Sunteți pe pagina 1din 31

1

SINTEZE DE ALGEBRǍ (teorie)


Prof. Desculțu Sanda-Mioara

C.N.”Unirea”,Turnu Mǎgurele ,Teleorman

Cuprins
I) Funcții elementare-grafic și proprietǎți.......................................................3

1.Funcția de gradul al doilea …………………………………………………………………………..3

2.Funcția exponențialǎ………………………………………………………….8

3.Funcția logaritmicǎ……………………………………………………………9

4.Funcția sinus………………………………………………………………………………………………..10

5.Funcția cosinus…………………………………………………………………………………………….11

6.Funcția arcsinus……………………………………………………………………………………………12

7.Funcția arccosinus………………………………………………………………………………………..13

8.Funcția tangentǎ………………………………………………………………14

9.Funcția arctangentǎ…………………………………………………………...15

10.Funcția cotangentǎ…………………………………………………………..16

11.Funcția arccotangentǎ……………………………………………………….17

II)Progresii aritmetice și geometrice ………………………………………………………………18


2

III)Elemente de combinatoricǎ…………………………………………………19

1.Permutǎri……………………………………………………………………...19

2.Aranjamente ………………………………………………………………….19

3.Combinǎri …………………………………………………………………….19

4.Binomul lui Newton ………………………………………………………….20

5.Identitǎți in calculul cu combinǎri…………………………………………….20

IV)Mulțimea numerelor complexe ……………………………………………………………….21

1.Forma algebricǎ a numerelor complexe……………………………………………………….21

2.Numere complexe conjugate……………………………………………………………………….21

3.Modulul unui numǎr complex……………………………………………………………………...22

4.Numere complexe sub formǎ trigonometricǎ………………………………..23

5.Operații cu numere complexe scrise sub formǎ trigonometricǎ……………..23


3

I) Funcții elementare- grafic și proprietǎți


1. Funcția de gradul al doilea

𝐟: 𝐑 → 𝐑 , 𝐟(𝐱) = 𝐚𝐱 𝟐 + 𝐛𝐱 + 𝐜 , 𝐚, 𝐛, 𝐜 ∈ 𝐑 , 𝐚 ≠ 𝟎 .

Graficul funcției de gradul al doilea

1)punctul de intersecție al graficului cu axa Oy este (0,f(0))

2)determinarea intersecției dintre graficul funcției și axa Ox

ax 2 + bx + c=0 , ∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐 ,

dacǎ ∆> 0, atunci graficul intersecteazǎ axa Ox in douǎ puncte (𝑥1 , 0) și (𝑥2 , 0)
𝑏
dacǎ ∆= 0, atunci graficul intersecteazǎ axa Ox intr-un punct (− , 0).
2𝑎

dacǎ ∆< 0, atunci graficul nu intersecteazǎ axa Ox


𝑏 ∆
3)vârful parabolei este punctul 𝑉 (− , − )
2𝑎 4𝑎

𝑏
Axa de simetrie a parabolei este dreapta verticalǎ de ecuație : 𝑥 = −
2𝑎

Alura graficului in cele șase situații posibile , dupǎ cum sunt a și ∆ :

Functia de gradul II ,a>0,delta>0

3 Series1
y

0
-2 0 2 4 6
-1
x
4

Functia de gradul II ,a>0,delta=0

4.5

3.5

2.5 Series1
y

2 Series2

1.5

0.5

0
-2 -1 0 1 2 3 4

Functia de gradul II ,a>0,delta<0

5
Ser…
y

0
-4 -2 0 2 4
x
5

Functia de gradul II ,a<0,delta>0

0.5
0
0 2 4 6
-0.5 Serie
-1 s1
y

Serie
s2
-1.5
-2
-2.5
x

Functia de gradul II ,a<0 ,delta=0

0
-0.5 0 2 4 6
-1
-1.5
-2 Series
y

-2.5 1
-3
-3.5
-4
-4.5
x

Functia de gradul II ,a<0,delta<0

0
-2 -1 0 1 2 3
-0.5

-1

-1.5
Series
y

1
-2

-2.5

-3

-3.5
x
6

Mulțimea valorilor funcției de gradul al doilea =f(R)={f(x)|x ∈ R}.

Aceastǎ mulțime reprezintǎ imaginea funcției și se mai noteazǎ 𝐼𝑚𝑓.



I) Dacǎ a>0 , atunci f(R)=[− , +∞)
4𝑎


II) Dacǎ a<0 , atunci f(R)=(−∞, − ]
4𝑎

Semnul funcției de gradul al doilea

Propoziție
Fie f:R → R, f(x) = ax 2 + bx + c, a, b, c ∊ R , a ≠ 0.

I) Dacǎ ∆< 0, atunci f(x) are semnul lui a , (∀ )x ∈ R;


b b
II)Dacǎ ∆= 0, atunci f(x)are semnul lui a, (∀)x ∊ R\ {− } și f(x) = 0 ptr. x = − ;
2a 2a

III)Dacǎ ∆> 0 și x1 , x2 sunt rǎdǎcinile ecuației atașate funcției,

atunci f(x) are ∶ semnul lui a “in afara rǎdǎcinilor”,

semn contrar lui a in intervalul dintre rǎdǎcini.


𝑰) ∆< 0

x −∞ +∞
f(x) semnul lui a
𝑰𝑰)∆= 𝟎

x 𝑏
−∞ − 2𝑎 +∞
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
𝑰𝑰𝑰)∆> 0

x −∞ 𝑥1 𝑥2 +∞
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
7

Intervalele de monotonie ale funcției de gradul al doilea

Teoremǎ

Fie f: R → R, f(x) = ax 2 + bx + c, a, b, c ∈ R, a ≠ 0.
𝑏
I) Dacǎ a>0, atunci f este strict descrescǎtoare pe (−∞, − ] și
2𝑎
𝑏
f este strict crescǎtoare pe [− , +∞) .
2𝑎
𝑏
II) Daca a<0, atunci f este strict crescǎtoare pe (−∞, − ] și
2𝑎
𝑏
f este strict descrescǎtoare pe [− , +∞) .
2𝑎
𝑏 𝑏
Intervalele (−∞, − ] și [− , +∞) sunt intervalele de monotonie ale funcției f.
2𝑎 2𝑎

Cazul :a>0

x 𝑏
−∞ − +∞
2𝑎
f(x) ∆
↘ ↘ ↘ − ↗ ↗ ↗
4𝑎
minim
Cazul : a<0

x 𝑏
−∞ − +∞
2𝑎
f(x) ∆
↗ ↗ ↗ − ↘ ↘ ↘
4𝑎

maxim
8

2.Funcția exponențialǎ

f : R→(0,+∞) , f(x)=𝒂𝒙 , a>0 ,a≠ 𝟏.


Cazul I: a>1 (bazǎ supraunitarǎ)

f strict crescǎtoare ⇔ (∀) 𝑥1 , 𝑥2 ∈ 𝑅, 𝑥1 < 𝑥2 ⟹ 𝑎 𝑥1 < 𝑎 𝑥2 .


f mǎrginitǎ inferior, f nemǎrginitǎ superior: inf f(x)=0, x∈ 𝑅; sup f(x)=+ ∞, x∈ 𝑅.
f nu este periodicǎ.
f este convexǎ pe R.
f bijectivǎ ⇔ (∀)y∈(0,+ ∞),(∃)! 𝑥 ∈ 𝑅 a.î 𝑎 𝑥 =y .
𝑥 > 0 ⇔ 𝑎𝑥 > 1
{
𝑥 < 0 ⇔ 0 < 𝑎𝑥 < 1

Cazul II : 0<a<1 (bazǎ subunitarǎ)

f strict descrescǎtoare ⇔ (∀) 𝑥1 , 𝑥2 ∈ 𝑅, 𝑥1 < 𝑥2 ⟹ 𝑎 𝑥1 > 𝑎 𝑥2


f mǎrginitǎ inferior, nemǎrginitǎ superior: inf f(x)=0, x∈ 𝑅; sup f(x)=+ ∞, x∈ 𝑅
f nu este periodicǎ
f este convexǎ pe R
f este bijectivǎ ⇔ (∀)y∈(0,+ ∞), (∃)! 𝑥 ∈ 𝑅 a.î 𝑎 𝑥 =y.
𝑥 < 0 ⇔ 𝑎𝑥 > 1
{
𝑥 > 0 ⇔ 0 < 𝑎𝑥 < 1
9

3.Funcția logaritmicǎ
f : (0,∞) → 𝑹 , f(x)=𝐥𝐨𝐠 𝒂 𝒙 , a>0 , a≠ 𝟏
Cazul I. a>1 (bazǎ supraunitarǎ)

f strict crescǎtoare ⇔ (∀)𝑥1 , 𝑥2 ∈ (0, ∞), 𝑥1 < 𝑥2 ⟹ log 𝑎 𝑥1 < log 𝑎 𝑥2


f nemǎrginitǎ inferior și superior: inf f(x)=-∞, x ∈ (0, ∞); sup f(x) = +∞, x ∊ (0, ∞)
f nu este periodicǎ
f este concavǎ pe (0, ∞)
f este bijectivǎ ⇔ (∀) y ∈ R , (∃)! x ∈ (0, ∞)a. i log a x = y
𝑥 ∈ (0,1) ⇔ log 𝑎 𝑥 < 0
{
𝑥 ∈ (1, ∞) ⇔ log 𝑎 𝑥 > 0
Cazul II. 0<a<1 (bazǎ subunitarǎ)

f strict descrescǎtoare ⇔
(∀)𝑥1 , 𝑥2 ∈ (0, ∞), 𝑥1 < 𝑥2 ⟹ log 𝑎 𝑥1 > log 𝑎 𝑥2
f nemǎrginitǎ superior și inferior :inff(x) = −∞, x ∈ (0, ∞); sup f(x) = +∞, x ∈
(0, ∞)
f nu este periodicǎ
f este convexǎ pe (0,∞)
10

𝑥 ∈ (0,1) ⇔ log 𝑎 𝑥 > 0


{
𝑥 ∈ (1, ∞) ⇔ log 𝑎 𝑥 < 0
4.Funcția sinus

𝐬𝐢𝐧: 𝐑 → [−𝟏, 𝟏]
𝐭 → 𝐬𝐢𝐧𝐭 = 𝐲 = 𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐭 ∈ 𝐂 = 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐢𝐠𝐨𝐧𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢𝐜

Proprietǎți:
1) sin este periodicǎ, cu perioadele 2kπ, k ∈ Z :
sin(x + 2kπ) = sin(x) , (∀) x ∊ R , (∀)k ∊ Z . 𝑇0 =2𝜋 = perioada principalǎ
2) sin este imparǎ ∶ sin(−x) = − sin x (∀)x ∈ R.
Graficul este simetric fațǎ de origine.

3)Reducerea la primul cadran:


𝜋
II ⟶ I : sin 𝑡 = sin(𝜋 − 𝑡 ) , (∀)𝑡 ∈ ( , 𝜋)
2
3𝜋
III ⟶ I : sin 𝑡 = − sin( 𝑡 − 𝜋) , ( ∀) 𝑡 ∈ (𝜋, )
2
3𝜋
IV ⟶ I : sin 𝑡 = − sin( 2𝜋 − 𝑡 ) , (∀) 𝑡 ∈ ( , 2𝜋)
2
𝜋 𝜋
4)sin este strict crescǎtoare pe intervalele de forma :[− + 2𝑘𝜋, + + 2𝑘𝜋] , 𝑘 ∊ 𝑍
2 2
𝜋 3𝜋
sin este strict descrescǎtoare pe intervalele :[ + 2𝑘𝜋 , + 2𝑘𝜋] , 𝑘 ∊ 𝑍
2 2

Studiul funcției sinus pe intervalul [0, 2𝜋]

X 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 5𝜋 3𝜋
0 𝜋 2𝜋
6 4 3 2 3 6 2

sinx 0↗
1

√2

√3
↗1 ↘
√3

1
↘ 0 ↘ -1 ↗ 0
2 2 2 2 2

Graficul funcției sinus pe intervalul [0, 2𝜋]


11

5.Funcția cosinus

𝐜𝐨𝐬: 𝐑 → [−𝟏, 𝟏]
𝐭 → 𝐜𝐨𝐬 𝐭 = 𝐱 = 𝐚𝐛𝐬𝐜𝐢𝐬𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐭 ∈ 𝐂 =cercul trigonometric

Proprietǎți
1)cos este periodicǎ, cu perioadele 2kπ , k ∈ Z ∶
cos(x + 2kπ) = cos(x) , (∀)x ∊ R , (∀)k ∊ Z . 𝑇0 = 2𝜋 =perioada principalǎ.
2) cos este parǎ : 𝑐𝑜𝑠(−𝑥) = 𝑐𝑜𝑠(𝑥) , (∀)𝑥 ∊ 𝑅.
Graficul este simetric fațǎ de oy.

3)Reducerea la primul cadran


𝜋
II ⟶ I: cos 𝑡 = − cos(𝜋 − 𝑡), (∀)𝑡 ∈ ( , 𝜋)
2
3𝜋
III ⟶ I: cos 𝑡 = − cos( 𝑡 − 𝜋), (∀)𝑡 ∈ ( 𝜋, )
2
3𝜋
IV ⟶ I: cos 𝑡 = cos( 2𝜋 − 𝑡 ), (∀) 𝑡 ∈ ( , 2𝜋)
2
4) cos este strict crescǎtoare pe intervalele de forma : [𝜋 + 2𝑘𝜋 , 2𝜋 + 2𝑘𝜋] , 𝑘 ∊ 𝑍
cos este strict descrescǎtoare pe intervalele : [0 + 2𝑘𝜋 , 𝜋 + 2𝑘𝜋] , 𝑘 ∊ 𝑍

Studiul funcției cosinus pe intervalul [0,2π]

𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 3𝜋 3𝜋
X 0 𝜋 2𝜋
6 4 3 2 3 4 2

cosx 1↘
√3

√2

1 1
↘ 0 ↘ − ↘−
√2
↘ -1 ↗ 0 ↗ 1
2 2 2 2 2

Graficul funcției cosinus pe intervalul [0,2π]


12

6.Funcția arcsinus
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
Fie restricția sin
̅̅̅̅ , a funcției sin , la intervalul [ − , ] , 𝑠𝑖𝑛
̅̅̅̅: [− , ] → [−1,1] ,
2 2 2 2
π π
sin
̅̅̅̅x = sin x (∀) x ∈ [ − , ] .
2 2
𝜋 𝜋
Tabelul de variație al restricției lui sinus la [ − , ] :
2 2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
X − - - - 0
2 3 4 6 6 4 3 2

sinx -1↗ -
√3
↗−
√2
↗−
1
↗0↗
1

√2

√3
↗1
2 2 2 2 2 2

sin
̅̅̅̅ este bijectivǎ ⟹ sin ̅̅̅̅)−1 = arcsin.
̅̅̅̅ inversabilǎ ⟹ (∃)(sin
𝛑 𝛑
𝐚𝐫𝐜𝐬𝐢𝐧 ∶ [−𝟏, 𝟏] → [ − , ]
𝟐 𝟐
𝐚𝐫𝐜𝐬𝐢𝐧 𝒙 = 𝒚 ⇔ 𝐬𝐢𝐧 𝒚 = 𝒙
Proprietǎți.
1) arcsin(−x) = − arcsin x (∀)x ∈ [−1,1]
2) sin(arcsinx) = x , (∀)x ∊ [−1, +1]
π π
3) arcsin(sinx) = x , (∀)x ∊ [− , + ]
2 2
4) arcsin este strict crescǎtoare ⇔
⇔ (∀)x1 , x2 ∊ [−1, +1], x1 < x2 ⟹ arcsin(x1 ) < 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛(x2 )
5) Graficele funcțiilor 𝑠𝑖𝑛
̅̅̅̅ și arcsin sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.
13

7.Funcția arccosinus
Fie restricția cos̅̅̅̅ a funcției cos la intervalul [ 0, 𝜋] ,
̅̅̅̅̅̅ : [0, 𝜋] → [−1,1]
cos
̅̅̅̅ x = cos x (∀)x ∈ [0, π] .
cos
Tabelul de variație al restricției lui cosinus la [0,𝜋]
X 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 3𝜋 5𝜋
0 𝜋
6 4 3 2 3 4 6
cosx 1 ↘
√3

√2

1
↘ 0 ↘−
1
↘−
√2
↘ -
√3
↘ -1
2 2 2 2 2 2

Funcția cos
̅̅̅̅ este bijectivǎ ⟹
⟹cos
̅̅̅̅ inversabilǎ ⟹
⟹ (∃)(cos)−1 = arccos
𝐚𝐫𝐜𝐜𝐨𝐬: [−𝟏, 𝟏] → [𝟎, 𝝅]
𝐚𝐫𝐜𝐜𝐨𝐬 𝒙 = 𝒚 ⇔ 𝐜𝐨𝐬 𝒚 = 𝒙
Proprietǎți
1)arccos( −x ) = π − arccos x (∀) x ∈ [−1,1]
2) cos(arccosx) = x , (∀)x ∊ [−1, +1]
3) arccos(cosx) = x , (∀)x ∊ [0, +π]
4) arccos este strict descrescǎtoare ⇔
⇔ (∀) x1 , x2 ∊[−1, +1] , x1 < x2 ⟹ arccos(x1 ) > 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠(x2 )
5)Graficele funcțiilor cos
̅̅̅̅ și arccos sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.
14

8.Funcția tangentǎ

𝛑 𝐬𝐢𝐧𝐱
𝐭𝐠: 𝐑 − { + 𝐤𝛑|𝐤𝛜𝐙} → 𝐑 , 𝐭𝐠 𝐱 =
𝟐 𝐜𝐨𝐬 𝐱
Proprietǎți
1) tg este periodicǎ , cu perioadele kπ , k ∈ Z :
π
tg(x + kπ) = tg(x) , (∀)x ∊ R − { + kπ|kϵZ} ,(∀)k ∊ Z
2
T0 =𝜋 =perioada principalǎ.
π
2) tg este imparǎ ∶ tg (−x) = −tg x ( ∀ )x ∈ R − { + kπ|kϵZ} .
2
π π
3) tg strict crescǎtoare pe intervalele:(− + kπ, + + kπ),k ∊ Z.
2 2

π π
4) Studiul funcției tangentǎ pe intervalul (− , )
2 2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
X − − - - 0
2 3 4 6 6 4 3 2

1 1
tgx /-∞↗ −√3 ↗ -1 ↗ - ↗ 0↗ ↗ 1 ↗ √3 ↗ ∞/
√3 √3

𝜋 𝜋
5) Graficul funcției tangentǎ pe intervalul (− , )
2 2
15

9.Funcția arctangentǎ
̅ a funcției tg , la intervalul (− π , π) , 𝑡𝑔
Fie restricția tg ̅̅̅ : (− 𝜋 , 𝜋) → 𝑅 ,
2 2 2 2
̅ x = tg x (∀)x ∈ (− π , π).
tg
2 2
𝜋 𝜋
Tabelul de variație al restricției funcției tangentǎ la (− , )
2 2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
x (− − - - 0 )
2 3 4 6 6 4 3 2
1 1
tgx /-∞↗ −√3 ↗ -1 ↗ - ↗ 0 ↗ ↗ 1 ↗ √3 ↗ ∞/
√3 √3

Funcția tg̅ este bijectivǎ ⟹ tg ̅ inversabilǎ ⟹ (∃) (tg ̅ )−1 = arctg


𝛑 𝛑
𝐚𝐫𝐜𝐭𝐠: 𝐑 → (− , )
𝟐 𝟐
𝐚𝐫𝐜𝐭𝐠𝐱 = 𝐲 ⇔ 𝐭𝐠 𝐲 = 𝐱
Proprietǎți
1) arctg(−x) = −arctgx , (∀) x ∊ R.
2) tg(arctgx) = x , (∀)x ∊ R
π π
3) arctg(tgx) = x , (∀)x ∊ (− , + )
2 2
4) arctg este strict crescǎtoare ⇔ (∀) 𝑥1 , 𝑥2 ∊R ,𝑥1 < 𝑥2 ⟹ arctg𝑥1 <arctg𝑥2
5) arctg este convexǎ pe (−∞, 0) și concavǎ pe (0, +∞)
̅̅̅ și arctg sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare
6) Graficele funcțiilor 𝑡𝑔
16

10.Funcția cotangentǎ
𝐜𝐨𝐬𝐱
𝐜𝐭𝐠 ∶ 𝐑 − {𝐤𝛑|𝐤𝛜𝐙} → 𝐑 , 𝐜𝐭𝐠𝐱 =
𝐬𝐢𝐧𝐱
Proprietǎți
1) ctg este periodicǎ, cu perioadele kπ, kϵZ :
ctg( x + kπ) = ctg x , (∀)x ∈ R − {kπ|k ∈ Z}, (∀)k ∈ Z
T0 = π = perioada principalǎ .

2) ctg este imparǎ ∶ ctg (−x) = −ctg x ( ∀)x ∈ R − {kπ|k ∈ Z}.


Graficul e simetric fațǎ de origine.

3) ctg este strict descrescǎtoare pe intervalele (0 + kπ, π + kπ), k ∈ Z.

4) Studiul funcției ctg pe intervalul (0, π)


X 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 3𝜋 5𝜋
0 𝜋
6 4 3 2 3 4 6
1 1
ctgx /+∞ ↘ √3 ↘ 1 ↘ ↘ 0 ↘− ↘ -1↘−√3 ↘-∞/
√3 √3

4) Graficul funcției cotangentǎ pe intervalul (0,𝜋) :


17

11.Funcția arccotangentǎ
̅̅̅̅ a funcției ctg, la intervalul (0, π) , ctg
Se considerǎ restricția ctg ̅̅̅̅: (0, π) → R
̅̅̅̅ x = ctg x (∀)xϵ(0, π) .
ctg

̅̅̅̅ , a funcției ctg, la intervalul (0, 𝜋)


Tabelul de variație al restricției ctg
X 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 3𝜋 5𝜋
0 𝜋
6 4 3 2 3 4 6
1 1
ctgx /+∞ ↘ √3 ↘ 1 ↘ ↘ 0 ↘− ↘ -1 ↘−√3 ↘ -∞/
√3 √3

̅̅̅̅ este bijectivǎ ⟹ ctg


Funcția ctg ̅̅̅̅ inversabilǎ ⟹
−1
̅̅̅̅ ) = arcctg
⟹ (∃)(ctg
𝐚𝐫𝐜𝐜𝐭𝐠: 𝐑 → (𝟎, 𝛑)
𝐚𝐫𝐜𝐜𝐭𝐠 𝐱 = 𝐲 ⇔ 𝐜𝐭𝐠 𝐲 = 𝐱

Proprietǎți:
1)arcctg (−x) = π − arcctg x (∀)x ∈ R.
2) ctg(arcctgx)=x , (∀)x ∊ R
3) arcctg(ctgx)=x , (∀)x ∊ (0, π)
4) arcctg este strict descrescǎtoare ⇔ (∀) 𝑥1 , 𝑥2 ∊R ,x1 < x2 ⟹ arcctg𝑥1 >arcctg𝑥2
5) arcctg este concavǎ pe (−∞, 0) și convexǎ pe (0, +∞) .
18

6) Graficele funcțiilor ̅̅̅̅


ctg și arcctg sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.

II) 1.Progresii aritmetice


Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 un șir de numere (N,Z,Q,R,C).
Șirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 s.n. progresie aritmeticǎ ⇔ ak = ak−1 + r , (∀)k ≥ 2. Notǎm ÷
𝑎𝑛 .

P1) Dacǎ ÷ 𝑎𝑛 , atunci 𝑎𝑛 = 𝑎1 + (𝑛 − 1) · 𝑟 , (∀)𝑛 ≥ 1.


a +a
P2) ÷ an ⇔ an = n−1 n+1, (∀) n ≥ 2 .
2
P3) Fie numerele a1 , a2 , … , an .
Dacǎ a1 , a2 , … , an sunt in progresie aritmeticǎ, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖
atunci a1 + an = ak + an−k+1 (∀)k = ̅̅̅̅̅1, n.

P4) Dacǎ ÷ an și notǎm Sn = a1 + a2 + ⋯ . an ,


(a a )n [2a +(n−1)r]n
atunci Sn = 1+ n sau Sn = 1 .
2 2
P5) ÷ 𝑎𝑛 ⇔ 𝑎𝑛+1 − 𝑎𝑛 = 𝑟(𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡)(∀) 𝑛 ≥ 2 .

Sunt adevǎrate egalitǎțile:


𝑛(𝑛+1)
1+2+3+…+n= ;
2
19

n(n+1)(2n+1)
12 + 22 +32 + ⋯ + n2 = ;
6
n(n+1) 2
13 + 23 + ⋯ + n3 = [ ] ;
2
𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1)(3𝑛2 +3𝑛−1)
14 + 24 + 34 + ⋯ + 𝑛 4 = .
30

II)2.Progresii geometrice

Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 un șir de numere ,(N , Z , Q , R ,C) cu 𝑎1 ≠ 0 .


Șirul (an )n≥1 s. n. progresie geometricǎ ⇔ ak = ak−1 · q , (∀)k≥2 , q≠0 .

P1) Dacǎ (an )n≥1 este progr. geometricǎ cu rația q, atunci an = a1· qn−1 (∀)n ≥ 1.

P2) Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , 𝑎𝑛 ∊ 𝑅 , 𝑎𝑛 > 0. Urmǎtoarele afirmații sunt echivalente:


(an )n≥1 este progresie geometricǎ ⇔ an = √an−1 · an+1 , (∀)n≥2 .

P3)Dacǎ (an )n≥1 este progr. geometricǎ și notǎm Sn = a1 + a2 + ⋯ + an ,


atunci Sn = a1 · n , dacǎ q = 1.

1 − qn
Sn = a1 · , dacǎ q ≠ 1.
1−q
III) Elemente de combinatoricǎ

1.Permutǎri
Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente. Se numește ordine pe A , o funcție
bijectivǎ f: {1,2,…,n}→ 𝐴, 𝑓(𝑖) = 𝑎𝑖 ∈ 𝐴.

S.n. mulțime ordonatǎ(formatǎ cu elementele mulțimii A), mulțimea A luatǎ


impreunǎ cu o ordine pe A. Se noteazǎ (f(1),f(2),…,f(n)).

S.n. permutare a mulțimii A, oricare dintre mulțimile ordonate formate cu cele n


elemente ale lui A.
Numǎrul permutǎrilor lui A se noteazǎ cu 𝑃𝑛 .

P) Fie A mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente. Atunci 𝐏𝐧 = 𝐧! , 𝐧 ≥ 𝟏.


Convenție: 0!=1.
Definiție. n!=1 ∙ 2 ∙ … ∙ 𝑛 , n≥1 .
20

2.Aranjamente
Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente și fie k∊N , 0≤k≤n.
𝑆. 𝑛. 𝐚𝐫𝐚𝐧𝐣𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐧 𝐞𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐥𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐜â𝐭𝐞 𝐤, submulțimile ordonate de k
elemente ale lui A. Numǎrul lor se noteazǎ cu 𝐴𝐾𝑛 .

𝑃1) 𝐴𝐾𝑛 = 𝑛(𝑛 − 1)(𝑛 − 2) … . . (𝑛 − 𝑘 + 1) , (∀)n,k∊N , 0<k≤n.


n!
𝑃2) 𝐴𝐾 𝑛 = (n−k)! , (∀)n,k∊N , 0≤k≤n.

3.Combinǎri
Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente , k∈ 𝑁, 0 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛. S.n.
combinǎri de n elemente luate câte k , submulțimile neordonate ale lui A, cu k
elemente. Numǎrul lor se noteazǎ 𝐶𝑛𝑘 .

𝐴𝑘
P1) 𝐶𝑛𝑘 = 𝑛
, (∀)n,k∊N , 0≤k≤n.
𝑃𝑘

𝑛(𝑛−1)…..(𝑛−𝑘+1)
P2) 𝐶𝑛𝑘 = (∀) n ,𝑘 ∈ 𝑁, 0 < 𝑘 ≤ 𝑛 .
𝑘!

𝑛!
P3) 𝐶𝑛𝑘 = , (∀) n ,k ∈ N, 0 ≤ k ≤ n .
𝑘!(𝑛−𝑘)!

4.Binomul lui Newton


Teoremǎ
(∀)a, b ∈ C și (∀)n ∈ N ∗ ⟹ (a + b)n = Cn0 an + Cn1 an−1 b1 +

+Cn2 an−2 b2 + ⋯ + Cnk an−k bk + ⋯ + Cnn bn .

Terminologie;Observații
1) Coeficienții binomiali=numerele Cn0 , Cn1 , Cn2 , … , Cnn

2) In dezvoltarea (a + b)n , sunt (n + 1) termeni

a) n=par,n=2k ⟹ 2k + 1 termeni

0 1 𝑘−1 𝑘 𝑘+1 2𝑘+1 2𝑘


𝐶2𝑘 , 𝐶2𝑘 , … , 𝐶2𝑘 𝐶2𝑘 𝐶2𝑘 , … , 𝐶2𝑘 , 𝐶2𝑘

b) n=impar,n=2k+1 ⟹n+1=2k+2 termeni


21

0 k k+1 2k+2
C2k+2 … … … C2k+2 , C2k+2 … … … C2k+2

exponenții lui a descresc de la n la 0


3) {
exponenții lui b cresc de la 0 la n

4) Termenul general al dezvoltǎrii sau termenul de rang (k+1)


este: Tk+1 = Cnk an−k bk , 0≤k≤n

Tk+2 n−k b
5) = . , 0≤k≤n-1
Tk+1 k+1 a

5.Identitǎți in calculul cu combinǎri

1) Formula combinǎrilor complementare : 𝐶𝑛𝑘 = 𝐶𝑛𝑛−𝑘 , 0 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛 .

2) Formula de recurențǎ in calculul cu combinǎri :

𝑘 𝑘−1
𝐶𝑛𝑘 = 𝐶𝑛−1 + 𝐶𝑛−1 , 1 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛 − 1 , 𝑘, 𝑛 ∈ 𝑁

𝑛
𝑘−1 𝑘−1 1 1 𝑘−1
3) 𝐶𝑛𝑘 = 𝐶𝑛−1 ; 𝑘𝐶𝑛𝑘 = 𝑛𝐶𝑛−1 ; 𝐶𝑛𝑘 = 𝐶𝑛−1
𝑘 𝑛 𝑘
1 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛 , 𝑘, 𝑛 ∈ 𝑁

𝑘+1
4) 𝐶𝑛+1 𝑘
= 𝐶𝑛𝑘 + 𝐶𝑛−1 𝑘
+ 𝐶𝑛−2 + ⋯ + 𝐶𝑘𝑘

𝑛−𝑘
5) 𝐶𝑛𝑘+1 = 𝐶𝑛𝑘 ; 0 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛 − 1 , 𝑘, 𝑛 ∈ 𝑁
𝑘+1

6) 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛1 + 𝐶𝑛2 . + ⋯ + 𝐶𝑛𝑛 = 2𝑛

7) 𝐶𝑛0 − 𝐶𝑛1 + 𝐶𝑛2 − 𝐶𝑛3 + ⋯ + (−1)𝑛 𝐶𝑛𝑛 = 0

8) 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛4 + ⋯ = 2𝑛−1

9) 𝐶𝑛1 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛5 . + ⋯ = 2𝑛−1

0 𝑘 1 𝑘−1 2 𝑘−2 𝑘 0 𝑘
10) 𝐶𝑚 𝐶𝑛 + 𝐶𝑚 𝐶𝑛 + 𝐶𝑚 𝐶𝑛 + ⋯ + 𝐶𝑚 𝐶𝑛 = 𝐶𝑚+𝑛 .
22

IV)Numere complexe

1.Forma algebricǎ a unui numǎr complex este:


z = a + b · i, a, b ∈ R , i2 = −1 , unde
a = Re(z) = partea realǎ a lui z
b = Im(z) = coeficientul pǎrții imaginare a lui z
b · i = partea imaginarǎ a lui z
i = unitate imaginarǎ
Numǎrul z = b · i , b ∈ R∗ , s. n. numǎr complex pur imaginar.

Numere complexe egale


z1 , z2 ∈ C , z1 = a1 + i · b1 , z2 = a2 + ib2 , a1 , a2 , b1 , b2 ∈ R
a1 = a2
z1 = z2 ⇔ {b = b .
1 2

2.Numere complexe conjugate


Dacǎ z ∈ C , z = a + b · i, a, b ∈ R , i2 = −1,
atunci nr. complex z̅ = a − bi s. n. conjugatul lui z.

Proprietǎți ale numerelor complexe conjugate

1. Dintre toate nr. complexe, numerele reale (și numai ele) sunt egale cu
conjugatele lor, adicǎ:
z∈R
z∈C , { ⇕
z = z̅
̅̅̅̅
2. (z̅) = z, (∀)z ∈ C

3. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
z1 + z2 = z̅1 + z̅2 , (∀)z1 , z2 ∈ C

z1 · z2 = z̅1 · z̅2 , (∀)z1 , z2 ∈ C


4. ̅̅̅̅̅̅̅̅

5. (̅̅̅̅̅
z 1 ̅̅̅
z
) = ̅̅̅1 , (∀)z1 , z2 ∈ C, z2 ≠ 0
z2 z2

6. z + z̅ = 2 · Re(z) ∈ R , z · z̅ ∈ R

z+z̅ z−z̅
7. Re(z) = , Im(z) = , (∀)z ∈ C
2 2i

3.Modulul unui numǎr complex


23

Dacǎ z ∈ C , z = a + i · b , a, b ∈ R , i2 = −1, atunci numǎrul real pozitiv: |z| ≝


√a2 + b 2 , se numește modulul lui z.

Proprietǎți
1. |z| ≥ 0, (∀)z ∈ C

2. |z| = 0 ⇔ z = 0

3. |z| = |z̅| = |−z|, (∀)z ∈ C

4. |z1 · z2 | = |z1 | · |z2 |, (∀)z1 , z2 ∈ C

z |z |
5. | 1| = |z1| , (∀)z1 , z2 ∈ C, z2 ≠ 0
z2 2

6. |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 |, (∀)z1 , z2 ∈ C

7. |z1 − z2 | ≤ |z1 | + |z2 |, (∀)z1 , z2 ∈ C

8. ||z1 | − |z2 || ≤ |z1 − z2 |, (∀)z1 , z2 ∈ C

9. |z|2 = z · z̅, (∀)z ∈ C

10. Re(z) ≤ |z| , Im(z) ≤ |z| , (∀)z ∈ C

4.Forma trigonometricǎ a unui numǎr complex


Dacǎ z ∈ C, z = x + i · y, x, y ∈ R , atunci forma trigonometricǎ a lui z
este: z = |z| · (cos t + i sin t), unde:
|z| = √x 2 + y 2 = r
t ∈ [0,2π) a. i. x = r · cos t și y = r · sin t
t = arg(z) = argumentul redus al lui z .

Arg(z) = {arg(z) + 2kπ| k ∈ Z} = mulțimea argumentelor lui z.

Egalitatea numerelor complexe scrise trigonometric


Dacǎ z1 = r1 (cos t1 + i sin t1 ), t1 = arg(z1 )
z2 = r2 (cos t 2 + i sin t 2 ), t 2 = arg(z1 )
z1 = z2
Atunci { ⇕
r1 = r2 și arg(z1 ) = arg(z2 )
24

Dacǎ z1 = r1 (cos t1 + i sin t1 ), t1 ∈ Arg(z1 )


z2 = r2 (cos t 2 + i sin t 2 ), t 2 ∈ Arg(z1 )
z1 = z2
Atunci { ⇕
r1 = r2 și t1 − t 2 = 2kπ, k ∈ Z

5.Operații cu numere complexe scrise sub formǎ trigonometricǎ


Dacǎ z1 , z2 ∈ C,
z1 = |z1 | · (cos t1 + i sin t1 ), t1 ∈ Arg(z1 )
z2 = |z2 | · (cos t 2 + i sin t 2 ), t 2 ∈ Arg(z2 )
atunci:
1. z1 · z2 = |z1 | · |z2 | · (cos(t1 + t 2 ) + i sin(t1 + t 2 ))
2. z1n = |z1 |n · (cos n · t1 + i sin n · t1 )
z1 |z |
3. = |z1| · (cos(t1 − t 2 ) + i sin(t1 − t 2 )) , z2 ≠ 0
z2 2

Rǎdǎcinile de ordinul “n” ale unui numǎr complex


Fie z ∈ C ∗ , n ∈ N, n ≥ 2.
Se numește rǎdǎcinǎ de ordinul n a lui z, orice nr complex u , astfel incât: un = z.
Dacǎ z=0, singura rǎdǎcinǎ de ordinul n este 0.
Teoremǎ
Dacǎ z ∈ C ∗ , n ∈ N, n ≥ 2, z = r(cos t + i sin t), r = |z|, t ∈ [0,2π) ,
Atunci z admite n rǎdǎcini distincte de ordinul n, care au forma:
n t+2kπ t+2kπ
zk = √r · (cos + i sin ), k = 0, n − 1 .
n n
25
26
27
28
29
30
31