarat că nu sunt vinovaţi şi judecătoruf nu 67. Va număra paginile de mai mult de o 88. Ar mai f i dormit el când au venit ei, dacă
era sigur dacă să-i trimită la închi'soare? 117. De cine ai ascuns cântarul?
oră înainte să-i spun din câte capitole constă bănuiau că-l vor deposeda de.toate uneltele? 118. De la ce a fost recent Tmpiedicat?
45. Pălâvrăgise ea cu fata în casâ cât fuse- cartea? 89. Mai jucai fotbal în loc sâ-i ajutj, dacâ
sem eu plecat din oraş şi o împiedicase să-şi 119. La ce fac aluzie de când au început să
68. Vor conspira împotriva reginei de mai ţi-ar fi spus că se aşteaptă să fii devotat
facă treaba? discute?
puţin de un an luna viitoare pe vremea asta? prietenilor tăi?
46. Mă încuraja de mâi mult de câteva ore 120. Ce ai sperat până acum?
69. Te va consulta în diverse probleme 90. L-al fi jelit multă vreme, dacă murea de
când a venit poştaşul şi a zis că am o 121. De ce tânjea s-o zărească, dacă ştia
înainte să afle că nu eşti expert în nirflic? pneumonie?
telegramă? că nu vrea să-l vadâ?
70. Vor studia culorile multă 'vreme până 91. Cine spune că rezultatul acesta diferă
47. Râsese băcanul de tine ori de vestea să-şi dea seama că ele contrastează cu 122. î'n ce a fost implicat şeful ei?
de al tâu?
câ ziua lui de naştere coincide cu a mea? pereţii? 123. Câte reguli ţi s-au impus?
92. Cine bagă copilul în apă?
48. Colabora cu tine de multă vreme când 71. Un păgân ar fl cdnvertit la catolicism 124. De ce l-au stârnit să acţioneze?
v 93. Cine n-a fost de acord cu tine?
a fost promovat? ' dacă ar trăi în Anglfâ? 125. Cu ce era ocupat?
94. Cine zicea câ va dispărea el din oraş?
49. Chiar băusetoată ziua şi pierduse âvio- 72. Ai contribui la stimă dacâte-aş ruga? 126. De ce ai dedus din vorbele lui că nu
95. Cine a dezaprobat ideea ta?
nul care s-a ciocnit cu un alt avion? 73. Ar fi închis dacă ţi-ar fura pendula? vrea să vină?
96. Cine se lipsise de frigider când ai ajuns
50. Corrienta de multă vreme vestea când 74. Ai fi convinş de vinovăjia lui dacăţi-aş 127. Cu ce era infestat aerul?
ai ajuhs acblo? acolo?
aduce dovezi? 128. De ce i-ai rânit pe băieţii aceia?
97. Cine o să împartă pâinea în şapte părţi
51. Să te compar cu un trandafir? ' 75. Ai colabora cu mine să scriem un 129. Cât de des l-ai Informat despre ce se
egale?
52. Vrei să te iei \a întrecere cu mine? manual dacă \i- aş plăti o sumă serioasă de petrece?
98. Cine-I va fi lîpsit de toată gloria până va
- 53. N-ai să te plângi de elevj profesorului bani? -■■,■.. 130. De câte ori s-a intereaat de treburile
teşi la pensle?
lor? 76. M-aş repeta dacă ţi-aş spune câ nu mă ei?
99. Cine ar sorti închisorii un om cinstit?
54. S-o ascund de ea? descurc cu toate pe cap? 131. De ce insistaseşi să mă due acasă
100. Cine s-ar fi prăpădit cu firea după o
55. Ai sâ te cbncentrezi âsupra temelor? 77.. Ai râde de mine dacă ţi-aş spune câ înainte să spună că vrea să plec?
fiică aşa ca ea?
56. Ai să închei, dacă nu te superi, cu petrecerea a culminat cu o ceartă? 132. Ce-i inşpirase cartea?
10t. Când visezi căte duci la mare, noap­
câteva vorbe Japoneze? 78; Tot ai mai studia să te faci doctor, dacâ tea sau ziua? 133. Când îl instigaseră la acţiune?
57. Ai să-i aperi săptămâna viitdare, fiind- ţi-aş spune că nu ştii nici măcar să vindeci de 134. Cui îi fusese menită?
102. De ce se spune că e înzestrat cu ure-
că, după cum ştii, i-a condamnat la zece ani pojar un copil?. 135. Ce te interesase înainte să te apuci de
che muzicală?
de puşcărie? ,79. Ai mai şedea fără să faci nimic dacă engleză?
103. Cum dezvoltă de obicei un astfel de
58. Am sâ vorbesc curând cu ea, dăcă spui ţi-aş spune despre câine câ a ţâşnit pe uşă şi 136. Cât de des se amestecase el în ce
subiect?
că mă pot încrede Tn ea? s-a pierdut? făceau ei de un an?
104. Unde se duce omul când scapă din
59. O să părâsim devreme mâine diminea- 80. Te-ai uita la mine, dacă âş începe să-ţi 137. Cu cine i se făcuse cunoştinţă?
puşcărie?
îă ţînutul care se limitează la spaţiul acesta? spun despre ce tratează cartea? .138. Când nu vrusese el să te deranjeze?
105. La ce excelează?
60. Va conf isca poliţia ceasuri de la contra­ 81. Ţi-ar fi dat prin minte că a mai fost pe 139. Câtă vreme fusese izolat de compatri-
106. Cu ce schimbi cartea aceea?
bandist! Tn tot cursui dimirieţiî de mâine? aici? oţiilui?
107. Cu ce se hrăneşte calul?
61. Se va conforms cineva regulilor acestei 82. Te hotărăi să alegi o pedeapsă, dacă 140. De ce se amestecase în discuţie, da-
case înâinte să i se spună? era vinovat? 108. în cine tragi?
că-i detesta pe acei doi tinerei?
62. ÎI veifi confundat cu altcineva înainte 83. Ar fi fost acest roman dedicat amintirii 109. în capul cui arunci piatra apeea?
141. Când o să sară câine \c la omul care a
sa ai'tlrn'p sâ-l vezi? fratelui tău, dacă-l scriai? 110. Pe ce pluteşte barca aceea?
dat în el cu piciorul?
84. îl apărai de duşmani dacă era singur? 111. Pentru hârtia cuite-ai agitat?
34 35
158. Unde ai negocia cu ea, dacă nu s-ar şaptezeci de ani cu barbă albă. 34. Ne întrebam dacă să ne ducem.
142. De ce au să bată ei la uşă când pot
descurca în Londra şi n-ar reuşi să găsească 8. Rosemary vroia să ştie de ce suferâ un- 35. Poţi sugera unde să pun asta?
suna la sonerie?
locul de întâlnire? chiul meu şi i-am râspuns câ habar n-am. 36. Puţini ştiu ce mult munceşte.
143. Cat o să mai râzi de mine? încetează!
159. Ale cui cuvinte le-ai mai nota, dacă ar 9. Rupert m-a întrebat pentru care din fap- 37. Nu ştiu câ{i sunt.
144. Am să mă sprijin de braţul tău când
fi surdo-mut şi prin urmare n-ar zice o vorbă? tele lui îi mulţumesc. 38. Am să întreb când pleacâ trenul.
am să vin mâine de la doctor cu piciorul în
160. La ce ai obiecta, dacă ei nu ţi-ar mai 10. Ruth a aflat în cele din urmă în ce limbi 39. Poţi sâ-mi spui ce-i lucrul acesta cara-
ghips?
cere părerea şi ar face exact ce vor? a fost tradusâ Biblia. ghios?
145. De ce au să se sprijine elevii, dacă li
161. De ce mi-ar fi trecut prin cap că eşti 11. Cu ce ziceai câ s-a obişnuit Samuel? 40. întreabă-l unde a pus-o.
se interzice să atingă pereţii?
146. In ce ţară va pleca, dacă nu te superi? ocupat? 12. Sebastian a afirmat că habar n-are pe 41. Vincenţiu l-a întrebat pe fratele lui când
147. De ce va lega ţeava aceea de chiu- 162. De ce ar fi fost opefat, dacă era cine aşteptam când l-am întâlnit. are să se întoarcă.
vetă, dacă tot curge? sănătos? 13. Shirley habar n-avea la ce mă gândesc. 42. Ţii minte ce înalt e?
148. Ce concert vei asculta când o să sune 163. De la care din erorile mele ar fi pornit 14. Silvia descoperise ce caut de două zile 43. Violeta m-a întrebat cine sunt şi de un­
telefonul? discursul tău, dacă nu făceam nici una? şijumătate. de am atâţia bani.
149. 0 să trăiască din ceal cu pâine timp 164. De cine te despărţeai ieri, dacă ea se 15. Spune-i lui Simon cu cine stai de vorbâ 44. Virginia se Tntreba dacă o să vine poş-
de doi ani? hotăra să mai rămână o lun.ă? şi n-o să te mai întrebe. taşul şi dacă o să-i aducâ vreo scrisoare.
150. N-o să tânjească ea după veşti de la 165. La ce spectacol particlpai, dacăînchi- 16. Sofia m-a întrebat ce filme am mai vă- 45. Walter a vrut să ştie unde e hotelul şi
el dupâ ce el va pleca? deau teatrul? zut. de unde vorbesc.
151. La ce ai vreâ să mă uit? 166. Pe care din jucărjile acelea le-ai fi 17. Toma a încercat să afle ce locuri am 46. Wilfred întrebă când am sâ mă întorc şi
152. Mă întreb ce privelişte l-ar mira. plătit, dacă te ruga să le cumperi pe toate? mai vizitat. cum îl cheamă pe fratele meu mai mare.
153. Cu a cui rochie s-ar asorta geanta 167. Ce ai mai fi scrutat ieri, dacă strada 18. Titmothy m-a întrebat câte trabuce am 47. Wiliam Tntreba de ce n-am cerut trei
aceasta? era în întuneric? fumat. pantaloni şi cine o să poarte rochia pe care
154. .Cu cine l-ai confunda, dacă n-ai şti 168. Pe ce ar fi fost căţărat corbul, dacâ 19. Veronica m-aîntrebat câţi bani am chel- am cumpârat-o.
cine e? scena era goalâ? tuit şi cine o să plătească bicicleta care a fost 48. Dembcratul Tntreba ce mai face regina
169. în ce eroare ai fi zis că perseverează, furată pe când eu făceam cumpârături. şi dacă ar dori un ceai fierbinte.
155. De care dintre băieji ţi-ai bate joe,
dacă nu zicea nimic ieri toată ziua? 20. Victor habar n-avea cum a fost vremea. 49. Pictorul se Tntreba cat va petrece pe
dacă nu ţi-ar fi teamă că o să te bată?
170. Pe cine ai fi încercat anul trecut să 21. Victoria nu-şi putea aduce aminte câte drum şi cine o să vină să-l întâmpine la gară.
156. Dacă ai înmulţi şapte ori şapte, mi-ai
spune rezultatul? convingi de sinceritatea ta, dacă judecătorul vacanţe a petrecut în străinătate în ultimii şase 50. Dermatologul întrebă unde locuiesc,
te declara vinovat? ani. câţi ani am, ce studiez, ce sunt părinţii mei, ce
157. L-ai mai sâcâi acum dacă te părăsea
22. Vincenţiu se Tntreba de când loeuiese slujbă voi avea şi cât voi câştiga.
când a vrut, iar eu l-am convins să mai stea?
în actuala mea casă. 51. Proiectantul m-a întrebat de ce va tre-
23. Habar n-aveam cum să ajung acolo. bui să piece în Anglia dacâ nu ştie englezeşte.
IV. INDIRECT QUESTIONS
24. Violeta nu ştia pe care s-o cumpere. 52. Detectivul mă întrebă unde e foarfeca
18. 25. Nu văd cum îl pot opri. şi ce ştiu despre croitorul care a furat-o.
26. Virginia nu ştia dacă să meargă sau nu 53. Săpâtorul se Tntreba pe cine am invitat
In întrebări indirecte: mai departe ori să se întoarcă. la el acasă şi când o să Tncetez să invit
1. nu se face inversiunea 27. N-o sâ mă creadâ nimeni ce grea a fost oaspeţi, dacâ asta se va întâmpla vreodată.
2. se respectă Sequence of Tenses. munca asta. 54. Diplomatul Tntreba cum se simte sora
28. Mă întreb de ce n-a venit. şi daca va fi dusă la spital.
29. Te rog spune-mi unde vrei să mergi. 55. Directorul întrebă când am să plec şi
1. Pe cine a zis ca o să întrebe Rebeca 4. Robert m-aîntrebat de cine îmi aminteş- 30. Nu ştie nimeni a cui e. dacă n-aş vrea să-l ajut.
unde şi-a pierdut fratele ei ghiozdanul? te faţa lui şi am zis că nu tin minte pe nimeni 56. Discipolul lui se Tntreba unde locuiesc,
31. Nu-nţeleg de ce a plecat fără să-şi ia
2. Cine vroia să ştie unde o să mă due când care să semene cu el. câţi ani am, cine sunt, ce studiez şi ce prieteni
rămas bun.
o să se termine şcoala? 5. Roger se întreba în ce e bogat ţinutul, am.
32. Mă-ntreb ce este.
3. Richard m-a întrebat la ce m-am referit fiindcâ el vede doar pietre. 57. Descoperitorul întrebă dacâ i-aş fi citit
33. Trebuie să decidă tribunalul cui îi apar-
în scrisoare şi dacă măcarîn cele din urmă am 6. Ronald a vrut să ştie ce tot spune acolo. sau nu cartea, dacă o aducea.
ţine moştenirea.
să-i spun adevărul. 7. Se Tntreba la ce se holbează bătrânul de
37
36
58. Scafandrul întrebă ce ai văzut la grâ- 75. l-aş fi spus cum îl cheamă pe ucigaşul V. PASSIVE VOICE
dina zoologică şi cu cine erai când te-ai de care se teme, dacă ştiam.
întâlnit cu mine. 76. Mă credeai dacă-ţi spuneam că habar 19.
59. Donatorul de sânge întrebă unde e ca- n-am cine o să vină să te întâmpine.la A. PRESENT TENSE SIMPLE
sa, când ya fi dărâmată şi dacă o voi re- aeroport? 1. Un elev bun e lăudat pentru munca lui devreme sau mai târziu
construi. 77. Ai să mai vorbeşti cu el după ce o să te susţinutâ. 7. Se recurge la forţă când un copil nu
60. La ce ziceai că se uitâ când te-ai dus întrebe câţi ani ai şi câţi bani câştigi? 2. E împiedicat sâ părăsească spitalui fi- poate fi convins să-şi facă temele.
să-i înapoiezi banii? 78. Mă întreabă la ce mă uit. indcă încă nu s-a însănătoşit. 8. Un om curajos ca tine e de obicei răs-
61. Cine ai zis că e de două ore cu ea când 79. Vrea sâ ştie când am să vin. 3. E apărată de vrăjitoare de către un robot. plătit pentru vitejia lui.
v-aţi întâlnit asearâ? 80. Mă întrebă unde mă due. ţ 4. Are de toate, nu e nevoie să-ţi faci griji. 9. Dacă va fi despârţit de prietenli lui, va
62. Despre cine crezuseşi că vorbesc când 81. Vru să ştie ce am cumpărat. 5. Magazinul acesta e bine aprovizionat cu studia mai mult.
te-am întrebat când o să-i revezi? 82. Mă Tntrebă de ce nu scriu tot. urielte în caz câ vrei sâ cumperi vreuna. 10. în astfel de cazuri se trimite după
63. Unde i-ai spus că locuiesc când te-a -
83. Mâ întrebă ce ştiu despre asta. 6. Un borfaş e îhtotdeauna pedepsit mai ddctor.
întrebat unde sâ-mi aducă maimuţa? 84. Am întrebat când o sâ revină.
64. Cu ce ziceai €ă o sâ te duci la gară, B. PRESENT TENSE CONTINUOUS
85. Vru să ştie când am terminat. i. Ferestrele se spală când elevii sunt aca- mlşl la mare.
dacă n-o să vină nici un autobuz până o să se
86. Nu ştia unde vreau să mă due. sâ.
facă vremea să piece trehul? 6. Ţi se oferă o îngheţată, de ce n-o iei?
87. Se întreba de ce n-am înţeles lecţia. 2. Se curăţă camera-fiindcă se aşteaptă
65. Cu cine credeai că vorbeşte când i-ai i. Mi se aratâ o taplserie foarte interesantă.
telefonat şl suna ocupat? 88. Habar n-avea cine sunt, câţi ani am şi musafiri. 8. Se \es covoare pentru palatul care toc­
66. De clne-ţi închipui că ai să-ţi baţi joc unde locuiesc. 3. Se mătură strâzile fiindcă n-a plouat de mai a fost construit.
când piticul o să se facă marinar şi o să piece 89. Mă întrebâ ce vreau să cumpăr. o bunâ bucată de vreme. 9. Se scriu scrisori tuturor participanţilor'la
pe mare? 90. Nu-şi amintea unde a pus cartea. 4. Se deschid uşile ca să intre vizitatorii. congres.
67. La ce-ţi închipui că se gândeşte când 91. Nu Tntelegeam ce caută. 5. Toţi copiii mai mari de zece ani sunt tri- 10. Se trimit bani tuturor orfanilor din lume.
te-a întrebat dacâ al sâ te întorci fiindcă vroia . 92. Se întreba când va fi operat.
să te revadă? 93. Ce ai de gând sâ faci când o sâ se C. PAST TENSE SIMPLE
68. L-am întrebat la cât s-ar ridica suma întoarcâ şi o sâ te întrebe cui ai dat banii? 1. Când s-a tras în tine? 6. Nu tu erai privit fix, a fost o greşeală.
dacă aş plăti-b pe loc. 94. Cine a zis.că s-a dus la mare? 2. Ţi-am spus câ mi s-a zâmbit şi asta nu 7. De ce era bănuit?
69. Ce a spus că-l interesează? 95. Pe cine credeai că ai să găseşti aici? mi-a plâcut. 8\ Pentru ce i s-a multumit?
70. De ce zicea că insistâ să accepţi banii 96. Nu ştiam unde al să te duci după ce el 3. A fost adulmecat de câine. £>. Pe scândura aceea s-a umblat ieri şi n-a
pe care tj-i oferea? te va sfătui să renunţi la excursia pe care o 4. Nu ţi-am putut face semne cu mâna f iind- pâţit nimeni nimic.
71. Unde credea că insistăm să se ducă plânuieşti de un an. câ mi se vorbea. 10. A fost aşteptat două ore aseară.
după ce va termina liceul? 97. Nu se gândise cum va. reacţiona el 5. I-ai spus că e urmărit?
72. A insistat să i se spună când o să când va afla cu cine şi-a petrecut ea vacanţa.
cumpăr foarfeca şi de ce nu am cumpârat încâ 98. Nu-i spuneam ce m-ai întrebat, dacă D. PAST TENSE CONTINUOUS
pantalonul. îmi spuneai că nu vrei să ştie de ce pui tuturor 1. Spălătoria se Tncuia ca nu cumva să fure tre elevl, când s-a deschis uşa şi a intrat ţanţoş
73. Aş fi vrut să aflu la ce se gândeşte când aceeaşi întrebare. hoţii ceva în timpul nopţji. un strut.
lucreazâ la piesa pe care tocmai a început-o. 99. Câţi ani ziceai că are? 2.1 se făcea ursului o injecţie care avea să-l 7. Mi se arăta casa, când s-a stins lumina.
74. Eşti bun să-mi spui unde este cântarul 100. Pe cine a zis directorul că va promova adoarmâ. 8. Se făcea focul în timp ce ea stătea acolo
pe care l-am câutat toată ziua şi pe câre încâ după alegeri? 3. Pivniţa era decorată cu tablouri pentru în plcioare şi tremura.
nu l-am gâsit? expoziţje. 9. Nu ştia Ce trebuie făcut în legătură cu
4. Se distrugea vechiul gard. şoarecil.
5. Se dărâmau case ponosite şi âe cons'tru- 10. Se gătea gâsca şi mirosui umplea ca­
iau pe acelaşi loc altele noi. sa.
6.1 se puneau profesorului întrebări de câ-

38 39
| 3. Nimeni nu ştia de fapt la câji ani de tem- 7. Mă întreb de ce vei fi felicitat, întrucât
E. P R E S E N T P E R F E C T S I M P L E & C O N T I N U O U S I niţă a fost condamnat, aşa că i s-a spus că îşi toată lumea ştie câ n-ai primit premiul pe care
1. Nu pot să înţeleg de ce a fost acuzat. 11. Albatrosul e vâzut zburând de trei zile | va petrece acolo tot restul vieţii, dacă n-o să-şi te aşteptai să-l prlmeşti.
şi trei nopji. | amintească de ce crimă a fost acuzat. 8. Va fi consultat doctorul în această ches-
2. îmi poţi spune la banii cui a fost adă-
ugată această sumă? 12. Barza a fost trimisă de aici de propri- I 4. Tţi vor fi confiscate puştile, dacă ai să tiune şi sper că va şti ce este.
etâreasă, care nu vrea ca ea sâ se întoarcă ia I încerci sâ le vinzi politjei. 9. Dacă nu încetezi să furi vei fi în curând
3. Nu-mi pot închipui de când îi cunoşti pe
aceşti scriitori. cuibul ei din vârful casei. I 5. Cu cine vei mai fi confundat după ce fri- întemniţat pentru furt.
13. Bufniţa a fost prinsâ dând târcoale ste- S zerul o să-ţi radă barba şi o să te tundă? 10. O sâ se vindece copilul în scurt timp de
4. S-a ţintlt în pasăre, dar ursul a fost deja
împuşcat. jarului la miezul nopţii. J 6. Nu ştiu cu cine va fi confruntată, dar eel oreion, ori va trebui să stea multe săptămâni
5. Tocmai s-a fâcut aluzie la scrisoarea 14."Cintezoiului I s-a promis p răsplată, da- I puţin o pot sfătui să nu sufle o vorbâ înainte în casă?
mea de către sora ta, care nu trebuia să ştie câ o să cânte la petrecere toata noaptea. I să-şi cohsulte avocatul.
de ea. 15. Cioaraafostgonită, dar precis se va
| H.FUTURE PERFECT
6. Nu i s-a cerut niciodată o bucată de za- întoarce. 6. Zâna va fi salvatâ din ghearele vrâjitoru-
I 1. Poemul va fj discutat în această revistă
hăr, de aceea a trântit uşa. 16. Ciocănitoarea a fost prevenită să nu lui până când ajunge acolo Făt-Frumos.
| literară înainte să trebuiască să-l analizezi
7. Acea problemă neînsemnată.a fost deja deranjeze oamenii noaptea. 7. Zarzavagiul va fi lipsit de toate până
luată în considerare. j pentru examen.
17. Ciocârlia a fost fotografiatâ pe când se când se hotărâşte să meargâ la poliţie.
I 2. Pedeapsa va'f i hotărâtă până vin martorii
8. Romanul lul afost atribuit unui alt roman- înâlţa spre soare. 8. Păpuşa va fi fost muiată în apă înainte
cier. i să depună mărturie.
18. Cloştii i s-a spus de către cocoş să nu să aibe fetiţa timp să-şi cheme mama.
| 3. Va fi fost dedicată o carte amintirii lui
9. I s-a făcut adesea semn să piece de zică hop pânâ n-a sărit.
| înainte să se scurgă zece ani de la moartea 9. Prada va fi fost împărţită în şase părţi
când lucrează aid, fiindcâ apare întotdeauna 19. Cocorul a fost primit în odaie, fiindcă
| lui. înainte să apară al şaptelea borfaş să-şi ceară
când nu trebuie. stâpânul casei iubeşte pâsârile,
4. Va fi fost apârat de toţi duşmanii înainte partea.
10. Nici un negustor nu a fost niciodată 20. Codobatura a fost ameninţată că se va
sâ ceară ajutor. 10. împăratul va fi lipsit de toatâ gloria până
lipsit de marfa lui, dacă n-a încercat s-o vândă trage în ea, dacă va mai veni aici.
la negru. 5. Va fi fost predat poliţiei cu mult înainte sâ iasă la pensie.
să reuşeâscă să-ţj fure inelul cu diamant.
F. PAST P E R F E C T SIMPLE
I. FUTURE-I I-THE-PAST
1. Am crezut că a fost de mult hrânit corbul, 6. Cartea pe care o citeai fusese Tmprumu-
1. Familia ta a spus câ ideea ta va fi deza- 6. Fermierul se temea că-i va fi hrănit calul
dar îngrijitorul uitase şi mi-a spus că va trebui tatâ de la d bibliotecâ vestită, care nu dâdea
probatâ, aşa că mai bine te-ai răzgândi. cu pâine de secară.
s-o fac eu, dacâ vreau. cărţi cu împrumut mai mult de zece zile.
2. Judecâtorul a prezis că asasinul va fi 7. Vânâtorul prezise că se va trage în vulpe
2. Coţofana era sigură că a fost înşelată, 7. Pacientul fusese bine îngrijit, dar se
sortit temniţei dacă nu se.îndreaptâ. şi nu va fi nimerită.
dar nu vroia să dezvăluie faptul înainte să se plângea câ nu-i place salonul şi vrea să piece
3. Eram sigur că se va visa la un succeş 8. Hamalul se temea că se va arunca cu
întunece de-a binelea. din spital cât mai curând, chlar înainte să se
pânâ ai apucat să spui tuturor de eşecul tău. pietre în el, dacă nu va căra bagajele tuturor
3. Ştiam că cucul a fost invitat la bal mas- facă bine de tot.
copiilor.
cat, dar credeam câ se va costuma In stafie, 8. Nu-mi puteam aduce aminte Tn ce a fost | 4. Speram că subiectul va fi tratat pe larg
nu în zânâ. -când va veni lectorul strain, după ce-l vei 9. L-a asigurat pe văduv că nevasta lui va
preschimbată veveriţa.
! schiţa mai întâi. fi jelită cum se cuvine.
4. Curcanul fusese ales spre a fi vândut, iar 9. Ţi-a spus de ce a fost învinuit înainte să
5. Era sigur profesorul că manualul elevului 10. M-au avertizat câ lumea va rânji la mine
curca era atât de tristă încât fermierul a hotârât te cunoascâ?
să-i păstreze pe amândoi. va fl schimbat pe un pachet de ciocolafă, dar dacă voi intra în odaia aceea fără să bat la uşă.
10. Nuvela fusese pe larg comentatâ de
5. L-am întrebat pe jucătorul de bridge de mulţi critici literari care o citiseră şi o gâsiserâ nu-l putea împiedica pe copil sâ facă ce-i
ce a fost învlnult şi mi-a răspuns că i-a fost pus a fi cea mai slabâ pe care o scrisese vreodată place.
în cârcă ceva ce n-a făcut niciodatâ. autorul ei.
J. PRESENT CONDITIONAL
1. Dacă am avea multe prăjituri, ar fi toate 3. Nu s-ar face aluzie la vorbele tale, dacă
G. FUTURE T E N S E S I M P L E
ascunse din faţa ei, fiindcă trebuie sâ le-ai spune prietenilor că nu vrei să ţi se
1. Cu cine va fi comparat când pârinţii lui 2. Oe cine va mai fi ascuns adevărul după
slăbească şi tot timpul mănâncă prâjituri. menţioneze numele.
vor afla că a spart cu mingea de fotbal ce ea se va Tntoarce de la birou şi când îţi va
fereastra unui vecin şi a furat batistele unei spune că I s-a spus totul de către prietenii tâi? 2. Dacă ai fi împiedicat să-ţi faci temele. 4. S-ar spera la un succes în cazul tău, da-
vecine? copiii care o fac ar fi pedepsiţi. că nu cumva ai face tot ce poţi să nu reuşeşti.

41
40
5. Le-ar fi impusă regula aceea, dacă n-o dacă gunoierii n-ar veni să-l ridice din două-n 3. în general sunt obişnuit să citesc până 6. Ce se face pentru cei slabi şi săraci?
inventau de mult. două zile. noaptea târzlu, dar astă seară sunt trimis 7. Se trimit cărţi tuturor celor care sunt dori-
6. N-ar fi împins să acţioneze, dacă n-ar 9. Arfi râniţi mulţi oameni nevinovaţi, dacă devreme la culcare filndcă mâine mă due la tori să citească.
amâna mereu sâ-şi înfăptuiască hotărârile. li s-ar permite copiilor sâ se joace cu puşti pescuit cu străbunicul meu, care se scoală cu 8. Se curăţă covoarele cu aspiratorul.
7. S-ar deduce o mânie întemeiată din vor- încărcate... noaptea-n cap. 9. Se reparâ televizorul fiindcă e un film di-
bele lui, dacă l-ai auzi vorbind după ce-i vei 10. Ar fi el informat despre ce se petrece, 4. Dacâ mijloacele nu-i sunt potrivite sco- seară.
spune că nu a câştigat meciul. dacă directorul n-ar vrea ca el să nu ştie pului, motivul este câ abia acum aînvăţat cum 10. Banii lui sunt cheltuiţi de prieteni, care
8. Aerul ar fl Infestat de mlrosul de gunoi, nimic? să le folosească. cu toţii se opun dorinţei de a economisi cat
5. Se spală cearşafurile şi se şterge mobila poate de mult.
K. PAST CONDITIONAL
de praf.
1. Ar fi fost Instigat la acţiune dacă era con- declara că înveţi engleza de mâ*i mult de o zi.
siderat capabil să se ridice şi să lupte pentru 7. Ar f i fost sâcâit zi şi noapte dacă se însu- C. PAST TENSE
drepturile lui. ( '' ' ■' ra cu femeia de care s-a îndrăgostit înainte să 1. M-a speriat intenţia ta de a vinde casa, sforăia tare, dormind deja dus.
2. Nu i s-ar fi făcut bunoştinjă cu tine, dacă te cunoască pe tine. fiindcă locuiam în ea şi nu vroiam să mi se 7. Se luau la întrecere pentru cupă şapte
ştiam că ai să te cerţi cu ea. 8. Ar fi fost el operat dacă nu-l cunoştea ridice chiria. câi, deşi prietenul meu îmi spusese că va
3. Ai fi fost luat în râs de toţi copiii care chirurgul? 2. Zicea mereu că le-a luat-o înainte cole- paria pe al optulea.
locuiesc la periferia oraşului, dacă ziceai că 9. Casa era de mult plătită, dacâ omului gilor şi în curând va fi eel mai bun dintre toţi. 8. O fetiţă se lua la întrecere cu un băieîel
oraşul se limitează la străzile lui centrale. care a cumpărat-o îi trecea prin cap că vrei toţi 3. Individul care era rudă cu ea Tşi târa până la un copac mare, în vreme ce părinţîi ior
4. Profesorul ar fi fost ascultat, dacă pe banii jos. nervos ptcloarele în vreme ce aştepta. aşteptau să vadă cine va câştiga.
elevi îi interesa despre ce vorbeşte. 10. Ar fi fost convinsă de sinceritatea mea, 4. îşi târşâia papucii pe podea şi nu vrola 9. Mergea cu maşlna în viteză prin oraş
5. Fratele tâu vltreg ar fi fost confundat cu dacă îi explicam că n-am putut să-mi amintesc sâ înceteze cu zgomotul acela, deşi i se sperând câ o să fie amendât.
un laş, dacă n-am şti ce curajos a fost când a data, fiindcă eram somnoros când am discu- spusese că toji dorm. 10. Comandase o maşină şi se grăt
trebuit salvat un copil din prăpastle. tat-o. 5. Peştii săltau neputincioşi pe mai, ultaţi drept către sat ca să-l găsească pe chelner.,;'
6. Ai f i batjocorit de toţi care re aud dacă ai acolo de pescarul care-i prinsese cu năvodul. sâ-l facă să-i înapoieze revistele.
6. Se trântise în hamac fără o vorbă şl.
VI. CONTINUOUS ASPECT D. PASSIVE VOICE
20. 1. Se deschideau prăvălioare în tot lungul 7. Se transmitea un eseu care era strain
strâzii înguste. modului lui de a gândi, aşa căînchise radioul
A. PRESENT TENSE
2. Se scriâu, se publicau şi se vindeau şl adormi.
1. Nu pot pârăsi tufişul acesta fiindcă urmă- nu-l mai poji adăposti. 8. Se trimiteau f lori doamnelor mai în vârstă
multe cărţi nol pentru copii.
resc o vulpe cum se strecoară în vizuină. .7. Oaspeţii pe care-i aştepţi vin mâine dis- din sat, întrucât trăiau izolâte de toţi şi se
3. Se lustrulau cizmele stăpânului întrucât
2. Dacâ chiar vrei sâ ştii ce face, păi tocmai de^dimineaţâ, dar acum presupun că înain- bucurau de orice semn de prietenie.
avea să meargâ la vânătoare a doua zi.
alunecă pe scări, fiindcă s-a lovit la cot şi i-a tează cu greu prin deşert. 9. Copilul era certat pentru ce a făcut, iar
scâpat bastonul. 4. Se vindeau ziare în tot oraşul, publicând
8. De cinci minute încoace încerc să-l o- articole scrise de către oameni atenţi la tâtâl îi spunea că e supărat pe el câ a făcut aşa
3. Aşteaptă o clipă, trage haina pe el şi vine presc, dar el merge încăpăjânat înairite, face ceva.
cu tine. schimbările dln viaţa comunităţii lor.
o treabă ce i s-a încredinţat. 10. Se retipăreau cârţi care erau anterioare
5. Erau aduse cărţi de istorie şi geografie
4. Exploratorul pe care l-ai întâlnit 9. Maşina râsturnată s-a târâţ pe stradâ cât cârţii ei, aşa că aştepta cu răbdare şâ-i vină
de câtre şcolari.
acum mai multe sâptămâni înaintează cu greu s-a târât, îar acum se opreşte în faţa unui rândul.
prin zăpada adâncâ şi nebătutâ. 6. Se construia un teatru nou pqntru ca ac-
poliţist uluit.
torii să-şi interpreteze rolurile pe o scenă
5. E în vacanţă şi colindă toată ţara pe jos. 10. îl urmăresc de câteva vreme încoace: modernă.
6. Străinul pe care l-af invitat în casă aseară precis e orb, fiindcă şterge peretele cu mâna
urcă apăsat scările, aşa că mai bine te-ai duce şi nu poate gâsi mânerul uşii. E. PRESENT PERFECT
după el şi i-ai spune că ţj se întorc părinţii şi 1. Merg cu viteză de câtăva vreme, recu- luat-o chiriaşul tâu la fugă în sus pe scări câte
nose, dar am să încetinesc de îndată ce am două trepte deodată când te-a văzut.
B. PASSIVE VOICE
să văd o maşinâ a poliţiei. 3. Mă tot poticnesc prin holul acesta întu-
1. E absent de la şcoală fiindcâ i se înmâ- . 2. Dactilografei îi este necesară cartea, fi- 2. De două zile încoace mă întreb de ce a necos de jumâtate de oră încoace şi credeam
nează premiul la patinaj. indcă o rebate la maşină.
42 42
clătinându-se de o oră, în vreme ce portarul a 8. Sitarul va dormi de două ore pânâ să te izgoneascâ pe copii.
că n-am sâ mai pot găsi drumulsă ies, dacâ
adormit, aşa că acum n-are cine săîncuie uşa. 10. Şoimul îşi va aştepta de opt zile stăpâ-
n-o să-mi vină cineva în ajutor. trezeşti. nul mâine pe vremea asta.
4. Am curăţat pivniţa şi sunt aşa de murdar 7. Mingea se rostogoleşte pe podea de 9. Struţul se va juca de o jumătate de oră
fiindcă m-am împiedicat, am zâcut o clipă când ţi-a scăpat. cu copiii pânâ să vină îngrijitorul să-i
înţins în praf de cârbune iar apoi m-am ridicat 8. Câinele se tăvăleşte în noroi de când ai I. PRESENT CONDITIONAL
şi am venit direct aici. dat în el cu piciorul.
1. Vulturul ar zbura în jurul crestei, dacă ninjai cu puşca.
5. Automobilistul aceia beat tot iese clăti- 9. Beţivul se clatină din zori pe stradă. 7. Turtureaua ar face ouă, dacă ar fi destul
acolo n-ar fi un vânător.
nându-se din maşină de zece minute încoace, 10. Vasul se leagănă de când s-a pornit de cald.
iar poliţistul îl tot aşteaptă. 2. Bibilica s-ar grăbi spre casă, dacă n-ar
furtuna. 8. Soţul surorii.tale nu s-ar plânge la toatâ
6. Ultimii dansatori istoviţi se îndepărtează ploua aşa de rău.
< lumea că ea nu-1 dă niciodată nimic de
3. Cioara ar vorbi englezeşte, dacă ar avea
F.PAST PERFECT mâncare, dacă ea învăţa să gătească.
creier de om. 9. Şi-ar drege vocea acum, dacă-l rugai
1. Când sosi îşi dădu seama că dădeau 6. Fazânul zbura de zile întregi peste vârfuri
de munţi când a reperat gaiţa într-un copac. 4. Potârnichea ar fugl din.locul acesta, • să-ţi cânte.
nâvală înăuntru de ore întregi şl îngrămădeau
dacă ar şti ce ai de gând să faci.
mâncare pe masă. ■> 7. Gâştele îl urmaseră toată ziua pe gân- 10. Balaurul ar plânge, dacă vrâjitorul l-ar
5. Sturzul ar locui acum aici, dacă nu-i
2. De când deschiseseră poarta indienii sac, când o gâscă s-a oprit brusc şi a hotărât preschimba în şoarece.
distrugeai anUI trecut cuibul.
năvăleau înăuntru. că mai departe nici că o să meargă.
6. Nu zbura şoimul de aici, dacă nu-l ame-
3. Uraganul vâjâia deasupra insulei de ore 8. Lebăda înota din zori şi nu găsise ce J. PAST CONDITIONAL
întregi. căuta. că tovarăşii lui nu-i legau cu înţelepciune mâi-
LDramaturgul ar fi scris ieri toată ziua,
4. Câinele zburda de când plecaseră de 9. Canarul ciripea de o bună bucatâ de
dacâ nu i se spunea să vlnă să-l întâmplne la nile dinainte.
acasă. \. ■ vreme, când a sărit pisica la colivie şi l-a scos 7. Duceleîşi călăreacalul din zori şi până-n
aeroport pe regizor.
5. Ploua. Ploua de ore întregi cu gâleata din minţi de frică.
2. Negustorul de stofe îşi număra banii seară, dacă nu refuza catul sâ-l ducă.
când a venit brutarui acasâ, unde-l aştepta 10. Mierla recunoscu că ds o săptâmână 8. Expertul tinea o prelegere despre
pânâ noaptea târziu, dacă nu-l întrerupeai.
nevasta lui de dis-de-dimlneajă. întreagă zboarâ şi se simte puţin obositâ. Shakespeare când ai sosit, dacă nu era rugat
3. Croitoreasa cosea toată noaptea, dacă
nu s-ar teme câ s-ar putea să orbească. să-şi aleagă alt sublect.
G. FUTU
FUTUR = TENSE
RETENSE
4. Beţivul ar fi bâut până-şi cheltuia \o\\ 9. Dacă nu-l prindea poliţia la vreme, dela-
1. Pajura se va roti deasupra casei câtă 7. Pitulicea va mânca firimituri de pâine de
banii, dacă nevasta lui nu l-ar fi târât acasă. pidatorul ne cheltula toţi banii, în vreme ce
vreme aisă-ţi
ai să-ţi ţii ascunsă puşca. secară când ai să treci pe aici mâine
2. în curând papagalul o să te imite, dacă dimineaţă. 5. Şoferul de autobuz aşteptaîn garaj pânâ aşteptai să ni-i înapoieze.
noaptea târziu, dacă mecanicul nu-i repara 10. Emisarul ar fi transmis mesajul tău
o să te audă atât de des. 8. Piţigoiul
Piţjgoiul va pleca în curând de la tine din
mai curând autobuzul. când l-ai căutat, dacă pleca de aseară, cum Ti
3. Păunul are să se împâuneze toată ziua, grădină, dacă te apuci să dobori copacii.
dacâ ai azl oaspeţi. 9. Porumbelul va duce diseară mesajul tâu, 6. Toboşarul ar fi bâtut toba tot drumul, da- spuseseşi.
4. Păuniţa o sâ să clocească ouă luna viitoare aşa câ n-o sâ-l poţi pânâ nu se
poţt vedea acasă până
la vremea asta. va întoarce. Unele verbe nu au aspect contlnuu decât dacă îşi
5. Pelicanul va pleca în curând spre Polul 10. Porumbiţa va mânca seminţe mâine schimbă sensul:
Nord. toată ziua, fiindcâ e aici cumnata ta şi ea îi dă -tobe -* pentru o stare temporară
6. Pescâruşul va zbura în larg de îndată ce seminţe întotdeauna. He is usually nice, but now he is being nasty
se va face vremea bună. . to see -* a acorda o audienţă
H. FUTURE PERFECT The manager is seeing him now
- acţiune repetată -* capâtă nuanţa de iritare
1. Luna viitoare pe vremea asta prepeliţa când va ajunge aici la primăvarâ.
We is always interrupting us
va fi trait pe acest câmp de peste doi ani. 5. Vrabia se va lăfăi la soare de mai multe
2. Privighetoarea va cânta de cihci ani la ore când va veni pisica. mărite fata.
tine în grădină până să te muţi tu în altă casă. 6. Raţa va fugi prin curte multă vreme până 1. De obicei e un copil bun, daracum
e zgomotos, fiindcâ se uită toţi la el. 3 Gravorul e un om ocupat, iar dacă acum
3. Pupâza va cloci ouă de două săptâmâni sâ înceteze câinele s-o alerge. e trândav, înseamnă că şi-a terminal treaba
până să-i gâseşti cuibui. 7. Răţoiul va căuta raţa o săptămânăînche- 2. Se ştie căîmpăratul e generos, dar acum
e meschin, fiindcâ încă nu vrea să I se pentru azi.
4. Rândunica vă fi călătorit timp de o lună iată Tnainte să afle ce s-a întâmplat.
45
44
4. Se ştie că trlmisul e sârguincios, dar 8. Exarrifnatorul pune mereu întrebări la 1. E ciudat că cheltuieşte aşa de puţini bani 18. Am recunoscut că mi se părea neaş-
acum e supărat şi nu vrea să facă nlmlc. care nu pot studenţli lui să răspundă, când ştie câ scumpul mai mult păgubeşte. teptat să se joace în prezenţa mea, după ce
5. Cavalerul rătăcitor nu stă niciodatâ fărâ Indiferent cat de mult ar fi lucrat pentru i-am spus clar sâ se ducă să-şi facă temele.
ocupaţie, darîn clipa aceasta e obosit şi vrea 2. E ciudat că-şi drege glasul tocmai când
examen. 19. Mi s-a pârut că e cam ciudat că s-a dus
să doarmă un plc. sora lui trebuie să vorbească publicului.
. 9. Călăul se'spală pe main! tot timpul şi 3. E ndrmal că a făcut carierâ, întrucât ştim câlare la petrecerea de la castel.
6. Nu poţi vorbl cu directorul, fiindcă cere oamenilor să-i împrumute bani. 20. Habar n-aveam dacă i se pare sau nu
acordă o audienţă cuiva important. cu toţii că e foarte ambiţios.
10. Băiatul băcanului mănâncă tot timpul 4. E de necrezut că citea când trebuia sâ neltniştitor câfăceam un comision când m-am
7. Strâinul se gândea la o modalitate de a dulciuri dis-de-dimineaţă, motiv pentru care întâlnit cu ea.
ajunge la gară mai curând, întrucât nu vroia sâ lucreze la teza de doctorat.
s-a şi îngrăşat. ■ 21. Ţi-ai închipuit că o sâ pară ciudat că
piardă trenul care avea să-l ducă la Londra. 5. E normal că a lăsat-o mai moale, fiindcă
altfel nu i-ar fi dat nimeni o slujbâ. antfenorul are emoţii în legătură cu meciul?
6. Pare puţin probabil ca ea să ceară lunâ 22. Nu ţi-ai dat seama că-i normal să-i slâ-
VII. THE SUBJUNCTIVE de pe cer, când ştie că nu i-ar putea-o nimeni beâscă vederea la optzeci de ani?
da. 23. De ce ai crezut câ e neaşteptat ca ban-
21. 7. Era normal că i-a ajuns cuţitul la os după cherui să fi refuzat să stea separat de farhilia
ce a muncit luni de zile douăsprezece ore pe lui?
1. Slmultaneitate: zi şi a avut câte o zi liberă doar din două în 24. Lăsând la o pane ce am auzit, mi se
două săptămâni. pare puţin probabil ca el sa se fi luat la
/ suggest that he go / = Infinitive) now ;
8. E de necrezut câ bea vin când i-ai făcut :;. într&cere până la poartă cu un băiat tânăr,
He is I was speaking as if he did.not know (- Past Tense) o vizită la cinci dimineaţa. când ştiu că a împlinit de' mult şaptezeci de
2.. Anterioritate: 9. E recomandabil sâ treci la subiect acum anl.
că toţi aşteaptă să audă ce crezi despre ce s-a 25. Nu ţi se pare greu de crezut că această
He fs/ was speaking as if he had already found out
întâmplat aici deunăzi. carte stă pe raftul de sus, când eu am găsit-o
(= Past Perfect) în bucătărie?
10. E de necrezut că plânge în zadar
fiindcă ştie că nu se poate schimba nimic, 26. Trebuie să spun că.mi se pare ciudat
II. Modal Verb + Infinitive 1. Slmultaneitate: Indefinite Infinitive întrucât greşeala pe care a făcut-o a ajuns câ circulă mult, când ştim cutoţii că â fost aşa
2. Anterioritate: Perfect Infinitive cunoscută tuturpr. de slab şi bolnav.
Shall, Should 11. Pare puţin probabil să-şi fi furat singur , 27. Presupun că ţi s-a pârut destul depeq-
căciula, e mult prea deşţept să facă aşa ceva bişhuit că a orbit deodată, exact când te-a
Will, would văzut traversând drumul spre ei, să-i ceri.sa-ti
dacă nu e încolţit.
can; could înapoieze banii pe care i-a împrumutat de la
12. E interesant că se plimbau când te-ai
may, might întâlnit cu ei, fiindcă a zis că niciodată n-o să tine cu trei săptămâni înainte.
meargă la plimbare pe vreme ploioasâ. 28.' E cam neaşteptat că cheinerul dormea
It is strange that he should 1. come today be reading now
13..E de dorit sâ nu întinzi coarda prea tare, pe un scaun în vreme ce aşteptai să-ţi aducă
2. have come yesterday have been reading at five e o persoană nervoasă şi s-ar putea să te bată supa.
dacă-l iriţi. 29. Mi şe pare o neruşinare să-mi spui că
14. Nu \\ se pare anormal că patinează banca poate da oricând faliment, când ştii că
Main clause Conjunction când e vreme f rumoasă şi patinoarul e închis? toţl banii mei sunt depuşi acolo 'şi dacă-i pierd
Subjunctive Form used trebuie sâ mă mut din casa aceasta
It is... that he should 15. Nu era ciudat că vasul a ieşit din port
go now = să piece costisitoare şi să ţi-o las ţie.
(natural când nu trecuserâ nici două zile de când a
be reading - să citească 30. Nu e înspâirhâritător că se joacă cu un
advisable...) ancbrat?
have finished yesterday schelet pe care l-a găsit în curtea din spate şi
16. E remarcabil că ei lucrau de două ore
have been reading at seven = să fi care se vede că a fost îngropat acum o sută
şi terminaseră treaba când ai sosit.
de ani acolo?
terminat / citit 17. Zise câ i se pare cât se poate de normal
31. E o poveste încurcată câ era însăr-
to = sâ se ducă să meargă cu trenul, cu avionul, cu autobuzul,
cinată în luna a şasea când te-ai întâlnit ieri cu
cu tramvaiul, cu taxiul ori cu orice se poate
ea, fiindcă m-am întâlnit şi eu cu ea nu de mu!t
găsi.
şi tocmai născuse un băiat.
46 47
32. E foarte trist că ea a ţipat toată vremea l-ai văzut, întrucât ştiai câ e în Oceanul Pacific
1. Corabia care pleacă Tn India va porni azi toate implicaţiile hotărârii lui, ca nu cumva sa
cât ai aşteptat acolo, dar trebuie s-o ierţi, şi nu trebuiasăseîntoarcă decât după o iună?
ca să se întoarcâ până la sfârşitul lui iunie. se aştepte sâ-l urmez în încercarea pe care a
fiindcă se vede că-şl avea motivele el să se 37. Presupun că pare imposibil să nu mâ pus-o la cale.
poarte aşa. tin de cuvânt, dar am s-o fac fiindcă nu-i pot 2. Croitorul e ocupat cu munca lui. dar vine
13. Profesorui a ţinut o prelegere ieşitâ din
33. Nu \i se pare de necrezut să se strice da toate jucâriile pe care i le promisesem. ca sâ-i dai materialui, fiindcă ai zis că vrei să-ţi
comun prin originalitatea ei, ca nu cumva
untul aşa de curând? 38. Nu ţi se pare ciudat că îngenunchează taci un costum.
studenţii lui să creadă că nu ştie mare lucru
34. l-am spus că e normal sâ doarmă când în fa^a ei când oricum precis că o să-l refuze? 3. Adolescentul e incapabil de o crimă şi
despre materia pe care o predă de o viaţă.
o să vin eu, fiindcă am de gând să mă întorc 39. Pot sâ-ţi spun că e puţin probabil să fi vor fi aduşi martorii ca să depunâ mârturie
14. Trebuie să fii consecvent în hotârârea
f oarte târziu şi nu-i cazul să mă aştepteînainte umblat zvonul că a fugit cu un marinar, filndcâ pentru nevinovâţia lui.
ta, ca nu cumva ceilalţi să-şi piardă încrederea
să se culce. s-a măritat luna trecută cu un fupcţjonar de la 4. Dansatorul e sigur de reuşită şi are de
gând să danseze ca să vadă toţi ce bun e el. în tine.
35. l-am expllcat că e neobişnuit să-l ia cu bancă.
15. Recunoscu că a fost contemporan cu
frig după ce o să vadâ vrăjitoarea, fiindcă 40. Oricui în afară de tine i se pare ciudat 5. Copilul acestae bun la toate jocurile, aşa
Chaplin, ca să nu ne închipuim că încearcă sa­
vrăjitoarea nu are covor fermecat, aşa că nu că profesorui vorbeşte bănciior goale despre câ va juca orice îi ceri. ne facâ să-l credem mai tânăr.
poate să-i facă nici un rău. gramatică de o oră şi jumătate. 6. Era fermecată de el şi l-a chemat să vină 16. A replicat că e mulţumit cu soarta lui,
36. Nu e ciudat că vasul trăgea la mal pând la ea acasă ca sâ stea de vorbă. ca să nu încerce fratele lui să-l facă să-şi
7. Casa era aproape de pare şi s-au dus la schimbe casa.
Main Clause Conjunction Subjunctive Form used plimbare ca sâ-i vadâ portarul admirând florile 17. Nu i-am ascuns că hotărârea ei con-
1 suggest, that he should go = să se ducâ şi copacii- travine aşteptărilor mele, ca sâ nu se ducă să
insist, demand, 8. Psihologul zise că acea anumită trăsă- spună că a avut încuviinţarea mea.
urge, order... tură e comună tuturor soldaţilor care luptă 18. L-am prevenit că n-o să fie convenabil
pentru ca ţara lor sâ fie liberă. pentru el să stea peste o lună, ca să nu se
he go = să se ducâ
9. Zise că e competent în meseria lui, ca să aştepte să-l găzduiesc eu.
1. Propun să studieze aritmetica şi atunci 6. Căpitanul ordonă ca soldaţii lui să-şi avem încredere în el. 19. Studentul mărturisi câ nu e familiarizat
o sâ ştie câ şaptezeci împărţit la zece face poarte uniformele şi să nu le fie niciodată 10. l-am spus că munca mea o comple- cu acea anume perioâdă a literaturii engleze,
şapte. ruşihe săfie văzuţi cu puşca. tează pe a lui pentru ca el sâ fie de acord să ca nu.cumvasă descopere profesorui şi să se
2. Insist sâ treci deopârte, fiindcă stai în 7. Directorul şcolii ceru ca băieţii să dan- stea de vorbă cu mine despre ea. supere.
drum. seze cu fetele până le epuizează. 11. l-am explicat câ ideile lui nu sunt com- 20. Ţi-am spus că e înnebunit dupâ muzi-
3. Detectivul a cerut ca cel cu numele de 8. întrucât fata era plecatâ de acasă, ea patibile cu ale mele, ca să nu-şi închipule că că, tocmai ca nu cumva să-i aduci de ziua lui
Jackson sâ fie căutat, fiindcă era urmărit de ceru să i se trim it ă bani din care să trăiască. sunt dispus să fac ce a propus el. cărţi în loc de discuri.
poliţie. 9. Avarul îndemnă ca toţi cei care sunt în- 12. Am să-l avertizez că sunt conştient de
4. Zarzavagiul neîndemnăsămâncăm mai clinaţi să cheltuie bani, sâ i-i dea lui.
multe legume, fiindcâ eşte clar pentru toatâ 10. Generalul insistă ca toţi cei care se fac Main Clause Conjunction Subjunctive Form used
lumea că sunt foarte sânătoase. că nu-i văd defectele, să vină la o petrecere 1. Simultaneitate: he did not know
He Is I was las if
5. Brutarul ceru ca toţi copiii apţi pentru pe care o dâ, unde au să aibă toţi mâncare şi 2. Anterioritate: he had already forgotten
walking as though
sport să mănânce o chiflă înainte de cursă. băutură din belşug. {ca şi cum)

Main Clause Conjunction Subjunctive Form used 1. Filca vitregă îi e la fel de dragă mamei, defavoarea planurilor noastre.
(1 shall come in order that he may, might be parcă ar fi propriul el copil. 6. E neîncrezător în'străini, de parcă n-ar
2. Te uiţi la mine şi zâmbeşti, de parcă n-ai vrea să cunoască nici unul.
1 came so that can, could see me = ca să mă vadă
şti câ eşti slab la matematică. 7. Atitudinea lui este în discrepanţă cu lo-
yesterday ...) shall, should
zincile lui şl se poartă de parcă ar vrea să ne
will, would 3. E încântat de ideea de a merge la mare,
determine să-i credem vorbele.
de parcă n-ar şti că-i prea frig acum acolo.
8. Partea aceasta e distinctă de celelalte,
lest he should forget = ca să nu uite 4. Nu aveâ pic de înţelegere, de parcă ştia
de parcă n-ar aparţine aceleiaşi opere.
(ca să nu) , că borfaşul condamnat a făcut rău multora.
N m 9. îmi spunea că satul e departe de mare,
5. Vorbea, de parcă toate ideile lui erau în
49
48
c 4 - Exercilii de iraducere
de parcă credea că am de gând să plec acest exerciţiu, n-ai plânge de parcă ai fi îndatorat îngrijitoruiui de la grădina zoologică
ostil nouâ tuturor.
dis-de-dimineaţă. încercat şi n-ai fi reuşit,. când te-a salvat de leul care era în libertate.
21. N-ai vrea ca pâpuşa ta să f i f ost identicâ
10. Se întristă, de parcă îi era neplăcută 16. Dacă n-arfi implicatîn c'eva încurcat, cuaei? 27. El ar vrea ca tu sâ nu fi fost atât de
perspectiva. n-.ar.fi-speriat de parcă ar fi încercat cineya şă-l indignat de ştirea câ s-a însurat cu logodnica
22. N-ar vrea ca părinţii lui sâ fi ignorat îm-
11. Se scuzâ de parcă eroarea lui s-a şantajeze. ta tocmai când te aşteptai mai puţin.
prejurărlle?
datorat grabei. 17. Era absorbit în muncă, de parcă ar fi 28. Aş vrea ca tu să nu-l fi chemat pe
23. Arfi vrut sâ se.fi dus acolo mai devre­
12. Era dornic de prieteni noî şi se purta de promis să termine eseul pânâ la sfârşitul instalatorul acela, fiindcă e mai puţin bun
me, întrucât era absolut necesar ca cineva sâ
parcă nu l-ar fi deza'măgit nlmeni niciodată. săptămânii. decât eel pe care-l chem de obicei când am
se ducâ sâ-l ajute pe bătrân.
13. Ă'venit devreme la ceai, de parcă nu 18. Când s-a logodit cu elera aşa deferi- 24. Aş vrea ca el să nu fi bănuit ce impre- nevoie de instalator în casă. •
i-aş fi spus că nu-ml plac cei care vin prea cită, deparcâ numaifuseselogqdiţă, ceeace 29. Aş fi vrut să fi venit pe rând, dar. erau
sionat am fost de cunoştinîele lui.
curând şi mă deranjează din somnul de nu eracazul. . . inseparabili unul de altul.
dupâ-aitiiază. 25. Ar fi vrut ca tu să nu fi încercat să vizitezi
, 19. A recunoseut că a fost entuziasmat de castelul acela, întrucât ştia că e inaccesibil 30. N-ai vrea ca el să fi fost mai concentrat
14. Munţii se află lâ nord de oraşul meu; iar idee, dar s-a purtat de parcă nu i s-ar fi spus asupra studiului când l-ai gâsit lucrând
călătorilor.
el se uita la sud şi se prefăcea că-i ved'a* de nimic. acasă?
parcă nu i-am fi spus că nu-i poate vedea 26. Am vrea ca tu să te fr simţit mai
20. Eşti invidios pe norocul ei, de parcă ar.
într-acolo. fi câştigat Q mulţime de bani şi arfi refuzat să-ţi
15. Dacă ar fi uşor pentru tine să rezblvi dea şi ţie. Main Clause Subjunctive Form used
!/ would rather / sooner = aş prefera 1. he left now = să piece
Main Clause lifonly = măcardacă 2. he had arrived long ago - săfi sosit
Subjunctive Form used
/ wish = aş vrea suppose = dacâ cumva!
l.you came = săvii
J/ wished = aş fi vrut lit is (high) time = e vrerhea să
\would come now = (ce n-aş da) să vii
2. you had come yesterday = să fi venit '
1. Aş prefera sâ-i spui de.prelegere, îlinte- \2. Măcar dacă ochelarii mei nu le-ar fi ne-
resează foarte tare astronomia. cesari rioţilor şi mi i-ar înapoia!
1. Aş-vrea ca rezulţatele tale la examen să 11. Ar da brlce să ocoleşti prăpastia aceea,
corespundă speranţelor. i! 2. Aş prefera să nu fii amestecat Tn vreun 13. Măcar dacă n-ai sta lângă un borfaş!
fiindcă a fost fatală multora.
2. Ar vrea să-i plăteşti o sumă echivalentă jaf. 14. Măcar dacă ar asculta de reguli!
12. Am fi vrut foarte mult ca primarul să
cu aceea pe care acheltuit-o pe dictionarul pe 3. Ar prefera să cumperi mănuşile acelea ■J5. Măcar dacă n-ar fi aşa de 'desprins de
privească fâvorabilinitjativa lor de a tăia
care a spus că-l va cumpăra. copacii şi de a construi un aeroport. grozaye cu un deget, indiferent de preţ. cese petrece!
3. Aş fi vrut să-i pot spune că niciodată n-o 4. Ai prefera sâ nu maifiu gelos petine, nu-i 16. Măcar dacă' era evident pentru el că
13. Ce n-aş da să nu mai spui tuturor câ
să fie chit cu mine. nu-s bun de nimic.. aşa? trebuie să cumpere casa!
4. Elevul ar fi vrut să fie scutit de frecvenţâ, 5. Ar vrea mai degrabă ca ea sâ fie bună 17. Măcar dacă nu se opunea oricărei
14. Ce n-aş da sâ nu mai bea cacao,
întrucât fusese bolnav. fiindcă e prea grasă şi preâ-i p ace mâncarea. cu animalele decât cu oamenii, nu-i aşa? schimbări!
5. Aş vrea să gâsesc pe cineva expert în 6. Aş prefera să nu fi câştigat tu atâţia bani 18. Măcar dacă nu stătea faţa-n faţă cu tine
15. Ar da orice ca fiul băcanului să studie-
chimie care să-mi poată ajuta fiul. ze mai mult; fiindcâ nu-i deloc bun la fizlcâ. şi să nu te fi însurat cu fata de care eram în tren!
6. As vrea ca el să ştie dacă ea i-a fost sau îndrăgostit. 19. Măcar dacă nu era copleşit de bucurie
16. Ce n-aş da să fii mai recunoscâtor
nu necredincioasă. pompierilor că te-au ajutat când erai la 7. Ar prefera ca tu sa nu fi avut atâta noroc când a auzit toate minciunile tale!
7. Aş fi vrut să nu afli că a fost nesinceră ananghie. la cărţi ieri, când i-ai lâsat pe toţi fără o para. 20. Mâcar dacă aveai mai multă răbdarecu
cu prietenli ei. .' 8. Ar prefera ca eu să nu flspus nimânui că ea pe când trâia!
17. Ce n-ar da să n-o cerţi pe sora lui,
8. Aş fi vrut să nu încerce să mâ întrebe fiindcă de obicei eşti prea sever, cu ea. e nebun după ea. 21. Dacă cumva nu vino f.casă, când azis
dacâ mi-e cunoscutâ ideea de a trăi o lună cu 9. As prefera ca ei să fi avut milă de pri- că o să vină?
18. Ce n-aş da sâ înţelegi că ideea ta e în
banane. . detrimentui tuturor. 'zonieri. 22. Dacă cumva uită cu totul de subjonctiv
9. N-ai vrea să ri-ai de a face cu fratele lui, 10. Ar prefera ca eu să fi vorbit cu un bâş- înainte să-şi ia examenul?
19. Ce n-ar fi dat ca părinţii. lui sâ-i spună
care e vestit pentru şotiile lui? adevărul,,fiindcâ fusesa învâţat să fie cinstitîn tinaş din ţinut şi să fi aranjat o excursie la 23. Dacă cumva am lâsa-o cu toţii singură
10. N-ai vrea să nu fie casa aşa de departe toate. lacuri. când are mai mare nevoie de noi?
de brutărie? 11. Mâcar de-ar fi casa mai aproape de sta- 24. Dacă cumva nu i-ai spune că rochia ca­
20. Ce n-aş da să-l laşi în pace, fiindcă e
ţia de autobuz! re nu-i place e specifică ţării tale?
50 51
1

25. Dacă cumva e neglijent şi lasă uşa des- dar e pradă unor felurite stâri de spirit şi nu se 1 4. Orice ar face acum. sunt sigur câ obiec- 8. Oricând ar fi ţipat la tine, trebuia să-i spui
cuiată? poate decide. . j tul ne va fi folositor. câ greşeşte în legăturâ cu o mulţime de
26. Dacă cumva i-ar fi plăcut costumul ei 34. E vremea să angajezi pe cineva cali- | 5. Oriunde ar aştepta, nu uita că nu-i obis- lucruri.
de bal mascat? ficat pentru slujbă. nuit să stea prea multă vreme în picioare. 9. Orice ar fi gâtit când ai sosit tu, trebuia
27. Dacă cumva nu era politicos cu cei mai 35. Era vremea să fii gata pentru excursie. 6. Orice Ji-ar fi spus, pentru noi e vital sâ să-ţi dea o porţie.
vârstnici? 36. E vremea să fi făcut ce ţi-a spus să faci, | ne ducem. 10. Oriunde ar fi colindat, trebuia să se
28. Dacă cumva se aştepta să descopere indiferent de consecinţe. j 7. Oricine te-ar fi înjurat, trebuie să mă crezi întoarcă acasă la sfârşitul lui august şi să
că e mai iubit de copii? 37. E vremea sâ se fi mutat într-o casă care că eşti binevenit în oraşul nostru. înceapâ lucrul.
29. Dacă curriva era sigur de victorie şi nu e mai puţin îndepărtată de pare.
câştiga nimic? . 38. Era vremea sâfi fost tras la(râspundere
30. Dacă cumva testul era anterior exame- pentru toate greşelile tale. VIII. MODAL VERBS
nului şi nu-l puteai rezolva? 39. Ar cam fi vremea să i se fi spus că 22.
31. E vremea să termini de citit cartea, ţinutul e bogat în vânat, dar nu are vote să-şi | A. SHALL (trebuie)
fiindcă e anterioară eseului. folosească puşca. j
32. E vremea să începi să înţelegi de ce au 40. E vremea să-ţi fi spus cineva că eşti I 1. Persoana II, III: Modal Future; older English ■
oamenii prejudecâţi Impotriva jefuitorilor de nepoliticos cu profesorui care încearcă să-ţi 1 = va trebui să vină garantez că va veni
He shall come
bancă.- explice de ce n-ai dreptate. 1
33. E vremea să se hotărascâ să facă ceva, You shall not go = e interzis sâ te duci
2. persoana I, Interogativ
Main Clause Subjunctive Form used Shall 1 go? = vrei să mă due?
Exclamative Long live England! = trâiască Anglia! What shall 1 do? = ce mâ fac?
May you be happy I = să fii fericit!
Come what may! = fie ce-o fi 1. E un ticălos desîrăbălat şi va trebui să 6. Să-I cazez eu ori îl cazezi tu?
meargă la închisoare, fie că-şi recunoaşte 7. Să-i spun motivul real al hotărârii mele,
1. Trăiască cei ce nu sunt niciodată trişti 7. Fie ce-o fi, e sensibil la purtarea blândă vinovâţia sau nu. ori îi spui tu?
de nici o pierdere! şi n-o sâ te dezamăgească. 2. N-al să ai voie să te duci în oraşul acela 8. Să-ţi ascult tot discursul, ori pot pleca
2. Să trăieşti mult şi să fii fericit! 8. Departe. de mine gândul să-ţi stric nenorocit, oricâte motive să te duci ai găsl. atunci când începi?
3. Fie ce-o fi, am să am grijă ca el să fie la plăcerea, dar n-ar trebui să-ţi baţi joc de el. 3. Să scriu eu rezumatul sau îl scrii tu? 9. Să-I pedepsesc, ori cr.ezi câ-şi va recu-
adăpost de urmâritorii lui. 9. Trăiască cei ce sunt sătui de dulciuri şi 4. Să dau atenţje insultei lui ori vrei să mâ noaşte greşeala şl-şi va cere scuze?
4. Atunci, aşa să fie! le lasă copiilor! prefac că n-am auzit? 10. Să-ţi mai pun întrebări ori te exas-
5. Ajunge să spun că va fi moştenită casa 10. Fie ce-o fi, casa ta seamână cu a mea 5. Când s-o trimit la pensionul de fete? perează?
de familia mea. şi va trebui s-o dârâmi.
B. SHOULD (ar trebui)
6. Să trăieşti până la vârsta străbunicii tale.
1. He asked what he should do = ce să facă
... ever + may / might
2. You should come today
Whoever he may be, I shall receive him = oricine ar f i ar trebui
be reading now
Whatever he may be doing, he must stop at once = orice ar face have come yesterday ar fi trebuit, trebuia
Wherever he may have gone, he must come back = oriunde s-ar fi dus have been reading at five
Whatever he may have been doing, he should have answered the phone = orice făcea... 3. / think he should be there == presupun
4. Why should I do it? = de ce tocmai eu? (iritare, surpriză)
5. If I should find him, I should beat him = dacă s-ar întâmpla să {Should folosit în
1. Oricine ar fi cu el, spune-le că-mi pare mai bine. conditional)
rău că am întâcziat şi că, dacâ mâ primesc, 3. Oricând ai veni, sunt sigurâ de faptul că
promit că n-o sâ se mai întâmple. 6. Should he know (if he knew), he would come = de-ar şti el... (poetic, omiterea
nu va avea nimic împotrivă să stea de vorbă conjunc{iei if)
2. Orice ai spune, în lucrarea ta e loc şi de cu tine.

52 S3
1.' M-a întrebat ce să f acă să-i curme chinul. 21. Veveriţa n-ar trebui să sară dintr-un 36. Trebuia sâ ştii mai curând că mai devre- 50. Gizmarul trebuia să repare pantofi când
2. Nu ştia dacă să-l bată sau să-l ucidâ pe brad în altul, fiindcă e primejdios. me sau mai târziu o să te facă să pricepi că ai intrat, dar era obosit şi se întinsese o oră,
vestltor. 22. Dacâ stai în cais toată dimineaţa, buni- nu-şi pierdea averea dacă erai acord să fii cu sperând câ o să se simtă mai blne după ce a
ca ta o să te găsească şi o să-ţi spună că n-ar ochii pe el. . . tras un pui de somn.
3. Vrăjitorul se întreba dacâ să uşureze
soarta prinţesei. trebui să mânâncl atâtea eaise înainte de 37. Trebuia să scape de tine în doi timpi şi 51. Fata aştepta cu nerăbdare vizita mamei
prânz. trei mişcări, dacă bânuia că ai minţit tot timpul, ei, întrucât credea că va veni cândva la sfâr-
• 4. Lectorul meditâ unde sâ-şi ţină urmă-
. 23. N-ar trebui să te holbezi la castanul în vreme ce toţi fuseseră convinşi că ai spus şitUl săptămânii.
toarea prelegere.
acela de parcă ar fi eel mai mare pom din adevărul despre sora ta că s-a măritat cu un • 52. Cred că n-ar trebui sâ existe nici un mo-
5. Mecanicul de locomotlvă habar n-avea
lume. cavaler. tiv de îngrijorare, dacă nu faci în absenja mea
unde sâ oprească.
24. Ar trebui sâ cauţj un casţan comestibil 38. Trebuiau să-l lase şă se lupte singur cu nimic nechibzuit.
6. Pianistulul l-ar fi plăcut să i se spună ce
dacă vfei sâ-i mânânci fructele. uriaşui, fiindcă atunci când fuseseră ei la 53. Scuzele lui ar trebui săte mulţumească,
să cânte.
ananghie el zisese „Scapă cine poate" şi nu deşi n-ai să mai găseşti niciodată o vază ca
7. Cântăreaţa de operă nu ştia a cui ofertă 25. N-ar trebui să taie rarriuri din castanul
mişcase un deget să apere pe nimeni. cea pe care a spart-o.
s-o accepts. acela sălbatic, fiindcă la primăvară oamenii
vor vedea ce a fâcut şi va fi pedepsit. 39. Trebuia sâ începi să lucrezi dis-de-di- 54. Fata în casă ar trebui să fie unde a zis
8. Fotograful vru sâ ştie dacă sâ facă una mineajă, dacă ai fi vrut sâ termini până la
26. Ar trebui să-i spună fiicei ei o poveste că şe duce, dacă nu cumva s-a râzgândit şi
sau douâ fotografli. amiază, fiindcă, dupâ cum ştii, cine se scoală
despre un gorun, dacâ vrea ca ea să ,s-a dus mai degrabă la teatru.
9. Cercetâtorul se întrebă dacâ să-şi ia o devreme departe ajunge..
adoarmă. 55. Năluca ar trebui să fie rezultatul ima-
vacânţă.
27. N-ar trebui să se uite la căpşun de 40. Nu trebuia să înţeleagâ până acum că ginaţiei lui bogate, fiindcă sunt convins, cum
10. Proprietarul prăvăliei întrebă când s-o nu poate să împace şi capra şi varza? e toată lumea, că astfel de lu.cruri nici nu
deschidă. parcă ar vrea sâ ia chiar acum toate
căpşunele, fiindcă nu-i aparţine şi fermierul 41. Zarzavagiul trebuia să vândă legume în există.
11. Ar trebui să păstrezi abariosul acela, loc să se tocmească la preţ, cum l-am găsit 56. Cererea ar trebul să fie unde ai zis că
s-ar putea supăra.
fiindcâ nu-i alt pom mai frumos la tine-n aseară, când o mulţime de oameni stăteau la ai pus-o, doardacă n-ai râtăcit-o şi în cazul
grădină. 28. Ar trebui sâ desenezi un crâng de cedri
decât să mâzgăleşti pe foaia aceea de hârtie. coadă să cumpere conopidă. acesta persoana care aşteaptă la uşâ va
12. Acaju era lemnul lui preferat şi zise că 42. Frizerul trebuia sâ-şi bărbierească cli- trebui s-o bată din nou la maşinâ.
ar trebui să-l folosească ori de câte ori au 29. Ar trebui sâ-ţi laude chiparoşii lui, sunt
într-adevâr minunaţi. entul când a bătut ceasul ora opt. 57. Arestarea borfaşului ar trebui sâfie cu-
prilejul.
30. N-ar trebui sâ mănânci atâtea clreşe în- 43. Mecanicul trebuia să-mi repare maşina noscută tuturor în oraş.
13. Căuta un afin şi i-am spus că ar trebui aseară când am plecat, dar eram sigur că o 58. Cearta lor e probabil produsă mai mult
să piece acasă filndcâ se întunecâ şi în orice tr-o zl ca asta, chlar dacă cireşul tâu e încărcat
cufructe. . -■■■ sâ-şi pună costumul şi o sâ se ducă la de încâpăţânare'.
caz nu va găsi nici unul în zonâ aceea. cârciumă.
31. Trebuia sâ-Ji faci temele când ai spus 59. Şiretenia lui cred că e vestită întrucâî a
14. Ar trebui să f ie un agriş-pe aici, dar nu-l 44. Care dintre voi zicea că gunoierul tre­
că ai sâ le faci şi să le arăţi profesorului ca să-ţi reuşit săînşele petoţi escrocii din ţară.
prea găsesc. buie să muncească duminică toată ziua?
dea o notă bună. 60. Cred că ingeniozitatea lui ar trebui sâ-l
15. Se gândi că âr trebui să se urce în alun 45. De ce a spus tuturor că coaforultrebuia
32. Modista trebuia sâ renunţe la pâlării, \ ajute grozav.
dacă vine vreun urs. sâ bea cafea când a intrat ea în odaie, când
dacă hoţul a ameninţat-o că o să-i dea foe j 61. De ce sâ măfac pictor, dacă n-am chef
16. îmi explică cum că n-ar trebui şâ caut ştie câ şeful lui îl concedia dacă-l găsea
prăvâliei, dacă nu-i dă tot ce a câştigat în şi n-am putut picta nimic de când sunt?
un arbore de pâine în Franţa. făcând aşa ceva?
ultimii.şaseani. 62. De ce l-ai ajuta, dacâ nu te roagă?
17. Arinul ar trebui lăsat în pace fiindcă e 46. Ce crezi că trebuia să facă croitorul 1
33. Nu trebuia sâ-i spui sâ nu se lege la cap 63. De ce să locuim tocmai la mansardă
bătrân şi face bine umbră vara. când ai sunat la uşă?
dacâ nu-l doare şl dacâ vroiai sâ facă tot ce când parterul e mult mai comod?
18. înţelese câ nu trebuie sâ distrugă arţari, poate sâ te ajute să leşi din îhcurcătura în carş 47. Croitoreasa trebuia să coasă când a in­ 64. De ce să-şi ţjnă prelegerea în sala cea
dar nu se putea împiedlca să dorească să-i ai intrat. trat cllenta ei dacâ ar fi vrut ca cea din urmă
taie. mare, dacă nu-i nlmeni acolo şi.el însuşi a zis
34. Nu trebuia să-l minji de la obraz dacş să creadă că nu are nici o clipă liberă. că mai bine, s-ar duce acasă?
19. Le-am spus că ar trebui sâ ştie cum 48. Cusătoreasa ştie că trebuia să doarmă
chiar ştiai câ ţi-a fost totdeâuna prieten bun şl 65. De ce să predic cumpătarea tocmai u-
arată bambuşul şi mi-au râspuns că nicio- la miezul nopţii, când am găsit-o muncind de
nu te-ar fi înşelat niciodată. j nei persoane care cheltuie banii tuturor şi nu
datâ-n viaţa lor n-au văzut un astfel de copac. zor, deşi îşi pierduse cu o zi înainte ochelarii
35. Trebuia să-i sufii slujba când ţi-ai dat \ şi-a câştigat traiul niciodată de când este?
20. Ar trebui să-i spui băieţelului ăcela dacâ seama că nu se pricepe deloc, după ce ţl-a şi fără ei abia dacă putea să vadă.
dai de vreun bananier, filndcă îi plac grozav 66. De ce mi-a'r place tocmai romanţele?
spus câ n-are atâta nevoie, ca tine, de banlj ■ 49. Măcefarul trebuia sâ-şi cureţe podelele l-am întrebat ştiind că lui îi plac grozav.
bananele şi dacă s-ar urca în ei n-âr mai lăsa aceia. prăvăliel la opt seara, dacă nu închidea de la
nici măcar b sîngură bananâ. 67. De ce sâ folosim doar o fâşie din acest
cinci.
54 55
ar trebui să alegi una bună. 17. Motorul nu vrea săfuncţioneze, fiindcă
material când ne trebuie mult mai mult? pe al tâu. mecanicul a uitat să-l repare.
68. De ce să mâ spăl tocmai eu In lighean 75. Dacă s-arîntâmpla să se strice bidonul, 14. Dacă vrei să te duci la lucru în starea
18. Eşti singura ei mângâiere, aşa că fă
în loc să folosesc cada? sergentul ar ţjpa la toţi soldafii lui. aceasta te priveşte.
bine şi nu mai spune că ai s-o laşi singură!
69. De ce s-ar purta ca niş'te ticăloşi, dacă 76. Dacă s-ar întâmpla ca numele ei să fie 15. îmi închipui că dirijorul o fi vărul ei ori
19. Copiii rămân tot copii.
nu le face nimeni nici un rău? scris cu litere mari, ai şti câ ihterpretează un n-arfi discutat ea astfel de chestiuni intime cu
20. Când pisica nu-i acasă joacă şoarecii
70. De ce să schimb tocmai eu becul, când rol principal. el.
pe masă.
în această casă sunt cincisprezece chiriaşi? 77. Dacâ s-ar întâmpla să cumpere o ru- 16. Zarva tot nu încetează, deşl le-am spus
71. Dacă s-ar întâmpla să-l găsesc locuind lotă, ar putea să meargă la munte şi să tuturor că mâ aştept să petrec o dupâ-amiazâ
într-o colibă, l-aş lua cu mine. doarmă în pădure. liniştită în casa lor.
72. Dacă s-ar întâmpla să dea peste tele- 78. Dacă s-ar întâmpla catfnaintarea lui să D. WOULD (vroia)
grama pecare i-ai trimis-o săptămâna trecută, fie oprită, l-ar bate pe cel care-l împiedică sâ
ar fi grozav de amărât, aşa că am ascuns-o de ajungă în sat la vreme.
el şi sper că n-o să afle niciodată ce s-a 79. Dacă s-ar întâmpla ca ea să aducă ga- 1. Frequentative Mood
întâmplat cu adevârat. roafe roşii, el s-ar simţi teribil de ruşinat câ He will do that = mereu, în general (=aşa face el)
73. Dacă s-ar întâmpla să se întâlneascâ primeşte, în loc sâ-i ofere el fldri. He would (used to) come here of old = venea, obişnuia să
într-o cafenea, i-ar vedea toţî împreunâ şi 80. Dacă s-ar întâmpla sâ mă uit la desene
He would not even see us = n-a vrut
oamenii ar începe să bârfească. animate când vine, ar închide televizorul şi
74. Dacă s-arîntâmpla să-mipierd aparatul m-ar trlmite la treabă. /. would not know = n-am de unde să ştiu
de fotografiat, ar trebui să-l iau cu împrumut Vou would not do that! = nu faci tu una ca asta!
C. WILL (vrea) You could if you would = dacă ai vrea

Persoana I, Modal Future, older English 1. Da, aşa face el, cumpără toate mărfurile vrut să-l ia.
I will not forget you = promit câ nu te voi uita care i se oferă. 14. L-am întrebat dacă se pricepe la lite-
rat ură universală şi n-a vrut să recunoască
Will you help me? = te rog ... 2. Avea mare grijă de tenul el când era
faptul că n-a studiat-o niciodatâ.
Help me, will you? = fii bun şi ...• tânâră.
15. Caporalul nu vroia să asculte de supe­
Go away, will you! = fă bine şi pleacă 3. Venea să ne viziteze numai când simţea riors deşl ştia că va fi concediat.
căestăpânit. 16. Povaţa ei era buna, dar el nu vroia să
Let him go if he will go! = dacă vrea (ţine) să piece (folosit în condiţională)
4. Mânca o mulţjme de dulciuri când era asculte ce zice ea.
He won't come = nu vrea să vină
copil. 17. I s-a spus să cumpere smântână. dar
The door won't open = uşa nu se deschide 5. îi ocolea pe burlacii înrăiţi când locula la n-a vrut sâ se ducă la piaţă şi a cumpărat în
That boy over there will be his son = o fi, cred că este. noi în oraş. cele din urmă frişcă de la o cafenea.
6. Oriunde-lîntâlnea pe vrăjitor invoca toa­ 18. l-am spus câ prietenul lui e necioplit,
1. Pot să-ţi promit că n-am să uit niciodată 8. Dacă vor sâ răspândească vestea lo- te spiritele bune ale pământului. dar n-a vrut să mă creadă pe.cuvânt.
un vechi prjeten! godnei tale, nimeni nu-i poate împiedica s-o 7. îşi uluia toţi profesorii când era mai mic. 19. Nu vroia să folosească valuta, fiindcă
2. Eşti bun te rog să descrii personajele facă. 8; Petrecea zile întregi în seră când era li- se temea că i se va cere prea mult pe ce vrea
principale ale romanului? 9. Fâ bine şi fii politicos cu cei mai în să cumpere.
beră.
vârstă! 20. l-am arătat programa analiticâ, dar n-a
3. Fii bun şi cere-i mai puţin decât celorlalţi 9. Când era primar chibzuia totul cu mare
clienţi. 10. Dacă vrea să meargă la universitate, vrut nici măcar să se uite la ea.
seriozitate înainte sâ ia vreo hotărâre.
cred câ ar trebui ajutatâ. 21. N-am de unde să ştiu de ce e perdeaua
4. Fă bine şi du-te chiar acum la farmacist! 10. Aşa face el, e mereu grljuliu cu doam-
11. Presupun câ fata de acolo o fi sora lui ruptă, poate e tare veche.
5. Uşa cabinetului nu vrea şă se deschidă. nele mai în vârstă.
vitregă. 22. Nu faci tu asta unui vechi prieten!
6. Dacă ţjne să-şi spargă toate porţela- 11. Nici n-a vrut să se gândeascâ la ideea
12. Dacă fine să facă naveta, habar n-am de a fi consecvent cu sine însuşi. 23. Doar n-o să te duci la gară în miez de
nuriie, de ce să nu-l laşi?
7. Dacâ ţii să fumezi trabuc, nu văd de ce cum poate fi convinsă sâ n-o facă. 12. Nici n-a vrut să audă să ia lecţii de la un noapte!
m-aş opune tocmai eu. 13. Dacă tji să cumperi o busolă, cel puţin pictor desâvârşit. 24. Nu mâ mintj tu pe mine, sunt sigur.
13. l-am oferit un exemplar vechi, dar n-a 57
56
25. Ai putea dacă ai vrea. 28. Doar n-o să-i refuzi oferta! 24. A explicat că-şi închipuie că probabil 25. l-am spus câ cred că ar trebui să fie
26. A zis că ar fi fericit dacă aş vrea să-l 29. Doar n-o să refuzi un elev silitor! eu discut numai un aspect ai problemei. vreo sărbâtoare naţională.
ajut. 30. Dacă ai vrea să te bizui pe mine nu
27. N-am de unde să ştiu ce poate aduce te-aş dezamăgi. F. MUST (trebuie)
această înşelătorle.
1. You must go now - trebuie
E. OUGHT TO (ar trebui)
He said you must go
2. You must pay me a visit = neapârat
1 I/you ought to come today = ar trebui
3. He must be there =precis
be reading now. ■ . ^
have finished yesterday = ar fi trebuit, trebuia be reading now
have come yesterday = se vede ca, trebuie că
have been reading at seven
2. I think he ought to be there = presupun have been reading at five
4. You must not come in = nu ai voie. e interzis
■—: : ; : I - .,
- înlocuitor modal: To have to
1. Ar trebui să-i spun câ era exact ce me- 13. Molima ar fi trebuit sugrumată cu luni you will have to go soon?
rita. de zile în urmă, dacă ar fi fost destui doctori
2. Ar trebui să mă due într-un loc părăginit disponibili. 1 have got to go
şl să-mi fac casă acolo. 14. Ar fi trebuit să-i mărturiseşti în cele din They do not have to stay
3. Ar trebui să ajufi un om nevoiaş care te urmă că i-ai furat ceasul, fiindcă nu vroiai să
roagă. piece atât de iute. 1.
15. Nu trebuia să se ducă la un profesor i. Li se spuse celor doi prinţi că trebuie sâ siluetaei.
4. Castelul pârăginit ar trebui să fie resta-
ur'at si deschis pentru vizitatori. exigent să fie examinatâ, fiindcă ştia că nu e pună capăt vrajbei. 4. Am râspuns că nu trebuie să ia o hotă-
bună la matematică. 2. l-am explicat de ce trebuie să-l inte- râre definitivă înainte să vrea el s-o la..
5. Cărţile de telefon n-ar trebui vândute co­
lor care nu plătesc banl gheaţă. 16. Trebuia sâ te uiţi la televizor când am reseze în primul rând genul epic. 5. Nu ştiam că trebuie să plătesc amendâ
Intrat, dacă ţi se pare aşa de interesant. 3. A replicat că trebuie să aibă grijâ de dacă-mi parchez maşina aici.
6. Ar trebui sâ te dcupi de chestiuni eco-
nomice în loc sâ rezolvi exerciţiile fiuiui tău. 17. Trebuia să alerge când m-am întâlnit 2.
1. Vino neapărat să-mi faci o vizită când ai 4. Trebuie să te ajute să-ţi faci temele, sunt
7. Dacă ai fib persoană chîbzuită, ar trebui aseară cu ea, fiindcă doctorul îi spusese câ
să fii în Anglial mult prea grele.
mai degrabă să-ţi economiseşti banii pentru o are nevoie de mişcare.
2. Nu se poaţe să nu stai la masă! 5. Neapărat să-mi spui de unde ai cumpă-
excursie în străinâtate, decât să-i cheltui pe 18. Nu trebuia sâ-i şopteşti la ureche când
fleacuri. 3. Neapărat să-mi arăţi rochia'ta cea nduă! rat haina aceasţa!
erau oameni de faţă, fiindcă întotdeauna i-a
8. Redactorul n-ar trebui să facă corectură dat în vileag pe cei pare i-au făcut aşa.
când are atâtea alte lucruri defăcut. 19. Studenţii ar fi trebuit sâ asculte expu- 1.. Precis că nota aceea e falsificată, dacă jinul teoriei lui şi sunt singur că le va gâsi dacă
nerea aseară. o foloseşte poliţia ca dovadă împotriva lui.. nu va fi deranjat.
9. Un raport minuţios asupra problemei ar
trebui să se ocupe'de iricidentele care s-au 20. Nu trebuia să-i vorbească despre origi- 2. E precis la birou, completând formulare, 8. Trebuie că-şi freacă gingia cu peria de
petrecut aseară după ce s-au închis porţile nea lui când era acolo mama lui şi asculta cum face zilnic. din^i, dacă îl vezi aplecat deasupra chiuvetei
fabricii. fiecare vorbă pe care o rostea. 3. Trebuie să fie din cauzâ că nu li s-a făcut de atâta vreme.
cunoştinţă în mod oficial. 9. Precis cântă la muzicuţă, dacă copiii au
10. Ar trebui să vândă mărfuri trainice în 21. Presupun că ar trebui să aibă-un bilet
4. E precis foarte curajos, dacă â salvat o început deja să danseze în jurul lui.
acest magazln, dacâ ar vrea să mai vină în plus dacă nevasta lui nu poaţe veni.
oamenil şi să devină clienţi obişnuiţi. tânără din ghearele balaurului. 10. Nu-I văd pe aici, trebuie că joacâ bas-
22. Zise că el crede că probabil sunt foarte
risipitor dacă-mi cheltuiesc toţi banii pe daruri 5. Ce vezi acolo trebuie că e un spiriduş şi chet pe undeva.
11. Ar fi trebuit să se logodească de mult,
dar părinţii ei s-au opus căsătoriei. pentru prieteni. n-o să-ţi facă nici un râu dacă-l laşi în pace. 11. Dacă a refuzat sâ vorbească cu tine
23. Mi-a explicatcâ presupune că ţesătura 6. Trebuie că vorbeşte despre şcoala pe precis caută pe cineva mai omenos, care va
12." Această tânără fermecătoare ar fi tre­
buit să iasâ Miss Univers anul trecut, dacă nu e chiar ieftina, dar că nu vrea s-o cumpere care tocmai a absolvit-o. fi dişpus să-i adăpostească cei nouăsprezece
avea atâtea rivale. câtă vreme nu are banjpeşin. 7. Precis caută argumente grăitoareîn spri- câini şi o pisică.

58 59
12. Oacă l-a auzit pe judecător zicând că sunt nesemnificative. popjii, cu toate că de fapt lui mult îi pasă. 4. A trebuit să ascult de două ore vorbele
dovezile lui sunt neimportante, precis că 14. Nu e acasă, precis colindă străzile şi 2. M-am gândit că o să-l îndatorez dacă-i lui supărătoare, dar n-am de gând sâ mai
turbează de mânie. dau de ştlre că nu va trebui sâ predea statuia tolerez acest lucru.
târguieşte cu hărnicie.
13. Precis câ se gândeşte la un argument mai devreme decât se aştepta. 5. Funcjionarul declară că a trebuit să
15. Precis minte, chiar dacă ţi-a spus că ce
mai important, dacă i-ai spus că vorbele lui 3. Dacă mi-ai impune reguiile tale, vorbească cu nevasta lui despre schimbarea
are e contagios.
presupun câ ar trebui să le respect. slujbei, fiindcă întârziase de prea multe ori.

(urmează să)
H. TO BE TO (i
1. Se vede că i s-a spus că e o petrecere care l-a pierdut acum mai multe săptămâni.
necerempnioasă. 14. Dacă ea s-a ridicat şi a plecat brusc,
2. Se vede că a fost lăudat pentru inge- pariez că precis ei îi recita versţirile. 1. 'He is to come today = urmează sâ vina
niozitatea lui, altfel n-ar fi aşa de mândru de 15. Trebuie că ai vorbit cu vreun nebuh, 2. He was to come today - urma să vină
descoperirea lui. dacă ţi-a spus că luna străluceşte ziua-n have come yesterday — să fi venit
3. Se vede câ i-a fost vătămat piciorul şi nu amiaza mare. 3. You are not to go in there = e interzis
va putea merge pe jos acasă, va trebui sâ fie 16. Se vede că ducea un trai îmbelşugat 4. If he were to come, I should tell him = de-ar fi să vină
duspesus. când v-aţj împrietenit, altfel n-ar fi putut să-ţi
4. Se vede că cicatricea a fost o ranâ gravă dea în dar un inel de aur.
1. Demnitarul urmează sa se întoarcă în 11. Profesorul de istorie urma sâ fi vorbit
mai de mult. 17. Mânca, se vede. o pricpmigdalăfiindcă
curând în ţara lui. despre ciumă, dacă nu se răzgândea.
5. Se vede că bolnavul a fost dus la spital prăjitura era fâcută din nuci şi părea gustoasă.
2. Broşura urmează să iasă de sub tipar cât 12. Urmau să se fi întâlnit pe peron, dacâ
cu salvarea. 18. Se vede că mecanismul era stricat, iar
de curând posibil. nu era aşa de aglomerat.
6. Se vede că judecătoru! l-a declarat vino- el făcea tot ce putea să repare ce se stricase.
3. Măscâriciul urmează să apară într-o 13. Politica acelei ţări urma să se fi schim-
vat, iar el a f ugit din tribunal, sperând să scape 19. Se vede că directorul citea o revistă
nepedepsit. clipă în faţa publicului. bat înainte dd sfârşitul lui mai.
când a bătut ceasul ora douăsprezece, fiindcă 14. Sunt convins că urma să te f i culcat de­
7. Se vede că a fost o procedură compli- 4. Acest rol urmează să f ie jucat de un actor
a uitat să-şi comande prânzul. vreme, dacă nu te împiedicam.
catâ, aşa că nu cred că ar fi dispus s-o ia de vestit, pe care-l cunoaşte toată lumea.
20. Se vede că le scria părinjilor lui despre 15. Stâlpul acela urma săfi fost scos acum
laînceput. bacalaureat când ai intrat în odaie şi el nu te-a 5. E interzis sâ fii părtinitor cu vreunul din-
8. Felinarul trebule că a fost furat, fiindcă tre bâieţji care au spart fereastra aceea. trei zile.
auzit.
nu-l văd unde era de obicei. 6. Urma să plâtească trecerea spre India 16. De-ar fi ca un doctor să fure clientela
21. Copiii nu trebuie să vorbească cu pri-
pentru el şi nevasta lui. altuia, ar fi necinstit din partea lui.
9. Se vede că a mâncat linte şi acum în- marul când e ocupat.
cearcă să ne facă să facem şi noi la fel. 7. Spectacolul urma să aibă loc în ziua 17. De-ar fi ca femeile însărcinate să umble
22. Nu trebuie să iei nici un medicament
10. Se.vede că leprosul a fost izgonit din când s-a deschis teatrul. pe jos toată ziua, n-ar mai putea lucra.
fără sfatul doctorului.
sat. 8. Urma să cumpere benzină înainte să 18. De-ar fi să fie schimbat localul şcolii,
23. Nu trebuie să vorbaşti despre propriile
piece la munte. majoritatea profesorilof şi-ar da demisia.
11. Se vede câ-şi număra banii când am amintiri când oamenii-s plictisiţi.
intrat şi i-am spus că ar fi foarte generos din 9. Expresia urma să fie explicatâ în clasă, 19. De-ar fi să-i aducă un dar, cu siguranţă
24. Nu trebuie sâ înmulţeşti şase cu şapte
partea iui să mi-i împrumute mie. dar profesorul pare să fi uitat de ea cu totul. . că ea l-ar arunca.
dacă nu te aştepţi ca rezultatul să fie
12. Se vede că studia la bibliotecă atunci patruzecişidoi. 10. Doctorul urma să vinâ la şapte, dar se 20. De:arfisa-tifurehamalulbagajele, poli-
când îl căutai. 25. O povestire bună nu trebuie să trateze vede că a uitat. ţistul l-ar găsi îndată.
13. Când ne-amîntâlnit, se vede căîncerca doar despre opinii estetice.
să-şi găsească permisul de conducere, pe

G. TO HAVE TO (trebule)

/7?ave (got) to go
I do not have to go
Have you got I Do you have to go?

1. Va trebui să acţioneze împotriva firii lui şi sâ-şi certe fiul că a venit acasă după miezul
60 61
I. CAN (poate, e în stare) reze pe pacient chiar acum. în vreme ce tu-l aşteptai sâ te însoţească la
26. Nu-i cu putinţă ca gunoiul acela să fi dentist.
1. Can you read = ştii, poţi să ... ? fost lăsat aici fâră un motiv întemeiat. 34. Idila lui cu ea nu poate să fi durat mai
27. Nu se poate săfi uitat cu totul rudele lui mult de o lună.
Iifta chair ' = eşti în stare
deel. 35. Nu-i cu putinţă să fi fost dărâmată câr-
2. You can't go in = n-ai dreptul 28. Nu se poate să fi fost o uşurare pentru ciuma aceea, fiindcâ Jim zice câ se duce
3. He can't be your brother ■- nu e cu putinţă tine să afli că ea şi-a rupt un picior. zilnic acplo. . ■ • ■>
Can he...? 29. Nu se poate să te fi hotărât să-i refuzi 36. Nu se putea ca croitoreasa să coasâ
be reading now . = nu se poate sâ
orice ajutor tocmai când are mai mare nevoie când a fost arestatâ pentru falsificare.
%
, have finished yesterday = eimposibilsâ { de el. 37. Cizmarul nu putea dormi în patul lui,
have been reading at five = nu-mi vine săcred ca, 30. Nu se poate să se fi refugiat într-o sta- când toată lumea îl căuta pe fundul lacului.
cum'sâ cred că...? ţiune aşa de aglomeratâ. 38. Croitorul nu putea să cânte la miezul
31. Nu se poate să fi fost considerat vino- nopţii, când ştia că toţi ceilalţi dorm.
4./ Familiar, în locui lui may
vat în toate privinţele. 39. Nu pot să cred că zarzavagiul mânca
Can 1 go now? = am voie? 32. Nu putea să spună că are nevoie de rldichi când ai intrat în prăvălie.
Can 1 help you? = îmi dai voie (aş vrea) sâ te ajut odihnă când i-ai spus că vrei sâ vină cu tine ' 40. Nu pot sâ. cred că măcelarul se lupta
- Inlocuitor modal: Tobeable.to. ■< la plimbare. cu taurul când îl aşteptau clienjii să le vândă
33. Nu putea să se apuce iar să citească, ce le trebuia.
You will be able to read next year
TO BE ABLE TO
1. Ziarul poate merge la tipar aşa cum e 1. îi vei putea af la planul dacă ai s-o întrebi 4. Ai să-i poţi face pe plac, ştiind că e aşa
dreptul să intre.
acum. pe nevasta lui ce haine şi-a luat cu el. de sensibil? ,. • >,
14. Nu aj dreptul să vinzi ce nu-ţi aparţine.
2. Poţi îndrăzni să-l deranjezi când 2. Savantul a spus că ştie de mult să humere. 5. Niciodată n-am fost în stare să tin minte
15. Nu are dreptul. să-i spună ce au hotârât
doarme? 3. Omul spuse că va putea să se împace propoziţfi întregi.
pârinţii lui, că el nu trebuie să ştie.
3. Nimeni nu se poate preface că e o cu duşmanul lui dacă eel din urmă se face mai
16. Nu-i cu putinţă sâ fie o persoană pro-
doamnă la fel de bine ca ea. rezonabil.
gresistâ dacă are asemenea vederi.
" 4. Directorial de şcoală pur şi simplu nu 17. Perspectiva nu pqate fj frumoasă, fiind- J. COULD (putea)
poate înţelege de ce nu-l mai vrea riimeni. că odaia aceea dă spre o mlaştină.
5. Pot să sondez tereiiul să văd ce se poate 18. Reclama nu poate fi bună pentru un hoţ
găsi. care nu vrea să fie prfns de poliţje. 1 •. Past Tense
6. Aceasta e o rriasă veche, pe care n-o 19. Nu-i cu putinţă să se termine cursa cu He said he could read = poate, ştie
poate nimeni ridiea.' victoria lui, filndcă e pe departe eel mai slab
7. Poţi spune cum se scriu numele tuturor 2. Conditional Present
dihtre concurenţi.
elevilor? 20. Nu-i cu putinţâ ca acest disc săfie nou, You could go if you would =.ai putea
8. Nu pot să fac un avion dintr-o nârtie pareplin de zgârieturi. 3. Conditional Past (could + Perfect Infinitive) ..
mototolltă. 21. E cu putinţă să se joace când i-am spus You could have gone if you had been free - ai fi putut, puteai să.
9. Nu ştia să înoate, aşa că atunci când s-a să-şi facă mai întâi temele?
scufundat vasul, s-a înecat. 4. It could be true = probabil, s-ar putea sâ
22. E cu putinţă să vorbeascâ la telefon în
10. Dacă ai şti să aduni dol şi cu douăzeci, vreme ce eu sun la uşă de jumătate de oră
n-ai mai fi fost înşelat de chelner. încoace? 1. Zise câ e o fiinţă ciudatâ, dar poate în- 5. Speram că pot merge pe jos până la
11. Nu ai dreptul să înaintezi. acest teren e 23. Nu-i cu putinţâ sâ cumpere televizoriil cerca să vorbească cu ea. garâ, dar m-am oprit la 0 statje de autobuz. -
proprietate privată. chiar acum când se închide magazinul. 2. Zise că-mi poate da sifon dacă mi-e sete. 6. L-ai putea aştepta în birou dacă ai vrea.
12. Străinii nu au dreptul sâ intre în această- 24. Nu se poate ca fratele el sâ vorbească 3. Credeam că poţi cumpăra băuturi spir- 7. Ai putea citi ziarul acum dacă ai avea
zonă fără permis special. chiar acum cu ea. toase oriunde în acest oraş. abonament.
13. Cei care nu-s membri ai clubului n-au 25. Nu-i cu putinţă ca chirurgul să-l ope- 4! îşi închipuia că-i. poate schimba starea 8. Ar putea lucra ca profesor suplinitor azi
spunându-l glume. dacâ terrriina facultatea.
62 63
9. Nu i-aş putea tolera purtarea nepoliti- s-o elibereze pe prinţesă din castelul vrăji- 11. Se poate să facă ochii mari, dar. nu te când te aştepta şi bătea soarele.
coasă dacă n-ai fi tu. toarei dacă era implorat. sinchisi, Tntotdeauna se preface că nu ştie 29. Poate câ şi-a acoperit ochii cu palmele
10. Ai putea să scrii un rezumat dacâ nu ai 19. Traducerea ta ar fi putut să fie mult mai nimic. ca să nu vadă cum dai cu piciorul în pisicâ.
vreme să rescrii textul de la început. corectă dacă-ţi dădeai osteneala sâ cauţi 12. Poate că se plimbă prin grădină, habar 30. Poate că au căscat toţi când s-a ter­
11. N-aş putea sprijini un om care a făcut cuvintele necunoscute. n-am unde e. minat discursul, fiindcă fusese foarte lung şi îi
o crimă, şi nici ea n-ar putea. > 20. Şi-ar fi putut lua ochii de la ea şi pleca, 13. Poate că spune adevărul, mai bine ai istovise.
12. Ai putea sâ fii mai înţelegâtor dacă ţi-ai dar a râmas acolo şi i-a ascultât discursul asculta ce are de spus. 31. Poate câ-şi trăgea sufletul când v-aţi
da osteneala să ne cunoşti mai bine. până la sfârşit. 14. Poate că vorbeşte cu un client, n-o întâlnit, fiindcă alerga de o oră după pisica ei.
13. Ceea ce l-a indispus ar putea fi un in­ 21. Când i s-au umplut ochii de lacrimi ar deranja înainte sâ termihe. 32. Poate că-şi ţinea râsuflarea pe când
cident neînsemnat. fi putut s-o consoleze.'dar n-a ţpcut-o. 15. Poate că aleărgă în jurul clădirii, aşa că asculta discutia voastră din odaia alăturatâ,
14. Ai putea să te d uci cu metrc.j I dacă te-ai 22. Ar fi putut să râdă în vreme ce ei îi dacă aştepţi aici poţi să-l vezi din clipăîn clipă. ca nu cumva sâ descoperi că e acolo şi să-l
grăbi, dar dacă aş fi în locul tău aş lua un taxi. şiroiau lacrimile pe obraji, fiindcă o prevenise 16. Ppate că sapă ca să găsească comoa- dai afară.
15. L-ar putea ajuta un meditator dacă e că o să sfârşească râu. raîntrucât nu ştiu că nu e nimic de găsit. 33. Poate că-i zvâcnea nervos gura pe
aşa de slab la matematică. 23. Puteau sâ se holbeze oricât, tot n-ar fi 17. Poate că copilul îşi face temele, mai când era certat.
16. Această chestiune fundamental ar fi putut să observe ce se petrece înăuntrul bine ai aştepta şi i-ai da jucăriile după ce le va 34. Poate câ-i fremătau buzele de emotie
putut sâ fie trecută cu vederea dacă n-o casei. termina. când a auzit câ va avea voie să meargă cu
mentionai. ' 24. Putea să facă cu ochiul în loc sâ cli- 18. Poate că şoferul de autobuz merge la tatăl lui la pescuit. •
17. Ar fi putut să se aşeze pe un scaun gol, pească des, şi ea îl urma oriunde. garaj, mai bine ani coborî şi am merge pe jos 35. Poate că-şi muşca buza când i se spu-
dar a preferat să stea în picioare. 25. Puteai să te uiţi pe gaura cheii, dacă până la Podul Londrei. nea că a făcut o greşeală.
18. Era vestit pentru vitejia lui şi ar fi putut erai aşa de curios. 19. Poate că contabilul socoteşte, n-artre- 36. Poate că era bosumflatâi ieri, fiindcă s-a
pui Tntrerupt, dus fratele ei la cinema şi a refuzat s-o ia.
K. MAY (am voie; poate, habar n-am) 20. Poate câ giuvaergiulse tocmeşte la 37. Poate că măcelarul rânjea pe cândo-
pre- ţul per-lelor şi în cazul acesta o să-i ia mul îşi tăia porcul fiindcă se gândea la preţul
multă vreme să-şi vândă colîerul. bun pe care-l va obţine de la clienţii lui.
May I come in? = am voie să...? 21. Poate că şi-a lăsat ochii-n jos când te-ai 38. Poate câ fetiţa plângea cu sughiţuri
He may come today, holbat la ea, dar asta nu înseamnă că îi e când ai găsit-o singurăîn casă, fiirvdcâ nu mai
tomorow = vine câtuşi de pujin ruşine de ce a făcut. fusese niciodatâ lâsată singură şi setemea de
22. Poate că te-a ph'vit drept în ochi, mai întuneric.
be reading now = poate că citeşte
ales dacă se aştepta să laşi ochii-n pâmânt şi 39. Poate că sughiţa când vorbeai cu el,
have come yesterday = a venit să-ţi ceri iertare. dar nu trebuia să te superi aşa de tare, fiindcă
have been reading at seven = citea ' 23. Poate că te-a cercetat cu coada ochiu- nu era vina lui.
have finished by then = poate că va fi terminat până lui, fiindcă e prea timid să se uite ţintă la 40. Poate că bătrâna sufla greu după ce a
cineva. urcat scările-acelea, fiindcă liftul era defect.
atunci
24. Poate că i-a făcut cu ochiul, e foarte 41. Poate eă-mi voi fi terminat lucrarea pâ-
He may as well be a thief, for all I know = o fi şi hot, habar n-am drăguţâ şi poate că a vrut s-o invite la o nă vii tu să mă ajuji.
petrecere diseară. 42. Poate că'voi fi cumpărat cartea înainte
1. Când o să te întrebe dacă are voie să in- o să se ducâ mâine latârg, dar mă-ndoiesc că 25. Poate câ şi-a şters ochii când i-ai pro- să te hotărăşti să mi-o dai pe a ta.
tre, uitâ-te mai departe ţintă-n ochii lui şi nu ova face. mis că n-o s-o mai baţi, dar se vâ teme 43. Poate câ voi fi ajuns la gară până va
spunenimic. 7. 0 fi şi hoţ, eu habar n-am. întotdeauna de tine de acum înainte. plecatrenul.
2. Am voie să ridic din sprâncene când pun 8. Maine când o să te vadă poate că o să . 26. Poate că ochii ei au aruncat fulgere 44. Poate că ea va fi absolvit până vei lua
oîntrebare? \\ se uite drept în ochi, dar nu trebuie să te când a auzit ce ai de gând să-i aduci. tu examenul de intrare.
3. Vrea să ştie dacă are voie să te lege la sperii. 27. Poate că şi-a aţintit ochii asupra gule- 45. Poâte că va fi chemat poliîia până-i vor
ochi cât aştepţi. 9. Poate tu te miri de privirea lui goală, eu rului tău dacă era murdar. pleca hoţii din casă.
4. Pot sa te ajut cu ceva? însă cunosc motivul tristeţii lui. 28. Poate că-şi umbrea ochii cu palma pe
5. îmi permiti să te ajut? 10. Poate că e adevârat, poate că-şi dăfaţă
6. Poate că o să pună ochelari cailor când de oricine ochii peste cap, dar ce pot sâfac?

64 65

c 5 •• Exertitii de traducerc
L. MIGHT (s-ar putea) 3. Mi-a spus că nu-i nevoie sâ mâ due la puteam aştepta.
mare dacâ nu vreau. 5. Nu era nevoie sâ cumpere ea pălăria,
1. Past Tense 4. Nu era nevoie sâ vină aşa de curând, avea el de gând să i-o cumpere.
He said 1 might go away = amvoie N. DEGREES OF PROBABILITY
it might rain = se poate să plouă
2. Conditional Present 1. He must be reading - precis
It might be true = s-ar putea 2. He should be reading = cred, probabil
You might send me a letter = ai putea, îţi sugerez (aş vrea) j ought to
3. Conditional Past (Past Tense + Perfect Infinitive) 3. He could be reading = e posibil
You might have helped him = ai fi putut, putea! (reproş) 4. He will be reading
5. He may come = poate, nu ştiu
1. A zis că pot sâ merg cu el, dacă tot mai 12. L-ai putea ajuta să-şi ducâ geanta, da-
vreau. 6. He might come = s-ar putea (puţin probabil)
câ-l vezi gâfâind.
2. M-am gândit că s-ar putea să plouă, aşa 13. Ai putea s-o laşi în pace, dacă vezi câ
că mi-am luat umbreia. vorbeşte-n şoaptâ cu altcineva. 1. Precis că citeşte. 3. E posibil să citească.
3. l-am explicat câ se poate duce la râu, dar 14. Ai putea să-i da! un os câinelui, dacă-l 2. Probabil câ citeşte, ori eel puţin aşa 4. Poate să citeşte, habar n-am.
h-are voie sâ înoate în el. vezi că se iinge pe bot când mănânci. cred. 5. S-ar putea să citească, cine ştie?
4. Şi-au închipuit că poate ninge şi au venit 15. Ai putea să încetezi cu fluieratul, dacâ
cu o sanie. îţi dai seama câ o irită. IX. TREBUIA ...
5. l-am spus că n-are nimeni voie sâ intre-ri 16. Puteal,să-i împrumuţi nişte bani, dacâ
camera mea când dorm. ştiai câ are greutăţi. 23.
6. S-ar putea să tuşeascâ dacă a răcit. 17. Puteai să cumperi o pâine pentru bătrâ- 1.
7. Şi-ar putea arăta limba dacâ-l roagă doc- na aceea care nu se poate duce la brutărie. s you need not have come. = nu era nevoie, nu trebuia
torul s-o facă. 18. Puteai sâ-i spui adeyărul când ai văzuţ
8. S-ar putea să-ţi scoatâ limba dacâ-l mai că e cat pe ce să pedepsească un copil care 1. Nu trebuia s-o faci sâ seîmbujoreze spu- 6. Nu trebuia să facem atâtea prâjituri, bâ-
cerţi. nu-ivinovat. nându-i câ ştii adevârul, fiindcă oricum avea ieţii aceştla preferă ţigările dulciurilor.
19. Puteai să alegi un stilou mai bun, aces- de gând să ji-l mărturisească. 7. Nu trebuiau să cumpere flori, grădina
9. S-ar putea să-şl muşte limba dacă vor-
beşte când mănâncă. ta e de-a dreptul prost. 2. Nu trebuia să vii atâta drum numai ca sâ-i noastră are p mulţime de trandaflrl care
20. Putea sâ-l însoţească pe strain până la aduci o revistă pe care a citit-o deja. puteau fi tăiaţi pentru acest prilej.
10. S-ar putea să facă ce l-ai rugat, dar sunt
sigur că mai întâi ar răsuflâ adânc. stajia de autobuz ca nu cumva să se 3. Nu trebuia să-ţi dal atâta osteneala, gă- 8. Nu trebuia sâ-i ascuridâ adevărul, îl ştia
rătăcească. sea poliţia hoţul mai devreme ori mai târziu. deja şi nu-i păsa ce s-a întâmplat.
11. Dacă te duci la mare pentru o lună,
mi-ai putea trimite o scrisoare. 4. Nu trebuia să munceascâ atât, nu'i-a ce- 9. Nu trebuia sâ cureţe singură aparta-
rut nimeni sâ aducă lucrarea mai curând decât mentul, puteam s-o ajut când mă întorc.
M. NEED (e nevoie -* impersonal; spre deoseblre de i se spusese la început. 10. Nu trebuia sâ-i dai în vileag taina, toţl o
to need = a avea nevoie, verb regulat) 5. Nu trebuiau să alerge până aici, puteam ştiau de mult.
să aştept oricât de mult.
1. Need you go? = e nevoie
2.
2. / do not think he need come
3. He said you needn 't go. you should have come = ar fi trebult (trebuia), era cazul

4. You need not have come so soon = nu era nevoie. 1. Trebuia să înţelegi câ e îmbujorată fiind- 3. Trebuia să-mi spui că s-a uitat fârâ nici
că te vede. o expresie la tine când ai vorbit cu el să se
1. E nevoie să vină azi la bibliotecă, ori o 2. Nu cred că e nevoie să cumpere dic- 2. Trebuia sâ-şi ascundă fata în fusta ma- însoare cu ea.
. poate aştepta până mâine? ţionarul acela, are deja unul de acelaşi fel. mei şi-l ierta. 4. Trebuia să se înroşeascâ până-n vârful

66 67
urechllor când au auzit câ au fost ultimii în 7. Trebuia să te pref aci că nu l-ai văzut cum
cespune. 10. I-am spus că nu trebuie să-şi piece ca-
cursă. îşi sufla nasul. pul.fiindcâ n-a fâcut nimic rău.
9. I-am spus câ nu trebuie sâ se scarpine
5. Trebuia să se înroşeas'că până-n vârful 8. Trebuia sâ-l auzi ţipândl
urechilor când i-a spus că eseul ei a fost eel 9. Nu trebuia sâ se scarpine la nas în faţa în cap în fata clasel.
mai slab dintre toate. judecâtorulul.
6. Trebuia să-l şteargâ pe copil la nasînain- 10. Nu trebuia să se scobească în dinţi la 24. MAI BINE ...
te să intre în odaie. orâ. 1.
3. trebuia (reproş)
u had better go tomorow = mai bine ai pleca
you might have come = trebuia sâ vil, de ce n-ai venit?
( be reading now ai citi
1. Trebuia s-o ierţi când ai văzut ce rău îi 6. Trebuiau să se grăbeascâ la cât era de have finished yesterday terminai
pare. târziu. have been reading at five citeai
2. Trebuia să-mi arate drumul când i-am 7. Trebuia eel puţin să dea totul uitării.
spus că nu mă descurc. 8. Trebuia să-mi spui cine eşti înainte sâ
3. Trebuia să-i dea mai mulţi bani când i-a încep să mă laud cu strămoşii rnel. 1. Mai bine ţi-ai ţine capul sus şi ai fi man- 12. Mai bine ar alerga dacă vor să le fie
spus câ n-are haine şi mâncare. 9. Trebuia sâ-i spună cât de târziu va veni, dru de ce ai fâcut. cald.
4. Milionarul trebuia să-l ajute pe cerşetor, dacă chiar vrola ca ea sâ nu se necăjească. 2. Mai bine ai linişti-o câiid vezi că se 13. Mai bine s-ar uita la televizor dacă şi-a
dar n-a făcut-o. 10. Trebuia să-mi explici mai curând ce apucă cu mâinile de cap. terminat de făcut temele.
5. Trebuia să ştii că n-o sâ.facă ce vrei tu. vrei, în loc să mă faci să-mi pierd vremea. 3. Mai bine l-ai trage de urechi când mai 14. Mai bine ai pleca, dacâ vrei sâ ajungi
face aşa data viitoare. acolo. la vreme.
4. Mai bine Ji-ai ciuli urechile şi ai asculta 15. Maibinearscrieacumeseul, dacăvrea
4. era mai bine cu atenţie. sâ ia examenul.
you had better have come = trebuia să vii 5. Mai bine ar lua copiiul de-o ureche şi l-ar 16. Mai bine ar muncl, dacă sperâ sâ ter­
izgoni din odaie. mine la vreme.
1. Nu trebuia să-l indispui, fiindcă i s-a 6. Trebuia să cumpăr
cump casa înaintea lui.
6. Mai bine nu i-ar şopti la ureche când nu 17. Mai bine am exersa la plan, fiindcă a
urcat sângele la cap şii a început să injure. Nu Jrebuia s-o las
7. Nujrebuia laşi singurâîn câsă noap-
sunt slnguri. mai rămas puţină vreme.
muiască atunci când a
2. Trebuia s-o pălmuiască tea.
7. Mai bine nu s-ar părui când se.ceartă. 18. Mai bine ar dormi, e mult prea obosit
aflat despre ce e vorba. a. traven
8. Trebuia să traverseze râul înot şi să facă
8. Mai bine l-ai trage de păr dacă nu se sâfacâ.altceva.
3. Trebuiau sâ se spele
Dele zilnic pe dinţi,
dinţi. dacă plajă.
tunde azi. 19. Mai bine ai studia chineza, decât să
detestă să meargâ la dentist.
dentist. 9. Nu trebuia să cumpere
cur atâtea dulciuri şi
9. Mai bine i-ai spune să nu-şi mai treacâ pescuieşti în lac.
4. Nu trebuia sâ-ţi scoţi
scoţi dintele acela. sâ le mânânce.
mănânce.
degetele prin păr când e nervos. 20. Mai bine ar pleca, altfel o să întârzie la
5. Trebuia să terminene la vrerrie de scfis la sâaleag
10. Trebuia sâ aleagă inelul cu diamant, era ■, spectacol.
maşinâ raportul. 10. Mai bine nu şi-ar întinde gâtul înainte
mult mai frumos.
când vrea să audă mai bine. 21. Mai bine-l apucau de ceafă când l-au
5. a trebuit să 11. Mai bine ai înota decât sâ citeşti pe aşa găsit.
o zi caldă. 22. Mai bine juca fotbal când l-am găsit.
He said I had to ao
go = a zis câ trebuia sâ mâ
mă due.

1. Zise că trebuie sâ-l due într-o odaie cal- 5. Zise câ trebuie sâ vorbească pe nas,
dâ, fiindcă îl clănţăne dinjil. dacâ nu vrea să fie înţeleasă.
I would rather you left now = mai bine ai pleca
2. îmi spuse că nu trebuie sâ mâ încrunt la 6. Zlse câ nu trebuie să-l mângâi sub
had left yesterday (aş prefera s ă ) plecai
nimeni. bârbie, dacâ nu vreau sâ-l enervez.
3. Zise că trebuie să am grijâ de urs, fiindcă 7. I-am spus că trebuie să dea din cap ori
îi curge sânge din nas. de câte ori nu e de acord cu ceva; 1. Mai bine nu te-ai arunca de gâtul meu. 3. Ea consideră că mai bine nu l-aş apuca
4. îmi zise că nu trebute să mă strâmb'când 8. Mi-a explicat că trebuie să dau din cap 2. El considerâ că mal blne nu mi-aş drege de beregatâ, fiindcă e mai puternic decât
vâd un măgar. că da de fiecare datâ când sunt de'acord cu vocea înainte să vorbesc cu cineva. mine.

68 69
4. Cred că mai bine nu ţi-ai şterge mâinile să se dea deoparte. X. ROMANIAN TENSES IN ENGLISH
pe sort. 12. Mi se pare că mai bine nu te găsea 25. REVISION
5. Cred că mai bine n-ai mai aplauda. plimbându-te cu mâinile la spate.
6. Ea consideră că mai bine n-ai mai sta cu 13. Li se pare câ mai bine nu era găsit cu 1. Mă bate adesea pe umăr. 40. Aş veni, dar nu pot.
bărbia sprijinită în palme. mâinile împreunate în rugăciune. 2. C'rteşte şi nu poate să vină chiar acum. 41. Se zice câ ar pleca mâine.
7. Cred că mai bine n-ai vorbi ţinându-mi o 14. Mi se pare că mai bine nu-ţi făceai 3. Mă cunoşti de mult? 42. Vorbeşte de parcă ar şti tot.
mânâ pe brat. mâinile pâlnie la gurâ şi urlai. 4. Mă aştepti de mult? 43. N-ar trebui sâ i-o iei pe furiş.
8. El crede că mai bine nu i-âş pune mâna 15. Mi se pare că mai bine nu se apuca j 5. A zis că o să vinâ după ce o să termine. 44. Sezicecă n-arşti.
pe umăr. să-şi pocneascâ degetele. 6. A zis că citeşte de mult. 45. Se zice că ar fi înşfăcat tot ce era pe
9.1 se pare că mai bine îi (ua de braţ când 16.1 se pare că mai bine nu-i făceai semn 7. A zis că ştie. masă. .
s-au plimbat împreună. să se dea la o parte. 8. A zis că citeşte. 46. Ştia, dar nu mi-ar fi spus dacâ n-aş fi
10. Cred că mai bine nu-i făceai semn să 17. Cred câ mai bine copilul nu arăta piticul insistat.
9. Vine mâine.
piece. • cu degetul. 47. Dacâ ar fi ştiut, ţi-ar fi mângâiat obrazul
10. A zis că vine când vrea..
11.1 se pare câ mai bine nu i se făcea semn cu arătătorul.
11. Te duel şi teculci.
12. Aşa fac copiil. 48. Ar fi venit dacă i-ai fi spus curri să-şi
3. frece mâinile.
13. E ciudat că pleci azi.
49. Măcar dacă ai fi venit de ieri!
14. Se aştepta că ştii.
You should go today, tomorow 50. Ar fi trebuit să nu-ţi mai frângi mâinile.
mai bine, ar trebui 15. Simţea că nu-i adevărat.
be reading now 51. Se zice că ar fi luat-o de mână.
16. îmi strângea rău mâna.
have come yesterday 52. Vine adesea să ne vadă. dar azi citeşte
trebuia 17. Venea adesea să ne vadă mai demult.
şi nu cred că va veni.
have been reading 18. Se ducea acolo destul de des.
53. Vine mâine? A zis câ vine, dar când
19. Tu erai tata şi eu eram mama. l-am auzit am fost sigur că o sâ se
1. Crede că mai bine nu-l arătam noi cu de­ 4. Mai bine te zgâria pisica, meriti să fii 20. Nu ştia ce am de gând să fac. răzgândească.
getul când am fost întrebaji cine a furat inelul. zgariat. 21. Zise că citea de mai multe ore. 54. A zis că habar n-are, citeşte şi nu plea-
2. Mai bine ai strange pumnul si l-ai ame- 5. Mai bine te plimbai la ora cinci, cum ai 22. Ploua. Ploua de zile întregi. că nicăieri.
ninţa. zis câ o să faci. 23. Dacă erai sărac nu aveai bani. 55. E normal câ a refuzat să muncească
3. Mai bine ai pocni din degete şi i-ai da 6. Mai bine nu ti-ai face griji în legătură cu 24. Dacâ vroiai, îi întindeai mâna. dacă nu-i plâtit ca lumea.
ordine. temele lui. 25. Măcar dacă te ţineai strâhs de rochia 56. Citeşte de la ora patru şi tocmai a ter-
4. mea! minat o carte pe care eu n-am văzut-o până
26. Mai bine stâtea acasă. acum.
27. Trebuia sâ faci cum a zis. 57. A zis că citeşte de foarte mulţi ani.
You needn't go =mai bine.nu 28. Urma sâ vină azi. 58. E ciudat că nu vrea să piece în Africa.
be reading 29. Vroiam sâ-ti cer o favoare. 59. Credeam că ştie de mult engleza.
have finished = nu este nevoie 30. Ai venit ieri? 60. A zis că scrie şi nu vrea să fie deranjat.
have been reading = era 31. Aziscăauitat. 61. „Plec zilnic de acasâ la ora şapte." „De
32. l-ai citit ultima carte? ce pleci âşa târziu azi?" „Azi nu lucrez."
33. Am auzit că ştii englezeşte. 62. Nu ştiam că-l aşteapte. e'e o oră şi că el
1. Mai bine n-ai curăţa camera, o fac eu 3. Mai bine nu studiai când am venlt, era
34. Ei, m-am dus! n-are de gând să vihă.
mâine. mult prea târziu.
63. E neaşteptat că-l cauji după ce \\-a furat
2. Mai bine nu te-ntorceai aşa devreme. 35. Nu l-a observat ani de zile.
maşina de scris.
36. E ciudat câ a plecat aşa de curând.
64. Ştiai că are permis de conducere de o
37. Se zice câ ar fi hot.
lună şi îşi conduce singur maşina de o
38. Se zice că ar sta cu mâinile-n poalâ. săptămână?
39. Ai veni dacă ai fi rugat. 65. Nu mă aşteptam să te necăjeascâ vor-
71
70
bele mele, deşi ştlam că nu trebuie sâ-ţi spun 94. Bâiatul vorbea de parcă ştia engleza de nu-iaşa? 130. Să facă el una ca.asta!
asta, fiindcâ nu am dreptate. când era copil, deşi uitase mult de când fu- 125. Trebuia să-l înţelegi şi să-l ajuţi. 131. Sâ-I fi auzit cum ţipa!
66. E de necrezut câ mă rogi să te ajut, sese în Anglia. 126. Sâ mâ creadă prost.sau mi se pare? 132. Orice-ai zice, nu vreau să cred.
când ştii câ sunt supărat pe tine. 95. Mâcar dacâ venea mai devreme! 127. Sâ râd sau să plâng? Habar n-am. 133. Trebuia să-l înveţi minte.
67. Se aştepta să ştii de căsătorie. 96. Dacâ pierdea trenul şi petfecea o noap- 128. Să plec ori pot rămâne? 134. Să fi fost acum şapte ani, aş zice.
68. A propus să plecăm fiindcă suntem te în gară? 129. M-a întrebat ce să-mi dea. 135. Se vedecăa uitat.
prea mulţi. 97. Mai bine veneai cu noi, nu-i aşa?
69. Dacă ştiam cine eşti te dădeam afarâ. 98. Nu era nevoie sâ te grăbeşti, puteam
70. Mereu vine şi-mi pune întrebări aştepta. XI. ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE
dis-de-dimineaţă. 99. Trebuia să te grăbeşti dfecă vroiai să-l NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE
71. Da, aşa face el, cumpără toate cărţile prinzi asupra faptului.
pe care le găseşte. 100. Se împlineau In curând cinci ani de la 26
72. Aşa fac bărbaţii. sosirea lui.
73. De obicei e un copil bun, dar acum e 101. Am auzit câ tocmai a terminat fa- Accusative with t h e Infinitive
răutăcios fiindcă e prea multă lume în jur. cultatea. - ■ Verb Accusative Infinitive
74. Cum o văzu o apucă de mână şi duşi 102. Zicea că a uitat. 11 / want, 1 should like him 1 long
au fost. 103. Când ţi-ai muşcat unghiile? 2 1 allow, order to go
75. N-auzi că pierzi trenul? 104. Citesc de ieri romanul, dar încă nu 3 / think, suppose, know, suspect, imagine, believe...
76. Citea când l-am sunat. l-am terminat. 4 / wait for
77. Venea dimineaţa şi pleca seara. 105. N-ai vâzut niciodată un urs viu? 111/ see, hear him II short
78. Citea deseori până-n zori şi nu se putea 106. Ai veni dacâ ai găsi bilete? 2 / make, let, (help) come
duce la şcoală. 107. „Ai vâzut vreo sirenă, moşule?" „Or 1 shall have (= have cauzativ - îl pun săj
79. Veneai dacă ştiai? fi fiind ele multe, dar eu nu le văd".
80. Citea de două ore când l-am chemat. 108. Dacă am pleca cu toţii? 1 know him to be clever =ştiu câ e deştept
81. Se juca. Se juca de multă vreme când 109. Mai bine ai veni şi tu. to be reading now citeşte
s-a pomit ploaia. 110. De-ar fi să fie adevărat, m-aş duce. to have finished yesterday a terminat
82. Nl-am fi aşa de sâraci, dacă n-ai cheltui 111. De-ar şti el, pariez că n-ar veni. to have been reading at seven citea
tot ce câştigi. 112. Se zice că ar.fi scriind o piesă, dar eu
83. Veneam cu tine dacă ştiam ce aştepţi îl tot văd plimbându-se prin pare.
acolo când m-am întâlnit cu tine. 113. Vorbeşte de parcâ ar şti tot. iar ea îl 1. Aş vrea să-ţi tat unghiile. 7. Aşteaptâ ca el s-o ceară de nevastă.
84. De când lucra la garaj când l-ai chemat ascultă de parcă n-ar crede nici o vorbâ. • 2. l-am ordonat sâ dea mâna cu ea. 8. l-am vâzut mâinile tremurând şi l-am au­
lafabrică? 114. Mâcar dacâ ai pleca mai curând! 3. Ştiu câ e indulgent. zit dând cu pumnul îh tablâ.
85. A ştlut ce l-ai întrebat? 115. Ce n-aş da să reuşească! 4. îmi închipui că studiazâ. 9. Am s-o pun să-ţi facă semn cu cotul
86. Vedea că a greşit, dar nu vroia sâ recu- 116. N-ar trebui să-l contrazici. 5. Ştiu că a dat cu pumnul în masă. când intră el.
noască. 117. Se zice că pleacă mâine la Londra. 10. Nu-I lâsa să te facâ su-l ajuţi să fure
6. Presupun că-i trimitea bezele când a
87. Nu înţelegea ce am de gând să fac. 118. Mai bineţi-aicurăţa unghiile. plecat trenul. cărţile acelea.
88. Ce făceai dacă te acuzau de furt? 119. Se zice că a terminat de construit co-
89. Zicea că o să vină, dar era o minciună. liba.
90. Simţea câ.ceva nu e în ordine, dar 120. Măcar dacă nu-i ghiceai în palmăl
n-avea idee ce. 121. Urla de parcă-l muşcase un câine.
91. întreba pe cine întâlnea şi nimeni nu-i 122. Se lăuda că a ascuns în grădina ta
putea răspunde. comoara.
92. Mergeam zilnic la pescuit vara. 123. O fi ştiind el ceva, astfel nu-ţi spunea..
93. Ce ştia el ştiam şi eu, dar credeam că 124. Ziceai că a scris o nuvelă anul trecut,
nu-i de ajuns.

72 73
bele mele, deşi ştiam că nu trebule sâ-ţi spun 94. Băiatul vorbea de parcă ştia engleza de ■i aşa? 130. Sâ facă el una ca asta!
asta, fiindcă nu am dreptate. când era copil, deşi uitase mult de când fu- 125. Trebuia să-l înţelegi şi să-l ajuţi. 131. Să-I fi auzit cum ţipa!
66. E de necrezut câ mâ rogi să te ajut, sese în Anglia.
126. Să mă creadâ prostsau mi se pare? 132. Orice-ai zice, nu vreau să cred.
când ştii că sunt supărat pe tine. 95. Măcar dacă venea mai devreme!
127. Sâ râd sau să plâng? Habar n-am. 133. Trebuia să-l înveţi minte.
67. Se aştepta sâ ştii de căsătorie. 96. Dacă pierdea trenul şi petrecea o noap- 1
128. Să plec ori pot rămâne? 134. Săfi fost acum şapte ani, aş zice.
68. A propus să plecăm fiindcâ suntem te în gară? §
prea mulţi. 129. M-aîntrebat ce să-mi dea. 135. Se vede că a uitat.
97. Mai bine veneai cu noi, nu-l aşa? I
69. Dacâ ştiam cine eşti te dâdeam afară. 98. Nu era nevoie să te grâbeşti, puteam I
70. Mereu vine şi-mi pune întrebâri aştepta. § XI. ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE
dis-de-dimineaţâ. 99. Trebuia să te grăbeşti dSacă vroiai să-l NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE
71. Da, aşa face el, cumpără toate cărţile prinzi asupra faptului.
pe care le găseşte. 100. Se împlineau în curând cinci ani de la 26
72. Aşa fac bărbaţii. sosirea lui.
73. De obicei e un copil bun, dar acum e 101. Am auzit că tocmai a terminat fa- >; Accusative with the Infinitive
răutăcios fiindcă e prea multâ lume în jur. cultatea. . . Verb Accusative Infinitive
74. Cum o vâzu o apucă de mână şi duşi 102. Zicea că a uitat. 11 / want, 1 should like him 1 /ong
au fost. 103. Când ţi-ai muşcat unghiile? 2 / allow, order to go
75. N-auzi că pierzi trenul? 104. Citesc de ieri romanul. dar încă nu} j 3 / think, suppose, know, suspect, imagine, believe...
76. Citea când l-am sunat. l-am terminat. 4 / wait for
77. Venea dimineaţa şi pleca seara. 105. N-ai vâzut niciodată un urs viu? I11 / see, hear him II short
78. Citea deseori până-n zori şi nu se putea 106. Ai veni dacă ai găsi bilete? 2 / make, let, (help) come
duce la şcoală. 107. „Ai văzut vreo sirenă, moşule?" „Or | 1 shall have (= have cauzativ = îl pun să)
79. Veneai dacâ ştiai? fi fiind ele multe, dar eu nu le văd". f
80. Citea de două ore când i-am chemat. 108. Dacâ am pleca cu toţii? | 1 know him to be clever =ştiu câ e deştept
81. Se juca. Se juca de multă vreme când 109. Mai bine ai veni si tu. citeşte
to be reading now
s-a pornit ploaia. 110. De-ar fi să fie adevărat, m-aş duce. I to have finished yesterday a terminat
82. N-am fi aşa de sâraci. dacă n-ai cheltui 111. de-ar şti el, pariez că n-ar veni. 1
tot ce câştigi. to have been reading at seven citea
112. Se zice că ar fi scriind o piesă, dar eu 1
83. Veneam cu tine dacă ştiam ce aştepţi îl tot văd plimbându-se prin pare. 1
acolo când m-am întâlnit cu tine. 113. Vorbeşte de parcă ar şti tot. iar ea îl 1 1. Aş vrea să-ţi tai unghiile. 7. Aşteaptâ ca el s-o ceara de nevasta.
84. De când lucra la garaj când l-ai chemat ascultâ de parcâ n-ar crede nici o vorbă. . 1 2. l-am ordonat sâ dea mâna cu ea. 8. l-am văzut mâinile tremurând şi l-am au­
lafabrică? 114. Măcar dacă ai pleca mai curând! 3. Ştiu câ e indulgent. zit dând cu pumnul în tablă.
85. A ştiut ce l-ai întrebat? 115. Ce n-aş da sâ reuşească! 9. Am s-o pun să-ţi facă semn cu cotu!
4. îmi închipui că studiază.
86. Vedea câ a greşit, dar nu vroia sâ recu- 116. N-ar trebui să-l contrazici. când intrâ el.
noască. 5. Ştiu că a dat cu pumnul în masă.
117. Se zice că pleacâ mâine la Londra. 6. Presupun că-i trimitea bezele când 10. Nu-I lâsa sâ te facâ su-l ajuţi să fure
87. Nu înţelegea ce am de gând sâ fac. 118. Mai bineţi-aicurăţa unghiile. cărţile acelea.
plecat trenul.
88. Ce făceai dacă te acuzau de furt? 119. Se zice câ a terminat de construit co-
89. Zicea că o să vinâ, dar era o minciună. liba.
90. Simţea câ.ceva nu e în ordine, dar 120. Măcar dacă nu-i ghjceai în palmă!
n-avea idee ce. 121. Urla de parcă-l muşcase un câine.
91. întreba pe cine întâlnea şi nimeni nu-i 122. Se lăuda că a ascuns în grădina ta 1
putea răspunde. comoara. 1
92. Mergeam zilnic la pescuit vara. 123. O fi ştiind el ceva, astfel nu-ţi spunea.. |
93. Ce ştia el ştiam şi eu, dar credeam că 124. Ziceai câ a scris o nuvelă anul trecut, 1
nu-i de ajuns.

72 73
ill Pasive & Active
Nominative with the Infinitive
Nominative Verb Long Infinitive 1. Se zice că s-a ridicat în capul oaselor 19. L-am auzit că aleargă şi l-am văzut că-şi
He când a auzit că o să intre un urs în odaia lui. aruncă şapca.
1 Passive
1 is allowed, ordered = i se permite... 2. A fost văzut cum fură batista unei bă- 20. Ajută-mă să ridic masa.
trâne. 21. Credeam că citeşte de mult, dar
2 is known, is supposed = se ştie
3. Se ştie că a îmblânzit o căprioară. abia începuse.
3 is seen, heard to go
4. Se zicea câ un fugar a dat foe ham- 22. Aştept să pleci.
4 is made, let
barulul. 23. Se zice că s-a întors din străinătate.
5 is said, reported = se spune
5. Se pare că i s-a terminat zahărul. 24. Se ştie că a cumpărat o maşină.
II Active i
6. Din întâmplare judecătorul a fost ins- 25. A fost văzut cum culege ghiocei.
seems = pare talator în tinereţe. 26. Fusese auzit că sparge pahare.
happens = din întâmplare 7. S-a dovedit că hoţul a spus adevărul. 27. A fost făcut să piece pe dată.
appears = se pare to be a thief 8. Ştim cu toţii că a fost campion mondial. 28.1 s-a ordonat să uite tot ce a văzut.
proves, turns out s= se dovedeşte 9. Ne aşteptam să fi sosit aseară. 29. Se credea că a cumpărat papagalul.
is likely = e posibil 10. îmi închipuiam că ai cumpărat de mult 30. Din îhtâmplare încă n-a sosit.
Is unlikely - e pujin probabil casa aceea. 31. Ai cumva vreo carte să-mi împrumuţi?
11. N-aş vrea să fi plecat singur de acasă. 32. E puţin probabil ca el să fi citit în timp
He is known to come today, tomorrow 12. N-am să permit nimănui să mâ bată. ce îi vorbeai. '
is said to be reading now 13. \\\ ordon să pleci chiar acum. 33. Pare să nu fi împlinitîncâ patruzeci de ani.
seems to have finished yesterday 14. Cred câ s-a măritat de mult. 34. Cu cine se zice că seamănă?
to have been reading at five 15..îmfînchipuiam căştii englezeşte mai bine. 35. Când se crede că s-a întors?
16. Ştiam căîncâ n-a plecat. - 36. De ce se zice că e hoţ?
I Passive 17. N-am sâ tolerez să ţipi la noi. 37. Cui ai ordpnat să cumpere ceasul?
18. Nu-I lăsa să te facâ să mă vezi că ci- 38. Cine e mai des văzut că citeşte?
1. I se permite să stea cu braţele încru- 5. Din întâmplare se plimba braţ la braj cu tesc.
cişate? ea când ne-am întâinit.
2. Se ştie că se întoarce azi, ori cel pUţin 6. A fost vâzut că oîmbrăţişează şi ea afost
mâine. auzită că plânge. XII THE NOUN
3. Se zice că patinează dar mâ tem că de 7. A fost făcut să-şi suflece mânecile. 27.
faptînoată. 8. Se raportează că a dus dicţionarul sub P| u r a | _ Ţ h e y a|.e
4. Se pare că a coliodat străzile cu mâi- braţ.
clothes, trousers, shorts (sort), overalls (saiopetă), glasses, spectacles, compasses (com-
nile-n şolduri. 9. Se pare că i-a dat braţul. pas), scales (cântar), binoculars (binoclu), tongs (cleşte), scissors, shears (foarfecă mare),
II Active pyjamas, pincers (pensetă), tweezers (pensetă), pliers (cleşte), flannels (lenjerie deflanela),
1. E puţin probabil ca ea să-i fi întins tights (pantalon strâns), braces (bretele), annals (letopiseţ), archives (arhivă), ashes (cenuşă),
5. Din întâmplare se sprijinea în coate pe
braţele. customs (vamă), drys (zaţ), outskirts (periferie), wages (salariu), savings (economii), be//ows
masă când a năvălit ea în odaie.
(foale).
2. Se pare că l-a luat de braţ în cele din 6. E posibil s-o fi gâdilat pânâ a zis da.
1, 2, 3 ... + pair(s) of
urma. 7. S-a dovedit că stătea culcat pe spate
3. Din întâmplare se sprijinea de braţul lui când a sunat telefonul. the Police, the clergy, the poor (adjectivele substantivizate) family, crew (echipaj), team
când a apârut mama ei. (echipă)
8. Se pare că a lovit-o tare în spate, ceea
4. S-a dovedit că-şi făcea loc cu cqatele ce a înfuriat-o. coals (sorturl de cărbune -» nume de materie la plural)
afară din odaie când l-a înşfăcat un poliţist.
Singular = It is
news, information, knowledge, luggage (bagaje), furniture, money, advice, fruit, homework
ii
1, 2, 3 ... + piece(s) of

74 75
politics, mumps (oreion), measles (pojar), rickets .(rahitism), billiards, draughts (joe de 48. Zise că o să picteze cinci oi sau cinci 72. Bătea câmpii de ore întregi, vorbind
dame), cards, skittles (popice), ninepins (popice), physics, mathematics. căprioare, dar sunt numai crapi pe pânza lui. des- pre păduchi, şbareci şi tot felul de lucruri
49. Nici o veste înseamnă veşti bune. dezgustătoare.
singular = plural 73. Croitorul se întreba ce s-a întâmpiat cu
50. Dacă-ţi ascundeai foarfeca sub covor,
- series, species, means, works pantalonul pe care l-a cusut şi m-a rugat dacă
n-ar mai fi trebuit s-o împrumuţi nimănui.
- fish, deer (căprioară), carp (crap), trout (păstrâv), sheep (oaie) vreau să mă due să-l aduc de pe unde o fi, dar
51.Cleştele pe care-l cumpărase cuoz!
înainte era unde l-a lâsat. i-am spus că n^am văzut decât un sort în
1. Pantalonul lui e pe pat şi e foarte murdar. n-o să-l poarte. camera de alături.
52. M-a întrebat dacă turca e limba mea
2. Salopeta lui zăceape pat şi era veche. 28. Dupâ ce va termina de examinat specia 74. Instalatorul a dat peste salopeta ta, a
maternă.
3. Compasul lui e roşu şi e făcut din tier, pe aceea de insecte, am să-l mai aduc două scos-o din cutia aceea şi aîmbrăcat-o ,dar nu
53. Ţinea foarte mult sâ afle unde e familia
când busola ta e verde. specii de la muzeu. era mârimea lui.
mea în acel moment.
4. Unde e cleştele şi de' ce nu l-ai adus? 29. Dacă vedeam seria aceea de filme, 75. Pe când curăţam debaraua am dat pes­
54. Ştiam câ poliţja caută un spărgător, dar
5. Adu-mi trei foarfece si pune-le acolo. n-aş fi uitat-o. te douâ compasuri, eel mai mic era verde şi
nu mi-aş fi închipuit câ tu eşti acela.
6. Informape lui erau interesante. 30. Cunoştinţele lui de japoneză sunt des­ mi-am adus aminte că l-am cumpărat când
55. Un sfat e întotdeauna binevenit. am fost prima oară la şcoală.
7. L-am întrebat dacă banii mei sunt buni. tul de bune, dar ale tale sunt cam slabe.
56. Familia mea cumpărâ de zece ani pâine 76. Frizerului i s-au luat toate uneltele în
8. L-am întrebat dacă mobilele lui sunt 31. M-a întrebat unde sunt bagajele mele.
de la brutărie. afară de cleşte, cântar şi o foarfecă.
scumpe. 32. Dacă arunca zarurile câştiga o foar-
57. A spus că salopeta lui e prea murdară 77. Poliţia îl asculta pe manor, dar nimeni
9. M-aîntrebat ce cunoştinţe de greacă am. fecă.
şi n-o poate purta. nu-şi putea da seama unde vrea să ajungă.
, 1 0 . Dă-mi un sfat! 33. Dacă ai să te târăşti pe podea căutând
58. Am auzit că bagajele lui sunt la vamă, 78.Ţinutulerabântuitdesecetăşi arătade
11. Am trei yeşti pentru tine. doi cleşti, ai sâ gâseşti doar soared.
aşa că informaţiile tale sunt corecte. parcă se făcuse scrum.
12. Câte sorturi de cărbune cunoşti? 34. M-a întrebat când mi-am vândut boii.
59. Urîde e cleştele? L-am câutat prin toată 79. Fierarul. era aşa de distrat că a uitat
13. Oreionul e o boalâ, şi pojarul e o boalâ, 35. Dacă cunoştinţele lui de engleză sunt
casa şi tot nu-l gâsesc. să-şi încuie atelierul şi i-au fost furate foalele
dar popicele sunt un joe. destul de bune, le va putea folosi când se va
60. Sfaturile lui erau de mult uitate, deşi de cerşetorul satului, care ştia că le-a
duce acolo.
14. Echipajul lucrează de la ora patru. ştiam cu toţii că ne sunt folositoare. cumpărat nu de mult de la târg împreună cu
36. Ştiam că ai sâ-l legi când ai sâ des-
15. Din câţi membri constă echipa ta? 61. A afirmat că cunoştinţele lui de ger- un cântar.
coperi că ţi-a împuşcat căprioarele şi oile.
16. îl cautâ poliţia de un an. mană sunt excelente şi le va folosi cat de 80. Celor vârstnici li s-a dat fiecăruia câte
37. Nu cumpăra compasul dacă nu-i spu-
17. Bogaţii nu sunt aşa de muncitori ca curâiid. douâ binocluri.
neai că e mai bun decât o busolâ.
sâracii. 62. A insistat să-i aduc câteva feluri de unt 81. în clipa când şi-a găsit penseta unde a
38. Gate specii de animale sunt pe lume?
18. Câţl peşti ai? ca să-şi aleagâ. lăsat-o, şi-a uitatpe dată mâhnirea şi afost iar
39. Ţi-am spus câ n-ai să poţi folosi cleş- 63. De când lucrează echipajul pe punte?
19. Câte feluri de peşte ai gătit? bine dispus.
tele fiindcâ e stricat.
20. Am trei crapi, un păstrăv, două căpri- 64. Ţi-am spus că temele lui sunt greşite, 82. Am avut o experienţâ neplăcută deună-
40.2ise câ i s-a arătat un mijloc de a scoate dar n-a| vrut să mâ crezi.
oare şi o oaie cu păduchi. zi, când am încercat să cumpăr un cântar;
bani.
21. Am cumpărat două specii de plante, 65. Ai vâzut vreodată păstrâvi? Am văzut cântarul meu e stricat şi aş fi vrut ca
41. Ar fi vrut să cumperi un pantalon dacâ un păstrâv anul trecut. vânzătorul să-mi dea altul, dar el mi-a spus că
fiindcă o specie n-ar fi fost suficient. aveal bani.
22. Familia lui locuieşte aici de douăzeci de 66. Cincizeci de ani e un timp lung. e foarte bun.cântarul meu şi n-am nici un drept
42. A fost văzut folosind cinci foarfece şi să vreau mai mult.
ani. 67. Doi ori doisprezece fac douăzeci şi
apoi ascunzându-le în geantâ. 83. Bretelele lui erau colorate roşu cu ver­
23. Pojarul e o boală primejdioasâ, dar o- patru.
43. Dacă e posibil ca informajiile tale să fie de şi i-am spus să le vopsească, fiindcă nu se
reionul e şi mai rău. 68.. Personalul era dispus să muncească.
corecte, le va folosi. face ca un gunoier sâ poarte bretele la fel ca
24. Pantalonul lui e mult mai vechi decât al 69. Clerul nu e întotdeauna îmbrăcat în
44. Bagajele lor erau atât de grele, încât nu superiorii lui.
tău. negru.
le putu duce nici un hamal. 84. Dansatorul a gâsit un pantalon de tricot
25. Cumpăram cinci compase, dacâ ştiam 70. Ale cui haine le purtai când ne-am întâl-
45. Apele Tamisei erau foarte murdare du- zăcând în fata unei pisici care, văzând omul,
că le vrei. nit şi ai zis că o să te schimbi de îndată ce ai
pă furtuna aceea. a zbughit-o pe o fundătură.
26.0 busolă nu e la fel de bună ca un com- să ajungi acasă?
46. Oreionul e o boală gravă şi mai frec- 85. S-au dus la arhivâ, care nu era prea
pas, dar e mai bunâ decât nimic. 71. Ochelarii lui de soare erau franîuzeşti
ventă decât rahitismul. departe, ziua în amiaza mare, şi au găsit-o
27. A zis că şortul lui nu e destul de lung şi şi-i purta doar când era la mare.
47. Fămilia mea e de un an în oraş. într-o asemenea dezordine ca s-au râtăcit şi

76 77
au ieşit la miezul nopţii plini de praf. prezice o căsătorie pripită. § Irregular Comparison
86. Cuprinsul romanului lui e variat: de la 89. Periferia oraşului era atent suprave- 1
sentimente la punctele cardinale. gheată. dar melcul a scăpat ca prin urechile 1 good, well better the best
87. Era un individ laş, aşa că i-am spus câ acului. I
bad, ill worse the worst
vama e un loc fioros, unde o să-l dezbrace Tn 90. A murit prematur, alunecând pe scări, I
pielea goală şi o să-i tale degetele de la după ce.menajera le frecase cu săpun şi I much, many more the most
picloare dacâ o sâ mintă, aşa că mai bine ceară; nevasta lui repetă mereu de atunci că 1 little (puţin) less the least
ne-ar da nouă comoara lui şi o să i-o păstrăm. o scară e o ameninţare directâ a tuturor vietilor 1
far farther the farthest
88. Burlacul înrăit se uitâ la zaţul cafelei, omeneşti, de aceea ea locuieşte la parter. 1
suspină adânc, mi-l arătă şi se plânse că-i further = suplimentar the furthest
near nearer the nearest
XIII. T H E ADJECTIVE the next = următorul
28. old older the oldest
elder, (numai atributiv pentru fraţi) the eldest
Intensified Comparative (C) {our elders = cei mai în vârstâ)
1. much, far + C = mult mai late later the latest = eel mai recent
much better, far more interesting the latter = eel de-al doilea din doi
2. C and C = din ce în ce mai
(the former = primul d i n doi)
ever + C
the last = ultimul
better and better, more and more interesting
ever better, ever more interesting
3. the Ci, the Cz a cu cat.... cu atât... 1. Fratele meu mai mare e mai mare câ 16. Tocmai mi-a dat ultima lui carte.
the more, the better mine. 17. Ultimul lui cuvânt nu s-a auzit.
The more we are, the better it will be 2. E mult mai simplu să plecl acum. 18. Următorul, vă rog.
4. even + C = şi mai 3. E mult mai complicat să citeşti tot. 19. Cu cât înveţi mai mult, cu atât ştii mai
even better 4. E la fel de greu să scrii or! să citeşti. mult.
even more beautiful 5. E mai putjn interesant să vii cu mine. Cu cât ştii mai mult, cu atât uiţi mai mult.
5. C by far = cu mult 6. Romanul tău nu e la fel de scump ca al Cu cât uiţi mai mult, cu atât ştii mai puţin.
better by far meu. Cu cât ştii mai puţin, cu atât uiţi mai puţin.
more beautiful by Tar 7. Eşti din ce în ce mai gras. Cu cât uiţi mai puţin, cu atât ştii mai mult.
8. E din ce în ce mai înalt. La ce bun sâ înveţi?
9. Cu cât citeşti mai mult, cu atât vei şti 20. Cei mai în vârstă ca tine ştiu mai bine.
lecţiamai bine. 21. Fratele meu mai mare e înalt, dar tu eşti
10. Drumul acesta e mult mai lung decât şi mai înalt decât noi.
celălalt. 22., Nu merg mai departe.
11. Cei mai lung roman este eel de pe raft. 23. Cu cât veţi fi mai mulţi, cu atât vafi mai
12. Romanul meu e mai slab decât al tău, interesant.
dar al lui e eel mai slab dintre toate. 24. E din ce în ce mai frig aici.
13. Am nevoie de informaţii suplimentare 25. Âr fi mult mai râu dacă te-ar lăsa singur
înainte să plec mai departs. acasă.
14. Cine e mai mare dintre cei doi fraţi? 26. Casa mea e la fel de mare ca a lui.
15. Am doi prieteni, Jack şi Jim: eel dintâi 27. Ce-I face să ceară informaţii supli­
e pilot, eel de-al doilea e şofer. mentare?

78 79
cerea va fi reuşitâ, o luară la goană şi trântirâ 28. Sunt trei mile până la locul unde şi-a
28. Cel dintâi e englez, dar eel de-al doilea
»a să-l vând pe tot.
poarta în urma lor. fâcut casa salamandra.
e american. 46. Căsuţa din pâdure avea puţină apâ, dar
7. S-a lucrat puţin în ziua când clownul a 29. E drum lung pânâ la îngrăditura cu ri-
29. Data viitoare vino mai devreme. şi mai puţină mâncare.
dus la birou maimuţa, sperând că o să-l noceri,
30. Cei vârstnici au de obicei dreptate. 47. A cerut explicaţii suplimentare fiindcă amuze pe şef, care. era prost dispus de 30. Sunt trei sâptămâhi de când am găsit
31. Cel mai lung pod nu este şi eel mai fru-j. nu a înţeles.
săptămâni de zile. foca zăcând bolnavă pe plajă.
mos din lume. 48. Nu vroia să meargă mai departe, fiind- 8. Nu era vânt când au fost schimbate gas- 31. Se pare că ursul cenuşiu vrea să ucidă
32. Romanul nu e la fel de Interesant cum m că se temea câ va fi jefuit.
tele cu dinţi uriaşi pe boii vânduţi de copiii un animal, aşa că mai bine ai evita să-ţi trimiti
era filmul. 49. Câţi bani a zis că o să dea săracilor da­ aceia. câinele înainte.
33. Are mai mult orez şi mai puţin lapte te că o să câştige o maşină? 9. Dacă vrei sâ ştii totul despre vlţei, mai e 32. S-a întâmplat că vidra s-a râtăcit şi a
decât el. 50. Câţi ani zicea că are? ' şj cartea aceea de Johnson despre acest ajuns pe strada principală a celui mai apropiat
. 34. Ultima lul carte nu-i interesantă, dar îr 51. Dacă erai ultimul, primeai o maşină de subiect. oraş.
sunt sigur că va scrle una mai buna. scris. 10. S-a auzit un ciocănit înainte ca taurul 33. Gazela a plecat de la grădina zoologică
35. Era din ce Tn ce mai speriat că şeful lui
Ji 52. M-a întrebat pânâ unde merg şi i-am să împingă uşa cu coarnele şi să intre în odaia şi nu ştie nimeni unde e, dar n-are important,
va observa că n-a terminat scrisoarea. râspuns că merg mai departe decât se aş- piticului, aşteptând sâ i se dea de mâncare. nu poate face rău nimănui.
36. Cu cat vom avea mai mulţi oaspeţi du- j. teaptă.
11. Sunt şi lucruri mai rele decât dro- . 34. Albatrosul a zburat foarte mult şi i-a
pâ ce o sâ te întorci din Australia, cu atât vei îl 53. Vru să ştie titlul ultimului meu roman rhaderii, aşa câ nu era nevoie să te plângi venit tare greu.
« avea mai mult de povestit. despre animâle. surorii tale că am cumpărat unul doar ca să te 35. Dacă nu-i prea greu, ai putea îngădui
37. Portarul era şl mai somnoros decât cre- s- 54. Cea de-a doua e mal scumpă, dar me'ri- enervez.
deam că o să fie. berzei să-şi facă cuibul pe acoperişul acestor
tâ cumpărată. 12. Era un loc îngrozitor, plin de arici. Chiar patru case?
38. Sora lui mai mare a declarat câ cei mai câera. .
i\ 55. Cu cât se face mal curând, cu atât mai ■ 36. I-a trebuit bufniţei b noapte întreagâ să
în vârstă trebuiesc respectaţi.
bine. 13. Ningea de oreîntregi când a reuşitfer- găsească râmurele şi pene pentru cuib.
39. Fratele meu mai mare e cu un an mai mieru'l în cele din urmă sâ-şi vândâ porcul şi
mare ca noi. ii 56. Cucâtîncercamaisârguincios, cuatât 37. Când va fi cu putinţă ca cintezoiul să
scroafa la târg'. piece din colivie?
40. Vru să ştie care e cea mai veche biblio- părea să progreseze mai puţin. 14. Era cam pe la miezul nopţii când aînce-
57. Calul alerga mereu mai repede. 38. Cioarei i se părea greu să-şi vopseascâ
tecă din oraş şi l-am răspuns că nu ştiu şi n-o put liliacul să zboare pe acolo în căutarea
să afle asta de la mine. 3
58. Pacientul era din ce în ce mai bine. penele în alb.
hranei. 39. A fost îngheţ îri noaptea când ciocă-
41. A venit târziu acasâ şi a spus câ a cum- 59. Copilul lui eel mare e eel mai vechi
prieten al meu. 15. E puţl.n probabil să fie toate caprele tă- nitoarea a plecat din pădure în căutarea unei
părat ultima carte de John Fowles. iate anul acesta. , <v
60. în eel mai rău caz tot putem merge la case mai calde.
42. Aş paria pe calul eel dintâi, deşi al doi­ 16. E plăcut când vezi o capră neagră.
- Sinaia. 40. Omul cu corbul s-a urcat în trenul eel
lea pare mai sănâtos.
61. Urmâtoarea lui grijă fu sa afle drumul 17. Ar fi păcat dacâ s-ar rătăci iedul. mai iute spre Londra care era.
43. L-al vâzut în ultima vreme? eel mai scurt până la gara următoare. 18. Dacă ai vrea sâ ştii cine aduce girafa, 41.Când l-am întrebat despre ciocârlii,
44. M-a întrebat cât de târziu poate sta la» 62. A doua jumătate a lui iulie, a fost caldă. ţi-aş spune că e chiar fratele tău. mi-a dat' cea maf bună carte despre acest
petrecere. 63. Cu cat sunt mai lungi zilele, cu atât se 19. Cârtîţa a întrebat-o pe fetiţâ cine e şi subiect care exista.
45. Dacă aş avea mai puţin lapte, ţi-aş dai fac mal calde. fetija a răspuns pe data: „Eu". 42. Găina şi cocoşul erau în cotej şi nu mai
şi ţie un pic, dar am prea mult şl m-am hotărât
20. Renul e eel care a spart geamul. era nimic de făcut.
21. Acolo se due vara elanii. 43. Cocorul zbura foarte jos şi, deşi eram
XIV. IT, THERE 22. Chiar astăzi a fugit câstorul. cinciîn pădure, nici unul n-aţintitîn el, era mult
23. Nu-i nici o oaie acolo pe care pot s-o prea frumos.
29.
vând, nu-i aşa? 44. Din cauza codabaturilorera marezgo-
1. E un pore mistreţ la uşă, aşteaptă sâ 4. Trăla odatâ un cimpanzeu care ştia sâ 24. Uite-I că vine, cu şapte berbeci după el! mot afară.
iasâ clneva. se îmbrace ca o fiinţă omenească. 45. Am sâ vând coţofana, dacă e târg în
25. Nu-i nici o îndoială câ mielul a fost furat
2. Au fost aici mai mulţi care au vrut să 5. Vine o vreme când e bine să lupţj şi să de prietenul tâu la cataramâ. sâptămâna care vine.
vândă catârl azi. obţii ce vrei. 46. Zice aici că cucul n-are grijă de ouăle
26. E fân pentru vite în caruja de acolo.
3. Pârea să fie o greşeală la mljloci dar nu- 6. Uşa se deschlse şi intră o hienă, după lui.
27. Cat era ceasul când mopsul i-a muşcat
şi dâdea nimeni seama de unde vine. care toji musafirii care crezuseră că petre- 47. E uşor să vorbeşti despre cum găteşti
pe cei doi profesori şi a alergat în şcoală?
80 81
c t. - Exemiii de iraduti-re
un curcan; aş vrea să te văd cum o.faci. canul. 5. E neaşteptat că şi-a reparat maşina în 13. Trebuie să o pun pe dactilografă sâ
48. Nu tu ai să primeşti curca, fiindcâ nu 63. N-are nici o raţiune să împuşti un pes- loc s-o vândă după un accident aşa de grav. stea mai târziu azi, fiindcă trebuie să bată din
ştii s-o îngrijeşti. căruş. 6. Trebuia să-ţi repari de mult cântarul, nou raportul la maşină.
49. Când fazanui s-a apropiat se părea că 64. Pitullcea n-are nimic decât că-i e frică, fiindcă e stricat de un an încoace şi toţi clienţii 14. Nu-I puneam sâ-ţi scoată dinţii din faţâ
ne-am înşelat cu toţii, nu era aşa de mare cum 65. Nu se face să ţinteşti într-un piţigoî. tâi se plâng de luni de zile că înşeli. dacă nu te plângeai de durere de dinţi.
ne-am închipuit şi în mod sigur era păcat să 66. E de la sine înţeles că porumbelul se 7. Nu se poate să-şi fi spoit camera înainte 15. Dacă-I puneam pe instalator să repare
tragi în el. va întoarce aici după ce va duce mesajul. ca nevasta lui sâ termine de scos mobilele din chiuveta, cerea să fie plătit ?n bani de aur.
50. N-are nici un rost să vânezi gaiţe.. 67. Oacă vrei să cumperi o porumbiţă am ea. 16. Am să pun îngrijitorul să mature aleile
51. E un fapt real că gânsacul merge întot- una de vânzare, aşa că e ca şi fâcut. 8. Se vede că şi-a dat la reparat deunăzi de îndată ce a stat ploaia.
deauna înaintea gâştelor? 68. Locul unde am găsit prepeliţa aceasta pantofii, fiindcâ atunci când ne-am despărţit 17. Dacă mai pui copilul să înveţe toată zi-
52. Sunt şapte ani de când am vâzut o leba- e foarte departe, e la mile întregi depărtâre. pierduse un toc, iar acum văd că are ua, am să mă supăr rău pe tine.
dă ultima oară. 69. Când vine vorba de ucis privighetori e 1 amândouă tocurile, ca de obicei. 18. E normal câ directorul ne-a pus să
53. Uite cum pleacă ultimul autobuz şi mai uşor să spui decât s-o faci. I 9. Puţeai pune să fie antrenat calul acela, muncim zdravăn, e treaba iui să ne pună să
he-am uitat canarii în el! 70. Nu te priveşte dacă e o pupăzâ în dor- I dacă ai fi vrut să câştige cursa. ne facem datoria cum trebuie.
54. Nu-i nici o îndoială că a furat mierla. mitorul ei. ' 10. Poate şi-audat deşteptătorul ia reparat, 19. Pune-osăvinăînaintesăse pomeas.că
55. Nu vreau să existe eerturi între stăpânii 71. Nu merită sâ numeri vrăbiile din livadă.; fiindcă toţi trebuie să se scoale devreme ploaia, dacâ nu o să te punâ să vii s-o iei cu
celor două pajuri. 72. Cine se scoală de dimineaţă dimineaja şi mereu întârziau la şcoalâ. umbrela.
56. Nu vreau să fie lupte între papagali. departe ajunge. ''...,! 11. Am să-l pun pe hamal să-ţi care sus 20. N-am să-ţi permit să-mi vorbeşti aşa.
57. N-aş mai vreă să fie război. 73. A fost ultima picătură. bagajele. 21. N-are sâ tolereze să tips fiica ei la ea.
58. Nu poate fi oprit păunul să-şi arate coa- 12. L-am pus pe lăptarsă-mi beatotlaptele 22. N-am să îngădui să fumezi la vârsta ta.
74. E vremea să aduci raţele înapoi. 1
da multicolorâ. fiindcă mereu îi e sete când ajunge la uşa mea.
75. E destulă vreme să cumperi un răţoi, J
59. Păreâ că nu-i nimeni sâ aibă grijă de nu te necăji. 1
pâuniţe. 76. Mai e încă mult de mers până la locul i XVI. DE ...
60. Nu iese fum fâră foc. unde poţi vedea un sitar. 31.
61. Nu se prea iubesc. 77. N-avem ce-i face, a cumpărat un strut, |
62. Nu se ştie de ce a zburat de aici peli-
1. timp de = for fwo ofays
2. din momentul (de la) = since 1947
XV. CAUSATIVE HAVE 3. de mult în urmă = ago
30. de multâ vreme
de mult timp = long
Causative Have Accusative 1 Past Participle for a long time
/ shall have my hair cut = pun pe cineva să... dinainte de = long before
1 have had înainte de
\l must have... 4. nu se traduce
2 Short Infinitive 1. / have known for two days
him do that = îl pun să... 2. 1 have been here since 1947
3 - ihg 3. He was here long ago
\l shan't have him smoking = nu-i permit Have you been here for a long time?
You should have done it long ago
before that day
1. Dacă m-aş tunde în fiecare zi, ar trebui 3. Dacă nu faci ce vreau, am sâ plătesc să
să plâtesc o groazâ de bani coafezei. mi se trimită rochiile de la Paris şi o să te coste He said you should have come long before
2. Aş fi chemat ieri să acordeze pianul, mult mai mult decât dacă făceai ce te-am 4. A venit de aseară -»• He came last night
dacă puteam găsi pe cineva în stare s-o facă. rugat. de mult long ago
4. E ciudat că nu ţi-ai vopsit încâ poarta.
82 83
1. Stâtea de jumătate de oră întins pe spa­ vorbească despre planurile ei. 5. more
te, când s-a plictisit şi a ieşit din cabinet. 13. Ţine copilul pe genunchi de când al
1 want some more = mai vreau
2. Işi face loc cu umerii de o jumătate de ieşit din odaie.
more milk
oră să iasâ din sala aglomerată. 14. Fata dansează pe poante de când s-a
two more
3. Se plimba pe drum adusă din umeri de ridicat cortina.
o bucată bună de vreme, când s-au întâlnlt. 6. still
15. Zăcea în pat de când îşi scrântise
4. De când stă aşa de drept scaunul acela? glezna. Is he still here? = mai e
5. Plânge de oreîntregi, de când copilul a- 16. Beţivul se chinuia să se ridice-n pi- 7. again
cela l-a lovit în spinare. cioare de când căzuse în fata tejghelei. Come again = mai vino
6. Şedea de o oră pe marginea patului bă- 17. îi amortise piciorul de cânfcl se aşezase 8. longer
lăbănindu-şi picioarele, când se deschise uşa copilul pe el. Stay a little longer = mai stai
şi intră fata în casâ. 18. îşi ţinea un picior adunat sub el de când 9. before
7. Stătea de zece minute în faţa uşii lui, se aşezase în fotoliu. Have you seen him before ? = l-ai mai văzut?
mutându-se de pe un picior pe altul. 19. Copilul se întinde de când s-a trezit. 10. ever, never
8. Piticul stătea de zile întregi în vârful pi- 20. Dă din umeri de când ai început sâ vor- Have you ever seen hefi = ai mai văzut-o
cioarelor, când doctorul i-a explicat câ nu e beşti cu el. 1 have never been there = n-am mai fost
deloc sănătos. -' . 21. S-a zvârcolit în pat până nu de mult. 11. especially = mai ales
9. Bebeluşul se târăşte de-a buşilea de ze­ 22. Dansa din buric pentru public de mult, 12. other
ce minute încoace. de când a plecat el din sală. . What other boys do you know?
10. Dacă nu şedeai picior peste picior de 23. Trebuia să te dai de mult de-a ber-
jumătate de orâ încoace, directorul nu zicea beleacul.
că eşti leneş. 1. E actorul eel mai vestit. 24. Ai mai văzut-o?
24. A venit de aseară.
11. îşi târa picioarele de la ora opt, de când* ,.• 2. E cartea lui cea mai recentă. 25. Ai mai citit-o vreodată?
25. Mi-a dat de veste de ieri.
plecase de acasă. 3. Cine mai vine? 26. Ce mai om!
12. O călca pe picior de când începuse să 4. Aş mai vrea ceva. 27. Mai apoi a plecat..
5. As vrea să mai merg undeva. 28. Mai târziu s-a întors.
MAI ... 6. Mai vine cineva? 29. Mai bine ai citi In loc să cânţi.
7. Mai vrei ceva? 30. Mai bine ai veni acum.
32.
8. Mai mergi undeva? 31. Mai bine plecai de ieri.
9. Nu mai ştie nimeni de asta. 32. Mai bine citeai când a venit el.
1. longer than = mai lung 10. N-am să mai spun nimic. 33. Mai deunăzi era singur.
the most interesting = eel mai 11. Nu mai pot citi nimic altceva. 34. Uită-te la temele luj mai Jntâi.
2. most people = mai toji 12. Cine ar mai fi ştiut? 35. E mai mult sau mai pujin interesant.
13. Mai toţi plecaseră. 36. Fii cat mai tăcut.
almost everyone
14. Când mai pot veni? 37. Cu atât mai bine.
nearly all the girls = mai toate 15. Cesă-ţi mai aduc? 38. Cu atât mai mult.
3. else 16. Cine mai e acolo? 39. Ce mai e nou?
Who else is there ? = cine mai e 17. Unde mă mai pot duce? 40. Mai citeşte lecjia o data.
Nobody else is coming = nu mai vine nimeni 18. Aş mai vrea o carte. 41. Mai de mult era o vrăjitoare.
19. Mai vreau cinci pain». 42. Mai e mult până la vară.
4. / want another book = mai vreau
20. Mai e aici? 43. Mai las-o baltă.
other books 21. Nu mai e aici. 44. Mai slăbeşte-mă.
1
22. Mai stai pujin. 45. Mai că era să-l omori!
23. Mai vino.

84 85
XVII. TEXTE LITERARE ADAPTATE - Nu, nu s-a întors. N-a plecat deloc. E la
devreme.
mijloc o confuzie. Acum sunt cam obosit, dar
33. MIRCEA ELIADE - Nu înţeleg. Ce fel de servietă?
mâine dimineaţă am să-i dau eu de rost...
- Dacă s-a aşezat la masă, n-o deranjaţi,
In curte la Dionis 8. - Hildegard! exclamă, lăsând sa-i cadă
continuă prip.it Gavrilescu. Ştiu unde am
1. încă din adolescenţă mi-a plăcut să scriu deschizând uşa şi împingându-l înăuntru. pălăria din mână.
lăsat-o. E lângă pian.
nuvele, povestiri şi chiar„romane u fantastice. Era o încăpere ale cărei margini nu le putea - De câhd te-aştept. spuse fata apro-
Şi dădu să intre, darfemeia nu se clinti din
[...] M-am apucat să scriu într-o duminică; vedea, căci perdelele erau trase [...]. începu piindu-se. Te-am căutat pesve tot.
aveam toată ziua şi noaptea libere în fa|a mea. prag.
să înainteze, călcând pe covoare din ce în ce - Am fost la berărie, şopti Gavrilescu. Da-
îmi amintesc încă începutul şi sfârşitul - Pe cine căutaţi dumneavoastră, dom-
mai groase şi mai moi, ca şi cum ar fi călcat că n-aş fi fost cu ea la berărie, nu s-ar fi
povestirii: mă aflam în laborator (în acel an nule?
pe saltele, şi cu fiecare pas bă^taia inimii i se întâmplat nimic. Sau dacă aş fi avut ceva bani
eram pasionat de chimie şi îmi alcătuisem un - Pe doamna Voitinovici. Eu sunt
accelera, până ce îi fu frică să mai înainteze şi la mine... Dar aşa a plătit ea, Elsa, şi înţelege,
mic laborator în pod) şi nu ştiu datorită cărei se o p r i . în acea clipă se simji deodată fericit, Gavrilescu, profesorul de pian al Otiliei. N-am
m-am simjit obligat... şi acum e târziu, nu e
împrejurări am adormit-dar, evident, cititorul de parcă ar fi fost din nou tânăr, şi toată lumea avut plăcerea să vă întâlnesc, adăugă poli-
aşa? E foarte târziu...
nu ştia asta; nu i-o spusesem. ar fi fost a lui, şi Hildegard ar fi fost de ticos.
- Ce important^ poate să aibă, spuse fata.
2. Păcat. Nici eu nu prea ştiu mare lucru. asemenea a lui. - Aţi greşit adresa, spuse femeia. Aici e
Hai să mergem...
Dacă s-ar fi urcat în tramvaiul ăsta, l-aş fi numărul 18.
- Hildegard! exclamă el adresându-se - Dar nu mai am nici casă, nu mai am
întrebat. îmi place să intru în vorbă cu oameni fetei. Nu m-am mai gândit la ea de douăzeci | - Daţj-mi voie, începu din nou Gavrilescu
nimic. A fost o zi teribilă...
culţi. Tinerii aceştia, domnul meu, erau, de ani. A fost marea mea dragoste. A fost zâmbind. Cunpsc apartamentul acesta de
9. - Uiţe, bunăoară, când mă plimbam azi-
desigur, studenţi. Studenţi eminenţi. femeia viejii mele! cinci ani. Pot spune că fac parte din familie.
dimineajă, m-a.impresionat la capătul plajei
Aşteptam cu ei în staţie şi i-am ascultat. Vin aici de trei ori pe săptămână ...
Dar, întorcând capul, îşi dădu seama câ figura unei femei tinere. Era singura care
Vorbeau despre un anume colonel Lawrance fata plecase. [...] Odaiaîncepu să se lumineze Tânărul ascultase conversaţia rezemat de
şi de aventurile lui în Arabia. Şi ce memorie! tăcea într-un grup vesel şi vorbăreţ, tăcea cu
într-un chip misterios, ca şi cum perdelele ar $ perete.
Recitau pe dinafară pagini întregi din cartea ochii peste mare, şi la răstimpuri întorcea
fi fost trase încet, foarte Tncet. - Cum spuneţi că o cheamă? îl întrebă.
colonelului. capul şi privea pe furiş o familie vecină, privea
5. - Când eram in dragoste cu Hildegard | 7. - Ah, ce-a mai fost şi cu dânsa, îl între-
spre copii. M-am învârtitpe-acolo mai bine de
3. -Sunt nuci bătrâni, continuăGavrilescu, [...] nu visam decât la asta: să facem rupse cârciumarul, nici până în ziua de azi nu
un ceas, până ce-am văzut-o că se ridică şi
de aceea e atâta umbră şi răcoare. Am auzit împreună o călătorie In Grecia. se ştie ce s-a întâmplat. L-a căutat poliţia
pleacă singură, Şi atunci m-am apropiat de
că nucul începe să dea umbră abia după câteva iuni şi n-a putut să dea de el, nici viu,
- Ai fost un prost, îl întrerupse fata. Nu | locul ei şi l-arri cercetat. Simţeam că ceilalţi
treizeci-patruzeci de ani. O fi adevărat? nici mort... Parcă arfi intratîn pământ... Biata
trebuia să visezi, trebuia s-o iubeşti... din grup 'mă privesc curioşi, că unii din ei râd
Dar bătrânul se prefăcu că nu aude. madame Elsa, l-a aşteptat ce l-â aşteptat, şi
- A v e a m douăzeci de ani şi ea nu împlinise ■>' [...] şi-şi fac semne, dar la vârsta mea m-am
Gavrilescu se întoarse către unul din vecini pe urmă a plecat la familia ei în Germania. Şi-a
încă optsprezece. Era frumoasă. Eram amân- învăţat cu multe. Şi deodată am înjeles, parcă
care privise îngândurât pe fereastră. [...] vândut lucrurile şi a plecat. N-aveau cine ştie
doi frumoşi, adăugă. aş fi citit într-o carte. Femeia aceealânără era
- Aşa am auzit şi eu, continuă Gavrilescu. ce, erau săraci. Mă bătea gândul să cumpăr
în acea clipă îşi dădu seama că era căsătorită de câjiva ani, nu avea copii. Voia să
Umblu cu tramvaiul ăsta de trei ori pe eu pianul.
îmbrăcat într-un costum ciudat. [...] Se privi aibă, dar nu-i avea. Şi de curând, cineva,
săptămână. Şi, vă dau cuvântul meu de - Va să zică a plecat în Germania, spuse
mirat în oglindă, parcă i-ar fi fost greu să se poate vreun doctor, fi spusese că s-ar putea
onoare, nu s-a întâmplat o singură dată să nu Gavrilescu visător. A plecat de mult?
recunoască. să nu aibă niciodată copii. Nu unul, nici doi.
aud vorbindu-se de ele, de ţigănci. Le - De mult, de mult. La câteva luni după ce
6. Câteva clipe în urmă îl ajunse tânărul din Patru ... Aşa că, vedeţi, mai aflu câteodată şi
cunoaşte cineva? Mă întreb: de unde au a dispărut Gavrilescu. La toamnă se împlinesc
venit? tramvai. veşti bune.
12 ani. A scris şi în ziare... - N-aţi alergat după ea să-i spuneţi? îl
- Au venit demult, spuse vecinul. - Ce c o i n c i d e n t exclamă Gavrilescu,
- Curios, şopti Gavrilescu [...]. Şi eu dacă întrebă Emanuel.
văzându-l că se opreşte lângă el.
- Sunt aici de douăzeci şi unu de ani, îl ţi-aş spune dumitale, dacă Ji-aş spune că Beldiman clătină din cap, zâmbind.
întrerupse cineva. Gând am venit eu întâi şi Uşa se deschise brusc şi în prag apăru o azi-dimineaţă, şi-ţi dau cuvântul meu de
femeie încă tânără, dar cu obrazul palid [...]. - Nu. Asta nu se cade. Nu sunt ghicitor de
întâi în Bucureşti, Jigăncile astea erau tot aici. onoare că nu exagerez, azi-diminea{ă am stat meserie. Nu am dreptul să mă-amestec în
Dar grădina era mult mai mare. Nu se clădise Dând cu ochii de Gavrilescu, se încruntă. cu ea de vorbă... Ceva mai mult. La prânz am viaja altuia, necunoscut; şi să-i dau o veste pe
încă liceul ... - Ce poftiţi? întrebă. mâncat împreună, Pot să-ţi spun şi ce-am care nu mi-a cerut-o. De altfel, s-ar putea să
4. - Sunt emoţionat, spuse, nu-mi dau sea- - Mi-am uitat servieta, începu Gavrilescu mâncat... mă înşel. Ştiu bine că m-am înşelat odată. E
ma d e c e . . . intimidat. M-âm luat cu vorba şi am uitat-o. Am - S - o fi întors, vorbi cârciumarul, privindu-l drept, era pe munte [...]. Stânci care nu s-au
avut treburi [...] şi n-am putut veni 'mai nedumerit.
- Să nu bei prea multă cafea, şopti fata mişcat din loc de sute de ani. Dar şi aoolo

86 87
credeam că după felul cum se aşează omul, Se ridică încet şi se duse să-şi ia haina. se va întâmpla, îi explică Botgros. Cum ai să m-am măsurat şi m-am convins că aşa e: de
cu faţa sau cu spatele la cutare sau cutare -Cum spuneaţi că va cheamă? îl întrebă. te întorci aici, ai să ne găseşti şi în cele din vreo săptămână, am crescut enorm. Poate
stâncă, credeam ca şi acolo aş putea vedea 11. Dacă vrei să ştii cum arată cineva, să urmâ ai să te laşi convins să vii cu noi [...]. şase-şapte centimetri... Eram cu Lenora pe
ceva. Am văzut, e drept, mai multe lucnjri, dar întrebi întotdeauna şi un bărbat. Eu, bună- - Imposibil! îl întrerupse Emanuel. Ale­ stradă şi am observat deodată amândoi. Şi
pe cel mai însemnat n-am ştiut cum să-l oară, dacă te-aş fi întrebat pe dumneata, în loc ssandrini văpoate asiguracăîn nici un caz nu azi-dimineaţă, diferenţa era şi mai mare...
citesc, pot spune, deci, că nu l-am văzut. s-o ascult pe Adina, Iraş fi recunoscut imediat. m-aş fi lăsat convins... Străbăteaîn glasul lui o uşoară nelinişte. Şi
Eram cu un grup întreg. Nu erau prietenii mei. Alessandrini apucă braţul lui Emanuel şi-i nu-şi găsea locul; când aşezându-se [...],
-• Se vede câ n-o cunoştil exclamă
l-am întâlnit pe drum... şopti, arătând spre Botgros: când pornind de la un capăt la altul al biroului,
Alessandrini.
Dacă l-ar fi privit, şi-ar fi dat seama că - Dacă am înţeles bine, Adina e logodnica plimbându-se nervos, cu mâinile la spate. Am
- Evident, n-o cunoaşte, întări loniţă.
Emanuel nu-l mai asculta. lui. ( observat că nu ştia cum să-şi mai ascundă
13. Ar fi putut prinde autobuzul de 8 dimi- mâinile şi am înţeles: manşetele îi ieşeau
■10. - S ă vedeţi, începu Emanuel dUpă ce- - O h , nul făcu Botgros zâmbind amar. Ştiu neaţa, dar apropiindu-se de staţie, zări o
şi aprinseo nouăţigară. Acum vreodouă.trei exagerat în afară, oricât se trudea el să-şi
câ se spune asta, dar nu e adevărat. Poate că femeie tânără şi i se păru că-l aşteaptă pe el,
ceasuri, după ce-am venit la plajă şi am tragă necontenît mâneca hainei.
dacă n-ar fi intervenit un anume eveniment în aşezată pe o bancă, prefăcându-se că citeşte.
început să citesc romanul acesta, m-am trezit 0 văzu cum ridică mereu ochii din revistă şi - Trebuie să le trimit pe toate la croitor, să
viaţa noastră... Par, în sfârşit, ce-afost, afost.
deodată că nu mai urmăream ce citeam. Nu cercetează curios în jurul ei, întorcând uneori le dea drumul, vorbi el surprinzându-mi
Să nu mai vorbim de trecut... A plecat să te
ştiu dacă mi-era somn, dar m-am întins pe capul spre mesele de pe trotuar. Emanuel privirile.
caute, adăugă el după o scurtă pauză,
nisip şi am închiş ochii. Şi deodată m-am apucă pe prima străduţă care-iieşi în cale, şi încercai să-l liniştesc, amintindu-i că în li­
întorcându-se spre Emanuel. Spunea că nu
văzut pe o stradă pe care o ştiu eu la pentru că foarte curând dădu cu ochii de o ceu se tot plângea că va rămâne scund. Mă
v-aţi văz,ut de mult. Se întreba dacă ai s-o mai
Bucureşti, în plină iarnă', şi am vazut o fată frizerie, intră înăuntru.- întrerupse din nou.
recunoşti, după atâţia ani...
căzând. Era o femeie târiără, cu un paiton
Emanuel asculta atent, silîndu-se să Când reverii, pe la 8 jumătate, femeia era - Dacă aş fi crescut şi eu ca oamenii, într-
aibastru-închis şi un beret, şi când a căzut, i
înţeleagă. îşi trecu mâna pe obraz, parcă ar ft tot acolo pe bancă, răsfoind plictisită revista. un an, doi... Dar aşa, în câteva zile!... Ce să-
s-a desprins beretul şi a alunecat pe trotuar.
Tncercat să se pipăie şi să se regăsească, apoi! Emanuel şovăîcâtevâ clipe, apoi se reîn- ţi spun, a început să-mi tie frică. Tare mi-e
Am traversâţ strada s-o ajut, dar dintr-o curte
izbucni din nou îh râs. i toarse şi căută o cafenea. Ceru un ceai şi-l teamă să nu fie o boală a oaselor...
ieşise, tocmai atunci, o fată şi o ajută ea să se
ridice. Ma gândeam să-i spun, aşa, în glumâ: - Cred că e o cbnfuzie la mijloc, rosti el în bău pe îndelete, gânditor. Cerul începea să se Şi, pentru că vedea că nu 'ştiu ce să-i spun,
„lată'o femeie căzută", când aud pe fată cele din urmă, încercând să para indiferent." limpezească şi se vestea o dimineaţă caldă. schimbă vorba:
spunându-i exact aceleăşi cuvlnte. Am rămas 12. - Dacă ar fi fost şi Adina de faţă, împa- După vreo jumătate de ceas, se ridică şi porni - Am trecut pe la tine aşa, într-o doară, să
o clipă dezorientat, apoî am început să râd în rateasa n-ar fi îndrăznit, Adina pretinse că agale spre staţia de autobuz. Fata se plimba văd dacă n-ai plecat cumva în vacanţă...
neştire... Şi cu râsul acesta a luat sfârşit dumnealui înoată foarte bine. Pentru un bun enervată pe trotuar. Emanuel simtj cum inima 15. De-abia dupăce am ajuns acasă mi-am
vedenia. înotătpr, un kilometru, doi, e o nimica toată.' începe să i se zbată, dar îşi continuă drumul dat seama că mă gândisem la toate, afară de
şi, privind fix înaintea lui, se îndreptă spre lucrul eel mai important: locul unde se va
- O fi fo.st vedenie, spuse Beldiman, dar o Dacă era şi Adina de faţă, împărăteasa n-ar fi autobuz. Găsi un loc chiar în spatele şoferului
sa trăiţi şi o s-o vedeţi aievea. Şi e păcat, căci putut spune că, numai.dupăun kilometru, a adăposti prietenul meu. îmi vorbise de o
şi se aşeză răsuflând uşurat. cabană în munji, dar trebuia găsită această
fetel.e astea nu vă poartă noroc. * obosit şi a strigat după ajutor.
- î m i daţi voie, îl întrerupse Alessandrini, 14. Pe Cucoaneş îl cunoscusem încă din cabană şi trebuia să ajungem la ea înaite de a
Emanuel îl priyi lung, dar cu o expresie primele clase de liceu, dar nu ne împri-
Adriana ne-a explicat că era foarte obosit, şi se lumina bine de ziuă, ca să nu atragem
ciudată, ca şi cum nu l-ar fi înţeles. etenisem niciodată. în universitate îi pier- atenţia. Planul nostru păreacopilăresc: [...] să
- Este, extraordinar, spuse. AJi jzbutitsă avea dreptate. Uitaţi-vă la el cum arată acum, dusem urma. [...] Nu l-am mai văzut de atunci. începem a ureaîri munte cu o duzină de pături
vedeţi ce mi-am imaginat eu cu două, trei şi nu e încă şase. Dar în câteva ceasuri?, Care nu mi-a fost deci mirarea când, într-un în spinare, cu merinde, fără să ştim încotro ne
ceasuri înainţe. Prin ce minune aţi putut vedea Aduceţi-vă aminte cum ni l-a descris Adriana, \ amurg peste măsură detrist din iulie 1933, mă îndreptăm, riscând ca prietenul meu să se
toate astea, nu înţeleg. Dar nu pot să cred că plimbându-se [...] în ploaie, şi apoi aici, [.„] \ trezesc cu el intrând în camera mea de lucru. oprească după câteva sute de metri, pentru
le-aţi văzut în nisip şi pietricele... fumâhd îigară de la Jigară. Era extrem de
obosit. Fireşte, l-am recunoscut îndată, dar mi s-a că era nemâncat de o săptămână şi, mai ales,
Beldiman tăcu câtva timp, căutând parcă părut schimbat; chiar acei cinci, şase ani, care pentru că va trebui sa urce, aproape sigur, în
cu ochii alteserhne. Emanuel îi ascultase încercând să pară j
trecuseră de la ultima noastră întâlnire, nu ciorapi, neştiind dacă îi voi putea găsi o
absent, dar se îmbujorase de-a binelea. f
, - Să dea Dumnezeu să mă fi înşelat, spuse dădeau cu totul seama de neaşteptata pereche de ghete pe măsura lui în cele şase
el târziu. în orice caz, dacăveţi întâlni, curând - Despre cine vorbiţi? întrebă el cu o vocş schimbare a înfăţişării lui. ore cât aveam timp să caut...
de tot, do,ua fete, una ajutând-o pe cealaltă să uscată, tăioasă. J
-Ştii că am început să cresc! îmi mărturisi Şi cu toate acestea fuga nu mai putea fi
se ridiee, să vă depărtaţi cât veţi putea mai - Ei, parcă n-ai fi înţeles! exclamă Ale­ el brusc, înainte de a fi avut timpul de a-i pune amânată. Trebuia, cu orice rise, să plecăm a
repede. Nu vă poartă noroc. ssandrini. De cine altul am putea vorbi? ... j vreo întrebare. întâi nu mi-a venit să cred, dar doua zi seara. Numai că, ştiind că nu puteam
- Ne-a povestit azi noapte împărăteasa ce |
88 89
bat dacă nu vreau să joc rolul Melaniei, şi mi accidentul?" îşi apăsa batista pe buza de sus,
spera în găsirea imediată a unei cabane împărţjrea pe scenă şi în acte, dar a suprimat
l-a arătat pe afiş; îl juca, într-adevăr, Melania, însângerată şi mă privea cu candoare, dar şi
goale, care ne-arfi aşteptat acolo, îri munte, cortina. Şi e limpede de ce-a recurs la acest
căci aşao chema, Melania. Şovăiam. [...] „De cu o imperceptibilă ironie. Şovăiam. îmi venea
ferită de oameni, parcă înadins pregătittă procedeu. E mai aproape de realitate, de
felul meu sunt dansatoare, i-am spus. Mă greu să-i spun adevărul, să-i spun că e
pentru noi, trebuia să ne muljumim cu'mai viajă. Viaţa cunoaşte scene, şi se poate spune
exprim prin dans". M-a privit cu surprindere şi, amnezic. In cele din urmă a trebuit să mă
puţin. Bunăoară cu un cort pe care Cucoaneş că e împărţjtă în acte, dar cortinâ se lasă o
mi s-a părut, decepţionat. „Atunci vafi greu, a hotărăsc. Dacă ar fi leşinat din nou, aş fi fost
l-ar fi' putut aşeza [...] departe de orice cărare. singură dată. Dacă nu înţelegeji nici măcar
adăugat. Va fi greu din cauza profesorului..." obligat să-l due la spital şi s-ar fi ivit atâtea
Acolo îşi va putea adăposti păturile şi atâta... ,
Dar, evident, eu nu ştiam nimic. Şi acum, că complicate, atâtea complicate. „E o eroare la
alimentele, până când va avea uneltele cu Ridică din umeri şi nu mai adăugă nimic.
stau şi mă gândesc, mă întreb cine ştia. mijloc", i-am spus cu blândeje. „Te afli aici
care să-şi ridice singur o cabană pe măsura - Şi totuşi, reîncepu tânărul, prinzând din
Dumneavoastră ştiaji? Spuneţi cinstit, ştiaţi? printr-o eroare. Mă confunzi cu altcineva.
lui şi unde va voi el. [...] O noapte, două, nou curaj, totuşi cineva a lăsat cortina.
în sală se făcu deodătă tăcere. Dâr era 6 Dumneata aparţii altei lumi, altei societăţi.
prietenul meu va fi silit să doarmă pe o saltea Adineauri. Cortina pe care o aveţj în spatele
tăcere [...] stingherită, aproape vinovată. Poate eşti scriitor, poate aventurier, în orice
improvizată, şi acoperit doar cu pături, sub dumneavoastră. Şi nu puteas-o lase decât cel caz eşti cineva plin de. taine, cu întâmplări
' cort. Uneltele şi tot ce va mai fi nevoie, le voi care o ridicase, camaradul dumneavoastră! - Ce trebuia să ştim? se auzi, târziu, o voce
fabuloâse în trecutul şi înaintea dumitale. Eu
aduce eu după câteva zile. • timidă.
18. E foarte greu să vă explic, începu ea, mă mişc într-o lume modestă, cuminte,
Lucrurile s-au întâmplat întocmai. Când încercând să zâmbească, să vă spun cum îl - Că va fi greu din cauza profesorului. neinteresantă. Nu aveai cum să mă cunoşti. Tjî
m-am dus să-l iau, la ora fixată, Cucoaneş era pronunţ. Pentru că ar trebui să cunoaşteţi în - N u ştiam, au recunoscut foarte mulţi (dar repet, cabana asta nu e a mea; e a unui
atât de agitat, încât nici.n-am avut timp să-i prealabil, starea mea sufletească. Dar ca şă aproape nimeni nu îndrăznea să-şi ridice prieten. Vin aici pentru întâiaoară..." Continua
explic de ce am fost silit să modificăm planul înţelegeji starea mea sufletească, ar trebui să privirile). să mă privească, tamponându-şi buza cu
alcătuit cu o seară Tnainte. Mă aştepta cu cunoaşteţi trecutul meu, originea measocială, - Evident! în afară de director, nu ştia batista. L-am lăsat să piece, deşi ştiam bine
creştetul aproape de tavan, frângându-şi problemele care mă frământă din fragedă nimeni... că se va pierde. Era amnezic. Ce şanse ar fi
mâinile [...]. In.util să-l mai fi întrebat „cum se copilărie. Căci din copilărie m-am simţit atrasă - Dar el, directorul, de unde ştia? întrebă avut să-i regăsească pe cei care-l aşteptau,
mai simte". Arăta, poate, de trei metri. de tot ce-mi era necunoscut. Până ce înţr-o domnul din rândul I. care-l aşteptaseră şi anul trecut? Era amnezic,
16. Eşti fantastic! exclamă Agripina. [...] bună zi, da, îmi aduc foarte bineaminte, nu e şi regula jocului - cred că aşa înţelesesem de
19. Se întâmplă tot felul de lucruri. îmi a-
Credeam că singura ta aventură, de care îţj vei mult de atunci, o zi de vară, de fapt, în vara la el-^cereasă nufie recunoscut de laînceput.
mintesc de un motociclist. Stam în faţa
aduce aminte toată viaja, va fi întâlnirea cu aceasta. Tree earn pe stradă, şi am văzut case Ar fi trebuit, deci, să revină, a doua sau chiar
cabanei şi-l urmăream cu privirea. Voiam să
mine. De mult voiam să-Ji fac surpriza asta: să anunţă o piesă, Adio! Am fost profund a treia oară, dar cum să ştie la cine f usese deja
văd când se va plictisi. Urea pentru a patra
te smulgi din masa indivizilor de duzină, să emoţionată. Am înţeles. Cineva, pe care nu-l şi la cine nu fusese, dacă era amnezic? A
oară coasta abruptă şi, îndată ce ajungea în
evadezi din cotidian şi banalitate întâlnindu-te cunoşteam, dar pe care-l aşteptam, pe care-l vârful dealului, întorcea motocicleta şi cobora plecat, şi ştiam bine că se va pierde. Incepuse
cu Agripina. iubeam deja poate fără să-mi dau seama, lin, fără zgomot, în vale. A cincea oară, era parcă să-mi pară rău că-l lăsasem să piece.
De două săptămâni te urmăream de cineva care ar fi putut juca un rol hotărâtor în Era un om interesant. Răbdarea pe care o
inevitabil, s-a întâmplat; accidentul, vreau să
departe, te adulmecam şi te reconstituiam, via|a mea, care m-ar fi putut face fericită... Ahl avusese să urce de atâtea ori dealul cu
spun. L-am adus pe braje în cabana, plin de
descosându-l în fiecare seară pe Valentin, "rtj mă exprim prost, nu era vorba de fericire, de motocicleta şi să coboare până jos in vale in
sânge, inconştient. L-am stropit cu apă. S-a
dam târcoale fără să mă yezi, ca să te înţeleg, ceea ce numim noi fericire, era ceva mai nobil dreptul podului...
deşteptat şi, spre mirarea mea, mă recunoşte.
să înţeleg de ce nu vrei să te aperi la box, de şi mult mai profund... în sfârşit, acel cineva pe 20. Se op'ri brusc şi mă privi fără să mă
„Credeam că n-ai să mai vii", îmi spune.
ce te laşi bătut în fiecare seară de Valentin şi care încă nu apucasem să-l cunosc, deşi îl vadă, cu ochii sticloşi. Cat a durat asta? Cat a
„Te-am aşteptat şi anul trecut, tot cam pe
apoi plătit de căpitan. Aveai un secret, şi nu-l aşteptam, şi poate chiar îl căutam, omul acela durat? Dar l-am văzut că se ridică şi îşi caută
timpul ăsta". Nu înţelegeam. „Cred că mă
ştiam, nu-l înjelegeam. Ascundeai o taină, aşa Tmi spunea mie, o necunoscută care se oprise servieta.
confunzi cu altcineva", ti spun. „Cabana asta
cum ascund şi eu. De aceea mă interesai: erai In faja afişului, cu ochii în lacrimi (căci titlul era
nu e a mea. Mi-a cedat-o, pentru o săptă- - Aş vrea să mai pot adăuga ceva, spuse.
un personaj. Meritai s-o întâlneşti pe Agripina, tipărit cu litere enorme, care-ţj făceau rău,
mână, un prieten". Zâmbea. „Ştiu că aşa e Dar, aşa cum mă aşteptam, nu se mai poate
să ai şi tu o aventură fantastică. [...] Şi care te sugrumau), îmi spunea: Adio! ... Am
regula jocului: să te prefaci că nu mă cunoşti. adăuga nimic. Căci, iertaji-mă dacăîmi permit
deodată, aseară, i-ai spus lui Valentin. Şi asta înţeles şi am început să plâng, chiar acolo, în
Dar sunt eu, Emanuel." Şi începu să-mi să fiu sincer, ce-aţi putea înţelege mai mult
mă exasperează, că nu pot înjelege cum ai faţa afişului. Am înţeles că nu mai e nici o
povestească. Totfelul deîntâmplări stranii, cu acum decât aţi înjeles acum o jumătate de
ghicit tu că am rămas repetentă. Spune drept, speranjă, că nu-l voi mai întâlni niciodată, căci
totul neverosimile. L-am întrerupt de mai ceas, când vă spuneam că, pentru mine,
ţj-a scris cirieva din Buzău? şi-a liiat rămas bun de la noi. A avut doar
multe ori. „Dar toate astea nu sunt adevărate. misterul este incognoscibil? Probabil că unii
17. Nu înţeleg ce vrei să spui, continuă fata. timpul să ne spună, să-mi spună, în primul dintre dumneavoastră aţi privit pe fereastrăşi
Ştii foarte bine că nu pot fi adevărate. Le-ai
Noi nu ţinem seama de cortină. Asta e de altfel rând mie, să-mi spună: Adiol Plângeam în faja aţi văzut-o. Dunărea vreau să spun. Aţi văzut
afişului, când s-a apropiat de mine. L-am inventat dumneata." „Si accidentul?" mă
marea noutate a piesei: că jucăm ca şi când Dunărea în timp ce o trec'eam, aţi văzut Podul,
recunoscut imediat: era directorul. M-a între- întrebă zâmbind. „Tot eu am inventat şi
n-ar exista o cortină. Autorul a păstrat
91
90
şi o să vedeji via de la Gorgani. într-un anumit 22. Darvari Petru, âsta pot spune că eraîn - Nu poate fi mai mult de trei. într-un ceas întorcând din nou capul către el.
sens, vă invidiez, dar pe de altă parte... Ce-aş miezui lucrurilor. Băiatul ăsta avea un spirit răsare soarele. - Bine, nu l-am cunoscut decât în ultimii
mai putea adăuga altceva? Acum că am foarte inventiv. L-am urmărjţ până târziu în - Deci, n-au trecut decât vreo două- trei, patru ani. Evident, îl întâlnisem de câteva
început să vă cunosc, nu vă pot spune decât viaţă, până a dispărut cu avionul lui, între sprezece, treisprezece ore... Mi-e peste ori, mai înainte. Cum, însă, nu aveam aceeaşi
atât, că ni se întâmplă, fiecăruia dintre noi, fel Insula Şerpilor şi Odessa, a dispărut fără putinţă să înţeleg cum s-a întâmplat, reluă specialitate, sau, mai precis, el nu o mai avea,
de fel de întâmplări, dar din nefericire, le urmă. Darvari ăsta, de care vă vorbesc, a după câteva clipe. [...] nu am avut nici prilejul atunci, prin anii 1960 -
uităm. lar când nu le uităm, nu ştim să le descoperit că un prieten de-al lui, Aldea, de la 65, să ne întâlnim mai des şi să ne cunoaştem.
- Nici eu nu înjeleg. [..:] Când v-am auzit
recunoaştem. Cu puţină imaginaţie, aş fi putut altă şcoală, de pe Calea Moşilor, cunoscuse
strigând şi am sosit în goană, doar două, trei - De ce spiineai că nu mai avea aceeaşi
să vă recunosc, şj atunci mi-aş fi amintit şi eu cu un an mai înainte, la Tekirghiol un băiat de
minute mai târziu, nu-mi venea să cred • specialitate? întrebă Zalomit. Nicoleanu pre-
tot ce-ar fi trebuit să-mi amintesc ... tătarcare-şicâştigaviajaintrând din vilăîn vilă
ochilor. Numai un copil de la oraş, care, ar fi lungea încurcat tăcerea [...].
îşi luă servieta, ne strânse mâna cu căldură şi exterminând muştele. Da, pot spune că ăsta
urcat pentru prima oară muntele, sau cineva - De când nu v-aţi mai văzut? întrebă
şi ieşi [...] Nu îndrăzneam să mai adăugăm e cuvântul potrivit: le extermina. Dacă nu l-aş
care şi-arfi pierdut brusc cunoştinţa, arfi putut într-un târziu.
ceva. Dar îl priveam \o\\ depărtându-se. Şi ca fi văzut, n-aş fi crezut. Pentru că trebuie să vă 1
aluneca ş i . ar *fi căzut, rostogolindu-se, - în ultima vreme ne întâlneam destul de
din Tritâmplare-[...] trenul ş-a oprit şi acbborât. spun că în anul următor am fost şi eu la
douăzeci, douăzeci şi cinci de metri, fără să rar, lâ câţiva ani o dată. Dâr păstrăm legătura,
Nu bănuisem că mai există o gară atât de Tekirghiol şi l-am cunoscut. Puiul ăsta de tătar
încerce să se apuce de vreo rădăcină, [...] sau prjln prieteni comuni, prin colegi; ne scriam
aproape de Pod. Niciodată n-am reuşit să-mi era extraordinar. Parcă-I văd şi acum: un băiat
chiar de pietre!.. mki rar, căci eram amândoi foarte prinşi
amintesc numele ei. frumos, ras în cap [...], cu ochii ca două
-Ppate şi-a pierdut cunoştinţa... Sau poate fie,care cu treburile şi răspunderile noastre. Şi,
21. Tot nu-Ji aduci aminţe? Strada Mân- mărgele de oţel. Parcă-I aud: „Aveţi muşte
o fi avut o criză cardiâcă, sau altceva... Cred totuşi, când a aflat de la Hagi Pâvel că voi veni
tuleasa? Când îţi făceai şcoala primară pe multe în casă?" Vorbea perfect româneşte, că
că asta şe.va putea afla... în a doua jumătate a lui iunie la Poiana-Dornei,
strada Mântuleasa şi în recreaţii te căţărai în făcuse şcoala la Constanţa, dar vorbea cu
accent tătărăsc. „Aveţi muşte în casă?" - S-ar putea afla, îl întrerupse Nicoleanu, mi-a scris, propunându-mi să petrecem
vişini, şi odată Ji-ai spart capul căzând, şi te-a
întreba. Băteaîntâi la uşă, casă atragă atenţia, dacă autopsia va fi făcută la timp şi de cine câtevazileîmpreună, toţitrei, aici, lacabană...
luat în braţe directorul şcolii şi te-a dus în
şi apoi întreba, de pe coridor, fără să intre: trebuie... Dar de ce întrebi?
cancelarie şi te-a pansat? Şi a doua zi era
„Aveţi muşte multe?" Aşa întreba, cu un ton - îl cunoşteai de mult?. întrebă Zalomit Nicoleanu îşi freca încurcat mâinile.
serbareâ de Zece Mai, şi erai foarte mândru
că veniseşi cu capul bandajat? Şi te-aîntrebat puţintel ironic, parcă ar fi vrut să le cumpere,
directorul: „Cum îţi mai merge capul, mă dar aşa, pe nimica toată, chilipir. Să vă spun 34. CAMIL PETRESCU
Borza?" Şi dumneata ai răspuns: „Mi-e teamă ce mi s-a întâmplat mie. Auzisem de.el, dar
nu-l văzusem încă. îl aşteptam. Vila în care Ultima noapte de dragoste,. întâia noapte de război
de poezii, domnule director", că nu-ţi plăcea
găsisem eu camera în vara aceea, era ţocmai răsturnare socială.
1. Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o
de'loc memorizarea, adăugă bătrânul zâm-
pe deal^ era ultima vită din sat. Vila „Cornelia", colegă de universitate şi bănuiam că mă Când zic„tăinuită" e un fel d e a vorbi.căci
bihd. „Mi-e teamă că n-o să le mai pot învăţa
aşa-i spunea. De aceea tătarul a ajuns mai înşală. eram major şi din familia noastră nimeni nu
pe dinafară..." Ei bine, directorul eu sunt.
târziu la noi. Dar tot a ajuns, că astâ îi era Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau m-ar fi putut bpri. Mama trăia destul de greu,
învăţâtorul Fărâmă, Zaharia Fărâmă, cinci-
meseria, aşa îşi câştiga el viaţa, exterminând. examenele la vreme. îmi petreceam timpul din pensia rămasă de pe urma tatălui meu,
sprezece ani directorul Şcolii Mântuleasâ, şi
muştele. Era după-masă pe la două. spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând dimpreună cu surorile mele, dar cred că nu
apoi inspector şcolar [...] până am ieşit la
Dormeam. Şi deodată ce-l aud bătând în uşă: probleme insolubile din interpretarea unui m-ar fi împiedicat niciodată să mă însor după
pensie... Toţ nu-ţi aduci aminte?!
„Aveţi muşte?" întrebă. Am sărit din pat că voia inimii, deşi, în general, cei care s-au
gest, din nuanţa unei rochii şi din informarea
Maiorul ÎJ ascultase atent, încruntându-se. căsătorit din dragoste împiedică pe copiii lor
eram dornic să-l cunosc. Aveam şi eu muşte lăuntrică despre cine ştie ce vizita la vreuna
- Dumneatâ rţi baţi joe de mine, începu el ca toată lumea în Tekirghiol, dar mai mult mă s a f a c ă acelaşi lucru. Rude apropiaţe nu
diri'mătuşile ei. Era o suferinjă de neînchipuit
[...]. Dacă n-ai fi om bătrân, te-aş aresta pe interesa să-l cunosc pe el. „Am destule", i-am aveam decât doi unchi, fraţi ai tatei.
care se hrănea din propria ei şubstanţă. Ne
loc. Te-ai introdus în casa mea spunând că răspuns, „ce vrei să faci cu ele?" „Le gonesc, luasem din dragoste, săraci amândoi, după 2. De aceea, tăinuită însemna că amâna-
eşti inspector... şi una nu mai vine timp de o săptămânâ. Dacă sem, deşi căsătoriji civil, să întemeiem o gos-
rendez-vous-uri din ce în ce mai dese pe sălile
- N-am spus asta. mai vine una, nu-mi daţi nici un ban". „Câte podărie, până ce şi eu şi ea ne vom fi luat
universită{ii şi dup'ă lungi ptimbări pe jps, prin
- Nu mă întrerupe când îţi vorbesc eu! făc'u parale?" l-am întrebat. licenţa, căci cei o sută cincizeci de lei, pe
tpate cartierele pavate cu asfalt ale Capitalei,
maiorul înaintând ameninţător spre el. Te-ai care erau şi cele mai singuratice, pe atunci.care-i primeam ca funcţionar la Senat, unde
23. Te-ai oprit să te odihneşti chiar aici, la
introdus în casa mea prin fraudă. Dar trebuie mă numise un fost prieten al tatei, nii ne-ar fi
După nunta noastră, care a fost într-un anumit
câjiva metri în locul unde...
să fi avut dumneata vreun scop. Acum spune ajuns să trăim. Până atunci nu av'eamdecât
fel tăinuită, mt-a murit un unchi considerabil
repede, până nu mă supar, spune: de ce ai - Cât să fie ceasul? îl întrerupse Zalomit,
situajia mărturişită de logodnă. Situaţieprea
bogat, a cărui ayere împărţită îh cinci p.ărţi [...]
venit? Cu ce scop? întorcând brusc capul către el. Mi-am lăsat
a putut săînsemne pentru fiecare o adevărată delicată într-adevăr, dar la care ajunşesem
ceasornicul pe măsuţa de noapte...

92 93
după ce ne-am aşezat cu toţii, nevastă-mea a gândit să las furculiţa în farfurie şi să mă scol Am început să fierb de mânie:
datorită felului pasionat al nevestei mele. Ea
găsit că ar fi mult mai bună altă masă, aşezată neîntârziat, de la masă, plecând apoi de-a -'îmijuri?
locuia încă la mătuşa ei, unde mai locuia de
asemeni, în pensiune, o colegă de univer- mai în fundul grădinii. Şi ne-am sculat toată dreptul la gară. - \\i jur pe ce vrei.
sitate, prin care o cunoscusem şi care-mi lumea, ca să ne mutăm lângă ea, căci din 5. - Ascultă, dragă fată, sper că niciodată bar o clipă m-am oprit mirat, întrebân-
plăcuse mult mai mult, căci era oacheşă, iar pricină că întârzîase puţin să se spele pe mâini în viaja mea nu voi mai trece prin clipele prin du-mă dacă nu cumva greşesc, şi m-am
mie nu-mi plăceau deloc blondele. Şi totuşi şi să se pudreze, locul lângă G i-l luase alta. care am trecut ieri şi azi. hotărât să-i explic ceea ce se prefăcea că nu
ajunşesem aici, solujie care de altfel pe Fireşte că eu îi rezervasem locul lângă mine, - Nu înţeleg, ce vrei să spui? pricepe. Dar când să caut, cu uimire, văd că
prietenă o lăsa destul de indiferentă. [...] dar a trebuit să fac la fel cu ceilalji. Acum erau Eram uluit, am rămas cu hainaîn mână, am nici eu nu am nimic de spus. Ce să-i re-
Lungile convprbiri, acasă, în salonaşul cu amândoi alături, iar eu, cam la colt, între un râs ca un cadavru. proşez? Că pe drum a stat lipită de mine şi de
divane acoperit cu [...] mormane de perne, domn bătrân şi o doamnă urâtă. Fiecare el? Că s-au coborât să culeagă flori? Că s-a
-Sincer? Nu înţelegi ce vreau să spun?
deveniseră şi pentru mine - e drept, mult mai credem că femeia care ne* iubeşte are, sprijinit de braţul lui? Că au făcut un mic grup
Şi ea, afectat:
târziu - o nevoie sufletească. De altminteri era păstrate pentru noi, anumite gesturi de aparte?
această fată un continuu prilej de uimire. mângâiere şi frumuseţe, ge.sturi cărora noi le -Absolut sincer...
- Ai fost tot timpul împreună cu acel domn,
dăm un anume înţeles şi ne e o suferin{ă Tremuram, aprins şi indignat de atâta
Mai întâi prin neistovita bunătate pe care o ai dansat aproape numai cu el.
crâncenă să vedem că le are şi pentru altul. E crasă prefăcătorie.
risipea în jurul ei. [...] Prăpădea puţinii bani în A râs indulgentă (ea).
cadouri pentru prietene, iar pe colega ei stupid, dar faptul că ea a gustat din felul lui de - Ei bine, atunci poate ai să înţelegi altă
- Ei bine,-dragul meu, dar asta e firesc
bolnavă a îngrijit-o luni de zile ca o soră de mâncare cu poftă - şi ea ştia ce vie placere frază ceva mai simplă. Să ne despărţim. La
atunci când vii cu cineva pe drum, într-o
caritaţe, cu o abnegaţie fără margini, de îmi face mie acest gest, căci îmi dădea poftă Bucureşti înqepem numaidecât, cum ajun-
excursie ca asta... Toate femeile au făcut
adolescentă. Pe când eu căutam ,să ascund de mâncare chiar dacă eram bolnav - m-a gem, divorţul. Dacă vrei să rămâi cu amantul
grupuri. Se creează inevitabil izolări. Nu poţi fi
oarecum dragoştea noastră, ea tinea s-o abătut cu totul. Am surâs în dreapta şi în dumitale, n-am nimic de spus. Cu to ate că
nu-mi pot face iluzii, după cele ce am vâzut de familiară cu toată lumea şi atunci se pare că
afişeze cu ostentaţie, cu mândrie; încât, deşi stânga însă, făcâhd dureroase sforjări, ca să
ieri până azi, te rog totuşi un lucru. Acum, eşti numai cu unii. Pe urmă, el e un bun
nu-mi plăcea, începusem să fiu totuşi măguiit nu se bage de seamă ca dau importanţă unor
când ai certitudinea că vei rămâne toată viaţa dansator... toate femeile din lume dansează,
de admiraţia pe care o avea mai toată lumea asemenea nimicuri, - căci ar fi atras atenjia şi
cu el, să evităm spectacolul şi să nu ne oferim cred.
pentru mjne, fiindcă eram atât de pătimaş iubit corrientariile tuturor. De altfel, cred că iumea
comentariilor adunării publice de aici. - Da... însă nu numai cu un singur
de una dintre cele mai frumoase studente şi le dă importanţă numai atunci când observă
N-am văzut niciodată o privire de înger atât part en er.
cred ca acest orgoliu aconstituitbazâviitdârei că şi bărbatul le dă, fiindcă pe ea numai
de obosit şi de mirat. - Dar bine, aici nu.ebal. Am venit împreună
mele iubiri. „drama" o interesează.
pe drum.
3. După Valea Călugărească, una dintre La sfârşit au cerut singuri clătite şi acest - Dar despre ce e vorba, pentru Dum-
- Nu... nu... a fost un adevărat scandal.
maşini a avut o pană şi ne-am oprit cu toţii gest, făcut în comun, era la ei [...] tendinţa de nezeu?
Toată lumea v-a privit.
pentru ca stăpânii şi conducătorii să repare a se distinge ca adevărată pereche [...]. - După cele ce ai făcut azi, mi se pare
uluitor să mai întrebi despre ce e vorba. - Ce scandal? Ţi s-a părut tie. Nu ai văzut
răul în grabă. Am întârziat totuşi aproape un 4. După ce ea şi-a tot sucit gâtul, uitân-
că - Ji-am spus - toate femeile fac la fel? Aşa
ceas. Nevastă-mea a vrut să aibă ramuri du-se înapoi, a venit şi el, într-adevăr, cu Si, ca un bolnav care nu ştie ce s-a petrecut
sunt petrecerile astea. O data acasă, nici una
dintr-un măr înflorit, pufin mâi devale de unde femeiuşca vie şi neastâmpărată, şi li s-afăcut cu el In timpul delirului:
nu se mai gândeşte apoi la cunoştinţele şi
eram noi, iar el ş-a oferit să i le rupă. S-au dus numaidecât, prin înghesuirea celorlal{i, un loc ' - . Dar te rog... te rog, spune-mi ce-am
întâmplările de aici. Ai să vezi ca nici tu nu ai
amândoi şi ea şi-a umplut brajele cu ramuri, de favoare oarecum, căci alţi întârziaţi făcut? să te recunoşti cu toată lumea de aci... Eşti de
de părea, blondă şi cu ochii albaştri, o icoană trebuiau să se muljumească să stea tocmai la Indignat şi revoltat de atâta îndrâzneală,
împodobită. Plăcerea lor trecea nepăsătoare o sensibilitate imposibilă.
coada rnesei. El a continuat să-şi învăluie am întors capul cu dinjii încleştaji.
peste faptul crud de a sluţi un pom. S-a lăsat 6. - Cu ce plăcere te-aş fi înşelat pentru
vecina în griji mângâietoare şi „tandre", iar - Nimic.
fotografiată apoi, căci el era „asortat" cu tot această continuă nelinişte şi bănuială a
spectacolul acesta părea insuportabil neves­
Sim{indu-se tare, stăruia ea acum. dumitale. [...]
soiul de nimicuri, ca un snob la curse, şi tei mele. Nu putea mânca nimic şi avea o
fireşte „aparatul" nu lipsea. - T e rog, spune-mi ce-am făcut? Te rog. - Deci... nu m-ai fi părăsit?
figură de animal rănit. Mă întrebam: ea nu-şi
dă seama că şi eu sufăr tot atât de mult? Cum Mi-era silă atâta, că simţeam că orice vorbă - Poate că atunci da, dar aş fi regretat-o
N-am putut să nu bag de seamă, de sus de
e cu putinţă atâta insensibilitate? Vecina fără aş fi spus, ar fi căzut alături. toată viaja. Suntem atât de toante când sun-
unde eram, plăcerea cu care ea se lăsa
lucru de vizavi a întrebat-o ironic, şi evident -Nimic... Vreau să ne despărţim. tem tinere.
sprijinita toată de el, când au urcat râpa iar,
până la şosea, după ce maşina a fost destul de tare, dacă „suferă", şi mi se părea Ne-am dezbrăcat, dar în pat, cum eu evi- Surâdea îndepărtat şi frumos, cu părul ei
repârată. După Buzau, am înjeles că nu mai că în viaţa mea nu mi s-a adus o insultă mai tam chiar să o privesc, a început din nou. argintiu... Şi eu o admiram atât de pasionat,
putem fi la ora mesei la Odobeşti şi ne-am mare, decât sâ fie întrebată nevasta-mea, fajă - Ştefane, te văd aşa supărat... şi-ţi jur că că toată lumea părea intrigată ca de o scenă
hotărât să prânzim la Râmnicu Sărat. Şi aici, de mine, dacă suferă din cauza altuia. M-am nu înţeleg de ce.
95
94
de dragoste. statuie greacă, blond.cu ochii albaştri, cum e peste gropile şi neprevăzutul câmp. Dacă
sfârşitul acesta mi se părea o nemeritată
Va fi nevasta mea, peste un sfert de veac, acum în formă nouă, să văd dacă mă priveşte i jnfamie. Mi-e cu neputinţă să notez toate adunam toată suferinţa din trecut, nu izbu-
ca femeia aceasta de lângă mine? Şi ce înţeles cu ură, cu indiferenţă. Printr-o fatalitate de J încercările prin care am trecut, haosul de team să egalez pe cea de azi, care-mi părea
adânc ar fi avut lucrurile... Va fi fost aceâstă neînţeles, n-am întâlnit-o nicăieri. Am reluat { gânduri .pe care le-am confruntat, întreagă şi d e o naturădiferită[...]. Cum apututsăfacă
femeie la fel ca nevasta mea? şi - imposibilă legăturile cu tbate prietenele ei,:mi-am făcut | această noapte cumplită, cum nu mai întâl- asta? meritam trivialitatea acestui procedeu
întrebare-vor mai fi altele acum? Şi - î n c ă mai dintr-una amantă ca să-mi dea de ştire despre riisem alta până atunci, şi poate nici n-am care mă murdărea de prisos... când fusesem
fără sens întrebare - de ce mi se pare posibil ea, dar cum venea vorba despre ea, totuşi, de jj întâlnit de atunci încoace. Ars tot trecutul, arsă atât de loial? ...
numai în trecut, de ce regret că am pierdut, teamă că „nu se'ştie cum se întorc lucrurile", } casa, murdărit şi dizolvat ca personalitate, iată A venit a doua zi abia, pe la opt dimineaţa.
venind cu douăzeci de ani mai târziu, trupul nu-mi spuneau o vorbă, evitau orice discuţie, j
C e găsisem după patru ore de drum cu N-aş putea spune cum îi arăta obrazul, cum i
cald, cu zâmbetul bun şi melancolic al acestei iar detaliile pe care eu le ceream, de altfel cu 1 automobilul. s-au împletit intenţiile de gesturi şi explicajii,
femei? Dar nu, toate sufletele acestea de un ton vag indiferent, căci altfdl n-aş fi avut I
Aş fi vrut să fie vis, ca să fie deşteptarea pentru că eram aşa de sfârşit. atât de departe
came şi mătase devin pirea târziu, şi de prisos, nici o şansă să le am, mi-erau totuşU firesc |
posibilă, dar nu era decât încrustată realitate. de lufne, că, întocmai ca un bolnav istovit de
bune. parcă, refuzate. Am căutat să ştie că petrec, j
. După ce am fost în stare să mă ridic din fotoliu, procedeele unei" prea lungi operaţii fără
7. Primele trei-patru zile, dospind de mâ- că mă simt foarte bine, dar aceste gesturi | anestezie, nu aşteptam decât să vie ea, ca să
am alergat aşa, în necunoscut şi probabil, pe
nie, nu mi-a fost greu să îndur absenţa ostentative erau ca nişte scrisori încredinfate j la casele rudelor ei. La „tanti Lucia" nu' era, la pot adormi. Depindeam de venirea ei ca de o
nevesti-mi. Pe urmă însă, am început o serie unei poşte lamentabile. Nu ştiam nici dacă f surorile mele nu era, şi n-aş fi dorit nici celui idee fixă, ca de un semnal că s-a sfârşit,
de ipoteze, în toate sdnsurile, ca sa văd ce le-a prim it şi mai puţin puteam şti ceea ce | thai cumplit duşman al meu să caute în zorii pentru ca să închid ochii numai.
gândeşte şi ce simte acum. Cum ştiam că gândeşte aceea care le-a primit. || lilei, şi să sufere cum sufeream eu, întrebând l-âm şoptit, făcând [...] o sforţare:
iubeşte pe altul, nu-mi închipuiam că îndură Să mă due acasă la mătuşa ei, nu putea fi J dacă nevastă-sa, plecată de acasă: „... e la - N-aş mai vrea să te văd niciodată...
prea greu purtarea mea şi-mi recunoşteam vorba. Nu mi-aş fi iertat niciodată slăbiciunea j 'âbmnia-voastră cumva?" •
dreptul, şi ma felicitam chiar, pentru ideea asta şi nici n-ar' fi fost posibil, atât eram de j M j a privit cu o ură ştearsă, de rând.
Misterul imens al fiecărei case, cu feres- - Atunci mă goneşti?
bună de a-mi cere ultimul cuvântul. Mă definitiv în gândul meu. Am început să catit | trele în întuneric, speranţa stupidă că e acolo
întrebam vag dacă ne vom mai vedea, dacă invitaţii în casele în care ştiam că ar putea să | - Nu ştiu... nu mai pot vorbi.. Nu mai pu- •
'şi că totul, dacă n-a fost vis, a trecut ca un vis,
ne vom revedea, vreau să spun, în conti- meargă, dar am himerit-o mereu prost. f team cere nimic voinţei mele...
nedumerirea celorîntrebaţi şi impresia că, faţă
nuarea liniei trecute, aşa cum, când te 8. Era acum o realîtate care nu-mi încăpea | - Aşadar mă goneşti?
de cei cu viaţăsigură în casa lor, eşti un lepros
deştepţi după un vis atroce, reiei viaţa ta în simjuri; casa era goală ca un rhormânt gol, | - Nu pot să-mi dau seama de nimic, şi nu
'bare merge, ferit de lume, numai noaptea, mă
întreruptă seara. Şi sirriţeam că nu, adică nu fără nevastă-mea. S-a făcut în mine un pustiu | potjajege din mine nimic^. înţelege ce vrei...
hăucea. în orice caz, un accident, o întâm-
mai aveam reprezentarea unei viitoare împă- imens [...). Servitoarea n-a fost îh stare să-mi J SpUnJ3-mi dacă ai ceva de lămurit... [...]
plare neprevăzută nu mi se păreau de
cări, cum nu-mi pot înfchipui azi în ce fel aş explice unde mi-e femeia: la teatru... la mătuşa Ij •f N-am nimic de lâmurit...
presupus.
putea deveni preşedinte de republică în e L . lucruri vagi şi imposibile pentru unu şi 1 Pe urmă, am înţeles că totul e pierdut, că ~ tSlu, n-ai să poţi lămuri nimic. Poji să mai
America centrală. jumătate cât era când sosisem eu. Nu ştiam i trebuie s-o părăsesc cu totul nopţii şi aventurii rămâi puţin dacă doreşti, dar dacă vrei să ştii,
După o săptămână am simţjt neapărât c.e se va ,mai întâmpla cu mine până j , ei, întorcându-mă âcasă. Aş fi vrut să alerg, să sinde'r, sentimentele mele, atunci pleacă
nevoiâ s-o văd, daf mi-am refuzat cu dimineaţa. îmi repetam necpntenit, ca idjo- | strâng sticlă spartă în pumni, să încerc oricej neîritârziat şi-ţi voi trimite eu absolut tot ce e
încăpăţânare orice prilej. Âm căutat însă pe o tizat: N-aş fi crezut-o niciodată în stare stă facă 3 numai să pot fărâmiţa din noaptea care mă de trirnis.
prietenă a ei, ca să aflu, prin ocol, ce asta... Am stat o bună bucată de timp, trânlit i despărţea de zorii zilei. Când eram mic, în lar m-a privit cu al{i ochi, răi, apăruţi de din
gândeşte, ce face, dacâ întâmplările acestea într-un fotoliu [...]. Ştiam că acum totul e ii ajunul unei călătorii, nu puteam dormi şi dosul ochilor ei ştiuji.
de răsturnare şi evenimentul egal cu mişcarea sfârşit pentru totdeauna, că e sfârşit înt^un i mi-era teamă, singurîn noapte, c ă n a d o u a z i " , - Aşadar, mă goneşti?
planetelor pentru mine aveau pentru ea vreo mod cum nu merita loialitatea mea. Niciodată | în mod exceptional, nu va mai veni. lată, la fel, Peste vreo câteva zile, i-am scris neted şi
importanţă. Nu mi-a fost cu putinţă să aflu n-aş fi crezut o femeie atât de crudă, în stare i âveam impresia că întunericul se va dilata la convenabil, întrebând-o dacă nu preferă să
ceva. Fiindcă pe stradă n : o întâlneam ca să-i sâ-mi facă, fără folos, atâtâ rău. Până a doua | infinit, dar nu o plecare în necunoscut frumos divorjăm [...] fără explicaţii multe, şi a ac-
cunosc noul surâs, am început să colind zi, care mi se părea la capătul unui lung, i era acum, după noapte, ci plecarea pe alt ceptat.
restaurantele, cu bătăi de inimă încă din interminabil tunel, simţeam că vot înnebuni. drum, pur şi simplu, decât cele de până acum.
stradă, cu examinări uşoare a tuturor femeilor Am suferit din nou mistuitor. Ziua şi
Ştiam că iubirile sunt trecătoare, dar îmi ■ Credeam că niciodată nu voi mai fi Tn fata
la început, cu reveniri insistente apoi, de noaptea [...], nu puteam gândi decât la ea.
spuneam că sfâFşrturile trebuie să fie cinstite, ! acelei femei, ca s-o pot zdrobi. Mi-era teamă
teamă să nu mă fi înşelat din cauza pălăriilor Toate explicaţjile, pe care i le refuzasem
ca între oameni care, după ce au făcut o că voi înnebuni până în zori. Aveam impresia
mari şi cu o tristeje de mo3rte, cu impresia că oarecum, mi le fumizam acum singur,
călătorie plăcută împreună, se despart ele­ că nu mai sunt stăpân pe destinele mele, ca
totul e gol, când trebuia să constat că ea nu e construind o infinitate de ipoteze, ca un
gant, se salută cu cordialitate şi, la nevoie, cu şi când aş fi fost într-o trăsură ai cărei cai
acolo. Aş fi vrut să văd capul acela mic de judecător [...] maniac, bolnav [...].
părere de rău că totul a durat atât de pujin, iar I sperioşi [...] aleargă, neînduplecabil, camine,

96 97
\
c 7 - Exercilii de traduccrt:
singur pahar de vin, ştiind că mai multe nu ai oară mă parfumasem din nou - tot din
Tot trecutul îmi apărea cu alt înţeles decât Piesele de teatru şi filmele cu dragoste, care superstiţie - cu parfumul care făcea parte din
putea suporta... Dar servitorul mi-a remis un
eel cu care eram obişnuit, iar una dintre cele îndură orice şi până la capăt tot biruie, îmj vechea mea dragoste, ca mirosul dintr-o
bilet când am sunat. Un plic odios, de un
mai dureroase operaţii erâu aceste concluzii dădeau o înlăcrimată şi stupidă melarţcolie. grădină..
albastru pal, aproape alb. Parcă un gând
pe care trebuia să le trag pentru ceea ce Căutam din nou, în toate localurile, ca s-o Pe urmăaîntrebat stângaci [...]: „Tesuperi
otrăvit mi s-aîmpraştiatîn sânge şi mi-a uscat
fusese. Niciodată femeia aceasta nu mă văd, dardacă o găseam, plecam numaidecât, pielea. Nu ştiam ce să răspund, nici n-am citit că te-am aşteptat?" întrebarea lui, care nu
iubise. Reluam tot ce a fost la Odobeşti, la cu un cuţit înfipt şi rămas în piept De zeci de biletul, pentru că acum conţinutul lui mi-era avea decât un răspuns, [...] m-a enervat mai
ţară, şi acum simţeam că acolo am avut ori pe zi deveneam alb ca varul, din cauzal indiferent. Altădată mă adânceam în cerce- mult decât aşteptarea însăşi şi n-am răspuns.
dreptate, că atunci văzusem limpede [...]■ Nu unui amănunt, care arfi putut fi în legăturăcu tarea motivelor, cum ai căutâ izvorul apei (...] Fireşte că oricare altul ar fi plecat imediat,
mai exista acum pentru mine nici o plăcere. ea, în cea mai banală dintre convorbiri. Del subterane, într-o grotă. Mi-era acum o-milâ jignit, el însă a rămas umilit şi cu sufletul
Era ca un doliu adânc şi dureros. Dacă altminteri, toată suferinţa asta monstruoasă imensă de bucuria mea şi de florile pe care le ghemuit. într-o clipă mi-a părut rău de
vedeam o pereche sărutându-se, eram ca îmi venea din nimic. aveam în braţe. Am regretat pe urmă brusc că brutaliţatea mea şi am căutat acum, după ce
acele mame care au pierdut un copil şi văd, am dat drumul trăsurii - din superstiţie - căci mi se părea că pusesem lucrurile la punct şi
jucându-se în drum, frumoşi copii ştrăini. eram atât de obosită că nu mai puteam merge stabilisem o înjelegere tăcută între noi, că nu
pe jos, şi parcă din senin am început să sufăr trebuie să mai vie altădată-să repar puţin din
Patul lui Procust
în tot corpul, cum revin durerile dacă a trecut răul pe care-l făcusem acestui trup cu nervii
9. E de prisos să-ţi mai spun că D. era mai smoking nou, din garderoba pe care ai lui
prea repede anestezicul. Mă strângeau pan- roşi de suferinţă [...] - Şi am chemat servi­
toată ziua la noi. Ştiam, de la o soră a lui - e r a u dăduseră şi cadou, şi pentru că îi erjgj
tofii [...]. Nu ştiu de ce mi-a fost ruşine să mă toarea, spunând să prepare de ceai. Din tot
două - c â t rnă iubeşte, şi poate că iubirea lor necesară la terminarea liceului. N-aş fi vruţşjg
vadâ servitoarea câ aduc flori neprimite acasă corpul i s-a ridicat în privire o strălucire, ca
pentru mine venea din faptul că era alimentată se omoare, o, de loc, dar m-am gândit uneqr|
şi asta era fără temei, pentru că de obicei îmi untdelemnul care se înalţă din fundul apei.
de pasiunea importantă afrateliii pentru mine. ce impresie ar fi făcut în orăşelul nostrjf
cumpăr singură flori pe care le aduc şi le Şi-am fost mulţumită de mine.
Ceea ce am ştiut mai târziu, - după ce m-am sinuciderea lui din cauza mea. |
risipesc în vase smălţuite. Dar gândirea mi-era 1 1 . - Nu, dacă mi-o povesteşti, nu mi-e de
măritat am aflat de la un coleg al lui, - e că D. Eu am piecat cu sojul meu Tn Germania..0
âtât de dezorientată, şi mă put earn folosi de o nici un folos. Subiecte mi se oferă toată ziua.
era invidiat de tot liceul, că avea un fel de s-a dus să-şi facă dreptul la Bucureşti. bij|
logică jignită tot atât de puţin cât te poţi sprijini Nu e scriitor căruia să nu i se of ere aproape
nevăzută şi emoţională aureola, pentru că tofi când în când mama îmi trimitea î |
pe un picior bandajat. Incruntasem sprân- cotidlan subiecte. „Extraordinar. Am să-ţi
colegii lui ÎI vedeau pe stradă, la tenis, [...] în postscriptumuri de scrisori, ecouri d'ij
cenele ca să nu-mi dea lacrimile şi regret am povestesc cazul meu! ... să vezi! ... Ai putea
apropierea şi tovărăşia mea şi a lor. Ele erau necazurile familiei D. Fetele s-au măritat pro^
stupid pe un singur ton, cum, îţi aduci aminte să scoji un romanl ... „Dacă vrei să-mi fii cu
însă urâte. E adevărat că plătea destul de şi vechiul meu tovarăş [...] nu-şi dădej
când ai fost la noi la vie, cânta neîntrerupt din adevărat de folos, povesteşte-mi totul în scris.
scump această distincţie. îl puneam să-mi examenele la Universitate, îşi petrecea timpi||
fluieY aceeaşi măsură nebunul care se Mai mult decât întâmplarea însăşi, care nu
scrie lecţiile, să-mi reţină bilete la teatru, să prin cafenele şi lucra noaptea la o gazeţ|
întorcea cu vacile. De ce a făcut asta? Singur poate fi mai extraordinară, orice ai spune,
duc'ă scrisorile direct la gară şi să ia Acasă, în timpul acesta bătrânul D. îşî
m-a chemat şi eu am venit să fac un lucru decât un război, m-ar interesa amănuntele,
răşpunderea tuturor lucrurilor sparte prin părăsise nevasta şi avea o amantă tânără, c j
drăguţ, nerefuzând să retrăim o oră dintr-un mai ales cadrul, atmosfera şi materialul
casă, căci mama era cu mine foarte severă. care îşi cheltuia în escapade amoroase la
trecut atât de plin de bucurii [...]. întâmplării... Fireşte că nu-ţi cer decât o
Mai târziu a venit în orăşelul nostru, întors Bucureşti, tot ce câştiga, ba chiar rupea şi d j |
din Germania, un tânăr inginer cu care după mica avere pe care o agonisise până atunqfj Acasă l-am găsit pe D. stand pe divan şi redare, însă e. nevoie să fie cât mai
câteva luni m-am măritat. Aveam optsprezece din care însă apucase să dea zestre fetelor. j citind. Socot însă că a luat cartea în mână amănunţită... Pe urmă eu voi preface totul
ani şi D. nouăsprezece. Când a auzit că s-a urmat o afacere nelămurită, bătrânul a murit numai când mi-a auzit paşii în vestibul. M-a într-un roman. (Şi spunând asta minţeam, căci
hotărât logodna mea, a venit şi mi-a spus dar să trecem peste asta. ', scos din sărite şi cred că în privire îmi nu mă gândeam chiar, să scriu un roman.)
întâia oară ceea ce ştiam de la sora lui, că mă 10. Mustrările d-tale sunt fără utilitate, ca apăruse, ca un câine la poarta ogrăzii, toată Era mereu frământat de vederea lui
iubeşte şi că are să se omoare. Am fost mirată mânia cuiva care bate la uşa vecină închisş, indignarea de care eram capabilă. Mi-a fost dinăuntru.
când" am aflat câtă poezie făcusem până în loc de aceea pe care o caută, dar, şi î f însă milă de el... Era palid, mai urât ca de - Ai şă fii foarte surprins...
atunci fără să ştiu, m-a mişcat durerea lui, am scrisoarea trecută, ca şi acum aproape, mi-a obicei, cu ochii tulburi şi gurainformă, uscată - Nu ştiu, să vedem... Vrei să-m| faci acest
plans amândoi, dar m-am măritat cu celălalt slăbit voinţa de a face efortul unei explicaţii, ca o smochină. Aş fi vrut să-i pun din nou în mare serviciu? Povesteşte [...] la întâmplare,
care, după cum îmi explica mama, avea o gândul că şi lămuririle sunt de obicei vedere că nu trebuie să intre şi să rămână la totul [...]. (Căci, cu adevărat, bănuiam mai
frumoasă carieră. D. însă nu s-a omorâtşi deşi zadarnice. mine când nu sunt acasă, dar mi s-a părut că
interesante decât întâmplarea însăşi, di-
mi-a trimis în ajunul zilei de nuntă o poezie mania mea i-ar sfărâma nervii, că l-ar deprima
Veneam în ziua aceea cu braţul plin cu gresiile).
tradusă din nemjeşte de losif - ah, nu mai stau ca o insultă nemeritată. De aceea am zâmbit
flori... Nu măaşteptase... Nu dorisemdecâtsă Asurâspegânduri, descurajat, dareraatât
acum să-mi âmintesc autorul, Heine, n u ? - n - a [...] şi i-am dat mâna... Mi-a sărutat-o intimidat
retrăiesc o clipă... ceva din trecut şi mŞ de prins de împrejurare că, pe urmă m-a luat
venit la nuntă în giulgiu de strigoi, ci într-un şi a căutat să-mi definească parfumul. întâia
supuneam acestui demers cum primeşti un
99
98
de bra|. pe care a pierdut-o la cărţi, toată. Chinuit (...)
zgârcit trebuie să mai fie. Dar Valeria ne-a el câteodată... Dar îi părea grozav de rău...
- Ascultă, am să fac şi asta... Deşi mă de acest viţiu, după ce a stors de unde a putut
certat rău: „la mai tăceţi din gură cu asta. Venea pe urmă să-şi ceară iertare... Ce
întreb dacă nu al să arunci ce scriu eu la şi cat a putut, făcând datorii ruşinoase, a
Fiecare îşi ştie mai bine socotelile lui decât i puteam să fac? ... Mi-era milă de el... Dar...
gunoi. rămas muritor de foame, prin cafenele, la
le ştiu ceilalţi... Nu e bine să judeci pe nimeni." înjelegea şi el că nu se poate altfel.
- îmi vei fi de folos numai dacă îmi vei da bătrâneţe. Acum vreo zece ani tata, făcân-
du-i-se milă de el, i-a spus să vie la una din Şi ai să vezi că săracu tot a găsit bani. O privesc uimit:
material, cat mai mult, chiar când ţi-ar pare
moşiile noastre şi să rămâie acolo. Are eel 15. După divorf [...] D-na T. a trecut prin -Crezicăînţelegea?
încărcat, ori de prisos [...]. Foloseşte când.
puţin casă şi masă, fără grijă. Caîntotdeauna, clipefoarte grele. Când mai târziu i sespune'a, - Daa... mai ales la urmă... sigur că înţe-
vrei să te explici, comparaţia. încolo nimic.
şi acum simte nevoia să joace, dar [...] n-are în glumă fireşte, că este o excelentă negus- legea... Uite... aşa, cam o săptămână dupăce
- Bine, într-o săptămână am să-ţi aduc un toriţă, răspundea ades pe gânduri: „De câte
parale. Cum face însă rost de bani, de la mine m-am făcut bine... a fost, aici la noi, o scenă
caiet întreg. josnicii mă scuteşte asta".
sau de la prieteni, întâmplătot, aleargă să-şi grozavă. larîl apucaseră aiurelile.
Nu mi l-a adus peste o săptămâhă, nici Mie mi-a povestit cât de silă i-a fost de ea
caute parteneri. Aceştia ştiindu-i patima, se Âscultă, nu ştiu dacă tu îţi adUci amînte...
peste două, ci abia peste o lună... Ceea ce însăşi, când la vreun an după divorj, locuia la
lasă greu, spunându-i acum că ei nu au Ai venit tu odată la mine [...] Nu.... nu te-ai
nădăjduiam, s-a realizat. Fred Vasilescu s-a o prietenă, şi nu se hrănea decât cu câte două
parale. Până în cele din urmă tot el le urcât sus. A venit singură Gina să-mi spuie să
„ambalat" şi întâmplarea a luat proporţii. ouâ pe zi: „(...] Nu puteam să mă spăl în
împrumută banii de joe, numai şi numai să mă (îmbrac şi să viu jos la maşină, ca să
Mărturisesc că n-am avut nevoie de prea fjecare zi ca lumea, ca să nu deranjez prea
poată juca. Oar la sfârşit rămâne fără nimic,' mergem la masâ...
multe modificări, abia ici, colo de am simţit mult pe prietena care mă găzduise. Deve-
căci ei dacă pierd îi împrumută din noir ; E adevărat... dar nu pricep absolut deloc...
obligaţia unor desluşiri, a câtorva întăriri de nisem acră [...] de umilinţe înghiţite şi nea-
Tntruna, dacă dimpotrivă câştigă, nu-i dau în <|e mod sunt amestecat eu în această
imagini, de corijat unele lipsuri (căci multe junsuri." Pe vremea aceea a încercat să intre
înapoi decât datoria, dar lui nu-i împrumută întârnplare...
altele or mai fi rămas) şi mai ales am schimbat dactilografă labirourile din Capitală alefabricii
niciodată nimic. Multă vreme am crezut că - S ă vezi... El era la noi... Abia mă făcusem
câteva nume şi date, complicând puţin noastre, (am aflat mai târziu) dar după trei luni
experienţa asta, măcar în zilele când o bine şi săracul erafoarte bucuros... Adusese
lucrurile nude, pe care bănuiesc că el însuşi Qheorghidiu adat-o afară... probabilînşelatîn
le mai complicase de asemenea, ca să evit încearcă, trebuie să-l dezguste definiliv de prăjituri şi hotărâse să stăm, împreună cu
asemenea tovarăşi de joc. Totuşi nu... Mi-g, aşteptări. Mi-a spus cineva că era urâtă pe
indiscreţiile. Valeria, toată seara, toţi trei. Vorbea vesel,
spus-o singur. E mulţumit că a jucat chiar şi vremea aceea şi prost îmbrăcată. După ce a
râdea, povestea...
Abia când l-am cunoscut mai de aproape, încercat, vreo două bănci, ca dactilografă, i-a
aşa
" ir venit ideea care a salvat-o. Pe Calea Victoriei, Când a venit Gina, a văzut situaţia
am înţeles de ce doamna T. l-a iubit atât, de
13; Am înţeles aseară, dintr-un gest al Va-i o doamnă bătrână, dar de familie bună tinea încurcată.şi nu ştia ce să facă. Mi-a făcut
ce a suferit aşa de mult din cauza lui. Nu
leriei, că o duceţi puţin mai greu, că boala asta, un magazin de mobilier şi obiecte naţionale... semn^ şi mi se pare că el a văzut, că are să-mi
numai datorită frumuseţii lui bărbăteşti,
cade prost. Sunt sărac, Emy, şi sufăr' spuie ceva... Am trecut amândouă în dormitor
sportive, cat mai ales pentru un soi de 16. De obicet nu era nici o femeie care să
îngrozitor, că la vârsta mea, nu sunt în stare şi mi-a spus ca tu eşti cu maşina jos, ca
loiatitate şi delicateţe, un mod de sinceritate a nu-mi dea senzajia că pierd timpul cu ea; în
să fiu de nici un folos, femeii iubite care mei*ge{i la masă şi că ea a venit să mă ia şi pe
vieţii, care nu seducea numai femeile, ci sensul că mi se părea că puteam să fiu, când
suferă, atât cât suferi... leri, după ce a plecat mine, că tot n-am mai ieşit de atâta vreme...
câştiga şi prietenia bărbaţilor lor, căci puteau eram cu ea, mai bine cu alta mai interesantă,
doctorul, a cărui privire am pândit-o, ca un Drept să-Ji spun, mi-a făcut mare plăcere
să sufere din pricina lui, ca şi ele, dar nu-l într-un loc, acasă la ea, sau aiurea... Mă
câine ochii stăpânului, încercând să ghicesc astâ... De o lună şi mai bine nu mâncasem în
urau. 'Nu jignea niciodată, nici măcar pe eel plictiseam în mod stupid, râvnind mereu, fă'ră
în ei, am rămas multă vreme, sfârşit de oraş... şi am şi început să mă îmbrac
căruia îi lua nevasta. Cam prea echilibrat, sens, ca să zic aşa, la vrabia de pe gard... [...]
oboseală, şi pustiu sufleteşte, în sufragerie..."^ numaidecât... Ea a coborât jos, zicea că ai zis
vorbind rar, dar nu fără o privire stăpână pe Era ca un fel de grabă plictisită, fără jenă, să
Mi-era silă de mine, Emy... Să văd cât de greit că ţi-e urât să aştepţi singur în maşină. l-am
sine şi ades ironică. plec numaidecât de acasă... Acum, dimpo-
izbuteşte Valeria 'să facă faţă pentru spus că vin numaidecât. dar să mă aşteptaţi
12. Mi-e cu neputintă să cred că scrisoarea ţrivă, nu vedeam ce ar fi putut să fie într- altă
medicamente, pentru hrana zilnică şi să nu după colţ, căci mi-era frică să nu vie Ladima...
lui Ladima e sinceră, că toate acele însuşiri parte mai interesant decât ceea ce aveam; mi
pot nimic! Mai ales că am şi eu necazuri.,. Am Când m-a văzutîmbrăcată... el, care amujise,
erau cu adevărat descoperite. E prea mare se părea că la ora asta aci trebuie să fiu. că
fost recunoscător ieri proprietarului care n-a m-a privit galben.
deosebirea dintre ele şi ceea ce arată Emilia, nicăieri nu ar putea fi mai bine... dar mi-am
mai insistat... Ce să fac? explicat atunci că e din pricina locuinţei. -Undeteduci?
ca să fie posibil ca un îndrăgostit, fie el şi
Ladima, să le şi creadă, scriindu-le. Socot că 14. - Zău, săracu avea inima bună şi noi Vorba aia, deşi mă plictisea... i-am spus.
17. Mă gândeam... Mă gândeam la bietul
el se amăgea, cu oarecare luciditate. Sea- râdeam ca proastele. Tot Valeria a avut - Fac doi paşi cu Gina pe jos şi mă întorc.
Ladima acesta... Ceea ce calculasem cu grijă
mănă, într-un anume fel cu bătrânul care stă dreptate. într-o seară, mai de mult, când avea - Ce mai e şi asta? ... Ziceai că rărnâi
să nu mărturisesc, mi se pare Tngăduit să afirm
de vreo cajiva ani la noi în ţară. E fiul unui fost şi el bani, Gina ar fi vrut să mergem undeva acasă? ... Spune-i Ginei să rămâie şi ea.
mereu acum când pentru întâia dată,
ministru de prin preajma războiului pentru să supăm, şi aştepta ca el să ne invite, că - Dacă-îi spun că facem doi paşi pe jos şi
încurajată, Emilia are o vorbă afectuoasă
Independenţă. A moştenit o avere frumoasă fusesem împreună la cinematograf. El însă nu ne întoarcem ...? Era foarte abătut ş.i-şi
pentru el.
ne-a invitat şi atunci Gina ne-a spus nouă că frângea mâinile... Nu ştia ce să spuie... Parcă
- Era băiat bun săracu ... Mă mai necăjea
100 101
„Dacă nu-mi fac seama singur e că m-aş
uimit că a putut să iubească o asemenea
capete de experienţă proprie, din cercetarea răsuci de dezgust Tn sicriu, dacă aş bănui că
nu mai putea respira. femeie, îmi spune chiar că i-ar fi ruşine dacă
cu oarecare atenţie a reportagiilor de gazeta, lumea crede că m-am sinucis din pricina
- Ascultă Emilia, te rog nu pleca... Rămâi a r afla şi altcineva, afară de noi, prieten». Işi
din ceea ce ştiu din jurul meu, am ajuns la acelei femei... sau poate că din cauza
aici... rămâi cu noi astă seară. dădea seama şi de aceea i-a şi cerut scrisorile
convingerea că numai femeile vulgare pro- foamei... O asemenea moarte singură ar între-
Avea şi el hazul lui, ce să-i faci? înapoi... „Mi-e silă de mine însumi, Nicolae,
voacă „drame din amor", sinucideri sau c e î n ruşine, urâciuneasuferinţelor mele..."
18. Că scrisorile acestea nu trebuie să mai mi-e silă, de parcă am păduchi în suflet." [...]
crime. Neîndoios cădin pricina femeilorsupe-
rămâie în mâna Emiliei, pentru., mine e o
ribare se suferă mult mai mult, mult mai adânc
poruncă [...] ... Dacă m-aş găsi într-o expedi­
şi subt forme care tin de un desfiinjător 35. MARIN PREDA
t e periculoasă şi un camarad al meu arcădea
sadism psihologic. Dare and auzi despre vreo Cei mai iubit dintre pământeni
[...], aş căuta cel puţin să-l îngrop'[,..] Mi se
sinucidere sau crimă, aproapţe întotdeauna îndepărtat. Dar nu s-a dus pe strad a aceea.
pare.de prisos orice negociere cu ea. Cred că 1. Deci şi ea era o cetate care trebuia cuce-
constaţi uimirea celor ce au cunoscut pe Am rămas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce
ar deveni cu atât mai calculată, cu atât mai rită, am gândit, dar una mai grea. căci îmi
eroină: Cum, pentru asta? Dar nu e nici măcar nu vroisem să merg pe-acolo pe unde dorise
prudentă, cu cât aş oferi mai mult. Aş vrea să-i sugera legătura ei strânsă cu moartea. Atât,
frumoasă, e vulgară, are o inteligenţă de ea? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi
cer scrisorile subt pretextul câ doresc să le alte ziduri nu avea, dar ăsta, singurul, cum să-l
vânzătoare. dus? Pe de altăp'arte, simţeam în mod obscur
copiez şi eu. Şi pe urmă să nu i le mai escaladezi? Am început să ieşim, să ne
înapoiez. Dar chiar faptul că aş manifesta 21. L-am rugat să-mi povestească amă- că dacă ea, fără s-o spună, ar fi luat-o bur şi
nunte şi mai ales ce crede despre cauza aces- plimbăm împreună prin oraş. Nineta era bine
intenjia de a le avea în copie, i-ar sugera ei simplu pe strada aceea aş fi urmat-o fără să
tei sinucideri. îmbrăcată, chiar elegantă şi strada o schimba,
bănuiala că e cine ştie ce valoare la mijloc... observ ciudăţenia de a ne fi plimbat pe o
devenea gravă, aproape străină, tăcută şi
Mai mult, aş face-o foarte circumspectă şi -ÎJi spun drept... Am rămas trăsnit când mi anumită stradă. Dar chiar şi aşa, ce-mi păsa
veselia îi pierea de pe chip. Avea chiar un ochi
n-aş izbuti să le fur. Căci astă seară, le voi s-a telefonat ştirea... Eu îl socoteam drept mie că e anumitsP. Eram totuşi senin. Cu
cercetător, imobil când se uita laceva. Se uita
fura. unul dintre cei mai de seamă poeţi ai noştri de aceâstă seninătate am răma? apoi totdeauna
cu o lăcomie pe care n-o descifram, oricum
. 19. Am căutat a doua zi toate ziarele şi la Eminescu încoace, deşi era aproâpe Tn fata rupturilor, dar numai atunci, Tn clipele
strada o schimba, aveam chiar impresia că nu
revistele din săptămâna morjii lui Ladima. Nu necunoscut marelui public. Asta a fost însă când primeam lovitura, dezastrul Tncepea
mai era cu mine şi nu ştiam încotro îi zburau
mi-era greu, căci faptul intra chiar în colecţiile totdeauna soarta geniilor. Pe la prânz, mult mai târziu. Câteva zile la rând am intrat
gândurile şi ce fel de gânduri. Apoi acasă la
din anul acesta... Gândul acesta singur şi îmi servitoarea, - locuia într-o curte lungâ de pe apoi In curtea ei, dar n-am găsit-o decât pe
ea devenea altă fiinţă... Aceste plimbări au
da o tristeţe grea ca un doliu. 13 Septembrie - văzând că e uşa închisa', bunica, iarodâiaeraîncuiată. Am revenitdupă
adus ruptura, neaşteptată pentru mine, incre-
împotriva obiceiului, căci spunea ea, riu o săptămână, crezând că era plecată din oraş.
Peste sinucidere însăşi se trecea cu oare- dibilă. leşirea în lume e plină de surprize, da,
închidea niciodată, a bătut în geam, a strigât Zadarnic.
care discrete. Ziarele [...] nu aminteau decât e bine între hoi doi, dar împreună cu aljii
şi cum asta era a doua zi, a chemat pe 2. Dacă am rămâne la această seninătate
„moartea" unui poet. Eraca un soi deciudată privirea ei nu-Ji mai aparţine, surâsul ei nu-i
proprietăreasă... în sfârşit, când m-am dus eu, care ne atinge ca o aripă dulce sufletul! E cel
pudoare, sau ca o întâmplare nenorocită în mai înfloreşte pe chip când o priveşti, râde pe
zăcea într-un pat îngust de tablă, cu capul dintâi adevăr, cel adânc, care nu doare. Dacă
familie, care nu trebuie comentată. Alt fel neaşteptate de ceea ce spune altul şi eşti
căzut de pe perină pe umăr. îşi trăsese un am trăi, ne-am ghida viaţa după el! Dar nu fa-
aceste articolaşe-necroloage erau surprin- stupefiat să descoperi că deşi e aceeaşi nu-ţi
glonte în inimă, lipind Jeava de piept şi cem aşa, fiindcă apare curiozitatea, aşa-zisa
zător de elogioase, contrastând cu ostentaţia mai aparţine, aici e drama, e aceeaşi... Dar
înăbuşind cu pătura zgomotul... Nu s-a putut luciditate care ne îndeamnă să aflăm de ce...
cu care era trecut sub tăcere în viajă. Dar era asta avea să mă chinuie mult mai târziu.
afla de unde şi-a procurat revolverul... [...] ^ „Câtă luciditate, atâta suferinjă!" Da, aşa e!
un fel de laudă g rat uita, ca şi când cuvintele Ruptura mea cu Nineta a fost mai simplă, dar
-Credeţi câ s-a sinucis din cauza mizeriei? Dar cine dracu te pune? De ce nu ne mai
ar fi fost tocite de sens şi trebuiau umflate: „G. nu inexplicabilă, fiindcă fusesem avertizat.
D. Ladima un strălucit talent" sau „a fost unul - Fie că se sinucid sau nu, mizeria e mai iubeşte. Ce stupid, când totul ar fi atât de
S-a oprit într-o zi în dreptul unei străzi, s-a
dintre cei mai lăudaji (?) poeţi de azi." Una totdeauna cauza adevărată a morjii poeţilor simplu dacă am păstra Tn noi revelajia acelor
uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupată,
vorbea chiar de „o mare pierdere pentru români, domnule Vasilescu. Cam toţi evolu* clipe sublime, acea seninătate izbăvitoare.
impenetrabilă şi mi-a şoptit: „O luăm pe aici!"
literatura românească." Era în toate acestea ează între spital şi ospiciu. Trebuie sâ spun că iubeam frumuseţea aces-
Era o stadă laterală, rău pavată, fără trotuar şi
un soi de publicitate indiferentă In ceea ce 22. Domnule Vasilescu, prietenul nostru, tei fete, atât, capul ei frumos, nu sufletul ei
n-am înţeles de ce trebuia s-o luăm pe acolo.
priveşte însuşi obiectul, dar binevoitoare şi din pricina acelei iubiri înjositoare era un om Am răspuns: „Nu!" „Daca nu vrei, am auzit-o
amort şi nici corpul şi cu atât mai puţin mintea,
'amabilă fiind vorba despre un confrate. pierdut. Şi-a dat seama de asta singur. Mai şi mi-ar fi fost de-ajuns pentru toată viaţa, cu
spunând, atunci n-ai ce mai căuta pe la mine."
20. Ceea ce unora li s-ar putea părea de o ales în ultimele săptămâni de viaţă, ţi-era milâ condijia, ei da, ca ea să accepte să fie iubită.
Chiar aşa? Ce putea fi atât de important?
grotească absurditate, anume că un om ca sâ-l priveşti. Parcă se rupseseră în el resorturi, Nimic mai mult. Refuzul ei, după ce mă lăsase
„Nu!" am repetat. Atunci ea s-a răsucit pe
Ladima să se sinucidă din pricina unei femei parcă organele nu-i mai funcţionau. Era cu să cred că ar accepta, începu după câteva zile
călcâîe, s-a uitat în jos liniştită, s-a uitat chiar
atât de vulgare ca Emilia, mie mi se părea des- mult mai rău decât bolnav. Se jurase, cădupă să mă chinuie. Ispita lucidităţii care te
la mine, dar fără să mă vadă şi mi-a spus:
tul de explicabil. N-aş putea spune cum... Din o ultimă întâmplare umilitoare, pentru nimic în îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte
"Singur ţi-ai dat foe la valiză!" Şi s-a
lume nu se va mai duce la ea. Era et însuşi
103
102
cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, se uită deodată la mine cu o intensă afecţiune, Femeia era aşa cum era, dar el de ce era aşa 7. Reveni în hol cu un pachet de {igări în
irezistibil că, după ce vei afla, vei îriceta să care mă eliberă brusc din paralizia mea. Da, cum era şi nu altul [...]. De ce nu se despărţea mână, se reaşeză şi îşi aprinse una. „Asta e,
suferi. Poate, î{i spui, ai făcut vreo greşeală iată, afecţiunea, sentimentele pot sări uşor de ea? „Bineînţeles că o să mă despart, zise foarte liniştită, nu corespund visului tău
care se poate repara. Poate la mijloc e o barierefe dacă oamenii nu-şi poartă sufletul răspunse el, dar iată cum s-au dus dracului de fericire. Ce să fac? Să mă prefac că n-am
neînţelegere. Poate că iubeşte pe altcineva. Ei într-o carapace. Ştiam că şi eu o aveam pe a trei ani din viaţa mea, in care timp n-am putut cinci ani mai mult decât tine? Aş fi ridicolă!
da, e un pahar care trebuie băut... mea şi desigur tulburarea venea de-acolo c | nici să citesc ca lumea. Ar fi fost o Sunt bătrână, dragă, am trecut de treizeci de
3. „Şi unde stai dumneata, domnule Pe- această femeie vroia s-o ridice. Sinceritatea compensate." „Bine, i-am răspuns, dar n-o ani, şi adio. Matilda, cochetăria cu un bărbat
trini?" mă întrebă ea la plecare, în timp ce îşi râsului ei şi afecţiunea cu care mă privi mâ mai lungi şi încetează să mai vorbeşti în mai tânăr... încă puţin şi mi-ai fi spus-o în faţă:
ţinea, cu tandreţe, soţul de braţ, care soţ mă îmblânziră: nu, nici vorbă, nu venise cu şoaptă în propria tâ casă, cum ai făcut atunci sângele meu bate altfel decât al tău, ce te miri
privea parcă de sus, nu ştiu de ce, ca şi când această intenţie, ci din pură simpatie. Nu, când ai uitat imediat tot ceea ce î{i făcuse, ipâ m-am îndrăgostit de alta? Ce-aş fi putut
ar fi obţinut asupra mea o victorie. „în orice doamnă, îi răspunsei, n-am fefuzat; invîtafia. ceeace îmi povestiseşi şi altele pe care nu mi fape auzind asta? Aş fi înghiţit sau ar fi trebuit
caz, doamnă, i-am răspuns, nu într-o casăaşa Am aşteptât doar ca Petrică să precizeze ziua. le-ai povestit, dar care probabil că durează de sâ tac, să nu te întreb unde te duci de îţi pui
de frumoasă ca a dumneavoastră." „Şi puteţi Vino pe la noi, mi-a spus, dar cum să viu dacâ mult, şi asta numai la simpla ei apariîie." cel mai frumos costum şi cea mai frumoasă
fi vizitat?" N-am înţeles şau n-am auzit bine nu spui când şi la ce oră?" „Dar ce rost are 6. într-o seară, de bine de rău, am scris o pfavată la cea mai frumoasă câmaşă, spălată
întrebarea, sau eram brusc plictisit . şi formalismul ăsta? zise ea. Vino când vreî, poezie şi m-am dus la ea să i-o citesc. A şi apretată de mine şi unde întârzii sau îti
dispreţuitor faţă de acest cuplu bizarca să mai sunteţi doar prieteni. Dai un telefon să vea ascultat, dar pe urmă a pufnit-o râsul. Râdea petreci nopţile, în timp ce eu te-aş aştepta
fiu atent la ceea ce rni se spunea, dacâ era dacă sunfem acasă şi poţi veni imediat.: în hohote fără nici o jenă şi nici o ruşine. De îrtcercând zadamic să dorm? ..."
vorba de o vizită a lor împreună, banalitate, Petrică era nedumerit, |ine mult la dumneata acord, poezia era proastă, dar nu asta era Ai fi zis, auzind-o, că îşi desvăluie în sfârşit
sau numai a ei, ceea be mi s-a părut din capui şi mi-a spus: du-te tu pe la el şi lnvltâ-1." „Da, important, ci faptul că o scrisesem totuşi. Am secretul comportării ei, dar nu mă lăsai
locului absurd... Am uitat să-i răspund. doamnă, o să vin cu plăcere... Nu ştiam... aruncat-o furios la coş şi am ieşit de la ea înşelat: „Atunci, îi spusei, de ce te-ai mai
4. Şi totuşi acest lucru absurd avu* loc: Doriji o cafea?..." înjurând. „Bine, zic, dar de ce trebuia să i-o măritat cu mine şi mai ales de ce ai păstrat
într-o după-amiază, cam la o lună după vizita Şi mă ridicai şi intrai în bucătărie. Ceva nu citeşti ei?" „De unde să bănuiesc cum va copilul?" „De ce? Asta e alt secret, pe care
mea la ei, mă pomenii cu ea în uşă. „Bună era în regulă în toată chestia asta. După douâ reacţiona? Orice om de bun-simţ mi-ar fi spus însă nu ţi-l spun şi n-o să-l afli niciodată. Şi
ziua, domnule Petrini, mi-a spus soful că te-a săptămâni de înstrăinare, Petrică rhă abor,- că poezia e bună şi că trebuie să continui, pe încă un lucru: nu te înşela pe tine însuji
invitat la noi de câteva ori şi ne-ai refuzat, dase din nou şi plimbările noastre împreuna, ideea că pe urmă, scriind altele mai bune, crezând că m-ai iubit foarte tare. Nu m-ai iubit
începu ea chiar din prag. E adevărat?!" mă după terminarea orelor, reîncepură. Nici vor-', singur mi-aş fi dat seama că aceea pe care i-o nici măcar atât cat po|i tu să iubeşti, adică aşa,
interogă în timp ce îi ţineam blana, cu care mă bă de, armonie între el şi Matilda, cum îmi citisem era tâmpită." „Bine, Petrică, nu e o qy toată fiinţa ta, cum s-a întâmplat pe vremea
lăsă în mână şi intră în biroul meu cu paşi sugera ea acum. Permanente jigniri, âtitudine muză, dar..." „Dar bun-simţ poate să aibă? mă c|tnd îţi dădeam telefoane la facultate...
fermi, ca şi când ar mai fi fost pe la mine şi era de dispreţ sub masca acelei generozltăţi care întrerupse el. Citesc o carte care mă probabil că o s-o faci de-aici înainte, dar eu
familiarizată cu casa. Şe aşeză chiar pe numai el ştia ce ascunde. Era, poyestindu-m) entuziasmează, o ia s-o citească şi ea, cască nti voi fi aia care se va bucura de această
scaunul meu şi îşi ridică fruntea să-i văd scenele care aveau loc între ei doi (şi pe care şi se miră ce mi-o fi plăcut mie, ceva aşa de lubire. Atunci, da, în anul acela m-ai iubit,
chipul fascinant, cu întrebarea în frumoşii ei le ascultam ca şi când aş fi citit un romart idiot n-a mai citit de mult... Adică mă face pe când ţi-era frică să nu mă pierzi, nu ştiai sigur
ochi verzi neclintiţi [...] pasjonant) de la o zi la altă tot mai îndârjit mine idiot?! Bunul-simţ ar trebui s-o îndemne dâcă într-o zi n-o să-ţi spun că renunţ la divorţ
Uitai să-i răspund, prins de o ţulburare care împotriva ei. Sensibilitatea lui era zilriic rănitl să spună că n-a înţeles sau nu e pe gustul ei. şi mă întorc la Petrică, după ce te-ai convins
mă indigna şi din care nu-mi reveneam; şi n-ar fi fost nimic, ar suporta totul dacă ar De ce trebuie să treci la insulte?" „Rupe, ca să că nu [...], adio, iubire!"
deschisei gura să vorbesc, dar glasul îmi putea scrie. Dacăarfi un om obişnuit arcuceri zic aşa, relajiile culturale şi trăiţf mai simplu, Vorbea ca să nu spună nimic sau să-mi
pierise. Şi totuşi în acelaşi timp, [...] eram [...] nepăsarea, ar lăsa să apară în sufletul lui ca bărbat şi femeie: un profesor, o arhitectă, tUrbure sufletul cu false desvăluiri. „ Şi încă un
stăpân pe mine, deşi îmi dădeam seama că cinismul şi dispreful şi ar trăi ca oricare altul. fiecare cu profesia lui." lucru, continuă, nu uita că tu ai fost primul
sunt paralizat. Simţeam în clipele acelea, Dar el e poet, vrea să scrie şi cum poţi să scrii El tăcu în ziua aceea, dar a doua zi reluă: care ai îndrăznit să loveşti femeia pe care zici
într-un mod aproape fizic, diferenfa de vârstă cu nepăsare, cinism şi dispreţ? Foaia de „... simplu, ca bărbat şi femeie... asta în- că o iubeai atât de tare. Pe loc, atunci, am
dintre noi... hârtie rămâne veşnic albă în fafa ta, seară de i seamnă să fac eu totul şi ea nimic... Am făcut crezut şi eu, ca şi tine, că eram vinovată, pe
seară, când te retragi şi, împins de dorinja de şi asta, nu mi-e ruşine, dar mi-a spus cu ironie urmă mi-am revenit: ia uite, mi-am spus, el nu
5. Numai că n-o dădearn afară prin tăcerea
a scrie, vrei să scrii. Volumul de versuri pe că ea a luat un bărbat, nu p fată în casă." mă iubeşte, altfel cum s-ar fi putut să uite că
mea mohorâtă, fără să-mi pese însă că
care le-a publicat fusese scris înainte de „Divorful, Petrică, rezolvă totul. l-ai pus pro- eram eu, Matilda, care sta în fata lui şi care
purtarea mea putea fi jignitoare. Ei şi? „Să nu
căsătorie. De când trăieşte cu ea, adică detrei blema?" „Un divorţ e un eşec!" murmură el şi venisem să-i spun că îmi pare râu câ i-am
spui că te-am deranjat, cu toate că ai aerul",
ani, n-a scris un rând... „Petrică, i-am spus, îşi ridică privirea spre nori şi tăcu vreme înde- spart biroul... N-am mai avut timp să-i spun,
reluă ea şi izbucni într-un hohot de râs de o
asta e grav", în timp ce îmi era din ce în ce mai lungată. Aha! Aşadar el spera în îndreptarea m-am pomenit pe jos, năucitâ. Te miri că am
sinceritate cuceritoare. Părea să spună că ştie
limpede că nu femeia era cauza, ci el însuşi. ei, nu suporta gândul unui eşec? îndrăznit şi eu? In orice caz, n-ai dreptul să-mi
că sunt turburat şi că de aceea nu pot vorbi şi

104 105
ar trebui s-o alung; puteam trăi âstfel o mie de vezi când vrei, i-a spus Tasiei că oricând poţi sinucideam. Eu mă plâng de ea, [...] dar e un
spui că ţi-am deschis perspectiva unei vieţi copil extraordinarde bun, o minune. Numai la
ticăloase. Perspectiva asta ai deschis-olu! în ani şi muri liniştit. Altceva, o bucurie mai mare să te duci la Bucureşti, s-o iei cu tine şi s-o ţii
nu există pe pământ, restul e nerozie. Acasă, asta mă gândesc când zic să accepji numirea,
ce priveşte prima perspectivă pe care Ji-aş fi o săptămână... N-a fost să fie, mamă, mută-ţi
însă, ne întâmpina mama ei, care mi-o să fii aproape de ea, şi, de ce să nu-ţi
oferit-o, a unei vieţi moarte, adică fără iubire, şi tu gândul în altă parte!" Surâsei şi îi sărutai
smulgea literamente din braje. şi punea mărturisesc, şi ea de tine!" „Mai vedeml
pardon, şi eu am avut aceeaşi revelajie: ace- mâna. „Mi Iram mutat demult, îmi pare rău
stăpânire pe ea: că n-am văzut că fetiţa a spusei, nu pentru că aveam vreo îndoială, ci
eaşi perspectivă mi-o ofereai şi tu." „Mai numai de fetiţă, care începuse să se lege de
obosit? Ce, am de gând s-o omor, aşa cum ca să n-o contrazic, să se poată repeta
demult, zisei, sau începând din a doUa zi după mine", îi spusei, uimit că vocea parcă îmi
i-am spus când am auzit că e însărcinată cu venirea Silviei la mine, aceste trei zile... Mai
ce m-am mutat la tine?" „Ehe, făcu ea, din revenise. „Nici o grijă, zise mama, o să
ea? Cred eu că a uitat sau că o să uite vedem, repetai de astă data cu mai multă
clipa când te-am cunoscut!" „Da, şi mai {ii rămână legată. Nici un copil nu-şi uită părinţii,
vreodată aceste cuvinte? O să i le spună fetiţei hotărâre, mai am ceva de scris, să termin şi
minte clipa aceea?" „Cum să nu, asta nu se orice-ar fi..." Şi abia acum îşi aduse aminte că
când s-o face mare, să ştie şi ea ce fel de tată atunci o să iau o hotărâre."
uită!" „Oare coincid clipele?! zisei eu cu falsă venise la mine cu sacoşa plină, o puse pe pat
a avut şi cat de mult a dorit el să vie ea pe şi scoase din ea o mulţime de pachete... Pui 12. Mi-am recitit acest |ung manuscris şi,
nostalgia, la să vedem, şi eu păstrez în
lume, Aveam atunci sentimentul net că ea fripji, ouă, plăcinte, prăjituri mici făcute de ea, dincolo de ceea ce el conţine, m-a uimit
amintire clipa fatală." „Pe stradă, domnule,
ghicea că sunt fericit şi vroia să nu fiu şi avea pâine de casă tot din cuptorul ei şi o sticlă de barbaria concretului, pe larg etalat şi cu plă-
zis'e ea cu un glas ca şi când ar fi mărturisit o
şi puterea s-o facă. De ce? mă întrebano. Ce vin roşu. în mod curios mi se făcu foame şi cere vizibilă, şi pe care nu l-am putut ocoli
infamie. Ningea, şi tu erai cu Petrică, care
rău îi făcusem? Totul se întuneca, nimic nu începui să mănânc fiămând, trezit parcă la fiind încredinjat că altfel m-aş fi chinuit
pesemne îţi povestea ceva despre mine, mă
ponegrea, şi tu ascultai rânjind, drama lui era mai avea înţeles şi valul de singurătate urea viajăi.şi, ca şi când ştirile aduse de ea ar fi îndelung, fără să obţin, spiritualmente, elibe-
pentru tine un spectacoi vesei, pe care el {i-l iarăşi în mine cu o putere parcă mai mare. trebuit sărbătorite, desfăcui şi sticla de vin pe rarea totală a conştiinjei mele de ceea ce arn
dădea căutând, ca un naiv, înţelegerea unui care o băui toată simjind câ aş mal fi băut una trăit. Am fost ispitit, o clipă, să-l arunc pe foc.
10. „Ţi-a trimis lucrurile la noi, zise mama,
om pe care nu-l ghicea cât e de brutal şi dacă aş mai fi avut... Şi totuşii mi-am spus, trebuie să-i dau drumul
hainele şi cărţile. Taică-tău s-a bucurat că ai
insensibil. De departe v-am văzut"... 11. Clipe de fericire! Şi simji o sfâşiere la să meargă. Mulji dintre semenii mei au gândit
scăpat de muierea asta pe care nimeni n-o
gândul că s-ar fi putut ca aceste clipe să se poate la fel, au jubilat ca şi mine, au suferit şi
8. Se lăsă o tăcere. Fetiţa deschise uşaşi înţelege. Ce-o fi vrut de s-a măritat cu tine,
repete pentru mine zilnic, dâcă am fi rămas toţi au fost fericiţi în acelaşi fel. Mitul acesta al
fără ezitare o luăîncet spre maică-sa. Matilda dacă n-a vrut să faceji casă împreună." Dar eu
trei împreună... Desigur, Matilda era astfel fericirii prin iubire, al acestei iubiri descrise
se ridică şi dispăru în bucătărie. Copilul veni ştiam şfîi spusei mamei: „E bătrână... Aîmbă-
aici [...], n-aîncetat şi nu va înceta să existe
atunci la mine şi se aşeză, cuminte, în fotoliu. trânit foarte repede! H „Nu e ea aşa bătrână, fericită, fiindcă un copil, până la o anumită
vârstâ, e o veşnică surpriză. lar soarta făcea pe pământul nostru, să moară adică şi să
Prezicerile lui Ben Alexandru nu se ade- zise mama, ţi se pare tie, care eşti mai tânăr,
veriseră, cu to ate că Matilda se predase cu ca surprizele Silviei să fie aproape to ate renască perpetuu. Şi atâta timp cât aceste
dar la treizeci şi ceva de ani nici o femeie nu
totul fetijei. Silvia îşi vedea cuminte de mica ei miraculoase, şi doar puţine rele. Matilda intui trepte urcate şi coborâte de mine, vor mai fi
e bătrână..." Aş fi vrut să-i răspund că Matilda
viaţă şi era aproape în mod egal ataşată de starea mea de spirit. „Dacă te-ai hotărât, îmi urcate şi coborâte de nenumăraţi al}ii, această
e bătrână în sufletul ei şi că foarte curând va
maică-sa şi de mine, deşi Matilda nu se spuse în franţuzeşte, ai fi la Bucureşti şi n-ar carte va mărturisi oricând: ... dacă dragoste
îmbătrâni şi la trup şi n-a putut suferi gândul
bucura câtuşi de puţin când o vedea că mi se fi o problemă s-o iei pe Silvia oricând ai vrea. nu e, nimic nu e! ...
că tocmai atunci eu voi fi mult prea tânăr
urcă veselă în braţe: se predase, darşi pusese pentru ea, dar nu aveam glas să-i pot spune Dacă n-aş fi avut-o, îţi spun sincer, că mă
stăpânire pe ea şi nu-şi ascundea iritarea că atât de multe cuvinte. „A fost Tasia pe la noi,
Silvia descoperise o a doua fiinţă în viaţa ei, continuă mama (să ştii că femeia asta ţine la 36. J O H N GALSWORTHY
căreia îi spunea „tata" şi care o lua aproape tine), şi ne- a spus un secret. Vrea să nu-|i The Meeting
zilnic la plimbare în oraş. încerca s-o opreas- pară rău după ea, cică în ăi trei ani cât ai lipsit
Walking one day in Kensington Gardens, I invitation. A few of these tables were
că, „acum trebuie să te culci", „afară e frig şi tu, o vizita unul Mircea, un şef mare care
strolled into the enclosure of the tea kiosque occupied; at one sat a pale, thin child in an
n-am chef să te văd că începi să tuşeşti." O acuma e şi mai mare şi că după divorj se duce
and sat down on the side sheltered from the enormous white hat, in the company of a
lăsam să meargă pe jos, până o auzeam că-mi după el la Bucureşti şi se mărită cu el. Că ar
east, where fashionable people never go. cheery little red-cross nurse and a lady in
spune foarte curând că o dor picioarele şi trebui să-ţi iei un avocat şi să încerci să obţii
atunci o luam în braje. Era o şmecherie, nu grey, whose pathetic, half-thankful eyes
fetiţa, dar tot ea spune că nu poji să te lupji cu The new-fledged leaves were swinging in
vedea nimic de jos, n-o dureau picioarele, betokened a struggling convalescence; at
Mircea asta, tot n-ai să reuşeşti... Lasă, mama, a breeze that kept stealing up in puffs under
vroia în braţe, sus, şi atunci ghiceam că era another, two ladies - Americans, perhaps -
adăugă ea ca şi când ştirea m-ar fi lovit, o să-Ji the half-bare branches; sparrows and pi­
stăpânită de o curiozitate avidă şi tăcută. with pleasant, keen, brown faces, were
faci tu copiii tăi, nu te necăji..." geons hunted on the grass for crumbs; and all
munching rolls; at a third, an old square man,
9. O luam atunci înapoi spre casă şi, du- Mama se apropie şi mă mângâie ca pe the biscuit-coloured chairs and little
bald and grey, sat smoking. At short intervals,
când în braţe minunata povară, aveam vremuri. „Te-ai făcut galben, Tmi spuse, nu te round-topped marble tripods, with thick
like the very heart's cry of that Spring day,
sentimentul căîn realitate sunt un om fericit şi mai gândi... gândeşte-te mai bine să te faci inverted cups and solitary bowls of sugar,
came the scream of the peacocks from across
că suferinja mea e o iluzie, o himeră pe care sănătos mai repede... Pe Silvia o să poţi s-o were sending out-their somewhat bleak

107
106
jealousy and terror; the hours of hard walking ly the day when she did not come, or he did
the water. between the woman and theman. In the midst
to drive away theiit; the hours of sleepless not come. And then - t h e letters; the sudden
Presently there strolled along the gravel of the stolen joy she had her eye on the world,
desire. rapprochement, and the still more sudden
space from right to left a young man in a instinctively deferring to its opinion, owning,
And then the hour, the inevitable hour of end.
fashionable cutaway coat, shining top-hat, so to speak, that she was in the wrong; while
he was only concerned with striving not to some stolen day on the river, or under the It all came before the mind, like the scenes
and patent boots, swinging a cane. His face
was fresh and high-coloured, with little twisted lower himself in his own estimation by looking sheltering cover of a wood; and that face of of a cinematograph; but beneath the table l
dark moustaches, and bold, bright eyes. He ridiculous. His deference to the world's hers on the journey home, and his offer to saw their hands steal together, and solemn
walked like an athlete, whose legs and loins opinion had gone by the board, now that he commit suicide, to relieve her of his presence; prophetic visions vanished. Wisdom, and
are hard with muscle; and he looked about was looking into her eyes. and the hard-wrung promise to meet once knowledge, and the rest, what were they all to
him with exaggerated nonchalance. But under more. And the next meeting, the countless that caress!
"D-n the world!" he said to fjimself; while
his swagger I detected expectation, anxiety, she, still watching the world as a cat Watches procession of meetings. The fierce delights, So, getting up, I left them'there, and walked
defiance. He repassed, evidently looking for some bullying dog, knew she need not trouble the utter lassitudes. And then - the slow away under the chestnut-trees, with the cry of
someone, and I lost sight of him. about looking ridiculous - she would never gradual process of cooling - t h e beginning of the peacock following.
But presently he came back, and this time look that. And when their eyes met, and could excuses, the perpetual weaving of self-jus­ 1904.
he had her with him. Oh! She was a pretty not for a moment tear themselves apart, it tification; the finding of flaws in each other,
soul, with her veil, and her flower-like face gave one an ache in the heart, the ache that humiliating oaths and protestations; and final­
behind it, and her quick glances to left and the cry of the peacock brings, or trie first A Parting
right; and her little fbut-on air of perfect ease, Spring scent of the sycamores.
When one is walking languidly underthose cduraged bird, moves her wings faintly, it is
of perfect - how shall we call It? - justification. And I began wondering. The inevitable life trees where a few gold leaves are still hanging, wellto stand still, at look long at the sky. The
And yet behind all this, too, was a subtle of their love, just flowering like the trees, the and the scent of brown drying leaves haunting scents, the pursuing rustle, may
mixture of feelings - of dainty displeasure at inevitable life with its budding, and blossom, underfoot and the sweet, pungent scent of leaf then for a brief while become deserters; for up
her own position, of unholy satisfaction, of and decay, started up before me. Were they bonfires is in the air, and the pursuing rustle there it seems as though the wings of Har­
desire not to be caught. And he? How exceptional people that falsify all expectation
of one's dog padding amongst leaf-mortality mony were still moving.
changed! His eyes, no longer bold and and prove the rule? Not they! They were just
steals along close behind; then the beauty, ; | It was on such a day that in Kensington
uneasy, .were full of humble delight, of the pair of lovers, the man and woman, clean,
and the pale, lingering sunshine, and the Gardens I saw the parting of two poor souls.
deferential worship; his look of animal and vigorous and young, with the Spring in
sadness are almost more that one can bear. It t h e y had been sitting side by side in the dim
nonchalance was gone! their blood - fresh-run, as they say of the
is all a wistful incarnation of the ghost that will alley of chestnut-trees which leads down past
Choosing a table not far from mine, which salmon, and as certain to drift back to the sea the Speke monument to the Serpentine - a
sometimes visit even the sanest soul, with the
had, as It were, a certain strategic value, he at the appointed time. On that couple bending tall, burly, bearded man, and a white wisp of
words: Death! And then?
drew her chair back for her, and down they their heads together, morals and prophecies â birL There was nothing in any way remark­
were as little likely to take effect as a sleet On such a day there is no refuge. It does
sat. I could not hear their talk, but I could able about them; the man just an ordinary
watch them, and knew as well as if they had shower on the inevitable march of Spring. not seem worth while to take interest in a world
touched with mortality, it is even impossible to business type, the girl, probably.a governess.
told me in so many words that this was their I thought of what was in store - for hlfti, the And they sat so motionless, talking in such
first stolen meeting. That first meeting, which differentiate between the prosperous and the
hours of waiting with his heart in his mouth, unfortunate; for the pleasures and pains of the low voices, that I had quite forgotten them; for
must not be seen, or rather the first meeting tortured by not knowing whether she would oh that day, the tide of interest in one's fellow
that both felt must not be seen - a very body, riches and destitution, seem like twin
come, or why she did not come. And for her sisters in the presence of that rustling of dead creatures was at low ebb. But suddenly I be­
different thing. They had stepped in their own tţie hours of doubt: "Does he really love me? came conscious that they had risen. Half-hid­
minds over the unmarked boundary of leaves. The pale candles of life are flickering,
He cannot really love mel" The stolen waiting to resign, and join darkness. den by the trunck of the chestnut-tree, whose
convention, it was a moment that had
meetings, whose rapture has gone almost as few broad leaves were so like hands stretched
perphaps been months in coming, the On such a day the sky is the greatest
come, in thought of the parting; the partings out to the pale sunlight, they stood close
preliminary moment that in each love affair comfort a man can have; for though he feels
themselves - the tearing asunder of eyes, the together, indifferent to my presence; and
comes only once, and makes all the after terribly that it will never part, and let his eyes
terrible blank emptiness in the heart; and the there was that in the way they were looking at
poignancy so easy. peer on and on till they see the top of eternity,
beginning of. waiting again. And then for her, each other which made, one's heart ache.
Their eyes told the whole story - hers the excuses for going out, for secrecy, for still it is high, free, has a semblance of Deep down in the eyes of both, life was surely
restlessly watchful of all around, with sudden solitude. And for him, the journeys past the immortality, and perhaps is made up of all the dying - d y i n g quietly as ever were leaves just
clingings to his; and his. with their attempt at house after dark to see the lights in the spirit breath that has abandoned dead leaves about to fall. And I knew, as certainly as
composure, and obvious devotion. And it was windows, to judge from them what was going and the corpses of men. though all their little history had been made
psychologically amusing to see the difference on; and the cold perspirations, and furies of On such a day, when love, like a dis-

108 109
round me, the pursuing rustle of my dog,
plain, that this was a last meeting. Some fatal enough what partings were like, with no one wilderness of grey air. But tough I could not
padding in leaf-mortality, creeping along
force was severing them, and though neither see them except one indifferent stranger and s e e it I knew it was there, that kiss for ever
a spaniel dog stirring the dead leaves with its imprinted on the pale sunlight. And I hunted behind.
confessed, both knew that is was for ever.
long black nose - here they could try once f o r it desiring its warmth oh this day that was
1909.
"And you'll write to me?" .
"And when I come back?" again to forget. like the death of love. I could not find it, and
But the words were spoken as though all Whatever their poor story - commonplace slowly walked home, the chill scents dying
words had the same lack of meaning to two and little noble in the world's eye - they, thus t h e Consummation
desperate hearts each trying to comfort the clinging together, in their love and in the Maupassant; and another called him a
other. From their talk it was clear that they presence of its death, were symbolic of that ■ About 1889 there lived, in London a man
second Rudyard Kipling. He was greatly
were not man and wife, but it was certain too, autumn day, touched with mortality, when all j named Harrison, of an amiable and perverse
encouraged, but, being by nature modest, he
by the way they touched and looked at one things seemed to love, and yet lofee love, and j disposition. One morning, at Charing Cross
merely wrote to the publisher enquiring what
another, that this was the parting of those who pass out into nothingness. There was no \ Station, a lady in whom he was interested said
he thought of a second edition. His publisher
had been lovers; the least of their looks and statue in all those Gardens like this dark, pitiful \ to him: replied with an estimate, mentioning casually
touches was full of passion, quivering, alive. group of two blotted into each other's arms, f "But Mr. Harrison, why don't you write'? that he had already sold about four hundred
The girl had a little gold crucifix bound on her trying for a last .moment to crush sorrow to j You are just the person!" copies. Harrison referred to his cheque book
breast, and while the man talked, his thick death within the prison of their joined lips. . I Harrison saw that he was, and at the end and saw that the first edition had been a
fingers kept playing with it, turning it over and But when that kiss was over - what then? J of two years had produced eleven short thousand copies. He replied, therefore, that
over, evidently without knowing what they Would they have courage to turn and walk 1 stories, with two of which he was not he would wait. He waited, and at the end of six
were handling. She wore, too, a narrow band different ways, leaving their hearts hanging j particularly pleased, but as he naturally did months wrote again. The publisher replied
of rubycoloured velvet at her neck; and when here'in the air, framed by the sparse, wân | not like to waste them, he put them with the that he had now sold four hundred and three
he stroked it, her eyes, of that pale blue the leaves, and taking away, instead, within each ijj others and sent them all to a publisher. In the copies, but that, as Mr. Harrison had at
colour of flax flowers, darkened as if with de­ of them a little hollow of rustling sound? I course of time he received from the publisher present an unknown name, he did not advise
light. Her face, which was rather foreign-look­ They had not that courage. They went :| a letter saying that for a certain consideration a second edition: there was no market for
ing, with its cheek-bones and ashen hair, had together, their arms listless the man trying to I or commission he would be prepared to short stories. These had, however, been so
something of the wilted whiteness of a flower, bear himself indifferently, the girl crying ever | undertake the risk of publishing these stories well received that be recommended Mr.
turned up to him, and her hands, stroking and so quietly. And as they came nearer and I upon Harrison's incurring all the expenses. Harrison to write a long story. The book was
twisting at his sleeves, could no more keep nearer to the. Gate, they walked always slower, This pleased Harrison who, feeling that no without doubt a success, so far as a book of
still than her rapid, whispering voice with its till they had passed through it, and stood still : j time should be wasted in making his "work" short stories could ever be a success... He
little un-English accent. And he - that burly on the edge of the pavement And as though, 1 public, wrote desiring the publisher to put the sent Harrison a small cheque, and a large
fellow - it was queer to see the twitching and indeed, they had left their hearts clinging in * matter in hand. The publisher replied to this number of reviews which Harrison had
quivering of his face, as though all the the air of the Gardens, evermore to haunt J with an estimate and an agreement, to which already received.
memories common to these two were trying under those trees, they hardly even touched ! Harrison responded with a cheque. The Harrison decided not to have a second
to break through the thick mask of his flesh. one another, but with one long, pitiful look, publisher answered at once with a polite letter, edition, but to rest upon his succes d'estime.
It must have been something very fateful to parted. suggesting that for Harrison's advantage a All his relations were extremely pleased, and
drag them apart in the full tide of their pas­ The sky had changed. It was still high, but \ certain additional sum should be spent on almost immediately he started writing his long
sion; or was this perhaps only one more of as grey as a dove's wing; sunless, com- \ advertisements. Harrison saw the point of this story. Now it happened that among Harrison's
those most pitiful of all episodes, when the pounded of unshed tears. And a little cold, directly, and replied with another cheque - friends was a man. of genius, who sent
twin grim facts of money and reputation have talking wind had risen, so that when a leaf fell, knowing that between gentlemen there could Harrison a letter.
tramped in on love? It was hard to tell which it fled away, turned over, fluttered, and be no question of money. "I had no idea," he said, "that you could
was the stronger emotion on those faces so dropped. In this wind people hurried as In due time the book appeared. It was write like this; of course, my dear fellow, the
close to one another, pity for self, or pity for though it were telling them things they wished called "In the Track of the Stars" by Cuthbert stories are not 'done'; there is riot doubt about
the other heart, about to be left lonely, to be hot to hear; and the numbers of little birds Harrison; and within a fortnight Harrison it, they are not 'done.' But you have plenty of
bereft of its little share of immortality. balancing on the bared boughs seemed very began to receive reviews. He read them with time; you are young, and I see that you can
And then, without even a glance round to silent; one could not tell whether they were an extraordinary pleasure, for they were full of do things. Come down here and let us have a
see if anyone were looking, they clung happy. discriminating flattery. One asked if he were a talk about what you are at now".
together. There could - t h e y felt - b e no doing "Lancelot in disguise". Two Liberal papers On receiving this Harrison wasted no time,
In the alley of chestnut-trees I tried to find
that in the street or at the railway-station; but described the stories as masterpieces; one but went down. The man of genius, on a
the place where those two hearts had been
here, in shadow, under trees that knew well compared them to the best things in Poe and
left. The wind had blown over, it was lost in the
111
110
summer's afternoon, pointed out how the At the end of three weeks Harrison began of the Stars," in which he had shown such wonderfully good," he said, however, to his
stories were not "done". to receive reviews. They were mixed. One promise of "completely hitting the public wife, and he made her read it.
"They show a feeling for outside drama," complained that there was not enought plot; taste". Indeed, about this time he began to Meanwhile, the man of genius wired
said he, "but there is none of the real drama another, fortunately by the same post, that pave dreams of abandoning the sources of saying: "Am going to write to you about your
of psychology." there was too much plot. The general his private income and living the true literary book. Positively am, but have lumbago and
Harrison showed him his reviews. He left tendency was to regret that the author of "In life. He had not many reviews, and began his cannot hold pen."
the man of genius on the following day with a the Track of the Stars" had not fulfilled the fourth book. . Harrison never received any letter, but the
certain sensation of soreness. In the course hopes raised by his first book, in which he had He was two years writing this "work", which critic received one saying: "Can you read it? I
of a few weeks, however, the soreness wore shown such promise of completely hitting the he called "A Lost Man" and dedicated to the can't. Altogether over 'done.'"
off, and the words of the man of genius began public taste. This might have depressed critic. He sent a presentation copy to the man Harrison was elated. His new publisher
to bear fruit, and at the end of two months Harrison had he not received a letter from the of genius, from whom he received an almost was not. He wrote in a peevish strain, saying
Harrison wrote: man of genius couched in these terms: Immediate reply: there was absolutely no sale. Mr. Harrison
"You are quite right-the stories were not "My dear fellow, I am more pleased than I "My dear fellow, it is amazing, really must take care what he was doing or he would
'done.' I think, however, that I am now on the can say. I am now more than ever convinced amazing how you progress! Who would ever exhaust his public, and enclosing a solitary
right path." that you can do things." imagine you were the same man that wrote 'In review, which said amongst other things:
At the end of another year, after submitting Harrison at once began a third book. the Track of the Stars'; yet I pique myself on "This book may be very fine art, too fine
it once or twice to the man of genius, he Owing to the unfortunate postponement of the fact that even in your first book I spotted altogether. We found it dull."
finished his second book, and called it "John his royalty he did not receive anything from . that you could do things. Ah! - 1 wish I could Harrison went abroad, and began his sixth
Endacott." his second book. The publisher sold three write like" you! 'A Lost Man' is wonderfully book. He named it "The Consummation", and
He sent it to the publisher with the request hundred copies. During the period (eighteen good." worked at it in hermit-like solitude; in It, for the
that he would consider its publication on a months) that he was writing his third book the The man of genius was quite sincere in • first time, he satisfied himself. He wrote it, as
royalty. In rather more than the ordinary man of genius introduced Harrison to a critic, these remarks, which he wrote after perusing it were, with his heart's blood, with an almost
course of time the publisher replied, that in his with the words: "You may rely on his the first, six chapters. He never, indeed, bitter delight. And he ofter smiled to himself
opinion (a lay one) "John Endacott" didn't judgment". actually finished reading the book - he felt so as he thought how with his first book he had
quite fulfil the remarkable promise of Mr. While to the critic he said: "I tell you, this tired, as if Harrison had exhausted him - but so nearly hit the public taste; and how of his
Harrison's first book; and, to show Harrison fellow can do things." he always alluded to it as "wonderfully good", fourth the critic had said: "This is art. I doubt
his perfect honesty, he enclosed an extract just as if he really had finished it. if you will ever do anything better than this."
The critic was good to Harrison, who, as
from the "reader's" opinion, which stated that Harrison sent another copy to the critic, How far away they seemed! Ah! this book was
before said, was of an amiable disposition.
Mr. Harrison had" fallen between the stools of who wrote a genuinely warm letter, saying that Indeed the "consummation" devoutly to be
When he had finished his third book, he wished.
art and the British public." Much against the he, Harrison, had "achieved" it at last. "This,"
dedicated it to the man of genius and called it
publisher's personal feelings, therefore, the he said, "is art. I doubt If you will ever do In the course of time he returned to
"Summer."
publisher considered that he could only anything better than this...". England and he finished the book. The day
"My dear fellow," wrote the man of genius, after it was finished he took the manuscript
undertake the risk in the then bad condition of Harrison at once commenced his fifth
when he received his copy, "it is goodl" There and, going to a secluded spot, lay down on
trade - if Mr. Harrison would guarantee the book.
is no more to be said about it; it is goodl I read the grass to read it quietly through. He read
expenses. He was more than three years upon this
it with indescribable pleasure." three chapters, and, putting the remainder
Harrison hardened his heart, and replied new "work," and called it "A Pilgrimage."
On the same day Harrison received a letter ddwn, sat with his head buried in his hands.
that he was not prepared to guarantee the There was a good deal of difficulty in getting
from the critic which contained the following: "Yes," he thought, "I have done it at last. It
expenses. Upon which the publisher returned it published. Two days after it appeared,
"Yes, it's undoubtedly an advance. It's not is good, wonderfully good!" and for two hours
his manuscript, saying that in his opinion (a however, the critic wrote to Harrison: "I cannot
quite Art, but it's a great advance!" he sat like that, with his head in his hands. He
lay one) Mr. Harrison was taking the wrong tell you," he said, "how very good I think your
turning, which he (the publisher) greatly Harrison was considerably encouraged. new book. It is perhaps stronger than 'A Lost had indeed exhausted his public. It was too
regretted, for he had much appreciated the The same publisher brought out the book, and Man,' perhaps more original. If anything it is good - he 0017/0" not read it himself!
pleasant relations which had always existed sold quite two hundred copies; but he wrote too - 1 have not finished it yet, but I've written Returning, he placed the manuscript in a
between them. rather dolefully to Harrison, saying that the off at once to let you know." drawer. He never wrote another word.
public demand seemed "almost exhausted". As a matter of fact, he never finished the
Harrison sent the book to a younger 1904.
Recognising the fact that comparisons are book. He could not - it was too - ... - ! "It's
publisher who accepted it on a postponed
odious, Harrison refrained from comparing
royalty. It appeared.
the sale of the book with that of "In the Track

112 113

c (I - Bten.i(ii de traducvrc
n0 head, that he wasn't going to give her his fallen on his feet in Buenos Ayres, he said, and
37. JAMES JOYCE had come over to the old country just for a
na rd-earned money to throw about the
Eveline streets, and much more, for he was usually holiday. Of course,, her father had found out
She sat at the window watching the photograph to a visitor herfather used to pass fairly bad on Saturday night. In the end he the affair and had forbidden her to have any­
evening invade the avenue. Her head was it with a casual word: would give her the money and ask her had she thing to say to him.
leaned against the window curtains, and in her 'He is in Melbourne now.' any intention of buying Sunday's dinner. Then M know these sailor chaps,' he said.
nostrils was the odour of dusty cretonne. She She had consented to go away, to leave she had to rush out as quickly as she could One day he had quarrelled with Frank, and
was tired. her.home. Was that wise? She tried to. weigh and do her marketing, holding her black after that she had to meet her lover secretly.
Few people passed. The man out of the each side of the question. In her home anyway leather purse tightly in her hand as she el­ The evening deepened in the avenue. The
last house passed on his way home; she she had shelter and food; she had those bowed her way through the crowds and white of two letters in her lap grew indistinct.
heard his footsteps clacking along the whom she had known all her life about her. Of returning home late under her load of One was to Harry; the other was to her father.
concrete pavement and afterwards crunching course she had to work hard, both in the provisions. She had hard work to keep the Ernest had been her favourite, but she liked
on the cinder path before the new red houses. house and at business. What would they say
house together and to see that the two young Harry too. Herfather was becoming old lately,
O ne time there used to be a field there in which of her in the Stores when they found out that
they used, to play every evening with other children who had been left to her charge went she noticed; he would miss her. Sometimes
she had run away with a fellow? Say she was
people's children. Then a man from Belfast a fool, perhaps; and her place would be filled to school regularly, and got their meals he could be very nice. Not long before, when
bought the field and built houses in i t - not.like up by advertisement. Miss Gavan would be regularly. It was hard work - a hard life - but she had been laid up for a day, he had read
their little brown houses, but bright brick glad. She had always had an edge on her; now that she was about to leave it she did not her out a ghost story and made toast for her
houses with shining roofs. The children of the especially whenever there were people find it a wholly undesirable life. at the fire. Another day, when their mother was
avenue used to play together in that field - the listening. . • , She was about to explore another life with . alive, they had all gone for a picnic to the Hill
bevines, the Waters, the Dunns, little Keogh 'Miss Hill, don't you see these ladies are (frank. Frank was very kind, manly, open- of Howth. She remembered her father putting
the cripple, she and her brothers and sisters. waiting?' hearted. She was to go away with him by the on her mother's bonnet to make the children
Ernest, however, never played: he was too 'Look lively, Miss Hill, please.' nightboat to be his wife and to live with him in laugh.
grown .up. Her father used ofter to hunt them She would not cry many tears at leaving Buenoş Ayres, where he had a home waiting Her time was running out, but she con­
in out of the field with his blackthorn stick; but for her. How well she remembered the first tinued to sit by the window leaning her head
the Stores.
usually little Keogh used to keep nix and call time she had seen him; he was lodging in a
But in her new home, in a distant unknown against the window curtain, inhaling the odour
out when he saw her father coming. Still they house on the main road where she used to
country, it would not be like that. Then she of dusty cretonne. Down far in the avenue she
seemed to have been rather happy then. Her visit. It seemed a few weeks ago. He.was
would be married - she, Eveline. People could hear a street organ playing. She knew
father was not so bad then; and besides, her standing at the gate, his peaked cap pushed
would treat her., with, respect then. She would the air. Strange that it should come that very
mother was alive. That was a long time ago;
not be treated as her mother had been. Even back on his head and his hair tumbled forward night to remind her of the promise to her
she and her brothers and sisters were all
now, though she was over nineteen, she over a face of bronze.,Then they had come to mother, her promise to keep the home
grown up; her mother was dead. Tizzie Dunn
sometimes felt herself in danger of her father's know each other. He used to meet her outside together as long as she could. She remem­
was dead, too, and.the Waters had gone back
to England. Everything changes: Now she violence. She knew it was that that had given the Stores every evening and see her home. bered the last night of her mother's illness;
was going to go away like the others, to leave her the palpitations. When they were growing He took her to see The Bohemian Girl and she she was again in the close, dark room at the
her home. up he had never gone for her, like he used to felt elated as she sat in an unaccustomed part other side of the hall and outside she heard a
Home! 'She looked round the room, go for Harry and Ernest, because she was a 6f the theatre with him. He was awfully fond of melancholy air of Italy. The organ-player had
reviewing all its familiar objects which she had girl; but latterly he had begun to threaten her music and sang a little. People knew that they been ordered to go away and given sixpence.
dusted once a week for so many years, and say what he would do to her only for her were courting, and, when he sang about the She remembered her father strutting back into
wondering where on earth all the dust came dead mother's sake. And ribw she had lass that loves a sailor, she always felt pleas­ the sick-room saying:
from. Perhaps she would never see again nobody to protect her, Ernest was dead and antly confused. He used to call her Poppens 'Damned Italians! Coming over here!'
those familiar objects from which she had Harry, who was in the church decorating busi­ but of fun. First of all it had been an excitement
As she mused the pitiful vision of her
never dreamed of being divided. And yet ness,'was nearly always down some-where In for her to have a fellow and then she had
mother's life laid its spell on the very quick of
during all those years she had never found but the country. Besides, the Invariable squabble begun to like him. He had tales of distant
the name of the priest whose yellowing her being - that life of commonplace
for money on Saturday nights had begun to Countries. He had started as a deck boy at a
photograph hung on the wall above the sacrifices closing in final craziness. She
weary her unspeakably. She always gave her pound a month on a ship of the Allan Line
broken harmonium beside the coloured print trembled as she heard again h ^ mother's
entire wages - seven shillings - and Harry going out to Canada. He told'her the names
of the promises made to Blessed Margaret voice saying constantly with , ^ ® s h i n s i s "
always sent up what he could, but the trouble of the ships he had been on. He had sailed
Mary Alacoque. He had been a school friend was to get any money from her father. He said through the Straits of Magellan and he told her
of her father. Whenever he showed the she used to squander the money, that she had 'Derevaun Seraun! Derevaun^Seraun!'
stories of the terrible Patagonians. He had

114 115
She stood up in a sudden impulse of terror. unhappy? She had a right to happiness. Frank to struggle against fortune, this being the darkest and narrowest streets and, as he
Escape! She must escape! Frank would save would take her in his arms, fold her in his walked boldly forward, the silence that was
burden of wisdom which the ages had
her. He would give her life, perhaps love, too. arms. He would save her. spread about his footsteps troubled him; the
bequeathed to him.
But she wanted to live. Why should she be wandering, silent figures troubled him; and at
He remembered the books of poetry upon
* his shelves at home. He had bought them in times a sound of low fugitive laughter made
his bachelor days and many an evening, as him tremble like a leaf.
She stood among the swaying crowd in the A bell clanged upon her heart. She felt him
station at the North Wall. He held her hand and seize her hand: he sat in the little room off the hall, he had He turned to the right towards Capel Street.
she knew that he was speaking to her, saying been tempted to take one down from the Ignatius Gallaher on the London Press! Who
'Come!'
something about the passage over and over bookshelf and read out something to his wife. would have thought it possible eight years
All the seas of the world tumbled about her But shyness had always held him back; and before? Still, now that he reviewed the past,
again. The station was full of soldiers with heart. He was drawing her into'them: he would
brown baggages. Through the wide doors of so the books had remained on their shelves. Little Chandler could remember many signs of
drown her. She gripped with both hands at the future greatness in his friend. People used to
the sheds she caught a glimpse of the black At times he repeated lines to himself and this
iron railing. say that Ignatius Gallaher was wild. Of course,
mass of the boat, lying in beside the quay wall, consoled him.
'Cornel* he did mix with a rakish set of fellows at that
with illumined portholes. She answered noth­ When his hour had struck he stood up and
ing. She felt her cheek pale and cold and, out No! No! No! It was impossible. Her hands took leave of his desk and of his fellow-clerks time; drank freely and borrowed money on all
of a maze of distress, she prayed to God to clutched the iron in frenzy. Amid the seas she'! punctiliously. He emerged from under the sides. In the end he had got mixed up in some
direct her, to show her what was her duty. The sent a cry of anguish. feudal arch of the King's Inns, a neat modest shady affair, some money transaction: at
?|
boat blew a long mournful whistle into the 'Eveline! Evvy!' i figure, and walked swiftly down Henrietta least, that was one version of his flight. But
mist. If she went, tomorrow she would be on He rushed b e y o n d the barrier a n d called to Street. The golden sunset was waning and the nobody denied him talent. There was always
the sea with Frank, steaming towards Buenos her to follow. He was s h o u t e d at to g o o n , but âir had grown sharp. A horde of grimy children a certain... something in Ignatius Gallaher that
Ayres. Their passage had been booked. he still called to her. She set her white face to populated the street. They stood or ran in the impressed you in spite of yourself. Even when
Could she still draw back after all he had done him, passive, like a helpless animal. Her eyes roadway, or crawled up the steps before the he was out at.elbows and at his wits' endfor
for her? Her distress awoke a nausea in her g a v e him no sign of love or farewell or gaping doors, or squatted like mice upon the money he kept up a bold face. Little Chandler
body and she kept moving her lips in'silent recognition. thresholds. Little Chandler gave them no remembered (and the remembrance brought
fervent prayer. thought. He picked his was deftly through all a slight flush of pride to his cheek) one of
that minute vermin-like life and under the Ignatius Gallaher's sayings when he was in a
A Little Cloud shadow of the gaunt spectral mansions in tight corner:
Eight years before he had seen his friend half-moons of his nails were perfect, and which the old nobility of Dublin had roistered. 'Half-time now, boys,' he used to say light-
off at the North Wall and wished him God­ when he smiled you caught a glimpse of a row No memory of the past touched him, for his heartedly. 'Where's my considering cap?'
speed. Gallaher had got on. You could tell that of childish white teeth. mind was full of a present joy. That was Ignatius Gallaher all out; and,
at once by his travelled air, his well-cut tweed h
He had never been in Corless's but he damn it, you couldn't but admire him for it.
suit, and fearless accent. Few fellows had As he sat at his desk in the King's Inns he
knew the value of the name..He knew that Little Chandler quickened his pace. For the
talents like his, and fewer still could remain thought what changes those eight years had
people went there after the theatre to eat first time in his life he felt himself superior to
unspoiled by such success. Gallaher's heart brought. The friend whom he had knowţt
oysters and drink liqueurs; and he had heard the people he passed. For the first time his
was in the right place and he had deserved to under a shabby and necessitous guise had
that the waiters there spoke French and Ger­ soul revolted against the dull inelegance of
win. It was something to have a friend like that. become a brilliant figure on the London Press.
man. Walking swiftly by at night he had seen Capel Street. There was no doubt about it: if
He turned often from his tiresome Writing to
Little Chandler's thoughts ever since cabs drawn up before the door and richly- you wanted to succeed you had to go away.
gaze out of the office window. The glow of a
lunch-time had been of. his meeting with dressed ladies, escorted by cavaliers, alight You could do nothing in Dublin. As he crossed
late autumn sunset covered the grass plots
Gallaher, of Gallaher's invitation, and of the and enter quickly. They wore noisy dresses Grattan Bridge he looked down the river
and walks. It cast a shower of kindly dust on
great city London where Gallaher lived. He and many wraps. Their faces were powdered towards the lower quays and pitied the poor
the untidy nurses and decrepit old men who,
was called Little Chandler because, though he and they caught up their dresses, when they stunted houses. They seemed to him a band
drowsed on the benches; it flickered upon al|
was but slightly under the average stature, he touched earth. He had always passed without of tramps, huddled together along the river-
the moving figures - on the children who ran
gave one the idea of being a little man. His turning his head to look. It was his habit to banks, their old coats covered with dust and
screaming along the gravel paths and on,
hands were white and small, his frame was walk swiftly i n the street even by day, and soot, stupefied by the panorama of sunset
everyone who passed through the gardens,
fragile, his voice was quiet and his manners whenever he found himself in the city late at and waiting for the first chill of night to bid
He watched the scene and thought of life; ancţ
were refined. He took the greatest care of his night he hurried on his way apprehensively them arise, shake themselves and. begone.
(as always happened when he thought oflife|
fair silken hair and moustache, and used and excitedly. Sometimes, however, he He wondered whether he could write a poem
he became sad. A gentle melancholy took
perfume discreetly on his handkerchief. The courted the causes of his fear. He chose the to express his idea. Perhaps/Gallaher might
possession of him. He felt how useless it was
116 "H 117.
Chandler modestly. 'An odd half-one or so 'I've been to the Moulin Rouge,' Ignatius
be able to get into some London paper for he felt that the people were observing him
when I meet any of the old crowd; that's all.' Gallaher continued when the barman had
him. Could he write something original? He curiously. He glanced quickly to right and left
(frowning slightly to make his errand appear 'Ah well,' said Ignatius Gallaher cheerfully, removed their glasses, 'and I've been to all the
was not sure what idea he wished to express,
serious), but when his sight cleared a little he Bohemian cafes. Hot stuff! Not for a pious
but the thought that a poetic moment had 'here's to us and to old times and old
saw that nobody had turned to look at him: chap like you, Tommy.'
touched him took life within him like an infant acquaintance.'
hope. He stepped onward bravely. and there, sure enough, was Ignatius Gallaher Little Chandler said nothing until the
They clinked glasses and drank the toast.
leaning with his back against the counter and barman returned with two glasses; then he
Every step brought him nearer to London, 'I met some of the old gang today,' said
his feet planted far apart. touched his friend's glass lightly and
farther from his own sober inartistic life. A light Ignatius Gallaher. 'O'Hara seems to be in a
reciprocated the former toast. He was
began to tremble on the horizon of his mind. 'Hallo, Tommy, old hero, here you are! bad way. What's he doing?'
beginning to feel somewhat disillusioned.
He was not so old - thirty-two. His tempera­ What is it to be? What will you tyave? I'm taking 'Nothing,' said Little Chandler. 'He's gone Gallaher's accent and way of expressing
ment might be said to be just at the point of whisky: better stuff than we get across the to the dogs.' himself did not please him. There was some
maturity. There were so many different moods water. Soda? Lithia? No mineral? I'm the 'I met him one night in London and he
and impressions that he wished to express in same. Spoils the flavour... Here, gargon, bring thing vulgar in his friend which he had not
seemed to be very flush... Poor O'Hara! observed before. But perphaps it was only the
verse. He felt them within him. He tried to us two halves of malt whisky, like a good
Booze, I suppose?' result of living in London amid the bustle and
Weigh his soul to see if it was a poet's soul. fellow... Well, and how have you been pulling
'Other things, too' said Little Chandler competition of the Press. The old personal
Melancholy was the dominant note of his along since I saw you last? Dear God, how old
shortly. charm was still there under this new gaudy
temperament, he thought, but it was a we're getting! Do you see any signs of ageing
melancholy tempered by recurrences of faith in me - eh, what? A little grey and thin on the Ignatius Gallaher laughed. manner. And, after all, Gallaher had lived, he
and resignation and simple joy. If he could top-what?' Tommy,' he said, 'I see you haven't had seen the world. Little Chandler looked at
give expression to it in a book of poems per­ changed an atom. You're the very same his friend enviously.
Ignatius Gallaher took off his hat and
haps men would listen. He would never be serious person that used to lecture me on 'Everything in Paris is gay, 'said Ignatius
displayed a large closely- cropped head. His
popular: he saw that. He could not sway the Sunday mornings when I had a sore head and Gallaher. 'They believe in enjoying life - and
face was heavy, pale, and clean-haven. Hte
crowd, but he might appeal to a little circle of a fur on my tongue. You'd want to knock about don't you think they're right? If you want to
eyes, which were of bluish slate-colour,
kindred minds. The Enghish critics, perhaps, relieved his unhealthy pallor and shone oul a bit in the world. Have you never been enjoy yourself properly you must go to Paris.
would recognize him as one of the Celtic plainly above the vivid orange tie he wore: anywhere even for a trip?' And, mind you, they've a great feeling for the
school by reason of the melancholy tone of Between these rival features the lips appeared 'I've been to the Isle of Man,' said Little Irish there: When they heard I was from Ireland
his poems; besides that, he would put in al­ very long and shapeless and colourless. He Chandler. they were ready to eat me, man.'
lusions. He began to invent sentences and bejit his head and felt with two sympathetic Ignatius Gallaher laughed. Little Chandler took four or five sips from
phrases from the notice which his book Would fingers the thin hair at the crown. Little his glass.
'The Isle of Man!' he said. 'Go'to London
get. 'Mr. Chandler has the gift of easy and Chandler shook his head as a denial. Ignatius Tell me,'he said, 'is it true that Paris is so...
or Paris: Paris, for choice. That'd do you
graceful verse'... 'A wistful sadness pervades Gallaher put on his hat again. immoral as they say?'
good.'
these poems...' 'The Celtic note'. It was a pity Ignatius Gallaher made a catholic gesture
'It pulls you down,' he said. 'Press life: 'Have you a seen.Paris?'
his name was not more Irish-looking. Perhaps
Always hurry and scurry, looking for copy and/ 'I should think I have! I've knocked about with his right arm.
it would be better to insert his mother's name
sometimes not finding it; and then, always to there a little.' 'Every place is immoral,' he said. 'Of
before the surname: Thomas Malone
have something new in your stuff. Damn 'And is it really so beautiful as they say?' course you do find spicy bits in Paris. Go to
Chandler; or better still: T. Malone Chandler.
proofs and printers, I say, for a few days. I'm asked Little Chandler. * one of the student's balls, for instance. That's
He would, speak to Gallaher about it.
deuced glad, I can tell you, to get back to the He sipped a little of his drink while Ignatius lively, if you like, when the cocottes begin to
He pursued his reverie so ardently that he old country. Does a fellow good, a bit of a let themselves loose. You know what they are,
Gallaher finished his boldly.
passed his street and had to turn back. As he holiday. I feel a ton better since I landed again I suppose?'
'Beautiful?' said Ignatius Gallaher, pausing
came near Corless's his former agitation in dear, dirty Dublin... Here you are, Tommy; 'I've heard of them,' said Little Chandler.
on the word and on the flavour of his drink.
began to overmaster him and he halted before Water? Say when.' Ignatius Gallaher drank of his whisky and
'It's not so beautiful, you know. Of course,- it
the door in indecision. Finally he opened the Little Chandler allowed his whisky to be is beautiful... But it's the life of Paris; that's the shook his head.
door and entered. very much diluted. thing. Ah, there's no city like Paris for gaiety, 'Ah', he said, 'you may say what you like.
The light and noise of the bar held him at 'You don't know what's good' for you, my movement, excitement...' There's no woman like the Parisienne - f o r
the doorway for a few moments. He looked boy,' said Ignatius Gallaher. 'I drink mine Little Chandler finished his whisky and, style, for go.'
about him, but his sight was confused by the neat.' after some trouble, succeeded in catching 'Then it is an immoral city,' said Little
shining of many red and green wine-glasses. 'I drink very little as a rule,' said Little the barman's eye. He ordered the same again. Chandler, with timid insistence - 'I mean,
The bar seemed to him to be full of people and
119
118
compared with London or Dublin?' it? You can't help having a certain feeling for considerately. 'Next year I may take a little skip The barman brought their drinks. Little
'London!' said Ignatius Gallaher. You ask it. That's human nature... But tell me over here now that I've broken the ice. It's only Chandler pushed one glass towards his friend
Hogan, my boy. I showed him a bit about something about yourself. Hogan told me you a pleasure deferred.' and took up the other boldly.
London when he was over there. He'd open had... tasted, the joys of connubial bliss. Two 'Very well,' said Little Chandler, 'the next 'Who knows?' he said, as they lifted their
your eye... I say, Tommy, don't make punch years ago, wasn't it?1 time you come we must have an evening glasses. 'When you come next year I may
of that whisky: liquor up.* Little Chandler blushed and smiled. together. That's agreed now, isn't it?' have the pleasure of wishing long life and
'No, really...' 'Yes,' he said. 'I was married last May 'Yes, that's agreed,' said Ignatius Gallaher. happiness to Mr. and Mrs Ignatius Gallaher.'
'O, come on, another one won't do you any twelve months.' 'Next year if I come parole d'honneur.' Ignatius Gallaher in the act of drinking
harm. What is it? The same again, I suppose?' 'I hope it's not too late in the day to offer 'And to clinch the bargain,' said Little closed one eye expressively over the rim of
•Well... all right.' my best wishes,' said Ignatius* Gallaher. 'I Chandler, 'we'll just have one more now.' his glass. When he had drunk he smacked his
'Frangois, the same again... Will you didn't know your address or I'd have done so Ignatius Gallaher took out a targe gold lips decisively, set down his glass and said:
smoke, Tommy?' at the time.' watch and looked at it. 'No blooming fear of that, my boy. I'm
Ignatius Gallaher produced his cigar-case. He extended his hand, which Little going to have my fling first and see a bit of life
'Is it to be the last?' he said. 'Because, you
The two friends lit their cigars and puffed at Chandler took. and the world before I put my head in the sack
know, I have an a. p.*
them in silence until their drinks were served. 'Weel, Tommy,' ha said, 'I wish you and - i f I ever do.'
'O. yes, positively,' said Little Chandler.
'I'll tell you my opinion,' said Ignatius yours every joy in life, old chap, and tons of 'Some day you will.' said Little Chandler
'Very well, then,' said Ignatius Gallaher, 'let
Gallaher, emerging after some time from the money, and may you never die till I shoot you. calmly.
us have another one as a deoc an deirus -
clouds of smoke in which he had taken refuge, And that's.the wish of a sincere friend, an old Ignatius Gallaher turned his orange tie and
that's good vernacular for a small whisky, I
'it's a rum world. Talk of immorality! I've heard friend. You know that?' slate-blue eyes full upon his friend.
believe.'
of cases - what am I saying? - I've known 'I know that,' said Little Chandler. 'You think so?' he said.
Little Chandler ordered the drinks. The
them; cases of... immorality...' 'Any youngsters?' said Ignatius Gallaher. 'You'll put your head in the sack,' repeated
blush which had risen to his face, a few
Ignatius Gallaher puffed thoughtfully at his Little Chandler blushed again. Little Chandler stoutly like everyone else if you
moments before was establishing itself. A
cigar and then, in a calm historian's tone, he 'We have one child,' he said. can find the girl.'
trifle made him blush at any time; and now he
proceeded to sketch for his friend some 'Son or daughter?' felt warm and excited. Three small whiskies He had slightly emphasized his tone, and
pictures of the corruption which was rife 'A little boy.' had gone to his head and Gallaher's strong he was aware that he had betrayed himself;
abroad. He summarized the vices of many cigar had confused his mind, for he was a but, though the colour had heightened in his
capitals and seemed inclined to award the Ignatius Gallaher slapped his friend cheek, he did not flinch from his friend's gaze.
delicate and abstinent person. The adventure
palm to Berlin. Some things he could not sonorously on the back. Ignatius Gallaher watched him for a few
cf meeting Gallaher after eight years, of
vouch for (his friends had told him), but of 'Bravo,' he said, 'I wouldn't doubt you, finding with Gallaher in Corless's surrounded moments and then said:
others he had personal experience. He spared Tommy.' by lights and noise, of listening to Gallaher's 'If ever it occurs, you may bet your bottom
neither rank nor caste. He revealed many of Little Chandler smiled, looked confusedly stories and of sharing for a brief space dollar there'll be no mooning and spooning
the secrets of religious houses on the at his glass and bit his lower lip with three Gallaher's vagrant and triumphant life, upset about it. I mean to marry money. She'll have
Continent and described some of the childishly white front teeth. the equipoise of his sensitive nature. He felt a good fat account at the bank or she won't
practices which were fashionable in high 'I hope you'll spend an evening with us,' he acutely the contrast between his own life and do for me.'
society, and ended by telling, with details, a said, 'before you go back. My Wife will be his friend's, and it seemed to him unjust. Little Chandler shook his head.
story about an English duchess - a story delighted to meet you. We can have â little Gallaher was his inferior in birth and 'Why, man alive,' said Ignatius Gallaher,
which he knew to be true. Little Chandler was music and ...' education.. He was sure that he could do vehemently, 'do you know what it is? I've only
astonished. something better than his friend had ever
'Thanks awfully, old chap,' said Ignatius to say the word and tomorrow I can have the
'Ah, well,' said Ignatius Gallaher, 'here we Gallaher, 'I'm sorry we didn't meet earlier. But done, orcould everdo, something higherthan woman and the cash. You don't believe it?
are in old jog along Dublin where nothing is I must leave tomorrow night.' mere tawdry journalism if he only got the Well, I know it... You wait a while, my boy. See
known of such things.' chance. What was it that stood in his way? His if I don't play my cards properly. When I go
'Tonight, perhaps... ?'
' 'How dull you must find it,' said Little unfortunate timidity! He wished to vindicate
'I'm awfully sorry, old man. You see I'm about a thing I mean business, I tell you. You
Chandler, 'after all the other places you've himself in some way, to assert his manhood.
over here with another fellow, clever young just wait.'
seen!' He saw behind Gallaher's refusal of his
chap he is too, and we arranged to go to a little He tossed his glass to his mouth, finished
'Well,' said Ignatius Gallaher, 'it's a invitation. Gallaher was only patronizing him
card-party. Only for that...' his drink and laughed loudly. Then he looked
relaxation to come over here, you know. And, by his friendliness just as he was patronizing
'O, in that case...' thoughtfully before him and said in a calmer
after all, it's the old country, as the say, isn't Ireland by his visit.
'But who knows?' said Ignatius Gallaher tone:

120 121
1
The child, hearing its mother's voice, broke
'But I'm1 in no hurry. They can wait. I don't He imitated with his mouth the,act of and fro in his arms, but its wailing cry grew
out into a paroxysm of sobbing.
fancy tying myself up to one woman, you tasting and made a wry face. keener. He rocked it faster while his eyes
began to read the second stanza: 'It's nothing, Annie... it's nothing... He
know.' 'Must get a bit stale, I should think,' he said.
began to cry...'
Within this narrow cell reclines her clay,
* She flung her parcels on the floor and
That clay where once...
snatched the child from him.
It was useless. He couldn't read. He
Little Chandler sat in the room of the hall, the sleeves, and kissed him and said he was 'What have you done to him?' she cried,
couldn't do anything. The wailing of the child
holding a child in his arms. To save money very good to think of her. glaring into his face.
pierced the drum of his ear. It was useless,
they kept no servant, but Annie's young sister Hml... Little Chandler sustained for one moment
useless! He was a prisoner for life. His arms
Monica came for an hour or so in the morning He looked coldly into the eyes of the the gaze of her eyes and his heart closed
trembled with anger and suddenly bending to
and an hour or so in the evening to help. But photograph and they answered coldly. together as he met the hatred in them. He
the child's face he shouted:
Monica had gone home long ago. It was a Certainly they were pretty and the face itself began to stammer:
quarter to nine. Little Chandler had come 'Stop!'
was pretty. But he found something mean in 'It's nothing... He M . he... began to cry... I
home late for tea and, moreover, he had The child stopped for an instant, had a
it. The composure of the eyes irritated him. couldn't... I didn't do anything... What?'
forgotten to bring Annie home the parcel of spasm of fright and began to scream. He
They repelled him and defied him: there was Giving no heed to him she began to walk
coffee from Bewley's. Of course she was in a jumped up from his chair and walked hastily
no passion in them, no rapture. He thought of up and down the room, clasping the child
bad humour and gave him short answers. She up and down the room with the child in his
what Gallaher had said. Those dark Oriental tightly in her arms and murmuring:
said she would do without any tea, but when arms. It began to sob piteously, losing its
eyes; he thought, how full they are of passion, 'My little man! My little tnannie! Was 'ou
it came near the time at which the shop at the breath for four or five seconds, and then
of voluptuous longing ...I Why had he married frightened, love? ... There now, love! There
bursting out anew. The thin walls of the room
corner closed she decided to go out herself the eyes in the photograph?
echoed the sound. He tried to soothe it, but it now! ... Lambabaun! Mamma's little lamb of
for tea and sugar. She put the sleeping child He caught himself up at the question and sobbed more convulsively. He looked at .the the world! ...There now!'
deftly in his arms and said: glanced nervously round the room. He found contracted and quivering face of the child and . Little Chandler felt his cheeks suffused with
'Here. Don't waken him.' something mean in the pretty furniture which began to be alarmed. He counted seven sobs shame and he stood back out of the lamplight.
A little lamp with a white china shade stood he had bought for his house on the hire without a break between them and caught the He listened while the paroxysm of the child's
upon the. table and its light fell over a system. Annie had chosen it herself and it child to his breast in fright. If it died! ... sobbing grew less and less; and tears of
photograph which was enclosed in a frame of reminded him of her. It too was prim and
The door was burst open and a young remorse started to his eyes.
horn. It was Annie's photograph. Little pretty. A dull resentment against his life awoke
Chandler looked at it, pausing at the thin tight woman ran in, panting.
within him. Could he not escape from his litlle
lips. She wore the pale blue summer blouse house? Was it too late for him to try to live 'What is it? What is it?' she cried.
which he had brought her home as a present bravely like Gallaher? Could he go to A Painful C a s e
one Saturday. But what an agony of London? There was the furniture still to be bedclothes and a black and scarlet rug
Mr. James Duffy lived in Chapelizod be­
nervousness it had cost him! How he had paid for. If he could only write a book and get covered the foot. A little hand-mirror hung
cause he wished to live as far as possible from
suffered that day, waiting at the shop door it published, that might open the way for himl above the wash-stand and during the day a
the city of which he was a citizen and because
until the shop was empty, standing at the white-shaded lamp stood as the sole orna­
A volume of Byron's poems lay before him he found all the other suburbs of Dublin mean,
counter and trying to appear at his ease while ment of the mantelpiece. The books on the
on the table. He opened it cautiously with his modern, and pretentious. He lived in an old
the girl piled ladies' blouses before him, left hand lest he should waken the child and white wooden shelves were arranged from
sombre house, and from his windows he
paying at the desk and forgetting to take up began to read the first poem in the book. [...] below upwards according to bulk. A complete
could look into the disused distillery or up­
the odd penny of his change, being called Wordsworth stood at one end of the lowest
He paused. He felt the rhythm of the verse wards along the shallow river on which Dublin
back by the cashier, and finally, striving to shelf and a copy of the Maynooth Catechism,
about him in the room. How melancholy it is built. The lofty walls of his uncarpeted room
hide his blushes as he left the shop by sewn into the cloth cover of a notebook, stood
was! Could he, too, write like that, express the were free from pictures. He had himself
.examining the parcel to see if it was securely at one end of the top shelf. Writing materials
melancholy of his soul in verse? There were bought every article of furniture in the room: a
tied. When he brought the blouse home Annie were always on the desk. In the desk lay a
so many things he wanted to describe: his black iron bedstead, an iron wash-stand, four
kissed him and said it was very pretty and manuscript translation of Hauptmann's
sensation of a few hours before on Grattan cane chairs, a clothesrack, a coal-scuttle, a
stylish; but when she heard the price she Michael Kramer, the stage directions of which
Bridge, for example. If he could get back fender and irons, and a square table on which
threw the blouse on the table and said it was were written in purple ink, and a little sheaf of
again into that mood... lay a double desk. A bookcase had been
a regular swindle. At first she wanted to take it papers held toghether by a brass pin. In these
The child awoke and began to cry. He made in an alcove by means of shelves of
back, but when she tried it on she was sheets a sentence was inscribed from time to
turned from the page and tried to hush it: but white wood. The bed was clothed with white
delighted with it, especially with the make of
it would not be hushed. He began to rock it to
123
122
time and, in an ironical moment, the headline Meeting her a third time by accident, he Little by little, as their thoughts entangled, they
to the cemetery when they died. He performed
of an advertisement for Bile Beans had been found courage to make an appointment. She spoke of subjects. less remote. Her com­
these two social duties for old dignity's sake,
pasted on to the first sheet. On lifting the lid of came. This was the first of many meetings; panionship was like a warm soil about an
but conceded nothing further to the conven­
the desk a faint fragrance escaped - the they met always in the evening and chose the exotic. Many times she allowed the dark to fall
tions, which regulate the civic life. He allowed
fra/grance of new cedar-wood pencils or a most quiet quarters for their walks together. upon them, refraining from lighting the lamp.
himself to think that in certain circumstances
bottle of gum or of an over-ripe apple which Mr. Duffy, however, had a distaste for The dark discreet room, their isolation, the
he would rob his bank but, as these cir­
might have been left there and forgotten. underhand ways and, finding that they were music that still vibrated in their ears united
cumstances never arose, his life rolled out
compelled to meet stealthily, he forced her to them. This union exalted him, wore away the
Mr. Duffy abhorred anything which evenly - an adventureless tale.
ask him to her house. Captain Sinico rough edges of his character, emotionalized
betokened physical or mental disorder. His One evening he found himself sitting encouraged his visits, thinking that his his mental life. Sometimes he caught himsell
face, which carried the entire tale of his years, beside two ladies in the Rotunda.(The house, daughter's hand was in question. He had listening to the sound of his own voice. He
was of the brown tint of Dublin streets. On his thinly peopled and silent, gave distressing dismissed his wife so sincerely from his thought that in her eyes he would ascend to
long and rather large head grew dry black hair, prophecy of failure. The lady who sat next him gallery of pleasures that he did not suspect an angelical stature; and, as he attached the
and a tawny moustache did not quite cover an looked round at the deserted house once or that anyone else would take an interest in her. fervent nature of his companion more and
unamiable mouth. His cheekbones also gave twice and then said: As the husband was often away and the more closely to him, he heard the strange
his face a harsh character; but there was no
'What a pity there is such a poor house daughter out giving music lessons, Mr.Duffy impersonal voice which he recognized as his
harshness in the eyes which, looking at the
tonight! It's so hard on people to have to sing had many opportunities of enjoying the lady's own, insisting on the soul's incurable loneli­
world from under their tawny eyebrows, gave
to empty benches.' society. Neither he nor she had had any such ness. We cannot give ourselves, it said: we
the impression of a man ever alert to greet a
redeeming instinct in others but often He took the remark as an invitation to talk. adventure before and neither was conscious are our own. The end of these discourses was
disappointed. He lived at a little distance from He was surprised that she seemed so little of any incongruity. Little by little he entangled that one night, during which she had showr
his body, regarding his own acts with doubtful awkward. While they talked he tried to fix her his thoughts with hers. He lent her books, every sign of unusual excitement, Mrs.Sinicc
sideglances. He had an odd autobiographical permanently in his memory. When he learned provided her with ideas, shared his intellectual caught up his hand passionately and pressec
habit which led him to compose in his mind that the young girl beside her was her life with her. She listened to all. it to her cheek.
from time to time a short sentence about daughter he judged her to be a year or so Sometimes in return for his theories she Mr Duffy was very much surprised. He
himself containing a subject in the thirt person younger than himself. Her face, whith must gave out some fact of her own life. With almost interpretation of his words disillusioned him
and a predicate in the past tense. He never have been handsome, had remained intel­ maternal solicitude she urged him to let his He did not visit her for a week; then he wrote
gave alms to beggars, and walked firmly, ligent. It was an oval face with strongly marked to her asking her to meet him. As he did no
nature open to the full: she became his
earring, a stout hazel. features. The eyes were very dark blue and wish their last interview to be troubled by th<
confessor. He told her that for some time he
steady. Their gaze began with a defiant note, influence of their ruined confessional they me
He had been for many years cashier" of a had assisted at the meetings of an Irish
but was confused by what seemed a in a little cakeshop near the Parkgate. It waj
private bank in Baggot Street. Every morning Socialist Party, where he had felt himself a
deliberate swoon of the pupil into the iris, cold autumn weather, but in s'pite of the cole
he came in from Chapelizod by tram. At mid­ unique figure amidst a score of sober
revealing for an instant a temperament of they wandered up and down the roads of th<
day he went to Dan Burke's and took his lunch workmen in a garret lit by an inefficient
great sensibility. The pupil reasserted itself Park for nearly three hours. They agreed t<
- a bottle of lager beer and a small trayful of oil-lamp. When the party had divided into
quickly, this half-disclosed nature fell again break off their intercourse: every bond, hi
arrow-root biscuits. At four o'clock he was set three sections, each under its own leader and
under the reign of prudence, and her astra­ said, is a bond to sorrow. When they came ou
free. He dined in an eatirig-house in George's in its own garret, he had discontinued his
khan jacket, moulding a bosom of a certain
attendances. The workmen's discussions, he of the Park they walked in silence towards thi
Street where he felt himself safe from the fullness, struck the note of defiance more
said, were too timorous; the interest they took tram; but here she began to tremble si
society of Dublin's gilded youth and where definitely.
in the question of wages was inordinate. violently that, fearing another collapse on he
there was a certain plain honesty in the bill of
He met her again a few weeks afterwards She asked him why did he not write out his part, he bade her good-bye quiekly and le-
fare. His evening were spent either before his
at a concert in Earlsfort Terraoe and seized the thoughts. For what? he asked her, with careful her. A few days later he received a parce
landlady's piano or roaming about the out­
moments when her daughter's attention was. scorn. To compete with phrasemongers, containing his books and music.
skirts of the city. His liking for Mozart's music
diverted to become intimate. She alluded incapable of thinking consecutively for sixty Four years passed. Mr Duffy returned to hi
brought him sometimes to an opera or a con­
once or twice to her husband, but her tone seconds? To submit himself to the criticisms even way of life. His room still bore witness c
cert: these were the only dissipations of his
was not such as to make the allusion a of an obtuse middle class which entrusted its the orderliness of his mind. Some new piece
life.
warning. Her name was Mrs. Sinico. Her morality to policemen and its fine arts to of music encumbered the music-stand in th
He had neither companions nor friends, husband's great-great- grandfather had come lower room and on his shelves stood tw
impresarios?
church nor creed. He lived his spiritual life from Leghorn. Her husband was captain of a volumes by Nietzsche: Thus Spoke Zan
without any communion with others, visiting He went often to her little cottage outside
mercantile boat plying between Dublin and thustra and The Gay Science. He wrote se
his relatives at Christmas and escorting them Dublin; often they spent their evenings alone.
Holland; and they had one child.
12
124
dom in the sheaf of papers which lay in his read the paragraph over and over again. The Mr H. B. Patterson Finlay, on behalf of the of a commonplace vulgar death attacked his
desk. One of his sentences, written two cabbage began to deposit a cold white grease railway company, expressed his deep regret stomach. Not merely had she degraded
months after his last interview with Mrs. on his plate. The girl came over to him to ask at the accident. The company had always herself; she had degraded him. He saw the
Sinico, read: Love between man and man is was his dinner not properly cooked. He said taken every precaution to prevent people squalid tract of her vice, miserable and
impossible because there must not be sexual it was very good and ate a few mouthfuls of it crossing the lines except by the bridges, both malodorous. His soul's companion! He
intercourse, and friendship between man and with difficulty. Then he paid his bill and went by placing notices in every station and by the thought of the hobbling wretches whom he
woman is impossible because there must be out. use of patent spring gates at level crossings. had seen carrying cans and bottles to be filled
sexual intercourse. He kept away from con­ The deceased had been in the habit of by the barman. Just God, what an end!
•■ He walked along quickly through the
certs lest he should meet her. His father died; crossing the lines late at night from platform Evidently she had been unfit to live, without
November twilight, his stout hazel stick
the junior partner of the bank retired. And still to platform and, in view of certain other any strenght of purpose, an easy prey to
striking the ground regularly, the fringe of the
every morning he went into the city by tram circumstances of the case, he did not think the habits, one of the wrecks on which civilization
buff Mail peeping out of a side-pd*cket of his
and every evening walked home from the city railway officials were to blame. has been reared. But that she could have sunk
tight reefer overcoat. On the lonely road which
after having dined moderately in George's so low! Was it possible he had deceived
leads from the Parkgate to Chapeiizod he Captain Sinico, of Leoville, Sydney
Street and read the evening paper for dessert. himself so utterly "about her? He remembered
slackened his pace. His stick struck the Parade, husband of the deceased, also gave
One evening as he was about to put a her outburst of that night and interpreted it in
ground less emphatically, and his breath, evidence. He stated that the deceased was his
morsel of corned beef and cabbage into his a harsher sense than he had ever done. He
issuing irregularly, almost with a sighing wife. He was not in Dublin al the time of the
mouth his hand stopped. His eyes fixed had no difficulty now in approving of the
sound, condensed in the wintry air. When he accident as he had arrived only that morning
themselves on a paragraph in the evening course he had taken.
reached his house he went up at once to his from Rotterdam. They had been married for
paper which he had propped against the bedroom and, taking the paper from his twenty-two years and had lived happily until As the light failed and his memory began
water-carafe. He replaced the morsel of food pocket, read the paragraph again by the about two years ago, when his wife began to to wander he thought her hand touched his.
on his plate and read the paragraph failing light of the window. He read it not be rather intemperate in her habits. The shock which had first attacked his
attentively. Then he drank a glass of water, aloud, but moving his lips as a priest does Miss Mary Sinico said that of late her stomach was now attacking his nerves. He
pushed his plate to one side, doubled the when he reads the prayers Secreto. This was mother had been in the habit of going out at put on his overcoat and hat quickly and went
paper down before him between his elbows the paragraph: out. The cold air met him on the threshold; it
night to buy spirits: She, witness, had often
tried to reason with her mother and had crept into the sleeves of his coat. When he
DEATH OF A LADY AT SYDNEY PARADE induced iher to join a League. She was not at came to the public-house at Chapeiizod
A PAINFUL CASE home untilah hour after the accident. Bridge he went in and ordered a hot punch.
Today at the City of Dublin Hospital the her and shouted, but, before he could reach The proprietor served him obsequiously
The jury returned a verdict in accordance
Deputy Coroner (in the absence of Mr. her, she was caught by the buffer of the but did not venture to talk. There were five or
with the medical evidence and exonerated
Leverett) he.jd.an inquest on the body of Mrs engine and fell to the ground. six working-men in the shop. They drank at
Lennon from all blame.
Emily Sinico, aged forty-three years, who was A juror: 'You saw the lady fall?' intervals from their huge pint tumblers and
The Deputy-Coroner said it was ă most
killed at Sydney Parade Station yesterday Witness: 'Yes.' smoked, spitting often on the floor and
painful case, and expressed great sympathy
evening. The evidence showed that the sometimes dragging the sawdust over their
Police-Sergeant Croly deposed that when with Captain Sinico and his daughter. He
deceased lady, while attempting to cross the spits with their heavy boots. Mr. Duffy sat on
he arrived he found the deceased lying on the urged on the railway company to take strong
line, was knocked down by the engine of the his stool and gazed at them without seeing or
platform apparently dead. He had the body measures to prevent the possibility of similar
ten o'clock slow train from Kingstown, thereby hearing them. After a while they went out and
taken to the waiting-room pending the arrival accidents in the future. No blame attached to
sustaining injuries of the head and right side he called for another punch. He sat a long time
of the ambulance. anyone.
which led to her death. over it. The shop was very quiet. The
Constable 57 corroborated. Mr Duffy raised his eyes from the paper
James Le/inon, driver of the engine, stated porprietor sprawled on the counter reading
Dr Hâlpin, assistant house-surgeon of the and gazed out of his window on the cheerless
that, he had been in the employment of the the Herald and yawning. Now and again a
railway company for fifteen years. On hearing City of Dublin Hospital,' stated that the evening landscape. The river lay quiet beside
tram was heard swishing along the lonely
the guard's whistle he set the train in motion decesed had two lower ribs fractured and had the empty distillery and from time to time a
road outside.
and a second or two afterwards brought it to sustained severe contusions of the right light appeared in some house on the Lucan
As he sat there, living over-his life with her
•rest in response to loud cries. The train was shoulder. The right side of the head had been road. What an end! The whole narrative of her
and evoking alternately the two images in
going slowly. injured in the fall. The injuries were not death revolted him and it revolted him to think
which he now conceived her, he realized that
sufficient to have caused death in a normal that he had ever spoken to her of what he held
P. Dunne, railway porter, stated that as the she was dead, that she had ceased to exist,
person. Death, in his opinion, had been sacred. The threadbare phrases, the inane
train was about'to start he.observed a woman that she had become a memory. He began to
probably due to shock and sudden failure of expressions of sympathy, the cautious words
attempting to cross the lines. He ran towards feel ill at case. He asked himself what else
the heart's action. of a reporter won over to conceal the details
127
126
could he have done. He could not have loves filled him with despair. He gnawed the 'No, no, not for me," said old Cotter.
'I have my own theory about it.' he said. M
carried on a comedy of deception with her; he rectitude of his life; he felt that he had been think it was one of those... peculiar cases..; My aunt brought the dish from the safe and
could not have lived with her openly. He had outcast from life's feast. One human being
gut it's hard to say...' put it on the table.
done what seemed to him best. How was he had seemed to love him and he had denied
He began to puff again at his pipe without 'But why do you think it's not good for
to blame? Now that she was gone, he her life and happines: he had sentenced her
understood how lonely her life must have to ignominy, a death of shame. He knew that giving us his theory. My uncle saw me staring children, Mr. Cotter? she asked.
been, sitting night after night, alone in that the prostrate creatures down by the wall were and said to me: 'It's bad for children,' said old Cotter,
room. His life would be lonely too until he, too, watching him and wished him gone. No one -'' "Well, so your old friend is gone, you'll be 'because their minds are so impressionable.
died, ceased to exist, became a memory - if wanted him; he was outcast from life's feast. sorry to hear.' When children see things like that, you know,
anyone remembered him. He turned his eyes to the grey gleaming river, 'Who?'said. I. it has an effect...'
It was after nine o'clock when he left the winding along towards Dublinf Beyond the f a t h e r Flynn.' I crammed my mouth with stirabout for fear
shop. The night was cbld and gloomy. He river he saw a goods train winding out of 'Is he dead?' I might give utterance to my anger. Tiresome
entered the Park by the first gate and walked Kingsbridge Station, like a worm with a fiery 'Mr. Cotter here has just told us. He was old red-nosed imbecile!
along under the gaunt trees. He walked head winding through the darkness, passing by the house.' It was late when I fell asleep. Though I was
through the bleak alleys where they had obstinately and laboriously. It passed slowly I knew that I was under observation, so I angry with old Cotter for alluding to me as a
walked four years before. She seemed to be out of sight; but still he heard in his ears the child, I puzzled my head to extract meaning
continued eating as if the news had not
near him in the darkness. At moments he laborious drone of the engine reiterating the from his unfinished sentences. In the dark of
interested me. My uncle explained to old
seemed to feel her voice touch his ear, her syllables of her name. my room I imagined that I saw again the heavy
Cotter:
hand touch his. He stood still to listen. Why He turned back the way he had come, the grey face of the paralytic. I drew the blankets
'The youngster and he were great friends.
had he withheld life from her? Why had he rhythm of the engine pounding in his ears. He over my head and tried to think of Christmas.
The old chap taught him a great deal, mind
sentenced her to death? He felt his moral began do doubt the reality of what memory But the g,rey face still followed me. It
you; and they say he had a great wish for him.'
nature falling to pieces. told him. He halted under a tree and allowed murmured; and I understood that it desired to
< 'God have mercy on his soul,' said my aunt confess something. I felt my soul receding
When he gained the crest of the Maga2ine the rhythm ţo die away. He could not feel her
piously. into some pleasant and vicious region; and
Hill he halted and looked along the river near him in the darkness nor her voice touch
* Old Cotter looked at me for a while. I felt there again I found it waiting for me. It began
towards Dublin, the lights of which burned his ear. He waited for some minutes listening.
He could hear nothing: the night was perfectly fhat his little beady black eyes were examining to confess to me in a murmuring voice and I
redly and hospitably in the cold night. He
silent. He listened again: perfectly silent. He me, but I would not satisfy him by looking up wondered why it smiled continually and why
looked down the slope and, at the base, in the
felt that he was alone. from my plate. He returned to his pipe and the lips were so moist with spittle. But then I
shadow of the wall of the Park, he saw some
finally spat rudely into the grate. remembered that it had died of paralysis and
human figures lying. Those venal and furtive
'I wouldn't like children of mine,' he said, I felt that I too was smiling feebly, as if to
T h e Sisters 'to have too much to say to a man like that' absolve the simoniac of his sin.
There was no hope for him this time: it was maleficent and sinful being. It filled me with 'What do you mean, Mr. Cotter?' asked my The next morning after breakfast I went
the third stroke. Night after night I had passed fear, and yet I longed to be nearer to it and to aunt. down to look at the little house in Great Britain
the house (it was vacation time) and studied look upon its deadly work. 'What I mean is,' said old Cotter, 'it's bad Street. It was an unassuming shop, registered
the lighted square of window: and night after Old Cotter was sitting at the fire, smoking, for children. My idea is: let a young lad run under the vague name of Drapery. The
night I had found it lighted in the same way, when I came downstairs to supper. While my about and play with young lads of his own age drapery consisted mainly of children's
faintly and evenly. If he was dead, I thought, I aunt was ladling out my stirabout he said, as and not be... Am I right, Jack?' bootees and umbrellas; and on ordinary days
would see the reflection of candles on the if returning to some former remark of his: 'That's my principle, too,' said my uncle. a notice used to hang in the window, saying:
darkened blind, for I knew that two candles 'No, I wouldn't say he was exactly... but l e t him learn to box his corner. That's what Umbrellas.Re-covered. No notice was visible
must be set at the head of a corpse. He had there was something queer... there was I'm always saying to that Rosicrucian there: now, for the shutters were up. A crape
often said to me: 'I am not long for this world,' something uncanny about him. I'll tell you my. take exercise. Why, when I was a nipper, every bouquet was tied to the door-knocker with
and I had thought his words idle. Now I knew opinion...' morning of my life I had a cold bath, winter and ribbon. Two poor women and a telegram boy
they were true. Every night as I gazed up at summer. And that's what stands to me now. were reading the card pinned on the crape. I
He began to puff at his pipe, no doubt
the window I said softly to myself the word Education is all very fine and large... Mr Cotter also approached and read:
arranging his opinion in his mind. Tiresome
paralysis. It had always sounded strangely in might take a pick of that leg of mutton,' he
old fool! When we knew him first he used to
my ears, like the word gnomon in the Euclid added to my aunt.
be rather interesting, talking of faints and
and the word simony in the Catechism. But
worms; but I soon grew tired of him and his
now it sounded to me like the name of some
endless stories about the distillery.

128 129

c 9 - Exerci[ii t e fraducer*
1st July, 1895 on my aunt's nodding, proceeded to toil up Eliza sighed again and bowed her head in
the narrow stair case before us, her bowed assent. My aunt fingered the stem of her
The Rev. J a m e s Flynn (formerly of St Catherine's C h u r c h , M e a t h Street),
head being scarcely above the level of the wine-glass before sipping a little.
aged sixty-five y e a r s . banister-rail. At the first landing she stopped 'Did he... peacefully?' she asked.
R.I.P. and beckoned us .forward encouragingly 'Oh, quite peacefully, ma'am.' said Eliza.
The reading of the card persuaded me that only imperfections. His questions showed me towards the open door of the dead-room. My 'You couldn't tell when the breath went out of
he was dead and I was disturbed to find how complex and mysterious were certain aunt went in and the old woman, seeing that I him. He had a beautiful death, God be
myself at check. Had he not been dead I institutions of the Church which I had always hesitated to enter, began to beckon to me praised.'
would have gone into the little dark room regarded as the simplest acts. The duties of again repeatedly with her hand. 'And everything.;; ?'
behind the shop to find him sitting in his the priest towards the Eucharist and towards I went in on tiptoe. The room through the 'F.ather O'Rourke was in with him on
arm-chair by the fire, nearly smothered in his the secrecy of the confessional seemed so lace end of the blind was suffused with dusky Tuesday and anointed him and prepared him
greât-coat. Perhaps my aunt would have grave to me that I wondered how anybody had golden light amid which the candles looked and all.'
given me a packet of High Toast for him, and ever found in himself the courage to like pale thin flames. He had been coffined. 'He knew then?'
this present would have roused him from his undertake them; and I was not surprised when Nannie gave the lead and we three knelt down 'He was quite resigned.'
stupefied doze. It was always I who emptied he told me that the fathers of the Church had at the foot of the bed. I pretended to pray but
'He looks quite resigned,' said my aunt.
the packet into his black snuffbox, for his written books as thick as the Post Office j could not gather my thoughts because the
'That's what the woman we had in to wash
hands trembled too much to allow him to do Directory and as closely printed as the law old woman's mutterings distracted me. I
him said. She said he just looked as if he was
this without spilling half the snuff about the notices in the newspaper, elucidating all these noticed how clumsily her skirt was hooked at
asleep, he looked that peaceful and resigned.
floor. Even, as he raised his large trembling intricate questions. Often when I thought of the back and how the heels of her cloth boots
were trodden down all to one side. The fancy No one would think he'd make such a
hand to his nose little clouds of snuff dribbled this I could make no answer or only a very
came to me that the old priest was smiling as beautiful corpse.'
through his fingers over the front of his coat. foolish and halting one, upon which he used
It may have been these constanfshowers of he lay there in his coffin. 'Yes, indeed,' said my aunt.
to smile and nod his head twice or thrice; She sipped a little more from her glass and
snuff which gave his ancient priestly garments Sometimes he used to put me through the But no. When we rose and went up to the
their green faded look, for the red head of the bed I saw thaţ.he was not smiling. said:
responses of the Mass.which he had made
handkerchief, blackened, as it always was, There he lay, solemn and copious, vested as 'Well, Miss Flynn, at any rate it must be a
me learn by heart; and, as I pattered, he used
with the.snuff-stains of a week, with which he tor the altar, his large hands loosely retaining great comfort for you to know that you did all
to smile pensively and nod his head, now and
tried to brush away the fallen grains, was quite â chalice. His face was very truculent, grey you could for him. You were both very kind to
then pushing huge pinches of snuff up each,
inefficacious. and massive, with black cavernous nostrils him, I must say."
nostril alternately. When he smiled he used to
and. circled by a scanty white fur. There was a Eliza smoothed her dress over her knees.
I wished to go in and look at him, but I had uncover his big discoloured teeth and let h[s
not the courage to knock. I walked away tongue lie upon his lower lip - a habit which heavy odour in the room - t h e flowers. 'Ah, poor James!' she said. 'Good knows
slowly along the sunny side of the street, had made me feel Uneasy in the beginning of We crossed ourselves and came away. In we done all we could, as poor as we are - we
reading all the theatrical advertisements in the our acquaintance before I knew him well. the little room downstairs we found Eliza wouldn't see him want anything while he was
shop-windows as I went. I found it strange that As I walked along in the sun I remembered seated in his arm-chair in state. I groped my in it.'
neither! nor the day seemed in a mourning old Cotter's words and tried to remember way towards my usual chair in the corner while Nannie had leaned her head against the
mood and I felt even annoyed at discovering what had happened afterwards in the dream. Nannie went to the sideboard and brought out sofa-pillow and seemed about to fall asleep.
in myself a sensation of freedom as if I had I remembered that I had noticed long velvet a decanter of sherry and some wine-glasses. 'There's poor Nannie,' said Eliza, looking
been freed from something by his death. I curtains and a swinging lamp of antique She set these on the table and invited us to at her, 'she's wore out. All the work we had,
wondered at this for, as my uncle had said the fashion. I felt that I had been very far away, in take a little glass of wine, Then, at her sister's she and me, getting in the woman to wash him
night before, he had taught me a great deal. some.land where the customs were strange - bidding, she filled out the sherry into the and then laying him out and the coffin and
He had studied in the Irish college in Rome in Persia, I thought... But I could npjt glasses and passed them to us. She pressed then arranging about the Mass in the chapel.
and he had taught me to pronounce Latin remember the end of the dream. ., me to take some cream crackers also, but I Only for Father O'Rourke I don't know what
properly. He had told me stories about the In the evening my aunţ took me with her to, declined because I thought I would make too we'd.done at all. It was him brought us all them
catacombs and about Napoleon Bonaparte, visit the house of mourning. It was aftej much,, noise eating them. She seemed to be flowers and them two candlesticks out of the
and he had explained to me the meaning of sunset; but the window-panes of the houses somewhat disappointed at my refusal and chapel, and wrote out the notice for the
the different ceremonies of the Mass and of that looked to the west reflected the t a w n | went over quietly to the sofa, where she sat Freeman's General and took charge of all the
the different vestments worn by the priest. gold of a great bank of clouds. Nannie' down behind her sister. No one spoke: we all papers for the cemetery and poor James's
Sometimes he had amused himself by putting received us in the hall; and, as it would have gazed at the empty fireplace. insurance.'
difficult questions to me, asking me what one been unseemly to have shouted at her, nif My aunt waited until Eliza sighed and then 'Wasn't that good of him?' said my aunt.
should do in certain circumstances orwhether aunt shook hands with her for all. The old said: Eliza closed her eyes and shook her head
such and such sins were mortal or venial or woman pointed upwards interrogatively and, 'Ah, well, he's gone to a better world.' slowly.

131
130
'Ah, there's no friends like the old friends,' crossed.'
she said, 'when all is said and done, no friends 'Yes', said my aunt. 'He was a
that a body can trust.' disappointed man. You could see, that.'
'Indeed, that's true,' said my aunt. 'And I'm A silence took possession of the little room
sure now that he's gone to his eternal reward and, under cover of it, I approached the table
he won't forget you and all your kindness to and tasted my sherry, and then returned
A. RETROVERSIUNE
him.' quietly to my chair in the corner. Eliza seemed
'Ah, poor James!' said Eliza. 'He was no to have fallen into a deep reverie. We waited
great trouble to us. You wouldn't hear him in respectfully for her to break the silence: and
I. TENSES
the house any more than now. Still, I know after a long pause she said slowly: 1. PRESENT
he's gone and all to that...' 'It was that chalice he broke...Thatwas the
'It's when it's all over that you'll miss him,' beginning of it. Of course, they say it was all A. P R E S E N T T E N S E S I M P L E
said my aunt. right, that it contained nothing, I mean. But 1. I often begin a book and then leave it you had better look into the matter before it is
'I know that,' said Eliza. 'I won't be bringing still... They say it was the boy's fault. But poor unfinished, because I have to work a lot in too late.
him in his cup of beef tea any more, nor you, James was so nervous, God be merciful to English and I am very tired in the evening, 7. I know a beggar who every now and
ma'am, send him his snuff. Ah, poor James!' him!' When I start reading a novel, or a book of short again pretends he is blind and cannot see a
She stopped, as if she were communing 'And was that it?' said my aunt. 'I heard stories, or whatever else I may lay hands on. thing, and the next day you see him watching
with the past, and then said shrewdly: something...'
2. My neighbour seldom bets on horses, a film, asking money because he is a veteran
'Mind you, I noticed, there was something Eliza nodded.
so I do not think he ever wastes much money, of war and limps badly.
queer coming over him latterly. Whenever I'd 'That affected his mind,' she said. 'After
although he works hard and earns a lot. 8. Whenever you burn your husband's
bring in his soup to him there, I'd find him with that be began to mope by himself, talking to
his breviary fallen to the floor, lying back in the no one and wandering about by himself. So 3. The shepherd I know binds his horse to meal* do not be upset, just ask him if he has
chair and his mouth open.' one night he was wanted for to go on a call that tree once in a while and he comes to got enough money to take you out, and if he
She laid a finger against her,nose and and they couldn't find him anywhere. They knock at my door, because as a rule I invite refuses, go alone and let him starve. It always
frowned; then she continued: looked high up and low down; and still they him in and offer him a glass of lemonade. works. It teaches him a lesson. Next time you
'But still and all he kept on saying that couldn't see a sight of him anywhere. So then- 4. The grocer's bitch hardly ever bites burn his meal ypu can be sure he will take you
before the summer was over he'd go out for a the clerksuggested to try the chapel. So therr those who draw near the shop because the out without being asked.
drive one fine day just to see old house again they got the keys and opened the chapel, antf grocer always needs customers and binds the 9. Whoever brings new boots to be
where we were all born down in Irishtown, and the clerk and Father O'Rourke and another bitch to a chain early in the morning every day. repaired must be crazy, but the shoemaker
take me and Nannie with him. If we could only priest that was there brought in a light for \o 5. The dwarf breaks a glass every day, just has a sense of humour, he merely bursts out
get one of them new-fangled carriages that look for him... And what do you think but there to make sure he is still fierce enough to scare laughing and charges the fellow a price he will
makes no noise that Father O'Rourke told him he was, sitting up by himself in the dark in his1 remember for as long as he is alive.
those who ever enter his room, and the
about, them with the rheumatic wheels, for the cohfessiori-box, wide-awake and laugh^
glasses he breaks are more often than not 10. Wherever a caterpillar goes, it eats all
day cheap - he said, at Johnny Rush's over ing-like softly tb himself.'
more expensive than most other people can kinds ojf leaves and makes huge holes, which
the way there and drive out the three of us She stopped suddenly as if to listen. I too afford buying. you can recognize by inserting your ring
together of a Sunday evening. He had his listened; but there was no sound in the housed
6. One usually bleeds when one cuts one's finger and making sure the hole is no bigger
mind set on that... Poor James!' and I knew that the old priest was lying still in
finger, and if your friend's step-sister does not than that.
T h e Lord have mercy on his soul!' said my his coffin as we had seen him, solemn and
truculent in death, an idle chalice on his bleed at all, then she must be an alien, and
aunt.
Eliza took out her handkerchief arid wiped breast.
B. P R E S E N T T E N S E C O N T I N U O U S
her eyes with it. Then she put it back again in Eliza resumed:
her pocket and gazed into the empty grate for 'Wide-awake and laughing-like to himself.» 1. He usually builds houses in winter, but able to produce, even if you tell him you are
some time without speaking. So then, of course, when they saw that, that this January he is travelling abroad and he has starving.
'He was too scrupulous always,' she said. made them think that there was something no idea how long it will take him to come back 3. Don't talk so loud. I am just catching the
'The duties of the priesthood was too much gone wrong with him...' and build the cottage you expect him to build. biggest fish in the river and I do not want you
for him. And then his life was, you might say 2. He means to ask you whether you are to scare it away, so try reading or watching the
eating anything and I am going to tell him that sky until I am through, and then you can even
a true hunter never eats anything but game, sing, although I for one do not think you can
which I am sure he has not got and will not be sing so well.

132 133
accompany you because they are not allowed 2, What are you doing with the horse which scoundrel, really, and will resort to anything in
4. I am telling you you are missing your
I usually ride to the fair? order to make money?
plane to Australia, so tear away unless you to bask in the sun.
want to be left waiting here for another three 3. Why do you think I am drawing this dog 8. I am highly interested in knowing when
8. The headmaster is seeing that impudent
weeks, before the next plane leaves. jf not to scare her? you bend bars at the circus, how old you are,
pupil right now, and I hope he is punishing him
4.1 do not know how often he cleaves the what your name is, how much you are paid,
5. If the baby is clinging to your leg, he is severely for breaking all the windows of his
classroom. trees in the forest, but I expect he does so who your friends are and what the manager
merely being naughty because there are too
thinks of you.
many visitors in the house and he wants all of 9. Your sister-in-law is always coming to more often than he tells you, so you had better
us to pay attention to him and play with him 9. He is always eating when I go to talk
my place early in the morning and asking me keep an eye on him before it is too late.
while we are here. business to him, so I am staying at home
to repair her refrigerator, although she knows 5. What is burning there that smells so
today; he can creep at my feet before I go to
6. At this time of night, he usually sleeps perfectly well I am no expert on such things bad?
and all I can do is have it repaired by someone see him in her house again, or don't you
sound and has sweet dreams but, if you say -6. Why am I always being sent to dig for
who is really good at it. believe me?
he is dancing wildly, I do not want to worms in the garden when we are going
contradict you, although I can swear by 10. The slices of bread are just being cut,
10. Our great-grandfather is always draw­ fishing and nobody is willing to do that?
everything I hold dear that he is not making so if you ask him why he is always throwing
ing portraits of his dead friends, telling us the 7. What on earth do you imagine he can
any noise and does not disturb anyone. the stale bread away, also tell your godfather
stories of their lives, after which he expects us charge for an extra ticket, when you know its
to look happy and grateful, which I am afraid that our hens starve unless we feed them.
7. Take care, you are forgetting about the price amounts in fact to very little, or is he a
trip to the mountains which means you are not we do not, especially that he does so when we
going there at all, but driving to the seaside come home after eight hours of hard work.
2. PRESENT PERFECT
instead, where you know your friends cannot
A. P R E S E N T P E R F E C T S I M P L E
C. PASSIVE V O I C E ( S I M P L E & C O N T I N U O U S )
1.1 have rarely drunk anything worse than been too busy today.
1. When you are shown a new book by your chosen for the part of Ophelia, and she is to what you have just given me, and I simply 7.1 have never felt any regret for giving up
future father-in-law, you must look intellectual be offered a large sum of money to play the chemistry. I have studied physics and I have
think you are sure to poison someone with
and imagine you are offered a' new car and part/but she must make her own costume. become a good physicist, or at least I hope
that stuff some day.
required to.drive it to the Danube Delta, where 7. New pencils are being brought to this so.
2. Never in my life have I driven a bus so
you can be alone and do not have to please town today, and they are all bought by 8. Those who have fought many battles in
anybody. fast, so you must not wonder if I fail to obey
schoolchildren who are sent by their their lives have already, understood what I
the traffic signs.
2. If you are promised a ring by yourfiance, schoolmasters to buy whatever they can find mean when I say that I have been lucky in
3. Her step sister has just fallen off a cliff
show him your ring finger and make sure he at the stationery. leading a sheltered life, devoid of both envy
and has hurt her elbow, but a doctor has
gets the right size, tell him it is a pity if the ring 8. The patient is being operated on by a and pride.
already arrived to take care of her.
is returned after it has been bought. famous surgeon, whose name can be found 9. I have not yet found the ruler and the
4. Hardly ever have I dwelt in such a
3. A mother-in-law is usually denied the in the directory because his telephone compasses and, as I have never lost all of
luxurious flat, with running water and central
love of her son's wife if she is unable to get on number is listed there. them before. I am afraid to tell my cousin that
heating, and which has already been paid for
well with her, so do not force your son to get 9. The monkey is being looked at by all the I should like to borrow his till I can buy others
by somebody I have never met.
married unless he feels he has to. architects who are visiting the Zoo, trying to out of my savings, which have increased of
5. I have seldom, if ever, eaten coconuts,
4. In this office castles are being drawn for relax after a week of hard work on the building late.
as far as I can remember so, as you have just
the benefit of those who are interested in site of a castle for the Wizard of Oz, which they 10. Do not worry, the witch has just fled to
asked me about my likes and dislikes, I can
buying one and living in it with their children, are erecting. another forest, and as she has left no one here
tell you I do not know if I, like coconuts since I
parents, parents-in-law, grandsons, grand­ 10. The doctor is sent for every night but to menace us, we can safely hunt wolves,
daughters and all their other relatives. have not tried them yet.
today he is determined to get some sleep without the fear of meeting her.
6.1 have not fed the deer