Tehnologii integrate în

Arboricultura ornamentală
Arboricultura

„ Cultura plantelor lemnoase ornamentale

„ Selecția, plantarea și îngrijirea plantelor lemnoase

din spațiile verzi
Tehnologiile integrate în Arboricultura
ornamentală se referă la:

„ Arboricultura în pepiniere
„ Producerea plantelor lemnoase prin tehnologii compatibile cu
mediul

„ Arboricultura în spațiile verzi

„ Abordarea în ansamblu a practicilor folosite la înființarea și
întreținerea plantațiilor urbane (holistic)
Arboricultura integrată în pepiniere
PEPINIERA DE PLANTE ORNAMENTALE = se
ocupă cu producerea arborilor și arbuștilor
pentru spațiile verzi
„ Sortimentul produs în Pepinierele ornamentale:

„ Arbori răşinoşi
„ Arbori foioşi
„ Arbuşti răşinoşi
„ Arbuşti foioşi
„ Subarbuşti
„ Trandafiri
„ Diferențe față de Pepiniere pomicole:

„ Pepiniera ornamentală produce material săditor

(formează puieții înainte de valorificare)
„ Sortiment, tehnologii și obiective diferite
Material valorificat de Material valorificat de
pepiniera pomicolă pepiniera ornamentală
(puieți neformați) (material săditor format)
Pomii fructiferi sunt utilizați și în grădinile ornamentale – coroane tunse, decorative
Pomi fructiferi din diferite specii (măr, păr, prun, cais, piersic cireș) au fost
ameliorați pentru obținerea de specii ornamentale – folosite în grădini
ornamentale.
Producerea lor se face prin tehnologii specifice Arboriculturii ornamentale

Cerasus serrulata Kanzan Malus x zumi Golden Hornet

„ Diferențe față de Pepiniere silvice:

„ Pepiniera ornamentală produce material săditor

(formează puieții înainte de valorificare)
„ Sortiment mai variat, tehnologii și obiective diferite
Suprafaţa oricărei pepinierei este formată din:

„ suprafaţa productivă

„ suprafaţa neproductivă
„ Suprafaţa productivă cuprinde culturile de plante ornamentale de
vârste diferite. Este formată din:

sere solarii terenul productiv

 „ Suprafaţa neproductivă cuprinde:

drumuri construcţii şi amenajări anexe

(ateliere, remize, hale, depozite etc.)
 Etapele producerii materialului săditor
ornamental:

Înmulțirea Formarea Valorificarea

 Formare Formare

2-7 ani încă minim

4 ani

Puiet Material standard Material de talie mare

(plante care ating parametrii
de calitate pentru plantarea
în spațiile verzi)
 Tehnologii de producere a materialului săditor
În terenul pepinierei În containere
 I. Tehnologii integrate
pentru producerea materialului în teren

„ Producerea plantelor ornamentale lemnoase în

condiții de protecția mediului și reducerea poluării:

„ Tehnologii integrate de întreţinere a solului şi combaterea

buruienilor
„ Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor
„ Sisteme integrate de gestionarea apei în pepinieră
„ Reciclarea resturilor vegetale
1. Tehnologii integrate de întreţinere a solului şi combaterea
buruienilor
„ Procesele de degradare a solului (tasare, eroziune)
„ favorizate de executarea lucrărilor de primăvară și de
toamnă în condițiile unui sol mai umed
„ influență negativă asupra creșterii plantelor prin schimbarea
însușirilor fizice, chimice și biologice a solului
Băltirea apei – efect al tasării
 Tehnici de protecție a solului:

a. Mulcirea solului
Mulciul se așterne pe direcția rândurilor – cel mai adesea, sau pe întreaga
suprafață plantată.

Se folosesc materiale naturale (paie tocate, rumeguș, talaș, scoarță tocată, fân)
sau artificiale (polietilenă albă sau neagră, agrotextil, materiale textile)
„ Beneficiile mulcirii:
„ menține umiditatea
„ împiedică creșterea buruienilor
„ reduce oscilațiile de temperatură vara și iarna
„ menține structura și porozitatea solului
„ împiedică procesul de eroziune
Mulcire naturală Mulcire artificială

Mulcirea pe direcția rândului – la arbuști

Mulcire pe întreaga suprafață plantată – la arbuști
Dezavantajele mulcirii:
-în caz de îngheț intensifică pagubele
-necesită forța de muncă pentu aplicare
-crește costul de producție
-favorizează înmulțirea blilor și insectelor
-stimulează dezvoltarea rădăcinilor la suprafață
„ Pentru prevenirea acestor probleme rezultate din mulcire:
„ înainte de aplicarea mulciului se afână solul și se fertilizează cu
îngrășăminte organice
„ se verifică materialele naturale pentru a nu fi infestate cu boli sau
dăunători
„ se evită așternerea unui strat gros de mulci (mai mare de 10 cm) lângă
trunchiul arborilor
b. Reducerea numărului de treceri
– mașini care lucrează mai multe rânduri odată
- viteza de deplasare a mașinii și a organelor active trebuie să fie redusă
c. Înierbarea solului pe intervale
Vegetația erbacee controlată prin cosiri
regulate are efecte benefice:
-stimulează viața microbiană din sol
-asigură un aport de substanțe organice
prin încorporarea în sol a resturilor de la
cosire
-folosirea de specii leguminoase - aduc și
un aport de azot în sol
-se reduce tasarea și eroziunea
-crează un microclimat mai favorabil:
amestecurile de specii erbacee cresc
biodiversitatea – efecte benefice: se
crează un echilibru natural, ameliorează
însușirile solului, scade incidența apariției
de boli și dăunători, prin apariția faunei
utile
-înlesnește deplasarea în parcele
 2. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor

„ Speciile ornamentale și pierd calitățile chiar dacă atacul de boli sau

dăunători este redus. Uneori nu se poate renunța complet la
tratamentele chimice.
„ Măsuri preventive – pentru reducerea riscurilor de
apariție a patogenilor
„ introducerea în pepinieră numai a plantelor sănătoase
„ producerea materialului săditor din cultivaruri rezistente
„ stabilirea unei rotații raționale a culturilor
„ asigurarea condițiilor optime de vegetație
„ eliminarea și distrugerea plantelor bolnave
„ dezinfectarea instrumentelor de tăiere
„ protejarea cu mastic a rănilor plantelor (cauzate de tăieri,
grindină, lucrări de întreținere)
„ păstrarea unei rezerve de buruieni (utile pentru păstrarea
faunei utile)
„ utilizarea cuiburilor artificiale pentru păsări
„ Metode curative
„ tratamente chimice cu pesticide adecvate
„ Respectarea dozelor, a modului de aplicare
„ Evitarea aplicării tratamentelor când temperatura este
ridicată și însorirea puternică
„ Specii sensibile la pesticide:
„ Laburnum
„ Forsythia
„ Syringa
„ Hydrangea
„ Rosa
„ Betula
„ Aesculus
„ Ulmus
„ Cultivarurile albastre și
variegate de conifere
 3. Sisteme integrate de gestionarea apei în pepinieră

„ Folosirea apei din precipitaţii

„ Irigarea prin picurare
„ reduce consumul de apă
„ apa este utilizată mai bine de către plantă
„ sistemul radicular rămâne mai aproape de baza plantei (util pentru
scoaterea plantelor)
„ fertilizanții se pot distribui prin acest sistem (fertirigare)
 4. Reciclarea resturilor vegetale – compostare.

„ Tăierile se aplică anual și uneori de 2 ori pe an, rezultând o cantitate

mare de material vegetal înlăturat
 Tocarea ramurilor și transformarea
în scoarță – utilizarea apoi ca mulci

Compostarea materialului –
utilizarea ca îngrășământ natural
sau în componența substraturilor
 II. Tehnologii integrate
pentru producerea materialului în containere

Containere așezate pe folie în Containere așezate în alte containere,

teren îngropate în teren (tehnologia pot-in-pot)
 Fluxul tehnologic al culturilor containerizate:

puiet
Transplantări
succesive

Transplantări Valorificare în
succesive container

Fază intermediară
– 1-2 ani în teren
Obținerea plantelor în teren cu scoaterea lor la sfârșitul perioadei de formare și
transplantarea într-un container reprezintă valorificare în containere – NU cultură
containerizată.
Rădăcina întreagă a plantei Rădăcina tăiată a plantei obținută în
obținută prin cultură containerizată teren și valorificată la container

„ Diferența între o plantă obținută prin cultură containerizată și una

obținută în teren și apoi valorificată într-un container este că prima are
sistemul radicular intact. Deci prinderea este garantată, iar plantarea
într-un spațiu verde poate fi făcută oricând în cursul anului.
„ Producerea plantelor ornamentale lemnoase în
condiții de protecția mediului și reducerea poluării:

„ Gestionarea rațională a substraturilor

„ Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor
„ Sisteme integrate de gestionarea apei în pepinieră.
„ Reciclarea resturilor vegetale
 1. Gestionarea rațională a substraturilor

„ SUBSTRAT = amestec de componente organice cu sau fără amestec de

componentele minerale, cu particularități fizice și chimice superioare solurilor
obișnuite.

„ Componente organice
„ Pământuri naturale –turba
„ Pământuri horticole – mranița, pământul de țelină, pământul de frunze,
composturile, etc.
„ Componente minerale
„ Materiale inerte – nisip, perlit, argilă expandată
 Substraturile de cultură

- să fie lipsite de ciuperci şi bacterii patogene

- să fie lipsite de insecte, nematozi, seminţe de buruieni
- să-şi păstreze calităţile de cultură timp de 1-2 sezoane
- să fie uşoare şi totuşi să asigure stabilitatea containerelor la vânt
- să fie poroase, bine drenate, să înmagazineze bine apa
- să fie ieftine şi reproductibile
„ Unele dintre substraturi provin
din zăcământe naturale, care
reprezintă o resursă epuizabilă
- turba

„ în Arboricultură este substrat de

bază pentru producerea
coniferelor
„ UE limitează exploatarea turbei
pe viitor = găsirea altor tipuri
de pământuri cu aceleași calități
(pH – acid, greutate
volumetrică mică, capacitate
mare de reținere a apei)
„ Alternative pentru turbă:
„ Combinarea cu alte substraturi pentru a reduce consumul
„ Înlocuirea cu diferite composturi (de ex. compost de tescovină)

tescovina = resturi de la extragerea mustului din struguri

2. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor

„ verificarea substraturilor pentru reducerea apariției bolilor și

dăunătorilor
„ dezinfectarea serelor, platformelor, potecilor, recipinetelor de
cultură
„ eliminarea plantelor afectate de boli și dăunători
3. Sisteme integrate de gestionarea apei în pepinieră

„ Recuperarea apei din irigare – teren amenajat special (pantă

adecvată, teren acoperit cu folie impermeabilă). Sistemul de
drenaj are un rol important din acest punct de vedere, prin
evacuarea apei în exces din culturi şi colectarea acesteia pentru
a fi filtrată şi refolosită la irigare.

„ Irigarea prin picurare

Irigare prin picurare
Irigare prin aspersie, cu recuperarea apei și recircularea ei
„ Strategiile de reducere a consumului de apă la culturile
containerizate prevăd şi o bună organizare a culturilor, în
funcţie de mărimea containerelor, tipul de substrat şi cerinţele
plantelor faţă de apă.
„ Grupând speciile cu cerinţe asemănătoare faţă de apă se
îmbunătăţeşte nu numai creşterea şi dezvoltarea plantelor, dar
şi eficienţa utilizării apei

După exigențele față de apă speciile se clasifică astfel:

Specii hidrofile – exigente față de apă (Taxodium, Alnus, Fraxinus, Hydrangea)
Specii mezofile – exigențe mijlocii față de apă (Abies, Larix, Thuja, Pinus, Aesculus, Fagus)
Specii submezofile – exigențe modeste față de apă (Juniperus, Acer, Hibiscus, Spiraea)
Specii xerofile – exigențe foarte reduse față de apă (Eleagnus, Quercus, Robinia, Tamarix)
Specii eurifile – amplitudine mare față de apă (Betula, Cornus, Rhus, Salix)
4. Reciclarea resturilor vegetale

„ obținerea de mulci prin tocarea resturilor

„ compostarea resturilor și folosirea lor ca substraturi