Ecuatii si inecuatii trigonometrice

I. Ecuatii trigonometrice

Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii

trigonometrice.

Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul

sinx = a, cosx = a, tgx = a, ctgx = a, a  R. (1)

Cum rezolvarea ecuatiilor trigonometrice se reduce la rezolvarea ecuatiilor de tipul (1) (utilizand
diferite transformari), vom aminti afirmatiile de baza referitor solutiile ecuatiilor (1).

Afirmatia 1. Ecuatia

sinx = a, a  R, (2)

pentru |a| > 1 solutii nu are, iar pentru |a|  1 multimea solutiilor ei se contine in formula

x = (-1)narcsina + n, n  Z, (3)

unde arcsina  [-[()/ 2];[()/ 2]] este unghiul, sinusul caruia este egal cu a, iar Zdesemneaza
multimea numerelor intregi, sau, echivalent (tinand seama de paritatea lui n), in totaliatea

x = arcsina + 2k,
k  Z. (4)
x =  - arcsina + 2k,

Nota 1. Daca in ecuatia (2) a  {0;-1;1} solutiile ei (3) se scriu mai simplu, si anume

sinx = 0  x = n, n  Z,
sinx = 1  x = /2 + 2n, n  Z,
sinx = -1  x = -/2 + 2n, n  Z.

Exemplul 1. Sa se rezolve ecuatiile

Rezolvare. a) Cum conform (3) solutiile ecuatiei date sunt

sau tinand seama ca se obtine

b) Similar exemplului a) se obtine sau, tinand seama arcsinus ca

functia este o functie impara,
c) Cum rezulta ca ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 2. Ecuatia

cosx = a (5)

pentru |a| > 1 nu are solutii, iar pentru |a|  1 multimea solutiilor ei se contine in formula

x =  arccosa + 2n, n  Z, (6)

unde arccosa  [0;] este unghiul, cosinusul caruia este egal cu a.

Nota 2. Daca in ecuatia (5) a  {0;1;-1} solutiile ei (6) se scriu mai simplu, si anume

cosx = 0  x = /2 + n, n  Z,

cosx = 1  x = 2n, n  Z,
cosx = -1  x =  + 2n, n  Z.

Exemplul 2. Sa se rezolve ecuatiile:

a) cosx = -1/2; b) cosx = 2/3; c)

Rezolvare. a) Cum conform (6) solutiile ecuatiei date

sunt sau tinand seama ca se

obtine

b) Similar exemplului a) se obtine

c) Cum ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 3. Ecuatia

tgx = a, a  R (7)

are solutiile

x = arctga + n, n  Z, (8)

unde arctga  (-/2;/2) este unghiul, tangenta caruia este egala cu a.

Afirmatia 4. Ecuatia

ctgx = a, a  R (9)
are solutiile

x = arcctga + n, n  Z, (10)

unde arcctga  (0;) este unghiul, cotangenta caruia este egala cu a.

Exemplul 3. Sa se rezolve ecuatiile

a) tgx = 1; b) tgx = -2; c) ctgx = -1; d) ctgx = 3.

Rezolvare. a) Conform (8) solutiile ecuatiei date sunt x = arctg1 + n, n  Z, sau tinand seama
ca se obtine

b) Similar exemplului precedent se obtine x = arctg(-2) + n, n  Z, sau tinand seama ca

arctangenta este o functie impara, x = -arctg2 + n, n  Z.

c) Se tine seama de (10) si se obtine

x = arcctg (-1) + n, n  Z,

sau, cum

d) Similar exemplului c) se obtine x = arcctg3 + n, n  Z.

Observatie. Ecuatiile

sin f(x) = a, cos f(x) = a, tg f(x) = a, ctg f(x) = a (11)

prin intermediul substitutiei f(x) = t se reduc la rezolvarea ecuatiilor (1).

Exemplul 4. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin(2x - 1) = 1; b) cos(x2 + 4) = -1; c) d) ctgx3 = -2.

Rezolvare. a)

sin(2x - 1) = 1 
 2x - 1
sint = 1,
= /2 + 2n,
t = 2x - 1,
nZ 
 2x = /2 + 2n + 1, n  Z  x = /4 + n + 1/2, n  Z.


b)

cost = -1, x2 + 4 =  + 2n, n  Z,

cos(x2 + 4) = -1  
t = x2 + 4,  + 2n  4,
 x2 =  + 2n - 4, n = 1,2,3,...  n = 1,2,3,...
(se tine seama ca radicalul de ordin par exista doar din valori nenegative).
c)   2x = /3 + n, n  Z 

d) ctgx3 = -2  x3 = arcctg(-2) + n, n  Z 

Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii de gradul al doilea

Ecuatia

asin2x + bsinx + c = 0, a, b, c  R, a  0 (12)

prin intermediul substitutiei t = sinx, (|t|  1) se reduce la ecuatia patrata at2 + bt + c = 0.

Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile

a) 2sin2x - 5sinx + 2 = 0; b) sin22x - sin2x = 0; c) sin2x - sinx + 6 = 0.

Rezolvare. a) Se noteaza sinx = t si ecuatia devine

2t2 - 5t + 2 = 0,
de unde t1 = 1/2 si t2 = 2. Cum |t|  1, ramane t = 1/2 si prin urmare ecuatia initiala este echivalenta cu
ecuatia
sinx = 1/2,
solutiile careia sunt (a se vedea (3))

b) Se noteaza sinx = t si se obtine ecuatia patrata t2 - t = 0 cu solutiile t1 = 0 si t2 = 1. Astfel ecuatia

initiala este echivalenta cu totalitatea de ecuatii

sin2x = 0,
sin2x = 1,
de unde

c) Similar exemplelor precedente se obtine ecuatia patrata t2 - t + 6 = 0, care nu are solutii. Rezulta
ca si ecuatia trigonometrica nu are solutii.

Ecuatiile

acos2x + bcosx + c = 0, (13)

atg2x + btgx + c = 0, (14)
actg2x + bctgx + c = 0, (15)

unde a, b, c  R, a  0 se rezolva similar ecuatiei (12).

In cazul ecuatiei (13) se tine seama ca t = cosx in modul urmeaza sa nu intreaca unu, iar pentru t =
tgx (t = ctgx) in ecuatia (14) (respectiv (15)) restrictii nu sunt.

Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile

 a) 6cos2x - 5cosx + 1 = 0; b) tg22x - 4tg2x + 3 = 0; c)

Rezolvare. a) Se noteaza cosx = t si se obtine ecuatia patrata

6t2 - 5t + 1 = 0
cu solutiile t = 1/3 si t2 = 1/2. Cum ambele solutii verifica conditia |t|  1 se obtine totalitatea
cosx = 1/3,
cosx = 1/2,

de unde

b) Se noteaza tg2x = t si se obtine ecuatia patrata

t2 - 4t + 3 = 0
cu solutiile t1 = 1 si t2 = 3. Prin urmare
tg2x = 1,

tg2x = 3, 2x = arctg3 + k, k  Z,

de unde

c) Se rezolva similar exemplului precedent si se obtine x = 2arcctg2 + 2k,

n, k  Z.

Ecuatia

acos2x + bsinx + c = 0, (16)

utilizand identitatea trigonometrica de baza sin 2x + cos2x = 1, se reduce la rezolvarea unei ecuatii
de tipul (12):

a(1 - sin2x) + bsinx + c = 0.

Similar, ecuatia
asin2x + bcosx + c = 0 (17)
se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (13):
a(1 - cos2x) + bcosx + c = 0.

Utilizand formulele

cos2x = 1 - 2sin2x, cos2x = 2cos2x - 1

ecuatiile
acos2x + bsinx + c = 0, (18)
acos2x + bcosx + c = 0, (19)
se reduc la rezolvarea ecuatiilor de tipul (12) si respectiv (13).

Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile:

a) 2sin2x + 5cosx - 5 = 0; b)

Rezolvare. a) Cum sin2x = 1 - cos2x, ecuatia devine

 2(1 - cos2x) + 5cosx - 5 = 0
sau
2cos2x - 5cosx + 3 = 0,
de unde cosx = 3/2 (aceasta ecuatie nu are solutii) sau cosx = 1, cu solutiile x = 2k, k  Z.

b) Cum cos4x = 1 - 2sin22x, ecuatia devine

sau

de unde
sin2x = 0,

si

Ecuatia

atgx + bctgx + c = 0 (20)

tinand seama ca tgx·ctgx = 1 ( ) prin intermediul substitutiei t = tgx (atunci

1
ctgx = /t) se reduce la o ecuatie trigonometrica de tipul (14).

Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatia:

Rezolvare. Cum si ecuatia devine

tgx + 5ctgx - 6 = 0.
Se noteaza tgx = t, atunci si se obtine ecuatia patrata
2
t - 6t + 5 = 0
cu solutiile t1 = 1 si t2 = 5. Asadar
tgx = 1,

tgx = 5, x = arctg5 + n, n  Z.
Ecuatii omogene

Ecuatia

a0sinnx + a1sinn-1xcosx + ... + ak-1sinxcosn-1x + ancosnx = 0, (21)

unde a0·an  0, se numeste ecuatie omogena de gradul n in raport cu sinx si cosx.

Cum nu verifica ecuatia (21) (toti termenii, incepand cu al doilea sunt nuli, iar

primul este diferit de zero) multiplicand ecuatia cu se obtine ecuatia echivalenta

 a0tgnx + a1tgn-1x + ... + an-1tgx + an = 0
care prin substitutia tgx = t, se reduce la rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul n.

Exemplul 9. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x - cos2x = 0; c) 5sin2x + 5sinxcosx = 3;

b) sin2x + sin2x - 3cos2x = 0; d)

Rezolvare. a) Ecuatia a) reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai. Se

multiplica cu si se obtine ecuatia liniara in raport cu tg2x

tg2x - 1 = 0
de unde tg2x = 1 si

b) Cum sin2x = 2sinxcosx ecuatia b) se scrie sin2x + 2sinxcosx - 3cos2x = 0 si reprezinta o ecuatie
trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu si se obtine ecuatia patrata

tg2x + 2tgx - 3 = 0
cu solutiile tgx = -3 si tgx = 1. Prin urmare
x = -arctg3 + n, n  Z,

c) Se scrie 3 = 3·1 = 3·(sin2x + cos2x) si ecuatia devine

5sin2x + 5sinx·cosx = 3sin2x + 3cos2x

sau
2sin2x + 5sinx·cosx - 3cos2x = 0
adica o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se rezolva similar exemplelor
precedente si se obtin solutiile x = -arctg3 + k, k  Z si

d) Cum cos2x = cos2x - sin2x, sin2x = 2sinxcosx, ecuatia devine

sau

adica este o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu si se obtine

ecuatia patrata

cu solutia sau, rationalizand numitorul,

Asadar,
Metoda transformarii sumei functiilor trigonometrice in produs.

Ecuatiile de forma

sin(x)  sin(x) = 0 (22)

cos(x)  cos(x) = 0 (23)
cu ajutorul formulelor transformarii sumei in produs

(24)

(25)

(26)

se reduc la ecuatii trigonometrice simple.

Exemplul 10. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin3x + sinx = 0; c) cos5x = sin3x;

b) cosx + cos3x = 0; d) sinx + cos2x + sin3x + cos4x = 0.

Rezolvare. a)

sin2x = 0,
sin3x + sinx = 0   
cosx = 0,

(se observa ca solutiile se contin in solutiile - a se desena cercul

trigonometric si a se depune pe el solutiile obtinute).

b) cosx + cos3x = 0  2cos2xcos(-x) = 0. Cum functia cosinus este o functie para, se obtine totalitatea

cos2x = 0,
cosx = 0,
de unde

c) Cum (formulele de reducere) se obtine ecuatia

sau

de unde, tinand seama ca functia sinus este impara, iar functia cosinus este para, se obtine
totalitatea

sau
d) Se grupeaza convenabil: (sinx + sin3x) + (cos2x + cos4x) = 0, se aplica formulele (24) si (25) si
se obtine ecuatia

2sin2xcosx + 2cos3xcosx = 0
sau
2cosx(sin2x + cos3x) = 0,
de unde rezulta totalitatea de ecuatii
cosx = 0,
sin2x + cos3x = 0.

Din prima ecuatie se obtine Ecuatia secunda a totalitatii se rezolva similar

exemplului c) si se obtine (se contine in solutia deja obtinuta)

si Asadar solutiile ecuatiei initiale sunt

Metoda transformarii produsului in suma

(utilizarea formulelor sin(  ), cos(  )).

Exemplul 11. Sa se rezolve ecuatiile

a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1; b) cosxcos3x = cos4x.

Rezolvare. a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1  cos(x + 2x) = 1  cos3x = 1  3x = 2k,

k Z 

b) Cum se obtine

sau cos2x - cos4x = 0, de unde rezulta

2sin(-x)sin3x = 0.
Ultima ecuatie este echivalenta cu totalitatea
sinx = 0,
sin3x = 0,

de unde (solutiile primei ecuatii se contin in solutiile ecuatiei secunde).

Metoda micsorarii puterii

Aceasta metoda utilizeaza formulele

(27)

(28)

(29)

(30)

(31)
in scopul micsorarii gradului ecuatiei ce urmeaza a fi rezolvate. Formulele (27) si (28) se utilizeaza
si la rezolvarea ecuatiilor

sin2ax + sin2bx = sin2cx + sin2dx, (32)

cos2ax + cos2bx = cos2cx + cos2dx, (33)

daca numerele a, b, c si d verifica una din conditiile a + b = c + d sau a - b = c - d.

Exemplul 12. Sa se rezolve ecuatiile

a) cos2x + cos22x + cos23x = 3/2;

b) sin42x + cos42x = sin2xcos2x;
c) cos6x + sin6x = cos2x.

Rezolvare. a) Se utilizeaza formula (27) si se obtine ecuatia echivalenta

sau
cos2x + cos4x + cos6x = 0.
Se grupeaza convenabil si se obtine
(cos2x + cos6x) + cos4x = 0  2cos4xcos2x + cos4x = 0 
cos4x = 0,
 cos4x(2cos2x + 1) = 0  
cos2x = -1/2,

b) Cum (a se vedea (29)) iar ecuatia devine

sau sin42x + sin4x - 2 = 0, de unde rezulta sin4x = 1 si

c) Cum ecuatia devine

de unde rezulta totalitatea

cos2x = 1, x = n, n  Z,

cos2x = 1/3,
Ecuatii de tipul
asinx + bcosx = c, a·b·c  0. (34)

Se propun urmatoarele metode de rezolvare a ecuatiilor de forma (34):

a) Reducerea la o ecuatie omogena de gradul al doilea in raport cu si

Se scrie
si ecuatia (34) devine

- omogena de gradul 2 daca (c - b)(b + c)  0, sau, in caz contrar, se reduce la rezolvarea unei
ecuatii omogene de gradul 1 si a unei ecuatii de tipul (2) sau (5).

Exemplul 13. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1; b)

Rezolvare. a)

sin2x + cos2x = 1  2sinxcosx + cos2x - sin2x = sin2x + cos2x 

 2sinxcosx - 2sin2x = 0  2sinx(cosx - sinx) = 0 
sinx = 0, sinx = 0, x = k, k  Z,
  
cosx - sinx = 0, tgx = 1,

b)

b) Utilizarea formulelor
(35)

Cu ajutorul formulelor indicate, ecuatia (34) se reduce al o ecuatie patrata in raport cu Se tine
seama ca aplicarea acestor formule aduce la pierderea solutiilor  =  + 2k, k  Z, din ce cauza
se verifica (prin substituirea directa in ecuatia initiala), daca ele sunt sau ba solutii ale ecuatiei
(34).

Exemplul 14. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1; b)

Rezolvare. a) Cum si
cum nu verifica ecuatia data, ecuatia este echivalenta cu ecuatia

sau 1 + tg2x = 2tgx + 1 - tg2x,

de unde rezulta
tgx = 0,  x = k, k  Z,
 tgx = 1,

b) Se aplica formulele (35 ) si se obtine

x   + 2k, k  Z,
sau

x   + 2k, k  Z,
de unde

x   + 2k,

si Verificarea directa arata ca si x =  + 2k, k  Z sunt solutii ale

ecuatiei date. Asadar solutiile ecuatiei date sunt
c) Metoda unghiului auxiliar.

Cum a·b·c  0 ecuatia (34) se scrie

(36)

si cum si rezulta ca exista un

unghi , astfel incat

(37)
si

sau un unghi , astfel incat

(38)
si

Atunci ecuatia (36) se scrie

sau

Ultimile ecuatii nu prezinta greutati in rezolvare.

Nota. Se observa ca ecuatia (34) are solutii daca si numai daca iar valoarea maxima
a functiei f(x) = asinx + bcosx este si valoarea minima este - .

Exemplul 15. Sa se rezolve ecuatiile

 a) sin2x + cos2x = 1; b) 3sinx + 4cosx = 5; c)

Rezolvare. a)

sin2x + cos2x = 1  

  

  
x = n, n  Z,


b)

sinxcos + cosxsin = 1,
3sinx + 4cosx = 5   
sin = 4/5; cos = 3/5,
sin(x + ) = 1,
 
tg = 4/3,

c) Cum valoarea maxima a membrului din stanga ecuatiei este si rezulta ca

ecuatia nu are solutii.

Ecuatii de tipul F(sinx  cosx, sinxcosx) = 0.

Ecuatiile de asa tip se rezolva cu ajutorul substitutiei

Exemplul 16. Sa se rezolve ecuatiile:

a) 2(sinx + cosx) + sin2x + 1 = 0;

b) 1 - sin2x = cosx - sinx;

c)

Rezolvare. a) Se noteaza t = sinx + cosx, atunci t2 = (sinx + cosx)2 = 1 + sin2x, si ecuatia devine
2t + t2 = 0, de unde t = 0 sau t = -2. Cum ecuatia sinx + cosx = -2 nu are solutii, ramane sinx +
cosx = 0 - ecuatie omogena de gradul intai cu solutiile

b) Se noteaza cosx - sinx = t, atunci sin2x = 1 - t2 si ecuatia devine t2 = t cu solutiile t = 0, t= 1.

Asadar

cosx - sinx = 0, 1 - tgx = 0,

 
cosx - sinx = 1,

c) DVA al ecuatiei este In DVA ecuatia se scrie

 sinx + cosx - 5sinxcosx + 1 = 0.
Se noteaza t = sinx + cosx si se obtine ecuatia patrata
5t2 - 2t - 7 = 0,
cu solutiile t = -1 si t = 7/5. Prin urmare sinx + cosx = -1, de unde (nu

verifica DVA al ecuatiei) sinx + cosx = 7/5, de unde

Metoda descompunerii in factori

Aceasta metoda este una din cele mai frecvente si presupune o cunoastere satisfacatoare
aformulelor trigonometrice.

Exemplul 17. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin3x - cos3x = cos2x;

b) sin3x - sin2x + 2cosx = 2cos2x - sinx;
c) 4sinx + 2cosx = 2 + 3tgx.

Rezolvare. a) sin3x - cos3x = cos2x  (sinx - cosx)(sin2x + sinxcosx + cos2x) = cos2x - sin2x 
(sinx - cosx)(1 + sinxcosx + (cosx + sinx)) = 0 

tgx = 1,
sinx - cosx = 0,
  
1 + sinxcosx + (cosx + sinx) = 0,
t = sinx + cosx,

 t2 + 2t + 1 = 0,  
sinx + cosx = -1,
t = sinx + cosx,


x =  + 2m, m  Z.

b) Se trec toti termenii in stanga ecuatiei si se grupeaza convenabil:

(sin3x + sinx) + 2cosx - (sin2x + 2cos2x) = 0.

Se utilizeaza formulele sumei sinusurilor si sinusului unghiului dublu si se obtine
(2sin2xcosx + 2cosx) - (2sinxcosx + 2cos2x) = 0
sau
2cosx·[(sin2x + 1) - (sinx + cosx)] = 0.
Se tine seama ca sin2x + 1 = 2sinxcosx + sin2x + cos2x = (sinx + cosx)2 si ecuatia devine
2cosx[(sinx + cosx)2 - (sinx + cosx)] = 0
sau
2cosx(sinx + cosx)(sinx + cosx - 1) = 0,
de unde se obtine totalitatea
cosx = 0,
sinx + cosx = 0,
sinx + cosx - 1 = 0.
Din prima ecuatie a totalitatii se obtine Cea secunda reprezinta o ecuatie
trigonometrica omogena de gradul intai cu solutiile Ecuatia a treia se rezolva,
de exemplu, prin metoda introducerii unghiului auxiliar si are solutiile x = 2n,
n Z si Ultimul set de solutii se contine in multimea solutiilor primei ecuatii si
prin urmare multimea solutiilor ecuatiei initiale este

c) DVA al ecuatiei este Ecuatia se scrie

sau
4sinxcosx + 2cos2x - 2cosx - 3sinx = 0.
Se grupeaza convenabil:
2cosx(2sinx - 1) + (2cos2x - 3sinx) = 0,
sau, cum 2cos2x = 2(1 - sin2x) = 2 - 2sin2x,
2cosx(2sinx - 1) + (2 - 3sinx - 2sin2x) = 0.
Cum 2 - 3sinx - 2sin2x = 2 - 4sinx + sinx - 2sin2x = 2(1 - 2sinx) + sinx(1 - 2sinx) = (1 - 2sinx)(2 +
sinx), ecuatia devine
2cosx(2sinx - 1) + (1 - 2sinx)(2 + sinx) = 0,
sau
(2sinx - 1)(2cosx - sinx - 2) = 0.
Cum
ecuatia se scrie

de unde rezulta
sinx = 1/2, cu solutiile

cu solutiile x = 2m, m  Z,

cu solutiile
Toate solutiile obtinute verifica DVA al ecuatiei.

In incheiere vom prezenta unele metode utile de rezolvare a ecuatiilor trigonometrice.

Exemplul 18. Sa se rezolve ecuatiile:

a) cosx + cos2x + cos3x + ... + cosnx = n, n  N, n  1;

b) sinx + sin2x + sin3x + ... + sinnx = n, n  N, n  2;
c) sin11x + cos11x = 1;
d) sin10x - cos7x = 1;

e)
f) 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x = 7;

g)
 h) 4sin2x - 4sin23xsinx + sin23x = 0;

i)
j) cosxcos2xcos4xcos8x = 1/16.

Rezolvare. a) Cum pentru orice m natural |cosmx|  1, membrul din stanga ecuatiei va fi egal
cu n daca si numai daca fiecare termen va fi egal cu unu. Asadar rezulta sistemul

cosx = 1,
cos2x = 1,
...
cosnx = 1
cu solutiile x = 2k, k  Z.

b) Se rezolva similar exemplului a) si se obtine sistemul

sinx = 1,
sin2x = 1,
...
sinnx = 1,

care este incompatibil. Intr-adevar, solutiile primei ecuatii: nu verifica a doua

ecuatie a sistemului: Prin urmare ecuatia nu are solutii.

c) Cum sin11x  sin2x, cos11x  cos2x implica sin11x + cos11x  sin2x + cos2x, sau sin11x + cos11x  1,
iar in ultima inegalitate semnul egalitatii se atinge daca si numai daca

sinx = 0,
cosx = 1,
sinx = 1,
cosx = 0.
rezulta ca ecuatia are solutiile x = 2m, m  Z (din primul sistem al totalitatii)
si (din sistemul secund).

d) Se utilizeaza acelasi procedeu ca si in exemplul precedent: sin 10x  sin2x, -cos7x  cos2x, de
unde sin10x - cos7x  1 si, prin urmare, semnul egalitatii se atinge cand

sin10x = sin2x,
-cos7x = cos2x,
adica sinx  {0;-1;1}, iar cosx  {0;-1}. Asadar se obtine

e) Cum |cos2x|  1, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu minus unu, daca si numai
daca
Din rezulta x =  + 4n si atunci cos2x = cos(2 + 8n) = 1  -1, adica primul sistem al
totalitatii este incompatibil. Din rezulta x = - + 4k si atunci cos2(- + 4k) = cos2 =
1, deci x = - + 4k, k  Z sunt solutiile sistemului (si ecuatiei enuntate).

f) Cum 3sin2x + 4cos6xcos2x  3sin2x + 4cos2x  5 (a se vedea nota la Metoda unghiului

auxiliar), 2sin10x  2 se obtine 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x  7, si semnul egalitatii se atinge doar
pentru

|cos6x| = 1, sin6x = 0,
sau
sin10x = 1, sin10x = 1,
de unde

Ultimul sistem este incompatibil. In adevar

conduce la ecuatia in numere intregi

10n = 3 + 6m sau 10n - 6m = 3
care nu are solutii: diferenta a doua numere pare nu este un numar impar. Prin urmare ecuatia
enuntata nu are solutii.

g) Ecuatia se scrie

sau

Membrul din stanga nu intrece doi ( cos2x  1), prin urmare ecuatia are solutii daca si numai
daca

sau
cos2x = 1, x = n, n  Z.

Sistemul obtinut (si deci si ecuatia initiala) are solutii daca vor exista asa n, k  Z astfel incat

sau
1 + 4k = 5n
de unde 4k = 5n - 1 sau 4k = 4n + (n - 1). Asadar, n - 1 urmeaza a fi divizibil prin 4, adica
n - 1 = 4s, s  Z
de unde n = 4s + 1 si cum 1 + 4k = 5n, adica 4k = 5(4s + 1) - 1 se obtine k = 5s + 1, si
x =  + 4s, s  Z.

h) Membrul din stanga ecuatiei se considera trinom patrat in raport cu sinx. Discriminantul acestui
trinom este
 D = 16sin43x - 16sin23x,
de unde rezulta ca ecuatia enuntata va avea solutii doar pentru sin 23x  0 sau sin23x  1. Prin
urmare (cum sin2  0 si sin2  1) ecuatia poate avea solutii doar daca sin23x = 0 sau sin23x= 1
adica respectiv

Se substituie in ecuatie si se obtine

1. Cum sin2n = 0, ramane de unde n =

3m, m  Z, adica din primul set se obtine solutiile x = m, m  Z.
2. Cum
se obtine

adica

de unde rezulta sau adica

Asadar solutiile ecuatiei date sunt

x = n, n  Z,

i) Se noteaza cos2 x = t si ecuatia devine

sau

de unde
|4t - 1| + |4t - 3| = 2.

Se tine seama ca |4t - 3| = |3 - 4t| si 2 = |2| = |4t - 1 + 3 - 4t| si utilizand proprietatile modulului se
obtine inecuatia

(4t - 1)(3 - 4t)  0,

de unde

adica sau Din ultima inecuatie se obtine (a se vedea tema Inecuatii

trigonometrice) solutiile ecuatiei enuntate
j) Cum x = k, k  Z nu sunt solutii ale ecuatiei date (cosk =  1, cos2k = cos4k = cos8k =
1) se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu 16sinx si se utilizeaza formula sinusului unghiului
dublu

16sinxcosxcos2xcos4xcos8x = sinx,
8sin2xcos2xcos4xcos8x = sinx,
4sin4xcos4xcos8x = sinx,
2sin8xcos8x = sinx,
sin16x = sinx,

sau sin16x - sinx = 0, de unde k  15s,

s  Z (deoarece x  m) si m  Z, m  17s + 8, s Z.