Anul XXVII. B l a j , Marţi 9 O c t p m v r i e 1017.

Numărul 6 d

ABONAMENTUL. 1NSERŢ1UNL
Pentru Monarhie: Un şir garmooei:
Pe an 18 cor. % an o d a t i 14 B L , a
9 cor. »/« 4-50 fii. oară 12 fii, a
oară 10 fii
• • • •
P e n t r u străinătate: T o t ce priveşte : .
s i i e ádresete l e Re>
Pe un an 24 coroane decţruace şi
V, an 12 cor. an stTAţittnea . U n i r c i "
6 coroane. i a Bla}.

Foaie bisericească'politică. — Apare: Marta, Joia şi Sâmbăta.

La conferenţa episcopească,
convocată pe 8 crt., au luat parte
A doua conferenţa din diecezele sufragane: P. S. Sa
Dr. Demetriu Radu, episcop de
episcopească. Oradea-mare, Rev. D. Dr. George
Miculaş canonic, rector seminarial
încă in conferenţa episco- că ţinuta aceasta bărbătească şi şi dir. preparandial; P. S.-Sa Dr.
filor noştri din 2 2 — 2 3 August neşovăitoare a episcopatului, va Valeriu T. Frenţiu episcopul Lu­
a. c. sa enunţat ca hotărire, că fi cu entusiasm urmărită şi spri­ gojului, însoţit de Rev. D. Dr.
întrucât ministrul de culte con­ jinită de toţi fiii de bine ai bise­ DANILA Firesa canonic, director al
tele Apponyi nu va retracta or­ ricii şi poporului nostru, şi va Adm. centrale; P. S. Sa Dr. luliu
dinul său privitor la preparandii fi dusă cu succes la bun sfârşit. Hossu episcop al Gherlei, Ilustr.
st şcolile dela graniţă şi nu va Aceasta o deducem şi de acolo, Domn Ioan Georgiu, canonic pre-
restabili ordinea răsturnată prin I că după cum suntem informaţi, pozit, prelat papal, Dr. George Bob
măsurile sale, episcopii noştri se \ episcopatul e hotărît, să nu se profesor de teologie.
vor întruni la o lună din nou | oprească la calea jumătate, ci Conferenti s'a încheiat în 8 crt,
la Blaj şi se vor înţelege, ce paşi I va merge înainte până ce vor iar P. S. Lor s'au reîntors în die­
să mai întreprindă în /aţa unei | fi respectate drepturile bisericii ceze azi, 9 crt.
situaţii de natura aceasta. noastre asupra şcolilor ei.
La scrisoarea episcopatului In conferenţa de Luni (8 crt.) Adunarea comitatului
nostru, adresată contelui Apponyi altcum s'a luat următoarele ho-
răspuns direct până azi nu a Alba-inferioară.
tărîri:
venit. In schimb însă ministrul Vineri In 5 Oct. c. a'a ţinut adn-
de culte a dispus în sfera sa „Conferenţa episcopilor Pro­ narea de toamnă a comitatului A l b a -
de activitate, ca la preparan­ vinciei bisericeşti de Alba-Iulia şi inferioară In sala festivă a comitatului.
diile noastre să exmită câte Făgăraş, ţinută la Blaj în 8 Oc- D u p i adunările magnaţilor dela Cluj
un comisar ministerial, căruia tomvrie, a hotărît ca preparandiile şi după atâtea alte hotărîri luate de
i-a dat drepturi de o absolută de băieţi şi fete gr.-cat. române comitatele Braşov, Târnava-mică,
liberă dispunere asupra prepa­ de sub autoritatea Lor, să fie Murăş-Turda în »chestia votului uni­
randiilor fără considerare la deschise cu rezerva ca deodată versal şi Ardealul* sau în >cauza li­
drepturile, ce le are biserica se adreseză o scrisoare cătră dl mitelor etnografice şi culturale, c e sunt
asupra şcolilor sale. Iar la gra­ Ministru de culte şi instrucţie a-se trage prin reînfiinţare regimentelor
niţă inspectorii şcolari şi admi­ publică, ca instrucţia dată comi­ secuieşti pe teritoriile comitatelor:
nistraţia umblă să satisfacă or­ sarilor ministeriali în cauza acti­ Braşov. Făgăraş, Sibiiu şi Hunedoara<,
dinelor ministrului de culte. vităţii şi controlului din acele eram pregătiţi, că în congregaţia c o ­
institute, să fie modificată astfel, mitatului Alba-inferioară sâ-şi afle ecoul
în faţa acestora, episcopii ca supravegherea supremă să se lor aceste lucruri, baremi la oratorii,
noştri s'au întrunit din nou la exercite de stat numai în conso­ cari nu puteau lăsa s ă treacă o astfel
Blaj, unde în castelul mitropo­ nanţă cu respectarea drepturilor de ocazie fârâ s i nn-şi spună ce an
litan s'au consultat asupra mă­ autonome ale bisericii, pe care de spus.
surilor, ae sunt a-se lua pentru i-le asigură legile. De altă parte
a apără şcolile. controlul ce e s t e a-se deprinde Spre marea satisfacţia a noastră şi
din partea comisarilor guvernului, aşa se v e d e a tuturor elementelor de
Constatăm cu bucurie, că
să corâspundă întru toate rece- bine a comitatului, de data asta n'am
atitudinea vrednică a episcopa­
rinţelor pedagogice." avut fericirea aceasta. Nici actele c e
tului nostru a stârnit în toate
s'au pus la ordinea zilei, nici oratorii
cercurile bisericeşti şi la opinia
Scrisorile s'au expedat d e j a din n'au ţinut să acompanieze ieremia­
publică românească cea mai de­
conferenţa ţinută. dele contelui A p p o n y i dela Cluj şi
plină mulţumire si satisfacţie.
astfel adunarea a trecut în deplină li­
Suntem pe deplin convinşi, , nişte, fără nici un incident, care să fi
 f% 60.

tulburat bunătnţelegerea oamenilor,
c e e a c e n u m a i s p r e lauda celor dela
c o n d u c e r e fie zis. S ' a u p e r t r a c t a t e x ­
clusiv năcazuri şi mizerii locale, n e ­
ajunsuri c o m i t a t e n z e şi c o m u n a l e , cari
n a t u r a l fiind d e i n t e r e s g e n e r a l , au fost
u r m ă r i t e cu m a r e a t e n ţ i e d e toţi cei
prezenţi. V o r b i r e a - p r o g r a m a n o u a l e ­
sului v i c e c o m i t e I n c e d y - J o k s m a n n pri­
vitor la a g e n d e l e sale, c a p r i m u l func­
ţ i o n a r al comitatului, n e - a Î n d r e p t ă ţ i t
a c r e d e , c ă in sfârşit c o m i t a t u l n o s t r u
şi-a aflat c a l e a a d e v ă r a t ă , p e c a r e
m e r g â n d Îşi asigură sprijinul t u t u r o r
locuitorilor săi fără nici o d e o s e b i r e .
Funcţionarii aleşi la posturile c o n d u ­
c ă t o a r e din c o m i t a t , a u fost şi p â n ă
aci slujbaşi c o m i t a t e n z i , p e cari i-a
p r e o c u p a t exclusiv m e r s u l b u n al afa­
cerilor şi i-a ridicat p r i c e p e r e a la lo­
curile, u n d e au fost puşi din î n c r e d e r e a
alegătorilor.
R a p o r t special v o m publica în
n u m ă r u l viitor.
despifabiri, ţi s i pană capăt tutaror dife­
rendelor şi stărilor anormale, cari an tulburat principale:
pacea înainta de răsboiu. Şl D U va i o te­
melie agora şi nu va fi o împăcare adevărată,
dacă nedreptatea veche nu va fi reparată.
Vom ureaâri cu simpatie, dacă contele Czernin j pe toţi pentru begeţia ei. Bena voinţă e le
va faee us de influenţa lai, ea asigurările | guvern. Dar atăta nn e de ajnns. Vorbirea
germane s i Se irecute In praetice germană.
In acest interval luaă vom face bine eă au
ne înşelăm asupra chemării noastre şi nă
nn perdem din vedere faptul, că această
chemare trebuie şi mai departe stimulată
prin argumente practice, aşa csm ixereitim
pe frontal apusean.
Dam după , F . P. R.« părţile Beli
Noua perioadă de lucru a Camerei
auetriace a fost deschiiă de o votare a
prisaministrnlui anstriac, rare ne-a fascinat
primministrelui austriac n'a fost numai o
lnşirare a lucrurilor ce trebuie realizate, ci
şi o însemnare aceea ce nu s'a tăcut. A fest
dar au numai un catalog al nădejdilor noa­
stre, ci şi nn catalog al păeateler Austriei.
Stăm la mijlocul unui cftmp de cadavre.
Nu vorbesc numai de sote de mii eari eu
s â D g e r a t In tranşee, <i si de eămpal de ca­
davre fi ruine In lăentrul ţării, erent do
excesele iresponsabile ale absolutismului de
răsboin. Na voiese să discut acum ciae
poartă viaa pentru acest răsboiu — căci cu
discuţia aceasta na ne apropie. Dar de aici
na urmează eă renunţam ţi pentru viitor
s i discutăm aci chistiunea vinei pentru
acest răBDeia. Dar precum azi o mare vina
a «cetate oare se opune păcii, trebnio tot­
odată s i ne întrebam ce anume poartă vina
in Austria, că In cursei râsboiului nu ajunge
la e muncă oacinică, printre conlucrare co­
muni. Alta e o chestie a rinei interne.

P r e » «•glosă despre discvraal Daci le Austria nu vom reuşi, să ne

o o n t e l u i C a e r i i l z * . — Ziiral londonez
„Westmiuster Gazette" face armatoarele
observaţii la discursul ministrului da externe
austro-ungar, ţinut Marţi In 2 Oct. la Bu­
dapesta:
— Noua constituire a Europei, pe caro
o expune ca atâta claritate, este şi scopul
nostrn şi acceptarea oi tatr'o oarecare fermă
concretă va fi piatra de Încercare p o n t » o
pace definitivă. Aceasta nouă rtnduială
trebuie să fie ridicată pe aşa o temelie, care
să i e acceptată de toate naţiunile ceri iau
parte la ea, ea o rănduială dreaptă ţi cinstită,
care Intrupeasă şi reparaţiunea neeeiară | l
Marea vorbire a lui Victor
Adler şeful social=»demo«
cratilor din Austria.
» Ceeaee decenii de-a ilndal şi timp de ge­
Iu Reiehsratul din Austrie deputatul
social democrat Victor Adler a ţinat nn dis­
curs domn de v-omarrat referitor la reiolviroa
grelelor probleme ale Autrici.
folosim de singurel Ineru ce l'a făcut mai
favorabil la noi răsbeinl, şi să realizăm e
nouă rlnduire Iu ceavieţnirea popoareier,
atunci toate programele economice, an ae
vor ajuta la nimic. Păinea este ceva Impor­
tant, şi niciodată n'a fest ati» da important
ea acum, cind atâţia duc lipsă de ea —
dar nu nsmai din pline trăieşte emul.
Trebnie să ne folosim de momentul, când
luerurile sunt în curgere pe nn nou fsgaş.
neraţii lutrogi a fost imobil, nemişcat, —
este urnit acam dia loe, o ta curgere. S'an
ivit dar posibilităţi noui eari apreciată cu

backer, că şi În trecutul neamului romanesc

Epoca bizantină: schedografii
FOIŢA. şi lexicoane.
atunci se va cropa de s i n i şi se vor limpezi
atitea întrebări deschise in istorie lui, ciad
— Reprivire. — odată va străbate o dâră de lumini ta ar­
hivele lasiverito ale Stambulnlui.
Voiţi voi pace? De: Dr. C. JPavel.
In epoca aceasta privitor la studiul
(Continuare.)
Voiţi voi paee, ie voiţi limbii, a l ă m e mulţime de gramatici de
O pace — adevărată, Tot astfel suntem şi ea lexieografia şeoali, numite scheiografii cu lungi şi încâl­
lertaţi-vă fi vă iubiţi bizantină. Scrisul acesta cu nemiluita, în­ cite tratate Îndeosebi asupra ortografiei şi
Şi pavea e 'nehtiati. grămădirea de material dia teste ramurile a foneticei. Greutatea, pe cere o tntimpinan
ştiinţii de — atonei, — etimologie, sinoni­ bărbaţii de şcoală în vremea aceasta nu re­
Câni ziceţi „latil nostru" voi,
miei, ortografia, sintaxă, teologie, jurispru» zidă atit In inlrebuinţaroa fermelor morfo­
De ce cereţi iertare?
donţă, zoologie, botanică, aihimie ş. e..l. lipsa logice c i t mai vârtos tn scriere şi accentuare.
De ee zieeţi: Preoum fi noi
do orice sistem, apoi afinitatea dintre ele, In misura în eaie ae depărtau do epoca
Iertăm la fiecare?
au dat şi ver da Încă mult de fureă bizan­ elasică, lo aceeaş măsură creştea zăpăceall
Şi iacă Dumneatu e bun, tinologiei moderne. Rezultatele ultimilor ţi eeorieniare ca privire la Întrebuinţarea
Vi iarti El Preasfântul — deuăteei de ani, de când la 1898 Krumbacher aoeenteler şi a legilor fonetice, — de aceea
De ee să nu iertaţi ţi voi, întemeia cel dintlin seminar de atndii binan­ aproape toate scrierile i e limbi se învârteai
Si vi ţineţi cuvântul? ti ne pe l i n g i uaiversitaten dia Miinchtn, In jurul ortografiei şi a foneticei. Dintre
azi condus de Heisenberg şi Ehrharit (eel gramaticii aceştia s e impun cu deosebire,
Vieaţa iaci Dumnezeu
dola Viene), ne îndritnesc a crede, că con­ Philipemot din Ceoarea, Ihtodosios din Ale­
Va iat-o dela Sine,
tribuţiile epocoi bizantine Ia cultura euro­ xandria şi Geergios Choiroboschot, purcsrnl,
Nu voi, ci El e 'nireptăţţt
peană vor fi pase odati la adevărata Ier cu lungi comentare la gramatica lui Diosy-
Ho curme, când ti vine.
lumini. îndeosebi se aşteaptă mult nn numai sios Tbrox, apoi Strgios şi limotheot din
De'aeum cădeţi toţi în genunchi dola cernerea materialului linquistie, ci şi Gaza eu câteva observiri asupra sintaxei.
Şi ziceţi fiecare: dola studierea istoriografiei, de vromoee cro­ Mai târziu Jeannes Căarrr* scrie asupra
— Părinte iurtă-ue! ie vreţi nografia bisantini, oste dnpi cea chineză, ortografiei şi adnoteasi sintaxa lui Apollonioa
& ave ţi fi vet iertare eoa mai bogaţi In t o s t i lumea. Do aici Dyskelos şi ienetiea lui Hireiianoe. Tot tn
Isailă Merele. are ai se reverie adevărata lumini asupra direcţia aceasta lucri la sote IX Jheognostos,
Balcanalai şi asupra popoarelor dunireao. eare iaterpreteazi şi pune pe noni baie
De aeoea zieoa adeseori regretatei Krum- ortografia Ini Horedianos; apoi Nikettu din
 Mr. 6 0 .
laţ «léger», pet l a t a la • ceoatraeţie a o a i
eara t i fia demn da viitor.
Gevernnl are d o aigsr la . priviaţa
aceaata, • chemare grea. Avem In trebuinţa
da aa gavera ea o patera sugestivă, ta atare
e i adane reprezentaaţii popoarelor din
Asstria, ca să diaeute latre ei. (Vii aplauze
la deputaţii socialişti). Căei parlamentai care
poate malte, au poate face şi total. Ceeaee
va mai trebui, o ea factorii autorisaţi s i
se deprindă cai ideea eă timpul vechiu a
trecut, ş i că trebaie aă rupem ca el. Nu ce
a foat este aobatratol, temelia dtavoltârii
iftorico progresive, ci cteoaee ş i - a facat,
ceeace a devenit — şi multe lueruri an d a ţ
venit cn total altfel, — asta a arătat-o răs-
beinl. Ceeace a devenit realitate, este ca
popoarele na ae mai lasă comandate prin bas­
tonul saa beţişorul caporalulai, Bici din odaia
biroueraţilor şi aici pria ap&aaurătoare. (Vii
aplauze) Aaa v i s a t deja prea malt ainge,
ca un popor a i s e stai teamă de sânge. Am
văzut prea multă mizerie, ca an popor să
se mai teama In lupta lui pentru existenţă.
Trebaie să ae panem pe laera, pitrnnşi de
ideea, c i trebnie să ridicăm o Austrie aoaă.
Dar cn c i t aceasta Austria nouă ae va aie-
aaaaa mai puţia ca cea veche, va fi cu attt
mai biae. (Vii aplaoze). Delà primmiaistiul
am anzit c i guvernai ţine la vechea idee de
stat austriac. Dar numai din vorbirile prim-
miaistralui austriac. E o vorbă frumoasă
ideea do stat austriac, dar eu dasroltarea
popoarolor aa apărut laerari B o a ) . Pentre
•oi, social demacra(ii, de pildă, ideea de
atat na o un atat poporal, aici atat poparal
liber, oi B B atat de popoare libere. A ajuta
deavoltarea popoarelor, iar B B a cere jertfe
delà popoare pentru aceasta dearoltare, —
aceasta este idea d o stat. Secial democraţii
aa toati simpatia păstra aspiraţiile poporalul
eeh, spre o desvoltare ooatirnată şi afirmarea
tuturor forţelor lai. Dar faptul că trebaie ai
trăim laolaltă, — a o i , stătea popoare In
Serrae şi Joannes Glykys cn ua tratat
despre filosofia limbii. Ce priveşte eapaaerea
materialului gramatical apar ca Innovatori
Joaaaea Jttiiet şi Îndeosebi eălagiral Afa-
ximot Planudtt, aăscat la 1260, cu o gra­
matici şi sintaxă lo formi de dialog. B a a
oaaoseitor al limbii latine, Plaaadea deaehide
seria emigranţilor bizaatiai la Apaa. Cel
dia nrmi achedograf este Manail Mostho-
ţnlot 1282—1318, dola caro avem o grama­
tici ea Întrebări fi un mic loxieoa.
Drept apariţie n o n i se ivesc tn opoca
aceasta, pe tereaal preocupărilor de limbi
lixieoanele. Lexieografia apare pe arma glo­
sarelor. Sah g l o s i este de a ae taţelege
iaterpretarea, — fie 1 B text, tntre sine, fie i sinonimic, edat la 1839 ta Lelpaig fi atribsit
la margini, — a cariatelor esito dio ax.
Aalfel anat: gioita interlinear II şi gioita
marginalii. Gramaticii alexandriai adunau
ca preferinţa atari cnvinte — ttţig — pe
sari ei, grapate şi Înregistrate In earefcaro
ordioe, Ie nomina ìexioon. Mai târziu aceste
laxicoaae aa avat an mare rol In mişcirile
de apropiere a cultarii biaaatine de cea
apnseană. Intre factorii de căpetenii, cari
aa contribuit ia cimentarea legăturilor dintre
tceate dona cultori pa plaaal d i s t i l a vis litem mov irit.
tocmai aceste lexicoane, scrise anele la două
limbi şi latecmite «măsurat diferitelor tre-
stiate dia acele vremi.
începăturile lexicografici biaaatine se
U N I R E A
Moaarhie — acest fapt aa poate fi d e l i -
tarat din lame de toate dorinţele. De aceea
euatem do părerea oă popoarele Aaatriei
na vor putea coBvieţai altfel, deeftt aeer-
diedu-se aoatăraaroa fiecărei satinai, adeci
radăadu-ae personalitatea fiecărei Baţiaai —
şi ta această privinţă ai mergem c i t mai
departe ca putinţă. Dar daci socialiştii
aomţi d i n Anstria reeaaose — B B ra dar
sau graţia — eeloralalte aaţiuoi din Austria,
dreptul lor la neatârnare, la independenţă,
şi libera desvoltare ia cadrul acestei reuniani
de naţionalităţi — na aaat pa de altă parte
dispaşi, să lăsăm ai ni-ao ia n o a i nemţilor,
c e e a c e acordăm altora. (Vit aprobări la
aecial-domocraţi.) Tot aşa c a m B B o ta folesol
aemţilor din Aeatria şi aici imperialei no­
stru, de a impune aaei naţiuni deaainaţiaae
străina la nici o parte a acestui imporia.
Lacra) aeesta trebnie ai-1 priceapă poli­
tician^ cehi din t o a t e partidele şi deci trtbaie
eă găsească graniţă, dacă na roiesc aă umble
dopa utopii; dnpă lucrări ce nu ae pot în­
fiptei, nici aici, ni ai la vra-e maai verde do
conferinţă mondiali. Să lăsăm tnveniaărilo
reciproae, ara îngrămădită ta cei trei ani
din nrmi, ciei aceasta face ea nepatinţâ
viitorol nostru şi no ruineasi. S i no d i m
odată seamă, e i traheii s i începem totul
dela eapit, din B O U . Noi, germaaii, aă l i a i m
visai vechia despre o misiune ce am avoa-o,
poate na auatem tn atare aă împlini»
aceaata aaiainne, poate nici na o a v e n , dar
ta nici nn eaz aşa o misiaae na ae poate
da dreptul la etipanire asupra ealva. Iar
slavii, In deoaobi partidele c e h e a i aite lu­
crările vechi. Doar na patern tril din aceea,
ce au făcut atrimoşii, ci trebnie aă ne
gtadim la aeeea, că şi noi suntem strămoşii
viitorimii, şt a i atârni do paterea, taţa-
lapcianea, hetărtrea şi dreptatea aoaatri,
chiar daci va trebal s i sângereze vre-o
prejadeeată a noastră; atârni de Bisata! do
jertfă a fiecăruia şi al tntoror, dacă putem
pord 1 B perioada alaxaadriaă, de s a d e ne
via cele diatii mari colecţii, cum aaat co­
lecţia: PieudodoiUhem; glosară! latiao-elin
alai Philozenoi şi alt gloaar de asemenea
greco-latin alui Kyrillos. Primul care In
colaborare ca alţii au adunat In ordine alfa­
betici o sumedenie de glose, eate Pamphiloi
din Alexandria; tot la vremea aceasta —
anta IV — se distinge p e terenul lexico­
grafici Hesyehiot, al eirai lexicon, confec­
ţionat p e arma gloaegrafilor anteriori, în­
deosebi p e urma lai Diogenianui, este eel
mai vast dintre vechile lexicoane. Snb ra­
portul aeeata ae impun mai departe Har-
pokration şi Ammonio», autorul nnai lexicon
de anii filologi moderni mai de grabă Ini
Herrenios Philo. Dela Orion (425) din Theba
Egiptului avem cel dintâia lexicon etimo­
logic, — Ttegl txvuoXoyiuDV — apărat la
1820 tn Leipaig, compilat pe arma vechilor
cercetări etimologice ale lai Apollodoros,
Herakleidea, Apollooioa şi Herodiaaos.
(Va M I M ) .
Nulla fere eauia eit, in qua non ftmina
Na ered a i existe proces, In caro femeia
a i aa fi început cearta.
J nv e a al, Satire VI. 242 şi 243.
M A R I A N : «Dicţionar de citate*.
'Un**"'"T'y
convitţul pe pământul acesta, pe care santem
paşi e i trăim.
Dr. Sylrester a observat c i dreptatea
naţională ai înceapă ta interiorul ţării. Dar
din picate, oamenii consideră dreptatea ca
un articai de export, caro trebaie ai ae va­
lorifice nomai la străinătate, dar aa ae po­
triveşte pentru consumai intern. (Btsete.)
Dar de fapt o c i au există stat care aă B B
aufere atâta do chestia naţionalităţilor, ca
Austria.
Problema dreptăţii naţionale ai a'o
aruncăm pe spinarea altora, şi a i aponem că
alto etate aă faei îneepatal căci, prin aceasta
facem nn păcat na namai faţă de pace, dar
ta prima Baie faţă do soi.
*
Dacă răahoial a loet poarta de latrare
peatru schimbări aocale — ataşai revoluţia
r a s i este B B eveniment de o însemnătate
decisivă, mai ales pentru aei şi Germania,
e i a d ştim c i (ariamal a foat faadamental
reacţianii. Aeam aeeastă bazi a dispărut, şi
noi am răaaaa acam cei mai întunecaşi po­
liticeşte tn Europa. Dar a r i s i r i t acam zisa
şi pentra noi. Na mai patern rămânea ta-
dir£t, ci trebaie s i pornim taaiate. Strigătul
dnpă pace este azi obştesc la aei, ca şi la
daşmanii noştri. Popoarele B B veiesc s i fie
săagirat In aadar, ei voieao s i scoati din
rădăcini rial care a provocat acest riabela.
De aceea condiţia primi a picii este ferma
deeiziaae a bărbaţilor de atat şi a popoarolor.
Dar trăim tntr'o vreme uade trebaie de
vorbit clar şi lâmarit. Bărbaţii de atat trebaie
s i vorbeaaci aatfel, ca cariatele lor s i aa
fie latortoabiate Ia străinătate, aaa fale in­
terpretate.
Massele din Aaglia şi Franţa, trebuie
si capete curajal aă recaaeaaci, că pacea
e ea patinţi, firi jigniri şi firi snbjugări
de popoare, c i pacea e posibili, fiiadei la
paterile centrale ae trăiesc rehi, eam lt-ae
spune, ei ci şi la noi saat oameni liberi,
cari voiese demoeraţia, şi vor realiaa liber­
tatea şi paeea. (Aplaoze viilasocial-demecraţi).
Răsboiul european.
— Telecrrame oflolale. —
Budapesta, 6 Ottonmriet. P e frontul
din Flandria focul Închis puternic, e e
s'a dat ziua întreagă, seara intre P o e l -
kapelle şi Cheluvel s'a potenţat în foc
d e baraje. Atacuri engleze nu au armat.
A m respins divizii d e sondaj. Spre
nord-ost d e Soiasons s'a întărit puterea
activităţii de artilerie. La nord-ost
d e Reims a eşuat eşirea francezilor.
Trupele germane p e ambii ţărmi dela
Maas, la Bethincourt, F o r g e s , S a m o g -
nieux şi Beconvaux au p i t r u n s I» p o ­
ziţiile duşmane şi din tot locul s a u
reîntors cu prisonieri. Timpul furtunos
a oprit activitatea avioanelor, a m î m ­
puşcat cinci aeroplane duşmane. S u b ­
locotenentul Miller a secerat a 29-a
învingere.
P e celeaialte fronturi nimic deosebit.

Condiţii d e primire
i n Institutul f i Internatul pedagogic gr.»
cat. r o m â n d i n Balaxsfalva—Blaj î n a n u l
şcolar 1917/18.
11*1 trierile ţi examenele eareetoare la
Inetiimtmi nottru te eer ţinea din 8—14, imră
prelegerile ee eor kicepe tn 15 Oeteenerie *t. n.
Tiseril cari se înscriu de eîevi ordinari sunt
obligaţi s i locuiască tn Internat.
Elevii vor adace eu « n e : 1. Extras d« bote*
dela parobal resp., 2. Extras matricalar d*!a
snatrlenlantnl civil, 3. Atestat nedical ofilise,
prin eare sa dovedeşte Intregitatea trupească
fi safleteaaci. 4. Atestat despre ab*»lvarea
alor patra clase gisensaiale, eixile ori supe­
rioare poporale, roepoetivo a s â n u l u i p e d a ­
gogic anterior. 5. Cei ce Ia anal trecut n'aa
eereetat aici o scoale, atestat do moralitate
dola parohul respectiv, 6. Deelaraţin p r i n ­
ţilor ori a tutorilor, iscălită de d o i martori,
ta eare aceştia doolară, că canosc condiţiile
do primire f i sa obligă a solvi taxa anuală
regalat. Coi ca aa fost şi «nul trecnt elevi
ai Institntalai nestrn ver adace numai actele
do sab Nr 4 fi 6
Elevii vor plăti arătătoarele taxe: La
Imiţi* t, 12 cor. peatra fondai regaicolar de
pensiona a profesorilor, 16 cor. taxă de În­
scriere, didaetra aneal 60 cor., apoi 2 cor.
pentra foadal do oxcarsiuae fi alte 2 cor.
peatra biblioteca elevilor, — laolaltă 92 car.
Scutire dola acosta taxe na se dă. La /«iernat,
ianar 100 cor. Apei o dator fieeaie elev s i
adneă cn aiae baeatele reţinate de pariaţi
peatra alimentaţia lui, ţ* anume 12 kg. g r i a
pe lani, fiindcă Internata! n'a a v u t da nuda
se prevedea ca bucatele de lipsă. Permisiune
pentratranapaitsi-aicearifiecaro pria arătura
coreului respestiv telegrafice dola ofieici reg­
aicolar de alimeataţio publici din capitali
(Orssagos Kozdlolmesesi Hivstal, Budapest).
nostri ca stadiile lor, înnt în stare de-a in-
La eas să na i viaâ permisiunea piuă la
| otrna poporal, cam să-ai creţe sănătatea, şi
timpal plecării, s i a d a c i ca sine deocamdată
| fără stadiile mai înalte sanitaro, făcnte în
«ol paţia i feldeti făina du grâu, iarrestal II va
| seminarii fi preparandii; nomai legea inerţii
adace ori lunar, ori pe îatrog anul deodată.
daeă a'ar exists.
Afară do a c e a s t a e obligat fiecare să a d n e ă
«a eine: 1. 1 kg. slănină, 2. 25 o u i , I . 1 kg.
! ţile; iar acolo nndo asta lipseşte, as poate
brâasi, 4. 1 kg. chimia (aăeirea) f i 5. 1 kg.
! cara boala s i t a contagioasa prin visitaţiunile
lictar do prane, fi să le predea aaperiortti|ii
' fi eontrolirile ssperiorilor bisericeşti şi a o-
laiarnatalai. Ia locul f i la pretai alimentelor
j listici aşa de logic fi frumos prescrise prin
înşirate sub paaet 3, 4 f i 5 se pot aduce
] legi. — Aşadar! Controla de sui p i n i jos
ari fi oo fel de lognmo, poame eri alto ali­
i este cea mal bană medicină pentru altfel
ment*. Fără do acestea nimenea no v a I
primit In Internat. Elevilor împărtăşiţi da
beneficiul do pine, pretai acesteia, ii sa-va
BOKOtl ea boa l a achitarea taxei lanare de
Întreţinere.
Vor m a i adace ca sine elevii: 1 o carte
do rogiciani, 2. 4 plrrchi de schimbări do
panta saa giolgia, bnaa, 3. cel paţia 6 b a ­
;
tiste, 4. 2 pare cai do !n*ilţsm nte şl cel
paţia patra perechi de ciorapi sau de obiele,
& o saltea (sac de paie) ş l 2lopodoe (eoarcosfari)
de pas no oaitea, 6. 3 peria! fi 4 feţe de
poriai. 7. 1 ţol saa plapomi, 8. an lepedoa
poatra acoperirea ea tuia i, casat eri ţesut ca
motive rominofU, 9. 1 perie do vesmiatn şţ
3 porii do laeilţâminte, 10. 1 perie do diaţi,
11. col paţia 3 ftergare fi 2 pieptsai, a n a l
dos şi altal rar, 12. 2 salvate, 13. 2 pahare
do apta, 14. na licat baa peatru palpit fi
15. o l a d a p r o v i s a t i eu Incaieteare, In cere
si vor piatra albitarilo. Pe fiecare bucală
«te haini te ea ceată monogramul. Toate
aeestea lo vor arăta elevii la Incapala! anului
superiorităţii Uteraataloi.
Csi ce na vor plăti regalat fi antici­
pativ ecl paţia pe 3 Inai do odată, nu vor patea
fi primiţi In Internat.
Blaj, la 29 Santeavria ». 1917
Direcţiunea.
informaţiuni.
Redacţional. Numărul de Sâmbătă,
din motive tehnice, nu l-am putut scoate.
Avanjars. DJ dr. llie Câmpian, fiul
preotului nostra loan Cftmpian din Băiţa,
tractai Fărăgăslni, care dela Incepntnl ras-
boinlni a muncit ea fidelitate pe toate fron­
turile ea medie de regiment, a fost avanjr.t
la gradul de medic de stan, cn rangul de
major. — Felicitările noastre!
«Igiena poporala!" este articolul din
.Unirea", tn caro se recomandă a pnae mai
mare poni pe studiai igienei în seminarli
şi preparandii. In misura reclamată de îm­
prejurări fi timp.
Cu mare satisfacţie şi plieere s'a eetil
acest trtieel. Este însă de dorit, ca astfel
do îndemnuri fi Învăţători, de lipsă ea pănea
de toate silele pentra ţăran, s i fie pablicate
I H aile de sărbători şi dumineci tn biserică
dapă vecernie, ea s i le poată auzi tot satnl.
In lipea preotului, e poate face asta
învăţătorul saa alt sătean, care ştie scrie şi
ceti. Ar fi fost practic şi de folci, daci
antera! articolului, dădea citerà îndrumări
practice, privitor la igieaa şi curăţenia să­
teanului.
Har Demnnlai, preoţii şi învăţătorii
Voinţa energici învinge toate grenti-
do boato. Un mirean.
Chemarea celor noapţl (a sîrvlelu f i r i
armă. , M . T.f publica, din loe competent,
că tn înţelesul articolului de lege 7, ver fi
«hemaţi la lervicia de gletaş fără armă toţi
indivizii, cari ia asentiri an fost duelarăţi
de neapţi pentra serviciu cu armă. Va fi
chemat eontingcntal celor năşeaţi In 1868—
1891. So vor Ina In considerare interesele
publice fi private ce sunt legate de cei
chemaţi. In primai loe ver fi chemaţi cei se
na ladepliaoic nlei a slejbâ, san cari lasri
mai malt poatra distracţie, tao ocupi un
atare oficia a eirai tntrelisaro se poste
exeeuta f i r i danne. Cai «hemaţi au favore!
do-a îndeplini eervieiilo latro c&t o posibil
la somana nade locaesc, saa Intr'un loe
apropiat, astfel, la cadrele slujbei militare
vor patea să-fi vadă fi de oeupaţianile lor
privat».
N r . 60.
Scumpirea tronurilor. Ministru) d»co
moreni contele Bela Serényi a declarat, ci
Incepăad cu 1 Noomvrie se va scampi călă­
toria pe trenuri fi /mume biletele de clisa I
cu 1 5 0 % , cele de clasa 11 ca 100°/„, iar
cele de das~ IU cu 50°/ . La trenuri!» ac­
0
celerate se vor adăuga vsgeaae de elisa III
In namàr mai mare, aşa c i şi Iu aeeastă
clasă să se poată fane o ««lecţie oarecare
de public. Totodată i e va icompl şi tarifs!
de trauspert al mărfurilor. Acesta este Iasă
mai a n i complicat şi poate nu se va putea
da gsta pană ta 1 Nsemvrie, mai ales că
este do trebuinţă a ajunge in această chestie
de acord şi cu căile ferate tussrwno pe
baza recipreeitaţii.
Necrolog. A m primit la redacţie
următorul anunţ funebral*
Antoniu ileetonyi de Fetn In nanele
siu, prăseai şi al fraţilor maşteri «netele
lae.iilo Seidray de Satura şi Nagy Mihdly
cu soţia sa coatesa Irma Qrimand d'Ortey
şi băiatul lor Béla, Agsiha Chudawa nise.
«ontosa Sztdray cu soţul ei Carol Chudawa
şi copii 1er Agatha ţi Carol, eonttle 7ii«r
Sztâray, al eomnatei vid. barenesă E Ulta
Fisther de Nagy-Szalathnya şi Bactkó nàie.
de Dobzdnetky ru eopii ei Maria Ana ie
Bponer eu scţol ei luliui de Sponer şi bl-
rouul Ludwig fisihtr ca soţia sa Ecaterin»
Făi de Edi şi al tuturor rudeniilor, cu ia I B I
fn.arn de durere aduce la cunoftinţă moiriis
nitrati gal»
f Văd. MARIA MOCSONYI de FOEN
n à t e , baromesa Fischer de Nagyexalathnya,
Budamc-r ţi Bacskó
curea în Balei la 28 Septemvrie a c, ta
etate d l 81 de ani, după un ssnrt morb
fi-a dat nobilei suflet tn manile CreatoroJoi.
Ramatitele pfmftateşti ale fericitei di-
foncto se ver dvpune dnpă ritnl ron.-ctt,
In 30 Septemvrie a. c , la 3 ore i. a., tn
cimitirul din Bales apre eternă odihna.
Parastasele io ver celebra In 1 Octom-
vrie a. «. la 10 ore a. m. la biserica pi*
trenală din Baici, In cele din Batta Crilli,
Ohabitftrbsaici, Brnzuie fi espila familiari
dia Foen, — iar la 5 Octomrrio la 9 »r»
a. in. Io biserica patronală din Vérpolét.
B a l « i , In 28 Septemvrie 1917.
Eie-* ţarina uşoară ţi memoria bineeuvdntatit
Transmitem familiei sincere cendoiioţi!
— f loan Deac, preot el vise-pretop«p
onorar diu liorăf-Gheja. a încetat dia vitati
după an morb gren fi Indelnngat, (a 26 Sep­
temvrie 1917, In etate de 55 ani.
Odihnească in pate!
MAI NOU.
în şedinţa consistorială din 8 cri
s'a hotărtt, ca Institutul şi Internaluf
nostru pedagogic să se dtschvft
in I5 Octomvrie st. n.
Condiţiile de primire Je pu­
blicăm Ia alt loc al foii noastre şV
atragem atenţiunea celor interesaţi
asupra lor.
Proprietar, editor şi Betaster isapoambil:
Ioana Bătuta.