<img height="1" width="1" style="display:none" src="https://www.facebook.com/tr?

id=253361638393458&ev=PageView&noscript=1" />

Cinci secrete surprinzătoare pentru

grădinărit. Cum scapi de gândaci
„invitându-i“ la o bere sau la un ceai
14 martie 2017, 05:51
de
Costel Crangan
Devino fan
Adaugă această persoană în comunitatea ta
și fii la curent cu activitatea sa din site.
Salvează în arhivă
download pdf
Creează PDF
print article
Printează articolul
+4 (4 voturi)
cuvinte cheie:
3 comentarii
 galati
 gradinarit
 gradina
 inginer
 horticultura
 sfaturi practice
 ponturi pentru gradina
 plate de cultura
 plante de apartamente
 solutii bio
 insecticide bio
 gradinarul casei
 idei practice
 solutii
 secrete
 gandaci

 74
share

 
 0

inShare

 11
Live
11 vizitatori citesc articolul în acest moment
Aboneaza-te la newsletter

Abonare

Grădinăritul se poate face şi fără chimicale FOTO C. Crângan

 Inginerul horticultor Iulian Arhip dezvăluie, pentru
cititorii „Adevărul”, câteva trucuri folositoare în
grădinărit, mai ales dacă nu vreţi să folosiţi chimicale şi
vă doriţi ca pasiunea pentru plante să nu fie nici prea
costisitoare.
Ştiri pe aceeaşi temă


Cum îţi construieşti singur propria seră: ce trebuie să ştii înainte, ...


„Sârbii“ care au adus grădinăritul în România sunt, de fapt, emigranţi...


Cum se triplează preţul legumelor de la ţăran până la tarabă. Pe urmel...

Când vine vorba despre grădinărit, este plin internetul de sfaturi, care mai de care mai năstruşnice
şi mai garantate ca fiind infailibile, unice, de nerefuzat. În majoritatea cazurilor, însă, sfaturile,
chiar dacă garantate de specialişti, nu se adresează publicului larg ci, într-un soi de cădere
inexplicabilă în snobism, celor care-ţi permit să investească sume deloc modice pentru a-şi cultiva
pasiunea pentru grădinărit.
Ca urmare, în materialul de faţă ne-am propus să scoatem în faţă câteva mici trucuri, deloc
costisitoare, care vă pot ajuta să aveţi grădiniţa pe care o visaţi, fie că vorbim despre ce din curte,
demicul spaţiu verde din faţa blocului sau de jardiniera din balcon.
Ne ajută în acest demers inginerul horticultor Iulian Arhip, care s-a făcut luntre şi punte pentru a
împăca şi capra şi varza, adică pentru a găsi câteva soluţii practice la îndemâna fiecăruia, chiar dacă
acestea nu sunt, din motive lesne de înţeles, chiar din categoria celor predate la facultatea de
agronomie.

Cum scapi de melci cu... bere

Melcii sunt, nu de puţine ori, duşmani de moarte ai grădinarilor, căci se înmulţesc repede şi fac
pagube considerabile. În principiu, cea mai simplă metodă de combatere este cea chimică, însă dacă
nu vreţi să vă otrăvăţi straturile şi, în plus, nici nu vă dă mâna să cumpăraţi nu ştiu ce insecticid bio
infernal de scump, puteţi scăpa de gasteropode cu... bere.
„Una dintre cele mai utilizate şi cunoscute metode de combatere fără chimicale a
melcilor este ceea a borcanului cu bere sau drojdie. Limacşii sunt atraşi de mirosul
malţului şi al drojdiei fermentate, iar asta le poate aduce sfârşitul”, spune inginerul
Arhip.

„Pentru acest tip de capcană avem nevoie un borcan pe care îl îngropăm în pământ, lăsând
marginile afară, după adăugăm bere, sau o soluţie de 1 lingură de drojdie, ½ linguriţă de zahăr şi
250 ml apă călduţă în borcan şi lăsăm totul peste noapte. Dimineaţă ar trebui să recoltăm melcii şi
să schimbă lichidul”, continuă recomandarea specialistului.

Banala urzică: insecticid, fungicid şi îngrăşământ

Oricât ar părea de ciudat banala şi enervanta (la cules) urzică este un aliat de nădej de al
grădinarilor, căci poate fi insecticid, fungicid şi chiar îngrăsământ.
Pentru a prepara produsul minune aveţi nevoie de un kilogram (sau mai mult, după caz) de tulpini
de urzică.
Cele bătrâne şi foarte înţepătoare sunt cele mai bune. Însă, atenţie! Nu le culegeţi de pe
marginea drumurilor pentru că sunt pline de reziduri chimice. Sunt de preferat cele de
pe malul râurilor, din poieni şi de pe marginea pădurilor”, ne explică inginerul Arhip.

Modul de preparareeste foarte simplu. Urzicile se toacă sau se mărunţesc şi se pun într-un vas
împreună cu circa 10 litri de apă. Se acoperă şi se lasă câteva zile. În fiecare zi se amestecă
decoctul, iar când e gata vă daţi seama imediat: miroase foarte urât.
„Decoctul se strecoară, iar soluţia rezultată se poate păstra în sticle acoperite cu tifon (poate
produce gaze de fermenţie), timp de o săptămână. Se foloseşte o soluţie diluată – un litru de extract
de urzică la 10 litri de apă. Cu această soluţie se stropeşte grădina. Nu va da rezultate ca un
fungicid de sinteză, însă efectul este unul acceptabil”, spune inginerul.

Fugărind viermii cu ceaiul de gălbenele

O altă variantă neaşteptateă pentru a scăpa de anumiţi gândaci care invadează grădina de legume şi
vor să împartă recolta cu dumneavoastră este folosirea ceaiului de gălbenele pe post de insecticid.
Mod de preparare. Se ia o cană de frunze şi flori de gălbenele. Se zdrobeşte şi se amestecă cu 0,5
litri apă. Se lasă să stea timp de 24 ore, apoi se strecoară şi se adaugă 1,5 litri apă şi un sfert de
linguriţă de săpun ecologic. Cu soluţia rezultată se stropeşte.
„Se aplică contra gândacului de asparagus, viermelui care atacă fructul de roşiei, a
insectelor care rod frunzele. Sincer să fiu, nu am crezut până n-am văzut. Chiar face
faţă la anumiţi dăunători, deşi nu face minuni”, spune inginerul Arhip.
 Surprinzătorul ceai de soc
Chiar dacă pare greu de crezut, ceaiul de soc est eficient contra afidelor, musculiţei morcovului,
gândacilor de castraveţi şi a dăunătorilor ce atacă fructele pomilor şi radacinile. De asemenea,
frunzele de soc pot folosite şi ca fungicid ecologic.
Mod de preparare:se fierb aproximativ 230 g frunze de soc în circa 0,5 l apă timp de 30 minute. Se
strecoară şi se lasă să se răcească. Separat în 0,5 l apă călduţă se dizolvă 1 lingură de săpun
ecologic. Se adaugă apă cu săpun la ceaiul de frunze, se lasă să se răcească şi se stropeşte cu
această soluţie.

Ziarele pot fi refolosite în grădină!

Pentru un al cincilea sfat, ne-am forţat puţin norocul şi l-am rugat pe specialist să ne ofere o soluţie
de grădinărit care să implice ziarele (în format fizic, pe hârtie). Şi chiar a găsit ceva.
Am aflat astfel că se pot pune pagini de ziar pe sol, acoperindu-le apoi cu un strat de pământ de
câţiva centimetri, caz în care apa va fi mai bine reţinută în sol, iar buruienile vor fi serios afectate,
deoarece stratul de hârtie le împiedică să iasă la lumină (evident, plantele de cultură nu se acoperă
cu ziare).
De asemenea, ziarele „terciuite” cu apă, pot fi puse pe sol, caz în care neutralizează mirosurile
neplăcute ale fertilizanţilor organici (gunoiul de grajd, adică). Deci, ca să glumim un pic, există
viaţă după moarte chiar şi în cazul ziarelor tipărite.