CHIRURGIE OMF

Anul V – Semestrul I

Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Medicină și Farmacie
 1. ANATOMIA TERITORIULUI MAXILO-FACIAL

1.1. CAVITAEA ORALĂ DENTATĂ

1.1.1. Vestibulul bucal

Delimitare

o extern → regiunea labială și regiunile bucale;

o intern → versantul extern al arcadelor gingivo-alveolo-dentare.

Configurație

o spațiu în fomră de potcoavă, cu un perete extern musculo-cutanat și unul intern alveolo-dentar;

o comunică cu cavitatea orală propriu-zisă prin spațiile interdentare, retromolare și (după cază)
spațiile edentate.

Mucoasa vestibulară – cuprinde patru zone:

o mucoasa labială ← nn. infraorbital și mentonier;

o mucoasa bucală ← n. bucal;
o mucoasa peretelui intern al vestibulului – divizată în gingia liberă, gingia atașată și mucoasa
alveolară ← nn. alveolari;
o mucoasa fundurilor de sac vestibulare ← nn. alveolari.

Diviziune

o în raport cu planul ocluzal → o porțiune maxilară și una mandibulară;

o în raport cu peretele extern → zona labială și zonele bucale stângă și dreaptă.

Detalii de suprafață și repere – frenurile labiale superior și inferior, plicile alveolobucale, papila și ostiumul
canalului Stenon, gaura infraorbitală, gaura mentală, fosa canină, eminența canină, creasta zigomato-
alveolară.

Vascularizație și inervație

o Arterele → facială, transversă a feței, infraorbitală, mentală, submentală, labiale superioară și

inferioară, bucală;
o Venele → facială, maxilară, plexul venos pterigomantibular → v. jugulară internă;
o Limfaticele → ndl. Submandibulari, submentonieri, parotidieni, bucali și cervicali profunzi;
o Nervii senzitivi
 infraorbital → șanțul gingivo-labial maxilar și buza superioară;
 mentonier → șanțul gingivo-labial mandibular, buza inferioară și mentonul;
 bucal → mucoasa jugală și alveolară inferioară de la M6 la PM2 și tegumentele obrazului;
 alveolari → mucoasa peretelui intern vestibular.
o Nervii motori – ramuri din n. facial;
o Inervația simpatică – plexul pericarotic extern;
o Inervația parasimpatică – fibre cu origine în nucleul salivar inferior, care ajung la nivelul glandelor
salivare mici prin intermediul ganglionul otic.

1.1.2. Cavitatea bucală propriu-zisă

Delimitare

o antero-lateral → arcadele gingivo-alveolo-dentare;

o superior → bolta palatină;
o inferior → planșeul bucal;
o posterior → istmul bucofaringian.

Diviziune topografică

o regiunea palatină;
o regiunea sublinguală;
o regiunile retromolare.
 1.1.2.1. Regiunea palatină
Generalități

o sept osteo-musculo-membranos ce separă cavitatea bucală de cavitatea nazală, format în 2/3 ante-
rioare de bolta palatină, iar în 1/3 posterioară de vălul palatin;
o are aspect de cupolă, fiind o suprafață concavă, flancată lateral de arcada dento-alveolară maxilară,
cu o lungime de 8-9 cm și o lățime de 4-5 cm.

Detalii de suprafață și repere – torusul palatin, rafeul palatin, papila incisivă, rugile palatine, proeminența
cârligului procesului pterigoidian, foveolele palatine, gaura palatină mare, linia Ah.

Mucoasa regiunii palatine

o mucoasa palatului dur prezintă trei zone → fibroasă, grăsoasă, glandulară;

o planul osteomusculofibros este format din scheletul bolții palatine și lama musculoaponevrotică a
palatului moale.

Vascularizația și inervația regiunii palatine

o Arterele
 a. palatină descendentă → a. palatină mare și aa. palatine mici → 2/3 P ale palatului dur
și vălul palatin;
 a. palatină ascendentă → palatul moale;
 ramuri din a. faringiană ascendentă → palatul moale;
 ramuri din a. sfenopalatină și din a. canalului pterigoidian.
o Venele drenează în plexul venos pterigomaxilar, v. facială și v. faringiană ascendentă.
o Inervația senzitivă
 n. nazopalatin Scarpa → 1/3 anterioară a mucoasei bolții palatine și mucoasa alveolară adi-
acentă;
 nn. palatini mari → 2/3 posterioare ale mucoasei bolții palatine și mucoasa alveolară adia-
centă;
 nn. palatini mici → vălul palatin;
 nn. glosofaringian și vag → istmul bucofarningian.

1.1.2.2. Regiunea sublinguală

Generaltăți – cuprinde formațiunile planșeului bucal, situate deasupra mușchilor milohioidieni, care for-mează
diafragma orală, ce separă cavitatea orală de regiunle suprahioidiene.

Detalii de suprafață și repere – triunghiul sublingual, frâul limbii, caruncula sublinguală, eminența sub-
linguală, plica sublinguală, nervul lingual.

Mucoasa planșeului bucal

o continuă mucoasa de pe fața ventrală a limbii și se reflectă pe fața linguală a arcadei alveolare
mandibulare, formând mucoperiostul acesteia și continuându-se cu gingia;
o vasele mucoasei provin din a. și v. sublinguală;
o limfaticele drenează în ndl. submentonieri, submandibulari și cervicali profunzi;
o inervația senzitivă e dată de n. sublingual;
o inervația parasimpatică este asigurată de fibre cu origine în nucleul salivator superior.

Loja sublinguală

o Delimitare
 superior → mucoasa planșeului bucal;
 inferior → mușchiul milohioidian;
 medial → mușchii genioglos, geniohioidian și hioglos;
 lateral → foseta sublinguală a mandibulei.
o Comunicări
 anterior → loja opusă, printr-un sept situat între mucoasă și mușchiul genioglos;
 posterior → regiunea submandibulară prin interstițiul hiogloso-milohioidian;
o Conținut → glanda sublinguală și prelungirea anterioară a acesteia, canalul Wharton, n. lingual și
ramura sublinguală, n. hipoglos (XII), vasele sublinguale și țesutul conjunctiv lax care conține
elementele din lojă.
 1.1.2.3. Regiunea retromolară
Generalități

o cuprinde teritoriul situat posterior de ultimii molari și anterior de arcul palatoglos;

o la acest nivel se abordează nervii alveolar inferior și lingual pentru anestezie.

Detalii de suprafață și repere – fovea retromolară superioară, papila retromolară superioară, fovea retromo-
lară superioară, papila retromolară inferioară, pernița retromolară glandulară, tuberculul piriform, plica pterigo-
mandibulară.

Alcătuire

o Mucoasa regiunii este o continuare a mucoasei vestibulare, ce se continuă cu mucoasa istmului

oro-faringian, acoperind deschiderea orală a spațiului pterigomandibular prin aplicarea sa pe margi-
nea anterioară a ramului ascendent al mandibulei și a mușchiului pterigoidian medial.
o Spațiul retromolar, cu detaliile de suprafață menționate anterior, și care conține n. alveolar inferior
și vasele alveolare inferioare, n. lingual, n. milohioidian și vasele milohioidiene, n. bucal, ligamentul
sfenomandibular.

1.1.3. Limba

Aspect extern

o Are forma unui con aplatizat, prezintă două porțiuni (corpul și rădăcina), două fețe (dorsum și ven-
trum), două margini și un vârf.

Alcătuire

o Mucoasa linguală
 senzorială → se găsește în porțiunea presulcală a dorsum-ului lingual și prezintă papilele
linguale (caliciforme, filiforme, fungiforme, foliate);
 mucoasa de acoperire → acoperă porțiunea postsulcală, marginile și fața inferioară a limbii,
continuându-se cu mucoasa orofaringelui, a vălului palatin și planșeului bucal.
o Mușchii limbii
 extrinseci → genioglos, hioglos, condroglos, stiloglos, palatoglos;
 intrinseci → longitudinal superior, longitudinal inferior, transvers, vertical.
o Scheletul fibros al limbii
 septul lingual → median, de la hioid la vârful limbii;
 aponevroza linguală → îngroșarea laminei proprii a mucoasei linguale.
o Formațiuni limfatice aglomerate – în mucoasa ariei postsulcale a dorsum-ului lingual → tonsila lin-
guală.
o Glandele linguale
 anterioare → Nuhn, Blandin (vârful limbii);
 mijlocii → Weber (margini);
 posterioare → Ebner (baza limbii).
o Arterele limbii → linguală, profundă a limbii, faringiană ascendentă (ramuri din a. carotidă externă),
palatină descendentă (ramură din a. maxilară).
o Venele limbii → dorsale, profundă, linguale principale (ranine), comitantă a n. hipoglos (XII), sublin-
guală → v. linguală → v. jugulară internă.
o Limfaticele limbii dreneazăîn ndl. submentonieri (rar), submandibulari, jugulo-digastric și jugulo-
omohioidian.
o Inervația limbii
 motorie → n. hipoglos (XII);
 senzitivă → nn. trigemen (V), glosofaringian (IX) și vag (X);
 senzorială (gustativă) → nn. facial (VII) și glosofaringian (IX).
 1.1.4. Procesele alveolare

Alcătuire – compacte alveolare externe, lamina dura (cribriforma), osul de susținere (spongioasa), rebordul
alveolar.

Procesul alveolar maxilar și relațiile lui cu dinții

o Incisivii
 Raporturile lor cu planșeul fosei nazale depind de înățimea feței, înălțimea proceselor
alveolare și lungimea rădăcinilor dentare.
 În cazul incisivului central, la persoane cu procese alveolare cu înălțime redusă și rădăcină
dentară lungă, apexul poate atinge compacta plnașeului fosei nazale, care prezintă risc de
perforare și poate constitui o interfață de propagare a infecției în meatul nazal inferior.
 Incisivul lateral prezintă apexul mai îndepărtat de planșeul nazal, rareori în contact.
 Forma palatului osos
 palat înalt → creastă alveolară înaltă;
 palat plat (coborât) → creastă alveolară lată.
 Alveolele
 sunt plasate excentric în procesul alveolar, spre vestibul;
 lamina dura fuzionează vestibular cu compacta externă, în timp ce oral, între cele
două suprafețe se interpune os spongios.
o Caninul
 Rădăcina este situată în stâlpul canin, plasat de regulă la distanță de fosa nazală și sinusul
maxilar.
 Raportul caninului cu procesul alveolar este similar incisivului central, rădăcina fiind înca-
strată spre vestibul.
 Dimensiunile mari ale rădăcinii produc eminența canină.
o Premolarul I
 Dacă prezintă două rădăcini, cea vestibulară este intim aplicată pe compacta vestibulară,
iar rădăcina palatinală este plasată aproximativ în centrul regiunii spongioase sau mai
aproape de compacta orală.
 Dacă prezintă o rădăcină (rar), alveola este în strânsă relație cu compacta externă vestibu-
lară și e separată de compacta orală prin os spongios.
o Premolarul II
 La acest nivel, spongioasa retroalveolară este redusă, iar rădăcina dintelui are o poziție ne-
utră sau ușor apropiată de compacta vestibulară.
o Molarii
 Spongioasa retroalveolară e redusă doar la nivelul rădăcinii meziovestibulare, pe partea
orală.
 Rădăcina palatinală fuzionează sau se află în proximitatea compacte orale, în special la pri-
mii doi molari.
 Rădăcinile vestibulare sunt situate în apropierea compactei vestibulare.

Procesul alveolar mandibular și relațiile lui cu dinții

o Zona incisivo-canină
 La acest nivel, procesul alveolar e îngustat în direcție vestibulo-orală, iar lamina dura fuzio-
nează pe o mare întindere a rădăcinilor cu compactele vestibulară și orală.
o Premolarii și molarul I
 De regulă, rădăcinile se prezintă în relație apropiată cu lama vestibulară a procesului alveo-
lar, dar pot avea și o poziție neutră.
o Molarii II și III
 Prezența pe fața externă a corpului mandibulei a liniei oblice favorizează interpunerea unui
strat osos gros între alveolele ultimilor molari și compacta vestibulară.
 Uneori, alveola molarului III e proiectată pe suprafața internă a mandibulei asemănător
unui balcon, alteori fiind situată apropae în totalitate în arcul alveolar.
 Lamina dura estea cea mai subțire la nivelul molarului III, existând riscul fracturării ei, cu
lezarea n. lingual în timpul extracțiilor. La acest nivel se găsește linia milohioidiană.
 Distal de alveola molarului III se găsește trigonul retromolar, ce se continuă posterior cu
creasta temporală. După pierderea ultimului olar, la acest nivel se formează tuberculul piri-
form.
 1.2. REGIUNILE PERIORALE SUPERFICIALE

1.2.1. Regiunea labială

Delimitare

o superior, un plan orizontal ce trace prin subnazale (Sn) o separă de regiunea nazală;
o inferior, șanțul mentolabial o separă de regiunea mentală;
o lateral, șanțurile nazolabiale o separă de regiunea geniană.

Stratigrafie

o Pielea, cu următoarele particularități:

 groasă, cu foliculi piloși și aderentă la planul subiacent;
 buza S prezintă philtrum-ul, care se termină la nivelului tuberculului buzei superioare;
 la niv buzei inferioare există o depresiune mediană situată deasupra șanțului mentolabial;
 la marginea liberă a buzei, zona de trecere cutaneo-mucoasă, se formează „roșul de buză”.
o Planul muscular, format din:
 mușchi constrictori ai orificiului oral → partea labială a mușchiului orbicular al buzelor;
 mușchi deschizători ai orificiului oral
 ridicător al buzei superioare;
 ridicător comun al buzei și aripii nasului;
 zigomatic mare și zigomatic mic;
 risorius;
 coborâtor al comisurii orale;
 coborâtor al buzei inferioare;
 ridicător al comisurii orale;
 buccinator.
o Mucoasa labială
 mucoasă de acoperire, activ mobilă;
 conține glande salivare mici în submucoasă (i.e. glandele labiale);
 mucoasa fiecărei buze formează la trecerea pe procesul alveolar câte o plică mediană
numită frâu sau fren;
 între planul muscular și mucozal trec aa. labiale.
o Planul osos, considerat numai când gura este închisă, reprezentat de procesele alveolare superior
și inferior, cu gingia de acoperire.

Vascularizație și inervație

o Arterele, reprezentate de cercul arterial perioral, situat la 7-8 mm de marginile libere ale buzelor,
alcătuit din:
 arcada arterială labială superioară → aa. labiale superioare (ramuri din a. facială) și diverse
ramuri din a. bucală, a. infraorbitală, a. transversă a feței;
 arcada arterială labială inferioară → aa. labiale inferioare (ramuri din a. facială) și ramuri
din a. mentală.
o Venele, care se varsă în v. facială.
o Limfaticele drenează în ndl. submandibulari, submentali, uneori direct în ndl. cervicali profunzi.
o Inervația
 motorie → ramuri din n. facial;
 senzitivă → n. infraorbital pentru buza superioară, n. mental pentru cea inferioară.

1.2.2. Regiunea mentală

Delimitare

o superior, șanțul mentolabial;

o inferior, marginea inferioară a mandibulei;
o lateral, două linii verticale ce trec la 1 cm în afara comisurii bucale, prelungite până la marginea in-
ferioară a mandibulei.

Stratigrafie

o Tegumentul este gros, cu foliculi piloși și cu o depresiune triunghiulară între tuberculii mentali
numită „gropița bărbiei”.
 o Țesutul subcutanat, celulo-adipos, slab reprezentat, conține fibre din mușchiul platysma și mușchiul
mental transvers.
o Planul muscular, reprezentat de:
 mușchiul mental, situat profund, cu fibre verticale;
 mușchiul coborâtor al buzei inferioare, cu fibre orientate oblic superior și medial;
 mușchiul coborâtor al comisurii bucale, de formă triunghiulară, cu fibre orientate oblic supe-
rior și lateral.
o Planul osos, reprezentat de segmentul anterior al corpului mandibulei, pe care putem identifica pro-
tuberanța mentală cu tuberculii mentali, creasta simfizară, foseta incisivă și gaura mentonieră.

Vascularizație și inervație

o Mănunchiul vasculo-nervos mental (arteră, venă, nerv senzitiv).

o A. și v. submentală → părțile moi.
o Ramuri din artera labială inferioară.
o Ramura marginală a mandibulei din n. facial (VII) → mușchii mimicii.
o Limfaticele drenează în ndl. submentali și submandibulari.

1.2.3. Regiunea bucală

Delimitare

o superior, rebordul orbital inferior;

o inferior, marginea inferioară a mandibulei;
o posterior, marginea anterioară a mușchiului maseter;
o anterior, șanțul nazogenian și linia ce unește extremitatea posterioară a narinei cu marginea inferi-
oară a mandibulei, trecând la 1 cm lateral de comisura orală.

Diviziune

o Regiunea infraorbitală corespunde părții supero-mediale a regiunii bucale. Este limitată superior de
marginea infraorbitală a maxilei, medial de șanțul nazogenian, inferior de lia ce prelungește arcul
zigomatic până la extremitatea posterioară a narinei și lateral de sutura maxilo-malară.
o Regiunea zigomatică, teritoriul supero-lateral al regiunii bucale, corespunde pomeților (osului
zigomatic). Este limitată superior de marginea inferioară a orbitei și sutura fronto-zigomatică,
inferior de marginea inferioară a osului zigomatic, anterior de sutura maxilo-malară, posterior de
prelungirea liniei temporale prin arcul zigomatic și procesul frontal al osului zigomatic.
o Regiunea jugală, partea centrală a obrajilor, are aceleași limite cu regiunea bucală, cu excepția
celei superioare, ce corespunde limitei inferioare a regiunii infraorbitale.

Stratigrafie

o Tegumentul, fin, relativ subțire la femei și mai gros la bărbați, cu foliculi piloși în jumătatea
inferioară a regiunii. Pe baza bogatei vascularizări, prezintă colorație roz-trandafiriu în stări
emoționale sau febrile și roșu-violaceu în ectaziile venoase la alcoolici.
o Țesutul subcutanat este slab reprezentat și discontinuu datorită inserțiilor cutanate ale mușchilor
mimicii de la acest nivel. Este format dintr-o rețea de lame conjunctive și o cantitate variabilă de
grăsime traversată de ramurile cutanate ale n. trigemen (V).
o Planul muscular superficial este discontinuu, format din mușii mimicii, convergenți spre comisura
bucală – platysma, risorius, zigomatic mare, zigomatic mic, coborâtor al comisurii orale, ridicător al
buzei superioare, ridicător comun al buzei superioare și aripii nasului, orbicular al ochiului.
o Loja geniană și conținutul ei:
 corpul adipos al obrazului (bula lui Bichat);
 ductul paroidian Stenon;
 artere
 a. transversă a feței → mușchiul buccinator;
 a. infraorbitală → pleoapa inferioară, aripa nasului, buza superioară;
 a. bucală → regiunea jugală;
 a. zigomatico-orbitală → mușchii zigomatici și mușchiul orbicular al ochiului;
 a. facială → aa. labiale inferioară și superioară, a. angulară.
 vene
 v. facială;
 v. transversă a feței → v. temporală superficială;
 v. infraorbitală și v. bucală → plexul venos pterigo-maxilar.
 limfatice → ndl. paritidieni superifciali, ndl. bucali și submandibulari.
  nervi motori
 ramuri zigomatice pentru mușchii planului superficial;
 ramuri bucale pentru mușchiul buccinator și mușchii ridicători;
 ramura marginală a mandibulei pentru mușchiul buccinator, mușchii coborâtori și
mușchiul mental.
 nervi senzitivi
 n. zigomatico-facial → pielea regiunii zigomatice;
 n. infraorbital → pielea regiunii infraorbitale;
 n. bucal → pielea și mucoasa regiunii geniene.
 Stratul muscular profund, continuu, este reprezentat de mușchiul ridicător al comisurii orale și mușchiul bu-
ccinator.
 Mucoasa jugală este o mucoasă de acoperire, activ mobilă, situată pe fața profundă a mușchiului buccinator.
Prezintă în dreptul molarului de 6 ani maxilar papila parotidiană cu ostium-ul canalului Stenon. În
submucoasă conține glande salivare mici.
 Planul osos, reprezentat astfel:
o în jumătatea inferioară, procesele alveolare superior și inferior, cu gingia de acoperire;
o în partea supero-laterală, osul zigomatic;
o în partea supero-medială, fața anterioară a maxilei, cu gaura infraorbitală, fosa și eminența canină.

1.2.4. Regiunea parotideo-maseterină

Delimitare

o Superifical
 anterior, marginea anterioară a mușchiului maseter;
 posterior, procesul mastoidian și marginea interioară a mușchiului SCM;
 inferior, linia ce uneșe mușchiul SCM cu marginea inferioară a mandibulei;
 superior, incizura mandibulei.
o Profund, peretele lateral al faringelui și diafragma stiliană.
o Din considerente clinice, regiunea este împărțită de un plan ce trece prin marginea posterioară a
ramului ascendenta al mandibulei în două compartimente – loja maseterină și loja parotidiană.

1.2.4.1. Loja maseterină

Delimitare

o intern, ramul ascendent al mandibulei;

o superior, arcul zigomatic;
o inferior, marginea inferioară a mandibulei;
o posterior, marginea posterioară a ramului ascendent al mandibulei;
o extern, fascia maseterină.

Conținut

o mușchiul maseter;
o vasele și n. maseterin, situate fața profundă a mușchiului, între acesta și ramul mandibulei.

Comunicări

o cu regiunea temporală, prin orificiul zigomatic și grăsimea masticatorie;

o cu regiunea infratemporală, prin incizura mandibulei.

1.2.4.2. Loja parotidiană

Delimitare

o postero-medial, mastoida și procesul stilian, marginea anterioară a mușchiului SCM, pântecele

posterior al digastricului, ligamentele stilohioidian și stilomandibular, mușchiul stiloglos, mușchiul
stilofaringian, fascia mușchilor stilieni, hiatusurile retro-stilohioidian (n. facial) și pre-stilohioidian
(a. carotidă externă);
o anterior, marginea posterioară a mușchiului maseter, marginea posterioară a ramului mandibulei,
marginea posterioară a mușchiului pterigoidian medial, ligamentul stilomandibular;
 o lateral, corepsunde spațiului dintre mușchiul SCM și ramul mandibulei, reprezentat de tegument,
țesutul subcutanat, lama superificală a fasciei cervicale;
o superior, articulația temporo-mandibulară, meatul auditiv extern;
o inferior, bandeleta interparotideo-submandibulară, cu cele două condensări – bandeleta sterno-
mandibulară și extremitatea inferioară a ligamentului stilomandibular.

Conținut

o Glanda parotidă, cu fascia parotidiană și porțiunea inițială a canalului Stenon. Glanda prezintă mai
multe prelungiri, dispuse astfel:
 posterioare → pe fața laterală a SCM, între SCM și pântecel posterior al digastricului, între
pântecel posterior al digastricului și mușchiul stilohioidian;
 anterioare → în butoniera retrocondiliană Juvara, pe fața laterală a mușchiului maseter;
 superioară → anterior de tragus;
 medială (faringiană) → între ligamentele stilomandibular și sfenomandibular.
o Elementele vasculo-nervoase intraparotidiene sunt:
 plexul nervos, reprezentat de n. facial (VII), n. auriculo-temporal și ramuri din n. auricular
mare;
 plexul venos, format din v. retromandibulară și jugulara externă cu afluenții lor și ndl. paro-
tidieni profunzi;
 plexul arterial, cu a. acarotidă externă, a. maxilară, a. temporală superficială, a. auriculară
posterioară, a. transversă a feței.
o Pediculii vasculo-nervoși ai glandei parotide
 pediculul posterior (stilomastoidian), cu n. facial, a. stilomastoidiană și v. stilomastoidiană;
 pediculul anterior (bucal), cu a. și v. transversă a feței, ramurile zigomatice și bucale ale n.
facial (VII) și canalul stenon;
 pediculul superior (temporal), cu a. și v. temporală superificală, n. auriculo-temporal;
 pediculii inferiori (cervicali) → v. retromandibulară și v. jugulară externă;
 pediculul medial (carotic) → a. carotidă externă;
 pediculul subcondilian → a. și v. maxilară, n. auriculo-temporal.

Comunicări

o cu regiunea trigonului carotic la nivelul diafragmei stiliene, printre mușchii stiloglos și stilohioidian;
o cu regiunea infratemporală prin butoniera Juvara;
o cu regiunea bucală prin pediculul parotidian anterior;
o cu regiunea temporală prin pediculul parotidian superior;
o cu regiunea submandibulară prin perforațiile vasculare din septul interparotideo-submandibular;
o cu regiunile perifaringiene prin prelungirile faringiene ale parotidei.

1.3. REGIUNILE PERIORALE PROFUNDE

1.3.1. Regiunea infratemporală

1.4. REGIUNILE SUPRAHIOIDIENE

1.4.1. Regiunea submentală

1.4.2. Regiunea submandibulară

1.5. SINUSUL MAXILAR

1.5.1. Sinusul maxilar adult

1.5.2. Raporturile dento-sinusale

2. EXAMINAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIA ORO-MAXILO-FACIALĂ

2.1. ANAMNEZA

2.1.1. Metode

2.1.2. Date de identificare

2.1.3. Motivele prezentării

2.1.4. Antecedentele heredo-colaterale

 2.1.5. Antecedente personale fiziologice

2.1.6. Antecedente personale patologice

2.2. EXAMENUL LOCO-REGIONAL

2.2.1. Examenul exooral

2.2.2. Examenul endooral

2.3. EXAMENUL CLINIC GENERAL

2.3.1. Explorări paraclinice

3. INFECȚIILE ORO-MAXILO-FACIALE

3.1. ETIOPATOGENIE

3.1.1. Factorul etiologic

3.1.2. Cauze

3.1.3. Mecanisme patogene

3.1.4. Forme anatomo-patologice

3.2. PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT ÎN SUPURAȚIILE ORO-MAXILO-FACIALE

3.2.1. Determinarea severității infecției

3.2.2. Evaluarea stării mecanismelor de apărarea ale gazdei

3.2.3. Criterii de direcționare a pacientului către serviciile de chirurgie OMF

3.2.4. Tratamentul chirurgical

3.2.5. Tratamentul medicamentos

3.2.6. Clasificarea infecțiilor

3.3. INFECȚII PERIOSOASE

3.3.1. Spațiul vestibular

3.3.2. Spațiul palatinal

3.3.3. Spațiul corpului mandibular

3.4. INFECȚIILE SPAȚIILOR FASCIALE PRIMARE

3.4.1. Spațiile fasciale primare maxilare

3.4.1.1. Spațiul bucal

3.4.1.2. Spațiul canin

3.4.1.3. Spațiul infratemporal

3.4.2. Spațiile fasciale primare mandibulare

3.4.2.1. Spațiul paramandibular

3.4.2.2. Spațiul submandibular

3.4.2.3. Spațiul sublingual

3.4.2.4. Spațiul submentonier

3.5. INFECȚIILE SPAȚIILOR FASCIALE SECUNDARE

3.5.1. Spațiul maseterin

3.5.2. Spațiul pterigo-mandibular

3.6. INFECȚIILE SPAȚIILOR FASCIALE CU LOCALIZĂRI PARTICULARE

 3.6.1. Abcesul limbii

3.6.2. Abcesul orbitei

3.7. SUPURAȚII DIFUZE

3.7.1. Flegmonul planșeului bucal

3.7.2. Flegmonul difuz hemifacial

3.8. FASCIITE NECROZANTE

3.9. COMPLICAȚIILE INFECȚIILOR ORO-MAXILO-FACIALE

3.9.1. Mediastinita

3.9.2. Tromboflebita sinusului cavernos

3.9.3. Abcesul cerebral

3.9.4. Meningita

3.10. INFECȚIILE NESPECIFICE ALE OASELOR MAXILARE

3.10.1. Osteoperiostita

3.10.2. Osteita

3.10.3. Osteomielita

3.10.3.1. Aspecte generale

3.10.3.2. Osteomielita supurată acută

3.10.3.3. Osteomielita supurată cronică

3.10.4. Osteonecroza maxilarelor

3.10.4.1. Osteoradionecroza

3.10.4.2. Osteonecroza indusă de bifosfonați

3.11. SINUZITA MAXILARĂ DE CAUZĂ ODONTOGENĂ

3.12. COMUNICAREA ORO-SINUSALĂ

4. TRAUMATOLOGIA ORO-MAXILO-FACIALĂ

4.1. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN PLĂGILE ORO-MAXILO-FACIALE

4.2. FRACTURILE DE MANDIBULĂ

4.2.1. Etiopatogenie

4.2.2. Mecanisme de producere

4.2.3. Clasificarea fracturilor

4.2.4. Semne clinice comune ale fracturilor de mandibulă

4.2.5. Evoluția fracturilor de mandibulă

4.2.6. Factori care influențează vindecarea osoasă

4.2.7. Complicațiile fracturilor de mandibulă

4.2.8. Tratamentul fracturilor de mandibulă

4.3. FRACTURILE ETAJULUI MIJLOCIU AL FEȚEI

4.3.1. Fracturile de maxilar

4.3.2. Fracturile complexului zigomatic