DREPT CIVIL_CURS 3

Exceptia 4:

Hotararile prealabile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in chestiunile de drept

noi. Potrivit Noului Cod de procedura civila, un complet de judecata al tribunalului Curtii de
Apel sau Inaltei Curti pot solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte printr-o
hotarare prealabila asupra unei chestiuni de drept noi cu privire la care Inalta Curte nu s-a mai
pronuntat si care nu formeaza obiectul unui recurs in interesul legii numai daca de
solutionarea acestei chestiuni de drept depinde solutia ce se va da fondului cauzei.

Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de
ICCJ sunt:

1) Investirea Inaltei Curti sa se faca de un complet de judecata al Tribunalului Curtii de

Apel sau Inaltei Curti. Completul de judecata este organul colegial care solutioneaza
cererile formulate pe parcursul unui proces civil.
2) Completul de judecata sa judece o cauza in ultima instanta (apel sau recurs).
3) Sa existe o chestiune de drept noua asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu
s-a pronuntat (o problema legata de interpretarea unei norme juridice civile).
4) Acea chestiune de drept sa nu formeze obiectul unui recurs in interesul legii.
5) De solutionarea chestiunii de drept noi sa depinda solutia ce va fi data fondului cauzei.
Prin solutia ce se va da intelegem solutia pe care instanta o va da pretentiilor
reclamantului.
Hotararea prealabila devine obligatorie din momentul publicarii si in Monitorul
Oficial.

Exceptia 5: Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului

-aceste hotarari sunt obligatorii pentru statele semnatare a CEDO.

Exceptia 6: Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene

-statele semnatare s-au obligat sa respecte hotararile curtii.

Clasificarea normelor de drept civil

1) Dupa criteriul caracterului normei de drept civil (criteriul obligativitatii normei):

-n. Dispozitive (partile pot deroga)

-n. Imperative (partile nu pot deroga)
Normele dispozitive se impart in norme permisive (permit o anumita conduita) si
norme supletive (devin obligatorii doar daca partile nu au dorit sa deroge de la ele).
Normele imperative se impart in norme onerative (impun o anumita conduita –
contractul de donatie) si norme prohibitive (interzic o anumita conduita).

1
DREPT CIVIL_CURS 3

2) Dupa criteriul interesului ocrotit:

 Norme de ordine publica (ocrotesc un interes public)

 Norme de ordine privata (ocrotesc un interes privat, individual)

Normele de ordine publica sunt intotdeauna norme imperative, pentru ca legea nu admite
niciodata partilor sa deroge de la ele; in schimb, nu toate normele imperative nu sunt de
ordine publica, pentru ca este posibil ca printr-o norma imperativa legea sa ocroteasca un
interes privat.
Norma juridica conform careia (art.1216): „Un act este anulabil daca o parte a fost
constransa prin violenta sa il incheie; este o norma imperativa, dar nu este o norma de ordine
publica”. Aceasta norma este imperativa (pentru ca in momentul incheierii actului, partile nu
pot deroga de la ea si nici ulterior, cat timp violenta nu a incetat) si de ordine privata (pentru
ca ocroteste un interes individual, astfel incat dupa incetarea violentei, daca victima doreste,
ea poate confirma actul, inlaturand nulitatea relativa a acestuia.

Nulitatea relativa consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca, in momentul
incheierii lui, partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes privat.
Nulitatea absoluta consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca, in momentul
incheierii lui, partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes general sau public.

3) Dupa sfera de aplicare:

 Norme generale
 Norme speciale

Normele generale se aplica in toate situatiile.

Normele speciale sunt normele care se aplica in cazurile expres prevazute in continutul sau.

Se considera ca norma speciala deroga de la cea generala deoarece:

 Scoate anumite cazuri de sub reglementarea normei generale.

 Impune o alta conduita decat cea prevazuta de norma generala.

„Norma generala nu deroga de la cea speciala”, nu pentru ca nu ar stabili o alta

conduita, ci pentru ca norma generala are in vedere toate celelalte cazuri in afara de cele
prevazute de norma speciala, cazuri pe care nu le-a scos de sub reglementarea normei
speciale.

Consecinta este ca o norma generala ulterioara nu poate abroga implicit o norma

speciala anterioara, ci doar in mod expres.

Abrogarea consta in iesirea din vigoare a unui act normativ ca urmare a aparitiei unui
act normativ ulterior care impune o alta conduita in acelasi domeniu.

Abrogarea poate fi expresa (in actul normativ nou exista o dispozitie prin care se abroga
actul normativ anterior) sau implicita (abrogare in lipsa unei asemeni dispozitii).

2
DREPT CIVIL_CURS 3

Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala in cazurile expres

reglementate de ea. Norma generala reglementeaza norma speciala in privinta aspectelor
nereglementate de norma speciala.

Aplicarea normelor de drept civil:

Aplicarea normelor de drept civil se poate face asupra persoanelor, in spatiu
(teritorialitatea legii respective) si in timp.

Normele de drept civil se impart in:

a) norme de drept civil aplicabile tuturor persoanelor fizice si juridice;

b) norme juridice aplicabile persoanelor fizice;
c) norme juridice aplicabile persoanelor juridice.

In principiu, actele normative emise de autoritati centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii.
Prin exceptie, exista acte normative aplicabile pe o anumita regiune din tara.
Actele normative emise de autoritatile publice locale se aplica doar in raza teritoriala a
autoritatii publice emitente.
Aspectul international al aplicarii legii civile are in vedere cazurile in care exista raporturi
juridicde civile cu element de extraneitate (element international).
Aspectul international al aplicarii legii civile romane formeaza obiectul unei ramuri de
drept, formand dreptul international privat. Este posibil ca prin aplicarea normelor
conflictuale din dreptul international privat:
-o norma de drept civil roman sa se aplice pe teritoriul altui stat;
-o norma de drept civil strain sa se aplice pe teritoriul Romaniei.

Norma conflictuala este norma juridica ce stabileste care dintre sistemele de drept au
legatura cu un anumit raport juridic se va aplica in privinta unui aspect legat de executarea
obligatiilor civile.

Este reglementata de articolul 6 din NCC. Potrivit aliniatului 1, legea civila se aplica cat
timp este in vigoare. Din momentul adoptarii actului normativ, poztrivit Constitutiei
Romaniei, un act normativ intra in vigoare de la data prevazuta in continutul sau (exista si
acte care nu mai au asa ceva in continut). In caz contrar, actul normativ va intra in vigosare in
termen de 3 zile de la publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei.

Aplicarea legii civile in timp este guvernata de doua principii:

-principiul neretroactivitatii legii civile noi;

-principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

3
DREPT CIVIL_CURS 3

Examinand articolul 6 din NCC vom vedea ca aceste doua principii nu sunt prevazute
expres. Conflictul de legi civile are in vedere situatiile in care un raport juridic are legatura cu
cel putin 2 legi civile care s-au succedat in timp.

 cele 2 sau mai multe legi civile sunt legi civile romane
 cele 2 sau mai multe legi civile aflate in conflict se aplica succesiv, nu concomitent.

Principiul neretroactivitatii legii civile noi – este regula de drept potrivit careia legea
civila noua nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in vigoare. Acest
principiu este consacrat in Constitutia romana in art. 15 si in codul civil in art.6, alin. 1,2, si 3.

Ca urmare a consacrarii principiului neretroactivitatii legii civile noi in Constitutia romana

rezulta ca orice dispozitie dintr-o lege civila noua care ar stabili ca acea lege civila se aplica si
situatiilor juridice nascute inainte de intrarea ei in vigoare, insa potrivit prezumtiei de
constitutionalitate, o asemenea dispozitie va produce efecte juridice pana in mom publicarii in
Monitorul Oficial a unei decizii constitutionale prin care acea dispozitie a fost declarata
neconstitutionala.

Exceptia retroactivitatii legii civile noi are in vedere situatiile in care o lege civila noua se
aplica situatiilor juridice anterioare.

Principiul aplicarii imediate a legii civile noi – este prevazut in alin. 5 si 6 (CC) – este
regula de drept potrivit careia legea civila se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei
in vigoare, precum si efectelor viitoare ale situatiilor juridice anterioare.

De la acest principiu exista exceptia ultraactivitatii legii civile vechi potrivit careia legea
civila veche se aplica:
-efectelor viitoare produse de situatiile juridice anterioare
-situatii juridice ulterioare

Legea civila veche ultraactiveaza in doua cazuri:

1. Cazul in care legea civila noua contine o dispozitie expresa care stipuleaza ultraactivitatea
legii civile vechi;
2. Cazul normelor juridice supletive cuprinse in legea civila veche.

Pentru ca aceste norme supletive sunt incorporate prin vointa partilor in continutul unui act
juridic civil, ele vor produce efecte nu numai cat timp este in vigoare legea civila veche, ci si
dupa intrarea in vigoare a legii civile noi, de vreme ce art.6, alin.2 din CC prevede ca „actele
juridice civile vor produce efectele juridice prevazute de legea in vigoare la data incheierii
lor”.

Criteriul in functie de care o anumita situatie juridica este reglementata de legea civila veche
sau noua este criteriul efectelor juridice produse de situatia juridica respectiva in momentul
intrarii in vigoare a legii civile noi. Dupa acest criteriu, distingem intre situatiile juridice sau

4
DREPT CIVIL_CURS 3

faptele trecute, situatii juridice in curs de desfasurare si situatii juridice sau fapte viitoare
(facta praeferita, facta pendentia, facta futura).

Situatiile juridice trecute sunt reglementate de legea civila veche. Situatiile juridice trecute
sunt cele care s-au nascut si au produs toate efectele juridice inainte de intrarea in vigoare a
legii civile noi.

Situatiile in curs de desfasurare sunt situatiile juridice nascute sub imperiul legii civile vechi
care nu si-au epuizat efectele juridice pana in momentul intrarii in vigoare a legii civile noi.

In principiu, aceste situatii sunt guvernate de legea civila noua.

Codul Civil face deosebire intre efectele juridice anterioare si cele ulterioare produse de
situatiile juridice in curs de desfasurare. Astfel, in principiu, efectele anterioare sunt guvernate
de legea civila veche, iar efectele ulterioare de legea civila noua.

Potrivit art. 6, alin. 4 din CC, prescriptiile, decaderile si uzucapiunile sunt reglementate de
legea in vigoare la data inceperii lor.

Prescriptia extinctiva este o sanctiune de drept civil ce consta in stingerea dreptului

material la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege.

Dreptul material la actiune consta in posibilitatea unei persoane de a constrange o alta

persoana sa execute o prestatie, sa recunoasca o anumita situatie juridica, sa suporte o anumita
sanctiune civila.

Decaderea consta in stingerea unui drept subiectiv civil sau in impiedicarea incheierii unui
act daca dreptul subiectiv nu a fost exercitat sau actul nu a fost incheiat in termenul prevazut
de lege.

Spre deosebire de prescriptia extinctiva, decaderea duce la stingerea intregului drept

subiectiv civil, nu numai a dreptului material la actiune. De exemplu, este termen de decadere
termenul de 3 ani in care proprietatea unui bun mobil furat sau pierdut il poate revendica de la
cel care l-a dobandit cu titlu oneros de la hot sau gasitor, cu buna-credinta.

Actele cu titlu oneros sunt cele in care o parte se obliga sa execute o prestatie in schimbul
unei prestatii promise de cealalta parte. Termenul de 3 ani curge din momentul pierderii sau
furtului bunului.

Uzucapiunea consta in dobandirea unui drept real ca urmare a posesiei exercitata in

conditiile legii asupra acelui bun.

Actul juridic civil este reglementat de legea in vigoare la data incheierii lui. Din acest motiv
se produc urmatoarele consecinte:
-efectele juridice ale unui act juridic civil sunt doar cele prevazute de legea in vigoare la data
incheierii lui.
-daca, potrivit legii vechi, actul juridic este lovit de nulitate sau de alta cauza de ineficacitate,
el va ramane nul sau ineficace si dupa intrarea in vigoare a legii civile noi.

5
DREPT CIVIL_CURS 3

Situatia inscrierii in cartea funciara – inscrierea in cartea funciara este reglementata de legea
in vigoare la data incheierii actului juridic ce urmeaza a fi inscris in cartea funciara. Cartea
funciara este un registru special in care sunt descrise imobilele si sunt trecute drepturile reale
asupra acestora in principal