TEMA 1.

Noţiunea şi clasificarea drepturilor patrimoniale

Speța 1
T.N a început în vara anului 2015 construcția unei case pe un teren care știa că este
proprietatea lui D.R , dar despre care nu mai știa nimic,decît că plecase în 2008 în străinătate și nu se
mai întorsese.
În fapt,acesta era plecat în București,unde era angajatul unei firme cu capital integral străin.
D.R a fost înștiințat de către vecini despre faptul că T.N construiește pe terenul său casă,și nu
sa deplasat la locul de față pentru , dar l-a lăsat pentru că oricum urma să-l determine să o
dărîme.Soția lui D.R i-a cerut acestuia să aducă la cunoștința lui T.N , să înceteze lucrările , dar acesta
a convins-o că satisfacția va fi mai mare atunci cîn îl va obliga sa o demoleze.
După terminarea construcției T.N a plantat și o serie de pomi fructiferi,care au fost cumpărați
din banii săi.
Materialele folosite de constructor au fost de asemenea ale acestuia și o parte din ele au fost
de prisos,astfel,că fără acordul lui T.N ,o parte din acestea au fost folosite de un terț la construirea
unui garaj pe terenul proprietatea terțului.
În instanță D.R l-a acționat pe T.N, cerînd să demoleze clădirea și readucerea terenului la
situația inițială.
La rîndul său T.N l-a acționat în justiție pe terț,penru a se stabili că reclamantul are un drept
de proprietate echivalent cu valoarea materialelor incorporate în garajul construit.
1. Ce ipoteze identificați în speță?
2. Este T.N constructor de bună-credință?
3. Care este situația sa față de D.R?
4. Cînd se naște dreptul lui D.R asupra construcției lui T.N?
5. Ce va decide instanța cu privire la ambele cereri?

Rezolvare:
1. În speță este prezentă accesiunea imobiliară artificială.
2. T.N este constructor de rea-credință, deoarece
3. Avînd situația unui constructor de rea-credință poate suporta următoarele consecințe:
 D.R poate păstra construcția și plantațiile pentru el,avînd obligația de a-l despăgubi pe T.N
,cu ceea ce reprezintă valoarea muncii investite și valoarea materialelor.
 D.R poate să-l oblige pe T.N. să-și ridice lucrările păcute pe cheltuiala lui T.N , iar dacă
acesta va fi produs și un prejudiciu poate fi obligat și la despăgubirea daunelor cauzate.
4. Dreptul lui D.R asupra construcției lui T.N se naște din momentul încorporării
construcției în terenul proprietate lui D.R.
5. Instanța va decide:
 Poate încviința ca D.R , să păstreze construcția și plantațiile cu bligația de a-l
despăgubi pe T.N și nu poate dispune demolarea astfel cum a fost cerută de
reclamant pentru următoarele motive: 1)atitudine proprietarului a fost una
pasivă;2)putem să o considerăm chiar un abuz de drept;
 Terțul va fi obligat să-i plătească lui T.N doar contravaloarea materialelor și
eventualelor despăgubiri , conform art.330 alin.2 CC.
Speța 2
M.M, proprietarul unui diamant valoros, s-a înțeles cu N.N să prindă această piatră într-un
inel,materialul pntru inel fiind pus la dispoziție de către N.N.
Inelul realizat s-a constituit o bijuterie frumoasă , care a fost vîndută de către N.N, acesta
încasînd banii fără să-i dea nimic lui M.M.
M.M la rîndul său a introdus acțiune în revendicare împotriva terțului achizitor de bună-
credință.
Instanța a respins acțiunea,întrucît acesta nu avea calitatea de proprietar,numai această calitate
fundamentînd promovarea unei astfel de acțiuni.
Terțul de bună voie,după proces a dat inelul înapoi lui M.M,care a plătit lui N.N valoarea
aurului în care a ost incorporat diamantul,dar N.N nu a acceptat considerînd că el este proprietarul
aurului,iar dacă nu,să se despartă bunurile.
1. Ce ipoteză se regăsește în speță?
2. Înstanța a respins acțiunea lui M.M întemeiat?
3. Considerați că bunurile trebuie despărțite?

Rezolvare:
1. În speță este prezentă accesiunea mobiliară ca mod de obîndire a dreptului de
proprietate.
2. Instanța a respins neîntemeiat acțiunea lui M.M deoarece , conform art. 330.alin. 2
care prevede „ Dacă două bunuri care aparţin diferiţilor proprietari s-au unit încît nu
se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive, noul
bun aparţine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului,
prin muncă sau prin valoarea bunului iniţial, fiind obligat să plătească celuilalt
proprietar preţul bunului unit cu bunul principal.”, astfel reiese că diamantul este un
bun mai valoros,prin urmare se cuvenea lui M.M.
3. În acest caz bunurile nu pot fi despărțite,deoarece Codul Civil prevede expres cazurile
cînd bunurile urmează a fi despărțite la art.330 alin.3 “ În cazul în care bunul
accesoriu este mai de preţ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea
proprietarului, ultimul poate cere despărţirea şi restituirea bunului accesoriu unit,
chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal.”

Speţa 3

În fapt, la data de 18.04.2013 Buian Zaharia a încheiat un contract de donaţie cu Antonescu Eugeniu,
prin care Buian Zaharia se obligă să transmită tot patrimonial său peste 10 ani stipulînd în contract că
dacă decedează pînă la expirarea termenului în contract patrimoniu va fi transmis imediat după
decesul lui, în schimb Antonescu Eugeniu se obligă îi transmită în termen de 10 ani cite 500 lei lunar.
La data de 20.04.2013 părţile au autentificat contractual de donaţie. După autentificarea contractului
dat Buian Antonescu Eugeniu a plecat peste hotare, continuînd să-şi onoreze obligaţiile contractuale.
La data de 15.08.2013 Buian Zaharia a întocmit un testament prin care a dispus să i trasmită întregul
său patrimoniu care va fi la momentul decesului. La data de 20.08.2013 testamentul a fost autentificat
notarial.
La data de 31.04.2014 Buian Zaharia a decedat. Buian Oleg s-a prezentat la notar pentru perfectarea
documentelor.
La data de 18.10.2014 Antonescu Eugeniu întorcîndu-se în ţară a aflat că Buian Zaharia a decedat şi a
solicitat predarea patrimoniului care I se cuvine conform contractului de donație, însă aflînd că acesta
a fost deja transmisă în baza testamentului s-a adresat în instanţa de judecată.

1. Care dintre actele de dispunere a patrimoniului va avea valoare în cazul dat.

2. Depistaţi ce greşeli a comis notarul.
3. Soluţionaţi speţa.

Rezolvare:

1. În cazul dat va avea valoare testamentul,ca act de dispunere a patrimoniului.Contractul de

donație în cazul dat este lovit de nulitate în baza art.827 CC al RM.
2. Notarul urma să refuze autentificarea contractului de donație, deoarece conține prevederi
contrare legislației, în special ce ține de obiectul contractului, de asemenea în baza art.827 CC
la RM.
3. Instanța de judecată va soluționa cazul în dependență de cerințele reclamantului.
În cazul în care Antonescu va susține pretențiile sale în baza contractului,de donație, el nu va avea
cîștig de cauză deoarece contractul de donație este lovit de nulitate absolută în baza art.827 CC
“Contractul de donație prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul actual sau
o fracțiune din el fără a specifica bunurile care urmează a fi predate este nul”.
Pentru a-și recupera prestațiile efectuate în baza contractului nul, Antonescu urmează să înainteze
acțiune către succesorul lui Buian Z. cu privire la constatarea nulității cu readucerea părților părților în
poziția anterioară încheierii contractului , conform art.219 CC.