{ .Y 3rKi3.

X,}:,tb

@
BARCELONA
CUPRINS
lntroducere Trasee ideale
--asee ideale pentru... 4 1. La Rambla 30
)escoperd Barcelona 8 2. Barri Gdtic Regal 36
\16rcare 9i bbuturd L4 3. Barri Gdtic Oficial 42
C,mparaturi 18 4. Sant Pere 46
) \ertisment 20 5. La Ribera 9i El Born 48
f,r Sdernisme 22 6. El Raval 52
I - :lra catalani 24 7. TArmul 56
i:pere istorice 26 8. Ciutadella 60
9. De-a lungul plajei 64
Sfaturi de cdldtorie 10. Eixample 68
lazare 100 11. Sagrada Familia
3as:a urante 108 gi Park Giiell 72
, a--a de noapte 7L4 12. Montjulb 75
-'3'Tatii dela AlaZ 116 13. Barga 80
3- c de conversalie 728 14. Pedralbes 82
:;a si filme 734 15. Grdcia 84
16. Tibidabo 86
17. Sitges 90
lES3'e ghid 136 18. Drumulvinului 94
-::! 737 19. Traseul dedicat lui Dali 96
INTRODI]CERtr
O ,ntroducerein geografia, obiceiurile gi cultura Barcelonei, alSturi
de informalii prelioase despre arta culinarS 9i istoria locului si ce
si faceli odatd ce ali ajuns acolo.

tlescspslS Barcelona 8
llSncare si bduturd t4
Qrmpirdturi 18
EXvertisment 20
todernisme 22
Qfiura cataland 24
Repere istorice 26
 iiiiti:i!.1:i:
, t:i.trr:ii

Priveliste din Parcul Gilell

DESCOPERA BARCtrLONA
Barcelona este un zras aibrant, dinamic, mereu in mipcare, insd $ un ora! care
ili ?dstreazd cu ?asiune mo$enirea, oferind totul, de la comori gotice $ dansuri
tradilionale la baruri moderne, arhitecturd inovatoare $ tndncare delicioasd.

La intrebarea care sunt cele mai impor-
tante locuri care trebuie vezute in Bar
celona, rdspunsul trebuie sd fie mereu:
pur 9i simplu plimbali-va pe strezi.
Puline orage din lume sunt at6tde potri-
vite pentru plimberi pe jos, iar acest
lucru se daloreazd mosjenirii arhitec-
turale bogate a Barcelonei, care include
pietre romane uriage gi trasee medie-
vale, precum gi arhitectura sclipitoare
a lui Gaudi sau arhitectura modernist;
din sec. XXl, cu clddirile sale strdluci-
toare 9i cu colluri asculite, amplasaiein
jurul cledirilor istorice.
DEZVOLTAREA
Amplasat pe coasta lvlediteranei in
nord-estul Spaniei, la cca 260 km de
Franla gi 625 km de Madrid, Barcelona
- al doilea orag ca mdrime din Spanla
- a fost fondat de romani. Oppidumul
Barcino a fost imprejmuit de zidurile
care marcau zona cunoscutd astSzi ca
Plaqa de SantJaume, unde se aflS cate-
drala gi clSdirile guvernului. in epoca
medievalS - Epoca de Aur a Cataloniei
- conlii de Barcelona au mutat zidurile
spre sud dincolo de faimosul bulevard
La Rambla, pentru a include EI Raval 9i
pentru a forma zona cunoscut5 astezi
ca Oragul Vechi (Ciutat Vella). Dincolo
de ziduri, se aflS mormintele evreiegti
de pe dealurile Montjuib.
Sec. XIX
La sfargitul sec. XlX. oragului i s-a mai
ad5ugat un cartier mare (Eixample) 9i a
fost organizat pe sistem dreptunghiular,
cu str5zi paralele, in tlmp ce in nord, pe
mal, se intindea zona industriale. Cele
trei zone-cheie, vizitate de majoritatea
turigtilor, sunt Ciutat Vella, Eixample
(unde se aflS Sagrada Familia proiec-
tat; de Antoni Gaudi gi majoritatea cld-
dirilor construite in stil modernist) 9i
fosta zond industrialS, ulterior transfor-
matd in plajd (Barceloneta gi portul).
EXPLORAREA ORASULUI
Barcelona este un orag ugor de explo-
rat, deoarece in centrul sau se afld
Plaqa de Catalunya. care separd ora-
gul vechi de cel nou. Sistemul cu strdzi
paralele din Eixample este ugor de par-
curs, iar strazile din Ciutat Vella creeazd
parcd un labirint, ceea ce spore,ste sen-
timentul de aventurd. Un mod bun de a
invSla sa vd orientali prin orag ar fi sd

8 INTRODUCERE
 r*;*EL:,

) :.'lmbare pe La Rambla Popularu plaj d Barce lone ta

-=: autobuzele turistice, care trec pe silueta carora este br5zdate de biserica
a-a- toate obiectivele importante, ast- Sagrat Cor din Tibidabo.
': :-1eti coborigi urca unde dorili. Un
: - -ooar fi sE faceli o excursie prin Transportul public
::-: .rj o barcd Golondrina, in timp ce Sistemul de transport public este ugor
-: ::-oina gi funicularul vd pot duce la de utilizat gi include o relea subterand
' -e
- : pentru a admira priveligtea. de metrou foarte eficient5. Acelagi tip
l.:a mergeli spre castelul din v6r- de bilete se folosegte la metrou, tren gi
-- ::elului Montjulb, puteli vedea cum autobuz, iar prelul acestora este mic,
- -: -de oragul in depdrtare spre sud, mai ales dacd vd cumpdrali seturi de
r .: : oe poftul comercial si in jos spre cSte 10.
., -3bregat. Mergeli in sens opus,
: -'='.'d. petoatd lungimea plajei, pana
: --;:: a noul Forum gi la rdul B6sos, hest[valufl sl petrecer!
: .'= := miteazd granila de nord a oragu- Locuitorii Barcelonei sunt innebunili dupa
- l::, oltarea oras,ului spre centrul !;rii petreceri: aproape in fiecare lune g5sesc
- :: : ccatd de mun_tii Serra Collserola,
-
un pretext pentru a s;rbetori ceva. Fiecare
"
cadier are o festa ma./or (festival principal),

'.:::talul Correlloc in llind desfii;urare care implicS mese mari in tamilie. mancd-
ruri gi produse de patiserle fdcute special
pentru aceastS ocazie, l6zi pline cu sticle
de cava gi multd muzic;. Festivalul cel mai
impoftant din orag este La lvlerce, care
dureazd o sdpt6mane gi se line'in septem-
brie, cu parade spectaculoase cu ,,uriagi",
,,dragoni", ,,diavoli", muzicS, dans 9i artifi-
cii. Calendarul evenimentelor este incercat
de serbdtori, precum Carnavatul care pre-
cede Postul Pagtelui sau Serbdtoarea Sf.
loan din 23 iunie. l\4enlionem dou5 par-
ticularitdli catalane ale acestor petreceri:
dansul tradilional sardana (pagina 39)
gi castells, ,,turnurile" umane care pot fi
inalte de cinci persoane. Sbrbdtoarea Sf.
cheorghe, protectorul Cataloniei, este
mult mai linigtitS. iar obiceiul din acea zi

este de a darui ceti 9i trandafiri rogii.

DESCOPERA BARCELONA 9
 S late baarderi in Psrc u I Diago nal
BARRIOS
in ciuda dimensiunii oragului, comuni-
tetile si satele care formeaze Barcelona
creeazd o atmosferd intim5. Aceste
barrios (caftiere) au identitali gi caracte-
ristici puternice, organizand festivaluri
proprii Si oferind tipuri diferite de diver-
tisment. Ba rrios i9i pAstreazd individua-
litatea si au, de obicei, in centru o piald
sau chiar doud, unde terasele speci-
lncercali tapas in mai multe localuri,
Exist5 baruri de tapas pe toate gusturile:
de la barurile mici, mai tradi,tionale la cele
moderne gi fusion. Vedeli recomanddrile
noastre din intregul ghid gi de pe pagina 15.
Vedeti operete lui Gaudi. oricum nu le
puteli evita: de la impozanta Sagrada Familia
gi Park Galell, la intimele La Pedrera sau Casa
Batll6. I\4ai multe la pagina 69 si 72.
Faceti un tur al cledirilor moderniste.
Cumpdrati ghidul Ruta del l\4odernjsme
de la unul dintre cele trei centre dedicate
modernismului, din magazinele pentru
turigti sau librdrii pentru informatii detaliate
despre cele 115 clddiri din orag 9i din impre-
jurimi, incluzand restaurantele gi barurile
care ofer; vouchere de reduceri (www.ruta-
del modernisme.co m\. Pagina 22.
Ve resfela$i cu o orxata, Barri Gdtic este
renumit pentru granges (sau granjas) care
inseamnd ,,lactobar". Aceste cafenele tra-
dilionale v6nd in special bduturi bazate pe
lapte. inclusiv orxata, o bautura concen-
trat5 din lapte gi ciufe. Granges ofere, de
1O INIRODUCERE
M ar
fice Barcelonei permit trecdtorilor sd se
opreascd pentru a afla noutdlile. Nu e
de mirare cd oamenii preferd sd stea in
aer liber, avand in vedere clima blande
9i temperaturile care rareori scad iarna
sub 10"C iar vara sub 25'C. Oriunde ati
locuiin oras, ve,ti g5si o Stradd preferate
sau o piald cu baruri si cafenele unde
localnicii stau dimineala la un cortado
(cafea) sau mdndnc5 inghetat5 dupa
pranz. incet-incet vd vefi obignui gi cu
obicei, o gamd largd de produse de patise-
rle. Pagina 67.
Luati micul dejun Ia piata La Boqueria.
Piala La Boqueria este cea mai coloratd pe
timpul diminelii. Savurati un mic dejun cata-
lan adevdrat, cu caracatile gi oud pogate Ia
El Quim de la Boqueria. Pagina 33.
V; plimbati in Cartierul Gotic. Hoinarili pe
aleile inguste gi umbroase gi in grddinile cu
palmieri. Vizitali lvluzeul de lstorje a Orasu-
lui 9i aflati ce se petrece in Orasul Vechi sau
face,ti o pauzd de cafea la Meson del Caf6
de pe Llibreteria. Pagina 47.
Dansati sardana intr-o duminice. legili
intr o duminicd dimineala in fala catedralei
9i dansali cu localnicii sardana, dansul tra
dilional din Calalonia. Pagina 39.
Admirati priveligtea de pe Montjuib.
Traseul 12 vd duce pe dealul lvlontjulc sa
admirati ceea ce s-a construit pentru Jocu
rile Olimpice din 1992. Doar cei curajosi vor
indrizni sd sard de pe cea maiinalta tram-
buline de sSriluri in apd din oras. insd ori-
cine poate admira priveligtea. Pagina75.
 :': .,trtierttl El Raaal
:-: si cu ztua care incepe
-.gazlnele se deschid la 10:00),
= arriezele linigtite 9i serile efer-
: -:. n care pare ce toata lumea
- , - cas; La o plimbare prin orag.
BOGATA MO9TENIRE
-,.^reroasele cafenele gi baruri
=
- ::schise in urme cu mult timp,
.iazine par desprinse din tre
. -:a nesti o metropold unde
Torrc Agbar, informi
Pritind trecdtorii
mai existd atatea magazine ale megteguga-
rilor: la polleria se vinde doar carne de
pui; la cuchilleria gasili doar culite, col-
mado ofere doar produse deshidratate.
Afluxul de imigranli a contribuit 9i mai
mult la acest amestec. Individualitatea
comerciale a oragului este date gi de
magazinele luxoase moderne gi maga-
zinele designerilor de pe El Raval gi El
Born, unde atelierele sunt atat de mici
incat nici nu se vdd in spatele vltrinelor.
SPIRITUL CREATIV
de ruj
Dlseny (designul) este cel mai des lntal-
nit talent intr un orag care debordeaza
de creativitate, atet in aftele plastice,
cat gi in arta spectacolului. Caracteris-
tica naiionald este. cum se spune aici.
un amestec de seny (inlelepciune) gi
rauxa - un tip de descetugare care pro-
duce creativitate. Rezultatul este un
amestec de conservatorism accentuat
gi siml comercial, ceea ce poate explica
ideea din spatele frumoasei Sagrada
Familia, o operd avangardistd conce-
puta de un arhitect tradilionalist cre-
dincios. Poate fi o explicalie 9i pentru
istoria oragului, o ingiruire de vremuri
bune gi vremuri grele, perioade de pros
peritate impresionantd 9i de greuteti
incredibile, perioade marcate de idei
indrdznele sau de pasiune incendiard.
PLANIFICAREA URBANA
Planificarea urbana din orag se potri-
vegte cu bravura sa arhitectonicS. Arhi-
DFSCOPERA BARCELONA 11
 Torre Mare Nostrum le Avinguda Diagonal

teclii din Barcelona fac pagi cura1ogi in fosta zond industrialS, Pollle Nou, au
planificarea urbane, in ciuda opoziliei fost fie demolate, fie transformate in
constante. Nu se tem sd derame bucdti virtuozit5ti ale tehnologiei inalte. Legd-
mari din proprietSlile vechi gi sA ridice turile se fac prin cateva cei de transport,
in locul acestora clSdiri concepute dupd la suprafald gi in subteran. inlrebarea
ultima mod; sau se lase spatii Iibere. este dace spiritul autentic al Barce
lonei va fi astfel complet distrus, sau
DeAloltarea oraguiui va coexista in armonie cu mostenirea
Orasul s-a dezvoltat brusc: in Epoca de industriald.
Aur din sec. Xlll-XlV s-au construit vilele
gotice din Ciutat Vella. Apoi, dezvolta- Locuitorii Barcelonei iubxc ingbelata
rea arhitecturald a fost redus5 pan; la
explozia industrialS din sec. XlX, c6nd
s-au pus bazele extravagantului car-
tier modern Eixample. insd la mijlocul
sec. XX, Generalul Franco, dictatorul
fascist, a oprit orice iniliativ;. in timp ce
restul oragelor europene igi distrugeau
mogtenirea arhitecturalS 9i construiau
zgarie-nori, in a doua jumdtate a sec. XX
Barcelona a stagnat, fiind ignoratd de
finanlatorii din capitalS.
Orasul a revenit la viald abia in 1986,
c6nd s-au organizat Jocurile Olimpice,
atregand arhitecli de cel mai inalt nivel
in cea de-a doua Renaixenea (Renag-
tere).

Un orag dinamic
Dupd ani buni de stagnare si recesiune.
orasul se dezvoltd din nou. Accentul se
pune pe cele doud artere, Avinguda Dia-
gonal gi Avinguda Parallel, care leagd
estul gi vestul oragului in directia mdrii,
creand o legetura naturalS intre port
9i terminalul de vapoare de croaziera
gi sala de targuri din Forum, destinatd
expoziliilor gi conferinlelor. ClSdirile din

12 INTRODUCERE
 i,i:bla la a?us Cafenelele de pe Placa de Pau tr/ila

Iilie tazii. Totul incepe mai tarziu in magazin este pe Calle Enric Granados
: . :-..:16nzul se ia dupe 14:OO, iar nr. 46. Alte magazine: Adolfo Dominguez
i :-::21:00, candincepconcertele. (Avenida Diagonal nr. 471-473) 9i On
'- :.:' . cu muzicS live 9i cluburile se Land (Carrer de Princesa nr. 25), unde
- - scare pe la 02;00. Degustali pute,ti gesi haine pentru femei 9i berbali,
= Se:reacd mai ugortimpul. create de designeri tineri gi cunoscuti.
llsc ideale pentru cumpirituri. Camiseria Pons se afld in centru, intr-o
. : -:::a ragazinelorsedeschidintre cledire modernd de pe Carrer Gran de
- - : 1l:00 9i se.inchid pentru pranz Gracia 49. Salvador Bachiller (Carrer de
- : --i 1-l:00, apoi se deschid iar de la Mallorca 243) produce din 1942 acce-
-- -- -: cana la 20:OO. Multe maga- sorii 9i obiecte pentru cSlStorii gi este
. '",'.'e sau alimentare seinchid Ia incd la moda.
- i - :1:00. Magazinele mari, lanlurile Bilete pentru meciurile echipei Barqa.
- zi=: -e si galeriile comerciale sunt Acestea se pot cumpdra online de pe
:*".: -,+ :oatd ziua. l\4agazinele mai pagina de internet a clubului. in ziua
' ,:---. -.rchise vara in dupS,amiezele meciului, g5sili bilete Ia ghigeele de la
. : , - - :a. Doar brutdriile, patiseriile stadjon, pe Travessera de les Cods sau
.'.,. 1.]agazine alimentare sunt Avinguda de Joan XXlll. lvleciurile incep
-.ur- ;.. :J"ninica (p6nd pe la 15:00). in intervalul 17:OO-27:OO. Biletele din
rm.jtoarea de chilipiruri. in fiecare categoria Entradagenerat suntieftine, la
' j - - D aqa Nova din fala catedralei, peluzdi Lateral au prel mediu, iar Tribuna
,- :-=- -eazd o piale de antichiteli 9i un are scaune acoperite. Atenlie: la meci-
, :: 1l:00 21:OO, inchis pentru 3-4 urile importante biletele se gesesc greu!
' : r"=- -1 aug. si lainceputdesept.). Cosmocaixa.Biletuldeintrarelamuzeul
Scr cu elicopterul. Cat Helicdpters de stiinld este mai scump decat la restul
, { r.:'.-. copters.com) oferd zboruri muzeelor din Barcelona. Motivul este

'.- : -.
a;nallime terenurile olimpice, folosirea lor de grupurile de elevi curiogi.
: : :-- cefotbal
Barqa, Tibidabo, Park Drumulvinului.Catevaagenliideturism
. i :=:'ada Familia, Forumul gi podul. gi tur operatori organizeazd trasee dedi-
- :':r- seafldpetvloll Adossat,debar- cate vinului gi gastronomiei din Barce-
: - :.^:ru vase de croazierd. lona. La Biroul de Turism Vilafranca (Calle
ar|':lri despre mode, Caliva dintre cei Hermenegild Clascar 2; tel.: 93 818 12
: ::1anti designeri din orag gi-au 54; www.turismevilafranca.com) g6sili
--:gazine.in Eixample. Printrecei informalii despre cei aproape 3OO de i

:.: -ti este Antonio l\4ir6, al cdrui producdtori de vin gi cava.

"_i i

DESCOPERA BARCELONA 13
 Tiiereajarubonului a ajuns la rangul
MANCARE SI BAT]TT]RA )
Locuitorii din Barcelona iau ntdncareafoarte in serios. Vri tor intreba
curiopi ,,Unde ayi tndncat?", iar rdspunsul ,ttti poate c/asif.ca drept o
?ersoand cu gust si distinclie sau un neinitiat.
BucAtdria catalane presupune un vechi
stil mediteraneean de a geti, caracteri-
zat de aromele ierburilor montane, ule-
iurile gi sucurile naturale produse la
c6mpie, vanat, pegte gi crustacee. Poate
fi descrisd ca mar i muntanya (mare 9i
munte), un amestec special de fructe
de mare gi carne. in ultimii ani, buc6ta-
rii din restaurantele cu stele Michelin au
incercat o abordare mai avangardistS a
m6ncdrurilor clasice catalane. Totugi,
bucdtarii noi se cam intorc la stilul mai
Praduse ?rads?ete la piaya La Boqueria
14 INTRODUCERE
de artd
simplu gi ugor de a gdti, insistand sd
foloseasc5 ingrediente locale, de sezon.
in Barcelona, puteli incerca gi alte
tipuri de manc6ruri traditionale, nefiind o
problemd sA gesili un loc unde puteli lua
masa. Restaurantele mai elegante din
Eixample ofer6 probabil cea mai bund
mdncare, dar sunt lipsite de personallta-
tea restaurantelor din Oragul Vechi, unde
localurile vechl precum Agut, Caracoles
sau 7 Portes se intrec cu localurile mai
noi, mai moderne.
in majoritatea barurilor (tabernas,
bodegas sau cervecerias, ultimul ter
men insemn6nd ,,berdrie") se servegte
9i m6ncare, de obicei de o calitate neag-
teptat de bune. Aici, puteli degusta la
orice ord din zi tapas, sandviciuri (boca-
dll/osin castilianS, bocats sau entrepans
in cataland) sau plats combinats (plato- ,
uri mixte).
MESELE PRINCIPALE
Localnicii mdn6nc5, de obicei, devreme
micul dejun, care const; in cafe con
/eche (cafea cu lapte, cafd amb llet in
catalane) cu p6lne prajita sau cu biscuiti.
in jur de 11:OO, se i" ,t Ooit"" mic dejun,
care este, de obicei, un sandvici mai con-