Bacili Gram pozitivi

Genul Bacillus
Caractere generale:

 bacili Gram-pozitivi
 aerobi
 aşezare în lanţuri
 capete taiate drept
 Spor
 central
 d spor< d bacil
 capsula (B. anthracis)
GENUL BACILLUS
FROTIU COLORAT GRAM DIN
FROTIU COLORAT GRAM DIN PRODUS PATOLOGIC-
CULTURA DE BACILLUS B. ANTHRACIS
Specii :

 B. anthracis (infecţia cărbunoasă)

 B. cereus (toxiinfecţii alimentare)
 B. subtilis
 saprofit,
 toxiinfecţii alimentare -rar
 B. polymyxa
 industrial -biosinteza antibioticelor
 B. stearothermophylus
 control autoclavare
 Bacillus anthracis  antraxul
infecţia cărbunoasă

 Antropozoonoză,
 caracter profesional:
 fermieri, medici veterinari, macelari, industria pielariei
 ierbivore
 ovine, caprine, bovine, mai rar la cabaline şi
suidee/suine
 pătrundere spori prezenţi pe sol.
 Omul - contactul cu
 animalul bolnav
 produsele provenite de la acestea.
ANTRAX
MOD DE TRANSMITERE
1 Antrax cutanat 2

1- vezicula
3

2- pustula
3- crusta
Antrax respirator

contaminarea: inhalarea sporilor

Antrax gastrointestinal

Contaminare: ingestia de carne

Antraxul

 Manifestarea clinică umană ~ calea

pătrundere

 Forma cutanată
 ulcer nedureros
 acoperit de o crustă de culoare neagră
 Forma pulmonară
 Forma gastro-intestinală
Patogenitate
invazie => exotoxină
3 componente:

 Antigenul protector (PA)

 Factorul letal (LF)
 Factorul de edem (EF)
PATOGENEZA ANTRAX
TOXINA-MOD DE ACTIUNE
 Tratament

 Penicilina, Ciprofloxacina
 Antitoxina = ser care contine anticorpi
antitoxina

 Prevenirea bolii
 sterilizarea animalelor moarte din zonele endemice
(incinere, îngropare în gropi acoperite cu var).
 Produsele animale contaminate – autoclavate
VACCINAREA IN ANTRAX

Vaccinul Introdus in 1970

Protectie fata de forma
cutanata
respiratorie

Recomandat persoanelor intre 18-65 de ani expuse la

locul de munca si militarilor
Prezinta numeroase efecte adverse
Necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie
Genul Clostridium
Caractere generale

 Bacili Gram-pozitivi, sporulaţi

 d spor > d bacil
 Sporul situat:
 Terminal
 C. tetani → «bat de chibrit », « bat de tobosar »
 sub terminal
 C. botulinum  « rachetă de tenis »
 Central
 C. perfringens  « bărcuţă »
 Mobili,
 Necapsulaţi
 excepţie C. perfringens → imobil, capsulat
 Strict anaerobi
Spori
Caractere generale

 Toxigeni
 Majoritatea speciilor - saprofiţi
 sol, materie organică în descompunere
Clostridium tetani - spor situat teminal
Clostridium botulinum – spor situat sub terminal
Clostridium botulinum
 Habitat : sol, intestinul omului şi
animalelor

 Botulism - clasificare
 toxinfecţie alimentară foarte gravă
 Paralizie flasca => ?
 Botulismul copilului
 Botulismul de plaga
 Heroina: injectie
 Cocaina: sinusuri
Botulismul copilului
 Sirop de porumb
 Miere
 Ipoteze:
 Praf de aspirator,
 Praf/sol
 Constructii in vecinatate
 Camere prafuite cu curenti de aer.
CLOSTRIDIUM BOTULINUM
Botulism - clinica

 Incubatie: 12-36 ore ingestie toxina,

 Rar: 6 ore / 10 zile
 Neuropatii simetrice craniale
 diplopia,
 Caderea pleoapei,
 Dificultate la inghitire,
 Gura uscata – voce alterata
 Paralizie flasca descendenta.
 Posibil:
 Durere abdominala
 Greata, varsaturi
 Diaree
 Disfunctie respiratorie – paralizie musculara.
Factori de patogenitate : toxina botulinică

 cea mai puternică toxină cunoscută

 “un singur gram de toxina cristalizata,
distribuita uniform si inhalata poate omora
peste 1 million de oameni“
 (Arnon et al, 2001 )
 Neurotoxină
 Inactivata de fierbere 20 min
 Codificata de bacteriofag
 şapte tipuri antigenice (A→ G)
 la om implicate tipurile A,B,E, F
TOXINA BOTULINICĂ

 Mecanism:
 blochează tramsmiterea influxului nervos
 prin inhibarea secreţiei de acetilcolină
 la nivelul sinapselor neuromusculare →
 moarte prin paralizie flască a muşchilor
 respiratori
 stop cardiac
 CLOSTRIDIUM BOTULINUM
Toxina A: blefarospasm, riduri, etc.
 Structura: bimodala A-B, proteica
 Lant greu - legatura disulfidica
 Legatura cu receptorul
 Lant usor – proteaza
 Cliveaza SNARE
(Soluble NSF Attachment Protein REceptor)
NSF= N-Ethylmaleimide-Sensitive Factor

 Cresterea concentratiei de Ca 2+ in
sinapsa atenueaza efectul toxinei ~
Tratament

 administrare precoce de ser

antibotulinic trivalent (A, B, E)
 după identificarea tipului antigenic
administrarea ser monovalent
Profilaxie:
 metode de conservare care distrug
sporii de C.botulinum
Tratament
 antitoxina IV – 1 fiola
 T1/2: 5-8 zilw.

 Regenerarea conexiunilor
neuromusculare.

 2-8 S – respiratie asistata ~.

Clostridium tetani
 Habitat : sol, mai ales cel îngrăşat cu
gunoi de grajd

 Tetanos : plăgi contaminate cu spori

de C. tetani la nivelul cărora există
condiţii de germinare şi elaborarea
toxinei
Factor de patogenitate : toxina
tetanică

- are două componente:

 tetanospasmina → componenta
neurotoxică

 tetanolizina → liza hematiilor

Patogeneză

 Infecţia =localizată
 plăgi, arsuri, plaga ombilicală, mucoasa uterină
port-partum post-abortum
 Germinarea sporilor →forma vegetativă →
eliberarea toxinei 
 difuzează pe cale sanguină
 se fixează pe receptori (gangliozide ale SNC)
 opreste inhibiţia sinaptică
 crize de contractură spastică generalizată şi
hiperreflexie
 toxină = unică (antigenic)
Diagnostic :pe baza semnelor clinice
(urgenţă)
Tratament

 Toaleta corespunzătoare a plăgilor

 ATPA
 Penicilina
 Imunizare pasivă cu ser antitetanic
 se prepară pe animale,
 poate neutraliza toxina doar înainte de
fixarea acesteia pe receptori
Profilaxie

 Imunizare activă cu toxoid (anatoxină

tetanică = toxină formolată care nu
mai este toxică dar este imunogenă).
 Administrat sub formă de trivaccin
diftero-tetanic-pertussis la copii = DTP

 ATPA
Germenii gangrenei gazoase
infecţie invazivă a plăgilor -> obligatoriu
polimicrobiană:

 C.perfringens
 C.histoliticum
 C.oedematiens (novyi)
 C.septicum
 C.sporogenes
Gangrena gazoasa
Gangrena gazoasa
Contaminarea umana
 razboi, accidente de circulatie, alte leziuni => plagi profunde
 Sporii din pamant, praf
 conditii de anaerobioza
 favorizata de oxigenarea redusa, tesuturi devitalizate, cheaguri, corpi
straini,
 infectii piogene,
 asocierea cu alte bacterii aerobe ca: Staphiloccocus, Streptococcus,
E.coli, Proteus, Pseudomonas, Corynebacterium
 germinare
 Principalul agent etiologic - C. perfringens.
Anaerobi Aerobi
C. septicum Staphiloccocus
C.histolyticum Streptococcus

C.sporogenes E.coli,
C.aedematiens Proteus,
Pseudomonas,
 Corynebacterium
 Patogenie

 leziuni histotoxice grave

 evolutie rapida: edem, gaze, distensie,
tesut livid, necroze, miozite
 miros fetid,
 hemoliza→ anemie hemolitica,
 febra.
 Exotoxină – Mecanism
 actioneaza asupra fosfolipidelor din
membrana mitochondriala.
Patogenie
 Toxine si enzime cu rol necrozant:
 C.perfringes
 α toxina - lecitinaza
 scindeaza lecitina din mitocondriile diferitelor
celule si din SNC, fiind letala,
 toxina teta: hemolitica, necrotica
 colagenaze,
 hialuronidaza,
 fibrinolizina,
 DN-aze,
 neuraminidaza, etc.
Tratament
 debridări largi, excizia ţesutului
devitalizat
 ser antigangrenos: polivalent si mixt (
Ig concentrate );
 cu anticorpi fata de toate Clostridiile
implicate si fata de toxinele lor
 antibiotice : Penicilină, Metronidazol
 Oxigen hiperbaric
Alte infectii de C. perfringens

 toxinfecţie alimentara – carne

 tocanita, sos de legume si carne
 toxinei C. perfringens de tip A.

 infectii ale tesuturilor moi

 abcese vezica biliara, uterului, trompelor
uterine si alte abcese abdominale,
 celulita localizata,
 enterita necrozanta (frecvent fatala).
Clostridium difficile
 bacil noninvaziv

 produce citotoxinele A şi B,
 pot cauza moartea celulelor intestinale
 denudarea mucoasei
 Diareea postantibioticoterapie:
 administrarea prelungită de AB
 Clindamicina, Ampicilina, Cefalosporine
 simptome: greaţă, diaree apoasă şi uneori cu sânge, crampe
şi febră.
 Colita pseudomembranoasă: complicaţie grava, letala .
 Confirmarea diagnosticului problematică
 la persoane sanatoase 3% in microbiocenoza intestinala
 Pe durata bolii procentul creşte la 20%.
 Colonoscopia vizualizează leziunile mucoase tipice ~
 pseudomembrane sau microabcese
 riscanta
Tratament
 Metronidazol ~
 Vancomicina
 Recurenta 20-30%
 Macrolid nou
 Probiotice
 Saccharomyces
 Lactobacili
 Bacterioterapia fecala = transplant
fecaloid