OBIECTUL

CONTABILITĂŢII
A. Prezentarea elementelor situaţiilor financiare
a. Active
b. Capitaluri proprii şi datorii
c. Cheltuielile
d. Veniturile

Prezentarea elementelor
situaţiilor financiare
• Precizare: utilizând limbajul consacrat al concepţiei juridice privind
obiectul contabilităţii, dar ţinând seama şi de concepţia financiară care
stă la baza normelor contabile internaţionale adoptate în România, se
va folosi în continuare denumirea de elemente ale situaţiilor
financiare (SF)
• Elementele SF sunt date
– Pe de o parte, activele (A), capitalurile proprii (Cp) şi
datoriile (D) care reflectă la un moment dat existenţa
bunurilor şi valorilor economice deţinute de un titular
(entitate), precum şi drepturile/obligaţiile rezultate din
posesia şi folosirea acestora
– Pe de altă parte, de cheltuielile şi veniturile obţinute în
urma mişcării A, Cp şi D în cadrul tranzacţiilor şi operaţiilor
economice derulate între entităţi şi terţi
• Aceste elemente sunt reflectate în contabilitate pe
parcursul exerciţiului financiar şi raportate, ca şi
existenţe la sfârşitul acestei perioade în SF

1
 Structura elementelor SF
• Elemente bilanț
–Active
–Capitaluri proprii şi datorii
• Elemente de rezultate – contul de
profit și pierdere
–Cheltuieli
–Venituri

Structura elementelor
situațiilor financiare
1. Active imobilizate 1. Capitaluri proprii
• Imobilizări necorporale • Capital
• Imobilizări corporale • Prime legate de capital
• Imobilizări financiare • Rezerve
2. Active curente/circulante • Rezultat
• Stocuri 2. Provizioane
• Creanţe 3. Datorii
• Investiţii financiare pe 4. Pasive de regularizare
termen scurt • Venituri în avans
• Disponibilităţi băneşti • Subvenţii pentru investiţii
3. Active de regularizare
• Cheltuieli în avans
4. Active rectificative (+/-)
• Amortizarile
• Ajustări pentru depreciere
şi pierdere de valoare
• Diferentele de pret

2
 Activele
OMFP 1802/2014 - un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca
rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut in contabilitate si
prezentat in bilant atunci cand este probabila realizarea unui beneficiu economic
viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluat/evaluata in mod credibil.

Definiţie active = resurse controlate de entitate ca rezultat al

unor evenimente trecute şi care vor genera beneficii
economice viitoare
• Explicarea termenilor definiţiei:
– Resurse = conform concepţiei financiare privind
obiectul contabilităţii, un titular de patrimoniu deţine
resurse, dedublate în resurse financiare (procurare de la
proprietari şi terţi), respectiv resurse economice
(investirea resurselor financiare obţinute în exploatarea
entitate); aici e vorba de resurse economice, ca active
patrimoniale
– Evenimente trecute = activele au fost cumpărate,
produse sau primite în trecut, iar ulterior se pot
valorifica pentru a genera beneficii economice

Active
• Beneficii economice viitoare (avantaje
economice) = potenţialul de a contribui direct sau
indirect la intrarea de lichidităţi (fluxuri de
trezorerie, fluxuri de numerar, cash, disponibilităţi
băneşti) în entitate
– Beneficiile pot rezulta din:
» Utilizarea activelor pentru realizarea unor
active productive (obţinerea de produse care se
vând şi se încasează)
» Schimbarea activelor cu un altul care poate
fi la rândul său valorificat
» Utilizarea activelor pentru achitarea unei
datorii (rambursarea unui credit bancar)
» Repartizarea activelor către proprietarii
entităţilor (plata dividendelor)

3
 Activele
Distincţie între un activ şi o cheltuială
• Investirea (utilizarea) unei resurse financiare e asimilată
unui consum şi va genera mai devreme sau mai târziu o
cheltuială; această cheltuială, efectuată în scop productiv
(economic) va determina ulterior un venit
• Dacă venitul nu e generat într-un orizont de timp apropiat,
nici cheltuiala nu trebuie înregistrată în contabilitate şi
raportată (recunoscută) în SF
• În acest caz, investirea resursei umane îmbracă forma unui
activ, care se va transfera treptat, în timp, la cheltuieli printr-
un mecanism denumit amortizare
• Distincţia între activ şi cheltuieli se face cu ajutorul a două
criterii: un activ
– Este recunoscut în momentul în care este probabilă
realizarea beneficiilor economice viitoare
– Poate fi evaluat în mod credibil

Activele
Clasificarea A se face după două criterii:
– Natură şi destinaţie
– Lichiditatea
Structură:
A. Active imobilizate: necorporale, corporale,
financiare
B. Active circulante: stocuri, creanţe, investiţii
financiare pe termen scurt, disponibilităţi băneşti
C. Active de regularizare: cheltuieli în avans

4
 Active
A. Activele imobilizate
A. Activele imobilizate
– Terminologie: bunuri de investiţii, active pe termen lung,
bunuri imobile
– Caracterizare:
• Perioadă de deţinere şi utilizare de regulă mai mare
de 1 an
• Participă la desfăşurarea mai multor cicluri
economice, nu se consumă la prima întrebuinţare
• Sunt fixate în activitatea entităţii, nefiind
destinate direct comercializării
– Structură:
A.1. Imobilizări necorporale
A.2. Imobilizări corporale
A.3. Imobilizări financiare

A. Activele imobilizate
A.1. Imobilizările necorporale
– Terminologie: intangibile, nemateriale
– Definiţie: valori economice care nu
îmbracă forma fizică de bunuri materiale
concrete
– Componente: cheltuieli de constituire,
cheltuieli de dezvoltare, concesiuni şi
valori similare, fond comercial, alte
imobilizări necorporale

5
 A. Activele imobilizate
a) Cheltuieli de constituire
– Sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau
dezvoltarea entităţii (taxe de înscriere şi înmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea de obligaţiuni şi acţiuni,
cheltuieli de prospectare a pieţei, altele).
b) Cheltuieli de dezvoltare
– Reprezintă cheltuielile ocazionate de efectuarea unor
lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate,
care prezintă garanţia realizării eficienţei scontate prin
aplicarea lor.
– Motivul activării lor este că, atunci când se înregistrează
un succes, activitatea de cercetare-dezvoltare este un
factor de progres pentru entitate. Succesul se
concretizează în înnoiri tehnologice, în creşterea
ritmului de dezvoltare şi al productivităţii muncii, în
menţinerea nivelului de competitivitate pe piaţă printr-o
rată constantă a profitului.

A. Activele imobilizate
c) Concesiuni şi valori similare
Concesiuni – contravaloarea dreptului de exploatare a unui bun sau
a unei activităţi aflate în proprietatea statului sau regiilor autonome,
pe baza unui contract de concesiune ce prevede un termen determinat
de exploatare şi o remunerare periodică sub forma unei redevenţe
(care va fi pentru concesionar o cheltuială periodică).

Brevete – sunt titluri eliberate de Stat care conferă inventatorului

unui produs sau a unei tehnologii care poate avea aplicaţii
industriale, sau concesionarului său, monopolul exploatării pe o
perioadă determinată de timp. Proprietarul brevetului beneficiază de
exclusivitatea pentru utilizarea, fabricarea sau vânzarea produsului
sau tehnologiei respective.

Mărci – sunt certificate de origine, materializate în semne, care

permit diferenţierea produselor şi serviciilor. Se diferenţiază în mărci
industriale (ale producătorilor) şi mărci comerciale (ale
distribuitorilor). Sunt drepturi de proprietate industrială, care se
bucură de protecţie legală (prin înregistrare la OSIM). Garantează
astfel o anumită securitate consumatorului, respectiv siguranţa
implantării pe o anumită piaţă pentru producător sau distribuitor.

6
 A. Activele imobilizate
• Fond comercial (în masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu
oneros)
 Reprezintă diferenţa dintre valoarea globală a întreprinderii şi suma
valorilor tuturor bunurilor identificabile (construcţii, utilaje, brevete,
stocuri, creanţe). Factorii care contribuie la creşterea capacităţii
întreprinderii de a genera beneficii, deci care îi majorează valoarea sunt:
calitatea echipei manageriale, reţea comercială performantă, poziţie
concurenţială favorabilă, reputaţie financiară nepătată, vad comercial
etc.. Luaţi în ansamblu, aceşti factori constituie fondul comercial. Ei
sunt indisociabili de întreprindere şi nu pot fi vânduţi separat. Din acest
motiv, în contabilitate fondul comercial se înregistrează doar când este
achiziţionat (adus ca aport) alături de elemente corporale.
d) Alte imobilizări necorporale (programe informatice)
 Reprezintă ansamblul aplicaţiilor destinate efectuării unei prelucrări pe
un calculator
 Se diferenţiază programe de bază destinate facilitării exploatării
calculatorului, care sunt livrate, de regulă, împreună cu acesta;
programe de aplicaţii, care sunt necesare rezolvării unei probleme date.
e) Imobilizări necorporale în curs de execuţie
 Imobilizări necorporale neterminate la sfârşitul perioadei

A. Activele imobilizate

A.2. Imobilizările corporale

–Terminologie: tangibile, fizice
–Definiţie: bunuri materiale de
folosinţă îndelungată
–Componente: terenuri, amenajări de
terenuri; construcţii; instalaţii tehnice,
mijloace de transport, active biologice
productive; mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie

7
 A. Activele imobilizate
a) Terenuri şi amenajări de terenuri
– Terenurile sunt bunuri imobiliare care cuprind trei
elemente: sol, subsol, supra-sol. În contabilitate se
diferenţiază: terenuri construite, neconstruite,
agricole, silvice, cu zăcăminte, altele.
– Amenajările de/la terenuri sunt investiţiile
destinate punerii în valoare a terenurilor, lacurilor,
altor elemente similare, dar şi sistemele de irigaţii,
desecare, drumuri de acces, altele.
b) Construcţii
 clădiri, indiferent de natură şi destinaţie, inclusiv
instalaţiile generale, amenajările (încălzire, telefon) şi
lucrările de infrastructură (căi de comunicaţie).

A. Activele imobilizate
c) Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii, din care instalaţiile tehnice
cuprind:
– Echipamente tehnologice – cuprind:
• maşini – utilizate pentru extragerea,
transformarea, prelucrarea, finisarea materiilor
prime şi materialelor sau pentru prestarea
serviciilor
• utilaje – instrumente utilizate alături de o maşină
specializată pentru o lucrare determinată
• instalaţii de lucru – unităţi care cuprind
construcţii, materiale, piese care, deşi separabile
prin natură, sunt legate tehnic în vederea
funcţionării lor
– Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

8
 A. Activele imobilizate

Observaţie: atât imobilizările necorporale cât şi

cele corporale pot ocupa în structura AP o poziţie
intermedieră denumită “imobilizări în curs” care
cuprinde:
- imobilizări primite de la terţi şi nerecepţionate

- imobilizări în curs de execuţie în regie proprie

A. Activele imobilizate
A.3. Imobilizările financiare
– Terminologie: investiţii financiare (pe termen lung)
– Definiţie: investiţii financiare realizate de entitate în
vederea dezvoltării externe
• se materializează în titluri de valoare achiziţionate şi
în împrumuturile acordate altor entităţi, ambele
categorii având scadenţa mai mare de un an
• asigură creşterea externă a entităţii prin aceea că
permit: exercitarea controlului sau unei influenţe
notabile asupra emitentului de titluri sau doar
rentabilizarea excedentelor băneşti prin obţinerea
unor venituri financiare de la emitentul titlurilor
sau beneficiarul unui împrumut.
– Componente: titluri de participare, interese de
participare, creanţe imobilizate, alte titluri imobilizate

9
 A. Activele imobilizate
a) Titluri de participare
 sunt titluri a căror posesie durabilă este estimată utilă pentru
întreprindere, mai ales prin aceea că permit exercitarea unui
control sau cel puţin o influenţă notabilă asupra activităţii
emitentului
 în general, este vorba de acţiuni achiziţionate prin ofertă
publică, precum şi acţiuni care reprezintă un astfel de procent
din totalul drepturilor de vot în cadrul Adunării generale a
emitentului (în cazul titlurilor de participare – o treime), încât
poate influenţa semnificativ luarea hotărârilor sau deţine chiar o
poziţie de control.
b) Interese de participare
 sunt titluri de valoare pe care întreprinderea are intenţia să le
păstreze durabil sau pe care nu are posibilitatea să le revândă pe
termen scurt. Ele nu-i permit cumpărătorului să influenţeze
activitatea emitentului, însă dau dreptul încasării unor venituri
financiare de natura dividendelor şi dobânzilor.
 este vorba de: acţiuni, părţi sociale, obligaţiuni.

A. Activele imobilizate
c) Alte titluri imobilizate
 sunt titluri emise de bănci sau alte instituţii pentru plasamente
băneşti.
 astfel de titluri permit doar obţinerea unor venituri financiare de
natura dobânzilor.
d) Creanţe imobilizate
– Creanţele legate de participaţii sau interese de participare – sunt
împrumuturi acordate societăţilor la care se deţin titluri de
participare sau acţiuni care reprezintă interese de participare.
De regulă, sunt purtătoare de dobânzi, care pot fi mai mici (preferenţiale),
decât cele ale pieţei.
– Împrumuturi acordate pe termen lung – sunt împrumuturi
acordate altor societăţi decât cele la care se deţin titluri de
participare sau interese de participare şi sunt purtătoare de dobânzi.
– Alte creanţe imobilizate – reprezintă sume lăsate la dispoziţia
unor persoane fizice (cauţiuni, garanţii) sau juridice (telefoane,
energie, gaz) o perioadă mai îndelungată şi care, uneori, sunt
purtătoare de dobânzi.

10
 Active
B. Activele circulante
B. Activele circulante
– Terminologie: valori circulante, bunuri mobile
– Caracterizare:
• Nu rămân durabil în entitate
• Perioada de utilizare de regulă mai mică de 1 an
• Îşi schimbă continuu forma materială şi utilitatea
în cadrul circuitului economic (materie primă,
produs finit, creanţă, bani)

– Structură:
B.1. Stocuri
B.2. Creanţe
B.3. Investiţii financiare pe termen scurt
B.4. Disponibilităţi băneşti

Active
B. Activele circulante
B.1. Stocurile
– Definiţie: bunuri materiale care pot fi
• Deţinute pentru a fi vândute pe parcursul
activităţii
• În curs de producţie în vederea unei vânzări
• Sub formă de materii prime, materiale şi alte
consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea
de servicii
– Componente: materii prime şi materiale,
producţia în curs de execuţie, produse, active
biologice de natura stocurilor, mărfuri,
ambalaje

11
 Active
B. Activele circulante
a) Materii prime şi materiale
– Materii prime = substanţa principală a produsului
finit
– Materiale consumabile = participă la procesul de
producţie: materiale auxiliare, combustibil, piese de
schimb, altele
– Materiale de natura obiectelor de inventar =
bunuri cu o valoare sau durată mai mică decât limitele
legale: scule, mobilier mărunt, unelte, etc.
b) Producţia în curs de execuţie
- Bunuri/servicii/lucrări în curs de transformare până
la faza de produs final

Active
B. Activele circulante
c) Produse
- Produse finite = bunuri care au parcurs toate
fazele procesului tehnologic
- Semifabricate = poziţie intermediară între
materie primă şi produs finit
- Produse reziduale = bunuri secundare rezultate
din procesul productiv
d) Active biologice de natura stocurilor = cele
destinate creşterii, reproducerii, producţiei, îngrăşării
(viţei, miei, colonii albine)
e) Mărfuri = bunuri revândute ca atare sau produse în
E şi destinate vânzării
f) Ambalaje = bunuri pentru protecţia altor bunuri în
timpul transportului şi depozitării

12
 Active
B. Activele circulante
B.2. Creanţele
– Definiţie: valori economice avansate temporar
de către titularul de patrimoniu (creditor) altor
persoane fizice sau juridice (debitori), pentru
care urmează să primească un echivalent valoric
– Sunt cuprinse aici doar creanţele cu scadenţă
mai mică de un an
– Componente: creanţe comerciale, sociale,
fiscale, legate de asociaţi, diverse

Active
B. Activele circulante

a) Creanţe comerciale
- Avansuri acordate furnizorilor (furnizori-
debitori) = plăţi anticipate către vânzătorii de
bunuri/servicii (furnizori) înainte ca aceştia să
livreze marfa sau să presteze serviciul
- Clienţi = bunuri/servicii livrate
cumpărătorilor (clienţi) şi neîncasate
- Efecte de primit de la clienţi = creanţe
clienţi care se vor deconta prin intermediul
efectelor de comerţ (cambie, bilet la ordin,
CEC)

13
 Active
B. Activele circulante
b) Creanţe sociale = provenite din relaţiile de decontare
ale entităţii cu salariaţii şi organismele de asigurări şi
protecţie socială

c) Creanţe fiscale = provenite din impozitele şi taxele pe

care entitatea le plăteşte administraţiei publice (plăţi mai
mari decât obligaţiile fiscale)

d) Creanţe legate de asociaţi = provenite din relaţiile de

finanţare cu proprietarii entităţii (asociaţi, acţionari):
decontări cu asociaţii privind capitalul (sume subscrise
de aceştia şi neîncasate)

Active
B. Activele circulante
B.3. Investiţiile financiare pe termen scurt
– Definiţie: investiţii temporare concretizate în
acţiuni (titluri de capitaluri proprii) şi obligaţiuni
(titluri de credit) achiziţionate de pe piaţa de valori
• Sunt cumpărate în scopul revânzării şi a obţinerii
unui câştig pe termen scurt, care se determină ca
diferenţă între preţul de vânzare, mai mare şi
preţul de achiziţie, mai mic
• Sunt păstrate în portofoliul de titluri al entităţii o
perioadă mai mică de un an

14
 Active
B. Activele circulante
– Componente:
• Acţiuni cumpărate la societăţi care fac parte din
acelaşi grup cu entitatea

• Acţiuni cumpărate de la alte societăţi (în vederea

revânzării în scop speculativ)

• Obligaţiuni emise de entitate şi răscumpărate ulterior

în vederea stingerii obligaţiei

• Obligaţiuni emise de alte entitate şi cumpărate

pentru obţinerea de dobânzi sau în vederea
revânzării

Active
B. Activele circulante
B.4. Disponibilităţile băneşti
– Definiţie: valori economice care îmbracă forma sau
îndeplinesc funcţia de bani
– Cu ajutorul lor se efectuează operaţii de încasări şi
plăţi care pot fi în numerar (cash) sau prin decont
bancar (fără numerar, prin virament bancar)
– Componente: conturi deschise la bănci, numerar în
casierie, valori de încasat, avansuri de trezorerie (de
deplasare), alte valori de încasat cu scadenţă foarte
scurtă

15
 Active
B. Activele circulante
a) Conturi deschise la bănci = mijloace
băneşti deţinute la bancă în conturi curente
(pentru încasări şi plăţi curente) sau
acreditive (sume puse la dispoziţia unui
anumit furnizor)
b) Numerar în casierie = mijloace băneşti
păstrate în casieria proprie (destinat plăţilor
mărunte şi urgente)

Active
B. Activele circulante

b) Valori de încasat = cecuri şi efecte de

comerţ primite de la clienţi şi care urmează să
fie încasate

c) Avansuri de trezorerie (de deplasare) =

sume acordate salariaţilor care urmează a fi
justificate sau restituite

d) Alte valori = timbre fiscale şi poştale, bilete

de tratament şi odihnă, bonuri valorice
achiziţionate şi deţinute de o entitate

16
 Active
C. Activele de regularizare
Activele de regularizare
– Categorie: cheltuieli în avans
– Caracterizare:
• Rezultatul aplicării principiului
independenţei exerciţiilor
• Sunt plăţi anticipate privind cheltuieli
viitoare, aferente exerciţiilor viitoare
• În exerciţiul curent, când are loc plata, sunt
considerate active, în exerciţiile viitoare,
cheltuieli

D. Activele rectificative
• Sunt elemente de pasiv (dar în bilanț rectifică active prin
scădere)
• Rectifică - prin scădere - valoarea unor A
– Reflectă astfel pierderi de valoare (diminuarea valorii
iniţiale de intrare în entitate a unor active)
– Pierderile de valoare se pot datora:
• Unei deprecieri fizice – uzura fizică şi morală a AI –
definitive, ireversibile – forma amortizării
• Unei deprecieri valorice – preţuri pe piaţă mai mici
decât cele plătite iniţial la intrarea în entitate a A,
reversibile (preţurile fluctuează) – forma ajustări
pentru depreciere
• Categorii: amortizări, ajustări pentru depreciere

17
 D. Activele rectificative
1. Amortizările
• Obiect: AI, din care necorporale şi corporale
• Imobilizările financiare nu suferă pierderi definitive de
valoare, ci cel mult reversibile
• Mecanism:
–Are loc investiţia iniţială în AI la valoarea brută contabilă
(VBC)- valoare de intrare în entitate
–Sumele plătite sunt recunoscute ca şi un A (vezi caracteristicile
imobilizărilor)
– În timp, A suferă deprecieri fizice (morale)
– Această depreciere fizică se dedublează în:
• Constatarea unei cheltuieli corespunzătoare pierderii de
valoare în urma uzurii
• Constatarea recuperării unei părţi din investiţia iniţială (A)
pe măsura înregistrării cheltuielii cu amortizarea (cheltuiala
cu amortizarea – costul bunurilor vândute – încasarea
contravalorii lor), obţinându-se valoarea netă contabilă
(VNC)= VBC (valoare de intare) – A (amortizare
cumulată)

Activele rectificative
2. Ajustări pentru depreciere
• Obiect: AI, AC (mai puţin disponibilităţile băneşti)
• Mecanism:
– Are loc investiţia iniţială în A (VBC)
– La sfârşitul perioadei de gestiune preţurile pieţei (valoare
de piaţă sau altă valoare curentă) sunt mai mici decât VBC
– Rezultă o depreciere valorică reversibilă (dacă s-ar
vinde în acel moment A, nu s-ar recupera investiţia
iniţială); ulterior, preţurile pieţei se pot modifica în sensul
creşterii sau scăderii
– Această depreciere se dedublează în:
• Constatarea unei cheltuieli corespunzătoare pierderii
de valoare
• Constatarea unei resurse (rezerve) (A - ajustare)
constituită la sfârşitul perioadei de gestiune din care să
se acopere pierderea, dacă ea va avea loc; acesta va
diminua investiţia iniţială, obţinându-se VNC = VBC
(valoarea de intrare) - Ajustare

18
 D. Activele rectificative

– Observaţie:
• Pentru AI necorporale şi corporale se pot
constata şi amortizări şi ajustări pentru
depreciere
• Se constituie ajustări dacă pierderea de
valoare este sigură şi se poate estima
credibil mărimea ei

19