<z<

,n
-bl*Rte
-Yl
(El
hl
P6loponos\

(lda) /
^t!ini69
 ffiffiffiffiffiffiffi
I rrup LIBER--- Bp

@ scunt rsToRrc t4

(D ur{DE MERGEM _2e

ffiNnsslllsmAg_,__ , _ tfi?

O srsrunt ne cAraronrr ttI

0 uorrtuRlREcoMAI{DATE _______tsl

g cunrozrrAlr
Conflict de interese 13

Renagterea cretan5,,- ____________21

Repere istorice
-ehn'c le de consl-uct re .r'noice 40
Ritualuri 9i ceremonii sacrificiate 1,2

Ceramici de Kam6re lrl,

Celebritate peste noapte

Fenomene naturale sau stafii?
Dansu[ [ui Zorba 92
Ca[endarui evenimente[or 101

Me[cii - o de[icai 105

 UNIlE MERGEM

Creta este o insuLE mare, agadar dacb vI dorili s5 vizitali tot ce

are mai f rumos, este important sE vd aLegeti bine itinerariu["
Dacd vb aLegeji cazarea mai in centru, veli putea face excursii,
atAt in regiunea de est, c6t 9i in vest, dar dacb stali pe coasta de
estva fi mu[t mai greu si vedeti partea opusE a insuLei gi invers.
Acest ghid imparte Creta in patru regiuni: mai int6i capitala,
Heraktion, apoi regiunea centratS, apoi mergem spre est, inainte
de a explora regiunea vestici a insutei. Sunt inctuse principal.e[e
atraclii, dar nu uitali c5 zona rura[5 este pLinE de comori ascunse:
sate tradilionate, biserici impodobite cu fresce 9i c5r5ri de munte
- toate agteaptS sb fie descoperite.

HERAKTION
Heraklion O este o surprizb pentru cbLbtorii care sunt obisnuiti
cu porturiLe grecegti din partea de nord a Mbrii Egee. Este aI
patrulea cel mai mare orag din Grecia {cu o popuLa}ie de cca
160 000 de locuitori], fiind centruI administrativ 9i comerciaL aI
Cretei. in ciuda perioadei dificite prin care trece intreaga insuLb
- iarna, gomajuL trece de 25o/o - zona din juruL universitS!ii este
ptind de via!5, cu un aer sofisticat, asem5nitor altor orage uni-
versitare din Grecia, precum Patra sau loannina. Dar aceasta
nu este singura fa!5 a oragutui. in zona de t6ngi port, veti gisi o
mutJime de bSrci de pescuit, deJinute de loca[nici, baza comer-
!ului cu pegte, iar pe strbzite inguste sunt diverse atetiere.
Adev5ruI e cE Heraklion nu este chiar ceL mai atr5gbtor orag;
bombardat intens in timpuI celui de-A[ DoiLea Rdzboi Mondiat, a
fost utteriorvictima unorproiecte de dezvoltare nu foarte bine puse
La punct 9i abia recent au inceput proiecte pentru conservarea 9i
 cENTRUT 0RA$ULUr
CentruL oraguLui se af[5 inbuntruL fortbrelei construite de vene-
lieni 9i intbrite de otomani. DacI vreli sb vE dali seama cat de
mare era citadeLa, mergeli de-a [unguLziduritor. lnima oragului
este mica Ptatia Veniz6tou IPiala VenizeLos), pLin5 de cafenete 9i
restaurante. in centru, este F6nt6na Morosini G), care dateazb
din perioada venelianS, degi statuiLe cu Lei sunt cu 300 de ani
mai recente 9i i-au fScut pe loca[nici sE porecLeascb locuL Platia
Leond5ria IPiata Leitor]. De aici, pute]i merge pe jos cbtre majo-
ritatea atraclii[or importante din Heraklion, una dintre cele mai
apropiate fiind Agios Markos ISf. Marcu], o bisericS vene]ianb
care ast5zi addpostegte o gaLerie de art5.
La nord, de-a [unguL strbzii pietonaLe lkostip6mptis Avgoristou
lStr. 25 Augustl, se poate vedea fala impresionantE a Logiei
illLi:il;i"t;il Veneliene, construitb inif iaI
in 1628, dar refEcuti dupi
restaurarea ctbdiritor medieva[e 9i a monumente[or pubIice. A[ DoiLea Rbzboi MondiaL.
Atocali-v5 timp s5 exp[ora!i str5dutete inguste din spate[e bulevar- Birourile municipate din
delor pline de maginr 9i nu veli regreta. Heraklion se gbsesc o parte
Heraktion a fost c6ndva un port important in timput civitizaf iei aici 9i o parte in Andr6geio
minoice, devenind cunoscut sub numele de Heracleum in perioada M6garo. PLimbati-vi in juruI
dominaliet romane. Andatuzienii care au intemeiat EmiratuI Cretei [ogiei si veti gbsi Biserica
au construit aici un casteI mare, iar venetienii gi-au stabitit aici Agios Titos @ infiinlatE La
capita[a, redenumind oraguL si insuta Candia. Candia a prosperat finaluI mileniu[ui l, ln onoa-
sub controlul venefieni[or si c6nd armatele turce au invadat insuLa rea Sf. Titus, primuI episcop
au avut nevoie de22 de ani pentru a-[ cuceri, in 1669. Kandiye, aga 9i protectoruL insuLei. C6nd
cum o numeau turcii, nu era importantd pentru lmperiut Otoman, a fost sfin!iti biserica, tru-
a9a cb dezvottarea oragutui [9i deci a rnsutei] a stagnat pAnj [a uni- puL sfAntului a fost adus
rea cu Grecia, care a adus un nou suflu" A fost declarat din nou aici de [a Gortys. Vene]ienii
capitalS in 1971, tittu detinut pAni atunci de Chania, aflat mai [a au luat moagte[e cu ei [a
vest. La Heraklion s-a n5scut cunoscutuI pictor E[ Greco, aI cbrui Venelia atunci c6nd au pbrb-
nume reaI este Dom6nikos Theotok6poutos. sit Creta, iar biserica a fost
 transformatb in moschee dupi un cutremur din 1856, ceea ce care inf5ligeazb Heraklion
explic5 decoraliuni[e de pe zidurile exterioare ate ctbdiril. in 1 966, in diverse momente isto-
autoritSlite venetiene au returnat schetetul Sf. Titus, care se af[J rice aratb cum s-a schim-
acum in bisericS, impreunb cu tablouri ce infbtiseazb momente din bat orasu[, iar cu ajutoruL
viata acestuia. Pulin maiincolo este un mic parc cu cafenele. modelului interactiv aI ora-
guLui medievaL puteli vedea
Z()NA P()RTUI.UI muLte dintre monumentete
Continua!i-vb drumuI pe strada 25 August si vefi ajunge ta care, din p;cate, au fost dis-
ma[uL apei 9i [a maiestuoasa Fortireati Venelian; O IKout6s; truse incep6nd cu 'l 897" Veti
vara zilnic B:00-20:00], construitb pentru a proteja portut. pe observa importanJa acordati
drum, veli trece de arcadele de [a arsenSlia [depourite pentru [uptei pentru independen]a
repararea bSrci[or vene]ieneJ, dar 9i pe tAngd ftota de bdrci de Cretei 9i rezistenlei din ceI
pescuit, mici 9i co[orate, pline cu pLase gaIbene. Fortirea]a a de-Al Doilea Rdzboi Mondial
fost finatizatd in 1540, pentru a proteja orasuI impotriva ame- Iinclusiv sabotajuI din 1942
nintbrilor otomane 9i, dacb ne uitbm La construclie, putem in!e- asupra aerodromuLui ger-
Lege cum de Candia a reugit s5 !inb piept atacurilor, muLt dupi manl si puteti admira si sin-
ce restuL Cretei fusese cuceritS. Fortdreala a fost redeschisE in gurele dou6 tablouri semnate E[ Greco rbmase pe insuLS.
201 6, impreunb cu o expozijie nou5 care ii prezintb istoria. TuruI Muzeul de lstorie Natura[5 din Creta € [www.nhmc.uoc.gr; L-V
interioru[ui vE ofer5 o imagine de ansambLu in acest sens, iar 9:00-21 :00, S-D 1 0:00-21 :001 se aft5 in apropiere, intr-o fost5 uzinE
priveligtea de pe metereze este foarte frumoas5. de [a matuL mbrii. MuzeuI are o coteclie interesant5 de specimene
DupE o scurtd pUmbare spre vest, de-a [unguL fatezei, pe [6ngb de florb 9i fauni si chiar si un simuLator de cutremur unde vizitatorii
fosta mEnSstire dominicand Agios p6tros [Sf. petru), veti ajunge pot experimenta un cutremur cu magnitudinea de p6nE La 5 grade
[a Muzeul de lstorie din Creta O [www.historical-museum.gr; pe scara Richter (o dat5 [a fiecare jumbtate de or5].
apr.-oct. L-S 9:00-17:00, nov.-mar. L-S 9:00-15:30), gEzduit
intr-o clbdire impresionantS, jumitate vitb venefianE, jumitate tA suD DE CENTRUL oRA$UtUt
c[5dire modernb din sticl5. Muzeul spune istoria Cretei, imp6rtit5 La sud de Piata Lei[or, este Strada 1866 denumiti ,,Strada
mai degrabE pe teme, dec6t cronologic, din perioada Imperiului Pielei", care p;streazS o atmosferi de bazar. Vb puteli ptimba
Bizantin si p6nb in prezent, conlin6nd 9i elemente de etnografie. printre tarabeLe cu produse.proaspete gi suvenire, sau puteti
Colecfia con!ine icoane 9i fragmente de fresce salvate din bisericile manca ceva [a una din muttele ouzeris, unde iau masa Lucrdtorii
de pe insu[5, scutpturi in piatrS, documente care atest; comunitE- din piala. La capbtuI sudic aI strlzii, este Platia KornSrou O
!ile evreiegtr, musulmane 9i armene de pe insu[d, textil.e chiar
9r lPiata Kornaroul, unde veli vedea o constructie hexagona[5 oto-
9i un interior aI unei case cretane tradi!iona[e. ReprezentJril.e manb lin care acum este amenajatb o cafenea] tAngE FSntSna
 Bembo fKrini 86mboul, creatb in 15gB din eLemente
arhitectu_ acum sunt goa[e. Muzeut
rale refotosite, inclusiv torsuI unei statui romane_
s-a redeschis in 2014, dupb
La scurtb distanli spre nord-vest de aici, de-a lunguI
.
interior, veli ajunge ta ptatia Agias Ekaterinis
drumului un program intens de reno-
tpiala St. Ecaterinal vare. Pentru a aprecia cu
unde catedra[a din sec. XlX, Agios Minds, face celetatte
doud ct5diri adevbrat frumuselea aces-
bisericegti s5, par5 minuscute. Biserica din imediata
apropiere se tuia trebuie sd atocaJi cAteva
numegte tot Agios Minds si are un rconoc[ast sptendid _
dac5 bise_ ore bune vizitei - detaLiiLe de
rica este inchisS, cerefi cheia de ta catedra[b. in spatele
acestor pe obiectele de ceramicb 9i
dou5 biserici, este altaruI de sec. XV, de [a care vrne numete pielei:
fresce, precum 9i mEiestria
Agia Ekaterini [Sf. Ecaterina]. Acesta a apar]inut inifiat
minbstirii bijuterii[or sunt fascinante.
cu acelagi nume, aftat5 in peninsuta Sinai, Egipt. Astjzr,
aicj se aftd incercali sb ajungeli c6t mai
MuzeulSf. Ecaterina @ [apr.-sept. L-S g:30_19:30, oct._
mar. L_V devreme sau dupS-amiaza
10:00-1 6:00) - cu o mu[!ime de obiecte de art5 aduse
din bisericite tArziu, pentru a evita grupu-
9i mJnbstirile din insutE, inclusiv gase icoane de mari dimensiuni rite organizate care ajung, in
ale cunoscutu[ui artist cretan Mihait Damaskinos.
genera[, pe [a prAnz. Cete 24
de camere sunt organizate
MUZEUI. ARHE()I.()GIC
in ordine cronotogicS, incep6nd cu perioada neolitici gi p6nb [a cea
De la Piala Lei[or mergeti spre sud-est, de-a tungut
strbzii romanS, grupAnd obiecte in funclie de tocuL unde au fost descope-
pietona[e Ded6tou, ca sE ajunge!i ta ceI mai important
obiec_ rite; singura camerd care nu respecti acest criteriu aL cronologiei
tiv turistic din orag, Muzeul Arheologic din Heraktion (D
[www. este cea dedicati picturitor 9i scuLpturi[or minoice in zid.
heraklionmuseum.gr; apr.-oct. zitnic g:00_20:00, nov._mar.
L Ce[e mai vechi obiecte gSsite pe insu[5 dateazb din 7 000 i.e.n.
11:00-17:00, Ma-D B:00-15:001. Cu una dintre ce[e
mai impre_ Iperioade[e neotiticE 9i prepata!iaLE). Majoritatea au fost gisite [a
sionante colectii arheo[ogice din [ume, muzeuL aduce
laotattd Mohlotes, pe coasta nord-esticb a insulei. Printre obiectete de cera-
descoperiri de pe intreaga insutE, din fiecare epocJ
istoricE a micb expuse se num5rE 9i un taur cu un acrobat care se !ine de una
Cretei. La loc de cinste sunt obiectete civiLizatiei minoice.
dintre coarneLe anima[uLui, destuI de simplu Lucrat, dar 9i obiecte
Fiind centruI preeminent aI acestui popor antrc, Creta
este mai minulios Lucrate, precum pyxls [o cutie de bijuterii] din piatrS,
prrncipata surs5 de informalie cu privire [a poporuI
minonian, decoratb cu elemente geometrice 9i un animaI care stb cuLcat.
datoriti descoperirilor arheologice. Degi muzeul ar fi destut
de Descoperirite din perioada protopatatia[5 {2000-1700 i.e.n.l
impresionant si dacb nu ar conline altceva, aici mai puteli
vedea includ exemple timpurii de ceramici de Kam6res, gdsite in ruinete
9i o multime de obiecte antice grecegti 9i romane, agadar trebuie de [a Cnossos. Sunt expuse 9i obiecte in miniaturS, absolut fasci-
neapSrat sE intre pe [ista dvs_ de vacanli, pentru cb
obiecteLe de nante, printre care 9i o serie de p[5ci minuscuLe de faiantd repre-
aici vb vor ajuta si injetegeji mai bine ce[elatte situri
antice, care zentAnd fatade[e case[or minoice.
 Cea mai deticatb descoperire este
insd cea de [a patatul
Phaistos, Discul din phaistos, un
disc de ceramic5 cu un diametru
de 16 cm, decorat cu hierogtife
9i simboturi g.r.*i.. care incd
nu au fost descifrate.
0biecte[e ce aparf in epocii de aur
a civitizaf iet minoice _ perioada
neopalalial5 {1 700-j450 i.e.n.j _
au fost Uesioperlte in principaI in
palatete Cnossos, M6tia si phaistos.
Meritd menllnal supernut
rhyton [vas de tiba!iil scutprat din
de taur. Taurul era unu[ dintre
steatit n.grr, i; flrri 0...p
cele mai impoitante simOoluri reti_
gioase pentru minonieni, iar
aceasti piesi a fost cet mai pronanif
creatS de unuI dintre cei mai pricepufi
artizani .lur.rii.- '
Existi si obiecte care dateaz5 din perioada
de sf6rgit a civitizatiei
minoice {1450-1400 ie.n.l" Meriti sE
obiecte[or din piatrb, dar cete mai
vb opriligi.rufr. i;;.;;;.
importante erpr.r,. ,rr, i;Oii"L.
de ceramicb inscriptionate, ale
cEror sensuri nu ., f.r,;;J;;;.;_
AJ. Cete din gruput B au rost
1t:1"-,!qrrorl oescirrat. i"'i'rir, ,,,r0
oe orrgtne miceniand _ ceea ce aratb
cb [a momentu[ [a care au fost
scrise, minonienii pierduserb deja regaLe, Megara, include vase din piatrb, ceramicS, topoare 9i chiar
controtuI or.g.for- irpor,.rt..
La muzeu este 9i o roatb de otirit. Sunt
9i c6teva vase din steatit, minunat sculp-
9i o replicb foarte frumoasi a unei case minoi..,
tate, inclusiv Vasul Recoltei descoperit ta Agia TriSda gi decorat cu
cu terasi pe acoperis si gea_
reliefuri reprezent6nd b5rbali [a munca cSmpuLui.
muri micufe, menite sE
!inb 0 parte dintre obiecte provin de [a pa[atuL din Zakros, din estuI
departe soarete arz5tor si
indepbrtat aI Cretei. Amfora ,,marin5" este decorati cu caracatile
vAnturi[e puternice ate Cretei_
9i argonauli. Un rhyton din piatr5 9i cristal este dovada mEiestriei
Mormintete din perioada
9i bunului gust care au caracterizat perioada neopataliaLS. Existb
neopatalia[5 si post-patatiati
obiecte 9i din aLte zone din regiunea de est a Cretei, din perioada
conlineau si ele obiecte fru_
post-palatiatb [1400-1 100i.e.n.) 9i din perioada cuprinsb intre anii
moase din ceramrc5, dar
9i 1100 9i 650 i.e.n., inclusiv o colec]ie bogatb de bijuterii din aur.
caschete, m6nere de sabie si
Puteli vedea 9i sarcofage minoice pictate, multe decorate cu pegti
bijuterii din aur.
si pbs5ri.
Colec]ia de unette gospo_
MuzeuI ArheoLogic din Heraklion este LocuI unde pute]i vedea
diresti si persona[e gbsite cele mai frumoase fiesce gJsite pe teritoriuL regatului minoic,
in palate in juruI camerelor care dateazS din 1600 -'1400 i.e.n. Acestea prezint5 moduI in care
 minonienii [ucrau 9i se dis-
trau 9i care erau simbo[u-
rile importante pentru ei
- tauru[, dar 9i atte animaLe
terestre 9i marine. Bdrbalii
- care probabiI stdteau mai
mutt in goare - sunt colorali
in nuanle rogiatice, in timp
ce femeite - care probabil cb
erau mai ferite - sunt pic-
tate mereu in alb.
Decoralruni[e in spirati
ce impodobesc singuruL
sarcofag din piatrE gisit pe
insutb lta Agia Triddal inca-
dreazb scene de tibatie si
alte activitSli retigioase. puteli examina si o miniaturE
a palatului
din Cnossos, despre care se crede cb a fost realizat5
conform for-
mei timpurii a acestuia.
lnelul regelui Minos este un inel din aur, gravat, g5sit
in 1 g2B, in
apropiere de palatuI din Cnossos
9i care mu[t timp alost considerat
un fa[s, p6n5 ce a fost verificat de experfi, in
2002.
Muzeut are 9i un magazin de unde putefi cumpbra
. cbrfi 9i vederi,
9i o cafenea, dar sunt si mai mutte peste drum de intrare_ Tot acolo
este 9i un birou de informalii turistice
{L_V 9:00_15:001.
lubitorii de arti contemporanE vor dori, cet mai probabiL,
sb
viziteze 9i MuzeuI Artetor Vizuate lL_S 10:00_13:00;
tet.: 2810
226683J, care se g5segte pe strada Nymphon
nr. 3, [a est de Muzeut
Arheotogic. lnfiinfat in anut 2000, coteclia muzeului
confine [ucrbri
ate unora dintre cei mai importali artigti contemporani,
cu origini
cretane.
REGIUl{EA CEilTRATA A CRETEI
ln regiunea ceniraLE a Cretei, cu vbi fertiLe strEjuite de munli
stAncogi, se cu[tivd Legume 9i vi]E-de-vie. in prezent, aici ge
produc majoritatea a[imente[or proaspete consumate pe insu[5,
inclusiv strugurii pentru vinuI de !ard, dar asta nu se intAm-
pLb de ieri, de azi; tot aici s-au agezat 9i minonienii, ceI mai
cunoscut palat af[6ndu-se La numai c5liva kiLometri depdrtare
de Heraktion. Romanii si-au stabilit 9i ei capitaLa tot in aceastS
zon5. in juruL acestor importante situri arheologice sunt comu-
nitS!i de fermieri, foarte diferite de ce pute!i vedea in orag 9i in
regiuniLe de coastE. Acordali-vb timp sd expLorali c6teva dintre
aceste sate pentru a inlelege mai bine moduL de via!5 aL loca[-
nici[or, mai aLes cE acesta probabiI va dispErea, pe mdsurE ce
generalii[e mai tinere renun]i [a viaja [a satin favoarea oragetor.
cN0ss0s
La 5 km sud de Heraklion este Cnossos € lzilnic 8:00-19:00J,
cunoscut acum in intreaga [ume drept locuL unde sir Arthur
Evans ([a aceI moment director aL Muzeutui Ashmolean din
Oxfordl a g5sit dovezi care si ateste existenla civiLizaliitor antice
din Creta. Evans a fost cel care Le-a dat numete de minonieni,
dupb ceL mai cunoscut rege aI Lor, Minos. Echipa [ui a inceput
sip5turite arheologice in 1900, dupS ce nobi[uI britanic a cum-
pErat terenu[, finanlAnd programuI din fonduri proprii. La scurt
timp de La inceperea lucrbrilor a g5sit primele urme aLe palatu-
[ui din Epoca Bronzutui, pLin de obiecte valoroase.
Cnossos este astSzi cea mai importantS atraclie din Creta, si pe
buni dreptate. Degi nu s-au g5sit izvoare scrise, majoritatea cre-
taniLor cred cb Cnossos a fost locuI unde a avut loc celebra bEtSlie
dintre Tezeu 9i Minotaur, in [abirintuI de sub paLatuL regelui Minos.