Prof.

Dumitru Constantin Dulcan, neurolog: �Cinci minute de m�nie sau suferin��

imobilizeaz� celulele gardian ale sistemului imuni�tar. Timp de 5-6 ore, organismul
nostru e lipsit de ap�rare ?i astfel se poate declan�a boala�
Publicat pe 14 aprilie 2015
prof dulcan
�G�ndul, cea mai puternic� for�� din univers�

� �n �Inteligen�a materiei�, prima dvs. carte, a�i demonstrat cu argumente

�tiin�ifice c�, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, exist� un c�mp de
energie �i lumin�, coordonat de o minte inteligent�. Cu alte cuvinte, c� nu suntem
singuri �n univers, c� Dumnezeu chiar exist�. V-a afectat certitudinea aceasta
modul �n care v� tr�i�i via�a de zi cu zi?

� Odat� ce am �n�eles c�, de fapt, noi ne cre�m pro�pria reali�tate, felul �n care
pri�veam lumea s-a schimbat. Descope�ririle fizi�cii cuantice au ar�tat c� mintea
noastr� e cea care face s� colap�seze undele de energie �i le trans�form� �n
parti�cule, adic� �n materie. A g�ndi �nseamn� a transforma nev�zu�tul �n v�zut.
G�ndul e creator, e cea mai pu�ter�nic� for�� din uni�vers. Iar Dumnezeu ne-a dat
pu�terea ca, din milioanele de reali�t�i posi�bile, care exist� �n stare latent�,
s� aducem pe p�m�nt, cu g�n�durile noastre, doar una. Pe cea care seam�n� cel mai
mult cu g�ndurile noastre.

� Vre�i s� spune�i c� ceea ce ni se �nt�mpl� e oglinda a ceea ce g�ndim �i sim�im?

� Exact. C�nd f�ceam cerce�t�ri pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia c�
celulele au inteligen�a lor. �i m-am speriat. Celulele reac�ionau la g�ndurile �i
sentimentele celui �n cauz�. S-a f�cut �i un experi�ment �n Occident, cu un
e�antion de ADN, recoltat de la un individ �i dus la 1000 de km distan��, �ntr-un
laborator. Persoana �n cauz� a fost pus� s� priveasc� un film frumos, cu ima�gini
minunate, care st�rneau bucurie. �n acela�i timp, la 1000 de km distan��,
m�sur�torile ar�tau cum spi�ra�la de ADN se relaxeaz�. C�nd imaginile au fost
schim�bate cu un film de groa�z�, ADN-ul a �nceput, brusc, s� se restr�ng�,
contrac�t�n�du-se. Afl�nd asta, m-a chinuit o �ntrebare: cum �tie corpul nostru ce
e r�u �i ce e bine? Dac� organis�mul nostru reac�ioneaz� pozitiv la bine �i negativ
la r�u, nu exist� dec�t o singur� mare concluzie.

Legea binelui

� Care e aceea?

� �nseamn� c� universul �ntreg are ca fundament o lege moral�, legea binelui. Abia
acum v� pot r�s�pun�de la prima �ntrebare. Da, ca s� fim ferici�i �i s�n�to�i, nu e
nevoie dec�t s� ne construim via�a dup� legea aceasta.

� Cu alte cuvinte, un stil de via�� s�n�tos �ncepe de la a g�ndi �i a f�ptui

binele?

� C�nd comit un act contrar acestei legi, �mi creez singur mecanismele biochimice
care duc la boal�. Cinci minute de m�nie sau suferin�� imobilizeaz� pen�tru 5, 6
ore celulele gardian ale sistemului imuni�tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e
lipsit de ap�rare, iar milioanele de celule moarte, viru�i �i bac�terii circul�
libere prin organism, se pot localiza un�deva �i declan�a boala.

� Se �i spune �n popor c� �a murit de inim� rea�. La asta se refer� oare?

� Stresul, care azi a luat propor�ii gigantice, ura, m�nia, �ndoiala, ne�ncrederea
�n ceilal�i, invidia, gelozia provoac� �n corp un pH acid, favorabil bolii.
Depresia are �i ea un efect nociv asupra organis�mu�lui, nu doar c� �mpiedic�
vindecarea, dar poate favo�riza debutul altor boli. Dar �tia�i c� �i frica ne face
r�u? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. �ntr-o cu�c� s-a pus un miel �i
�ntr-o cu�c� al�turat� s-a pus un lup. Mielul a murit �n scurt timp de stresul
provocat de fric�. Orice dezechilibru emo�ional adu�ce, mai devreme sau mai t�rziu,
boala.

� Cu emo�iile nu-i de glumit. Cum ne putem pro�teja?

� Eu am �nv�at s� le st�p�nesc. �ncerc s� nu m� implic afectiv intens, s� nu m�

enervez. Dac� cineva �mi gre�e�te, fac un efort s�-l iert, g�ndindu-m� c� poate
�ntr-o zi va �n�elege �i el ceea ce �n�e�leg eu acum. S� iert�m, fiindc� iertarea
face ca pH-ul corpului s� vireze spre unul alcalin, favo�rabil s�n�t�ii. Sigur c�
sunt �i suferin�e care nu pot fi evitate. Dar e im�portant s� r�m�nem con��tien�i
c� fiecare minut de suferin�� sau stres ia din via�a ce�lulei noastre.

Relaxare �i respira�ie

� Statisticile arat� c� stresul profesional e azi una din marile surse de boal�.
Munca �n exces amenin�� s� ne omoare lent.

� Dac� nu ne putem lua mici vacan�e, regulat, s� ne lu�m m�car pauze de zece
minute, la fiecare or�, �n care s� ne golim mintea �i s� respir�m ad�nc. Putem s�
ne ridic�m de la birou �i s� privim ceva frumos pe fe�reas�tr�. Sau, �n loc s� bem
trei cafele cu ochii �n computer, s� bem un ceai f�r� s� ne g�ndim la nimic
altceva. S� ne bucur�m de gustul �i aroma lui. Cu timpul, �nve�i s� te relaxezi �n
orice condi�ii. Beduinii, de pild�, se odih�neau merg�nd pe c�mile. �i eu scriu �i
citesc de diminea�a p�n� seara. Dar c�nd simt c� �ncepe s� se a�eze oboseala pe
mintea mea, m� opresc �i aplic c�te�va tehnici de relaxare.

� Ne pute�i da �i nou� un exemplu?

� Toate tehnicile de relaxare se bazeaz� pe respi�ra�ie. Oboseala vine �i dintr-o

lips� de oxigenare a creierului. Stau c�teva minute cu ochii �nchi�i, �ncerc s� �mi
reprezint oboseala ca senza�ie la nivelul creie�ru�lui �i apoi, cu fiecare
expira�ie profund�, �mi imagi�nez c� o elimin. Fiecare �i poate crea propria lui
tehnic�. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. M� relaxez, m� concentrez
pe starea de bine �i cald, o trec prin inim� �i apoi o trimit acolo unde m� doare.
Fac asta de c�teva ori �i durerea dispare.

� S�-�i vizualizezi boala pare o condi�ie foarte important� pentru vindecare.

� Bernie Siegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai mul�i bolnavi de cancer �n
ultima faz� �i i-a �nv�at tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia s�-�i
ima�gineze c� distrug cance�rul din corp cu un foc, cu un animal care-l m�n�nc�,
fiecare dup� cum dorea. Dup� �ase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La
testele psi�hologice, s-a dovedit c� cei care s-au vin�decat erau cei optimi�ti,
cei care credeau �n Dumne�zeu �i cei care erau calmi. �ndoiala este un ob�stacol �n
calea oric�rui succes �i mai ales a vindec�rii.

�Rug�ciunea � o realitate fizic�

� A�i amintit de Dumnezeu. Credin�a e �i ea parte din ecua�ia st�rii de bine?

� Rug�ciunea e o realitate fizic�, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am

testat eu �nsumi asta, de ne�nu�m�rate ori, �i am r�mas �nfiorat v�z�nd c� po�i
ob�ine un r�spuns. Prin rug�ciune, realitatea din jur se transfigureaz�, aducem la
noi lumina din univers. Exist� cazul celebru al neurochirurgului american Eben
Alexander, care, la 54 de ani, a f�cut o meningo�en�cefalit� bacterian� grav�. A
stat o s�pt�m�n� �n com�, timp �n care foarte multe persoane s-au rugat pentru el.
Dup� ce �i-a revenit, a spus c� �n tot timpul c�t era �n com� a v�zut �n jurul lui
siluete umane care p�reau s� stea �n genunchi �i de la care veneau spre el valuri
de energie. Rug�ciunile altora l-au vindecat. Dar �i propriile noastre rug�ciuni ne
ajut�. Credin�a mobilizeaz�, �n mod cert, �ntreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus
�credin�a ta te-a vindecat� ?

� Nutri�ioni�tii pun �i ei pe list� o condi�ie a s�n�t�ii: ce, cum �i c�t m�nc�m.

�ine�i cont de ea?

� Eu respect o regul� care se �tie �nc� de la Hipo�crat: s� m�n�nci f�r� s�

satisfaci complet senza�ia de foame! Adipocitele a�teapt� semnalul c� te-ai s�turat
ca s�-�i extrag� din alimente gr�simea. Dac� nu te sa�turi, nu te �ngra�i. Studii
de ultim� or� arat� c� lungi�mea telomerilor de la extremit�ile cromozomilor, de
care depinde durata vie�ii, e influen�at� favorabil de alimenta�ia cu pu�ine
calorii. M�n�nc legume, icre de pe�te, iaurt, lapte de soia, pe care �l beau
diminea�a, cu cereale integrale, maz�re, linte. M�n�nc foarte rar carne. Nu beau,
nu fumez, nu consum zah�r. �i am grij� s� �in, din c�nd �n c�nd, c�te o zi de post,
�n care beau doar ceaiuri �i las organismul s� se refac�. Dar, �nainte de orice, am
grij� s� nu m� a�ez niciodat� la mas� sup�rat. Masa ar trebui s� fie o s�rb�toare,
s� fie prilej de bucurie al�turi de ceilal�i. Sigur c� azi nu ne mai potrivim to�i
la mas�, dar atunci c�nd pre�pa�r�m ceva de m�ncare, s-o facem cu drag. G�ndurile
gospodinei trec �i-n bucatele pe care le g�te�te.

� Din tot ce a�i spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de
fapt, la �ndem�n�.

� A�a e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dac� vrem s� r�m�nem s�n�to�i �i ferici�i, e
suficient s� p�str�m �n minte c�teva lucruri: s� m�nc�m s�n�tos, f�r� s� ne
�mbuib�m, s� facem mi�care, s� ne odihnim corect, s� fim optimi�ti �i plini de
speran��. S� fim perseve�ren�i cu pasiunile noastre, s� ne antren�m intelectual �i
s� ne ferim de rutin�. S� facem constant schimb�ri �n via�a noastr�. �i s� nu uit�m
c� trebuie s� p�str�m �n permanen�� un echilibru �ntre energia consumat� prin efort
�i energia ob�inut� prin odihn� �i activit�i care ne fortific�. G�ndurile rele ne
iau din via��, bucu�riile ne dau via��. S� c�ut�m bucuria, avem ne�voie de ea ca de
p�inea noastr� zilnic�. Chiar dac�, uneori, n-o putem avea dec�t �n imagina�ie.