Sunteți pe pagina 1din 3

In opinia lui Jaques Ellul, societatea tehnologizata a permis formarea unei anumite tendinte

de masificare si standardizare in randul oamenilor. Astfel, el considera ca nu putem lua in


considerare termenul de propaganda fara a ne lega de cel de opinie publica. Mai mult decat
atat, in contextul societatii tehnologizate propaganda a devenit insasi un fenomen sociologic
existent. Ea este fratele geaman al societatii tehnologizate. Ea nu poate exista in lipsa
efectelor si a existentei societatii.

Noul tip de propaganda se desparte de minciunile si de scopul principal al propagandei


clasice si instituite noi directii de plecare: adevarul limitat, adevarul pe jumatate, adevarul
adevarul scos din context. De asemenea, functia acesteia nu mai este de orientare a opiniei
publice, ci de stimulare a actiunii sau a non actiunii in cazul in care efectele celei din urma
sunt negative. De asemenea, se vorbeste si despre propaganda agitatorica si cea
integratoare. Propaganda agitatorica are drept scop aditionarea resentimentelor unei
comunitati in scopul evidentierii acestora in cadrul unor revolte, pe cand propaganda
integratoare are drept scop identificarea cu anumite modele de comportament in scopul
integrarii in societate. Un aspect deosebit in aceasta problema este dat de cunoasterea
mediului social in care se va desfasura propaganda, astfel incat aceasta sa actioneze cu
eficienta.

In opinia lui Jaques Ellul, existenta opiniei publice este strans legata de aparitia societatii de
masa. De aceea, el considera ca opinia publica se formeaza in interiorul a doua grupuri
prinicipale: cel primar (familie, prieteni) si cel secundar (societatea). In cadrul grupului
primar, membrii interactioneaza prin intermediul contactelor nemijlocite, au aceeasi
experienta si se confrunta cu probleme similare. Acest lucru influenteaza existenta opiniei
preponderente:
1) Oamenii au experiente comune
2) Sunt condusi de un lider care ia deciziile finale pe baza carora functioneaza grupul
3) Au caracter democratic, dar nu si liberal (nu sunt luate in calcul minoritatile)
4) Opinia le este continuu afectata de factorii din mediul extern
5) Grupul functioneaza pe baza intereselor sale care daca nu sunt respectate, sunt
pedepsite exigent

Pentru Ellul, modalitatea cea mai favorabila pentru formarea opiniei publice este in
interiorul grupurilor secundare. Astfel, el releva cateva caracteristici:
-primirea de informatii prin intermediul interactiunilor nemijlocite este inlocuita de existenta
mijloacelor de informare care conditioneaza si conduc opinia publica
-opinia publica nu se manifesta spontan
-in cadrul grupurilor secundare, oamenii nu detin acelasi nivel de experienta, aceeasi cultura,
nivel de instruire, deci rezulta ca este nevoie de anumite simboluri care sa inlocuiasca
faptele si care sa actioneze ca intermediari care sa uniformizeze mesajul si sa ii confere o
structura unitara

Ellul afirma ca este ideal ca grupurile secundare sa ia forma opiniei publice, iar ca acest lucru
sa se intample este nevoie de 2 factori:
-dezvoltarea mijloacelor de informare
-dezvoltrarea unui sistem de manuire a simbolurilor
Potrivit lui Ellul oamenii nu sunt capabili sa reziste procesului propagandei. Exista si exceptii,
insa, date de exemplu de oamenii instariti care, datorita faptului ca lipsa mijloacelor
materiale nu constituie un impas, ar putea deveni disponibili in fata propagandei. Cele mai
importante momente de desfasurare ale propagandei sunt perioadele de criza/

Jaques Ellul vorbeste despre 2 factori importanti pentru realizarea propagandei: externi, care
ar trebui sa ghideze toate demersurile de desfasurare ale acestei tehnici si interni, bazati mai
mult pe procesele de comunicare si dialog

Factori externi
Prinicipalul factor extern care contribuie la realizarea persuasiunii este tratarea individului ca
medie si nu ca unitate. Acest lucru semnifica faptul ca se vor lua in considerare
caracteristicile sale in raport cu grupul din care face parte, cu interesele si dorintele comune
ale acestuia in raport cu grupul si nu caracteristicile si interesele sale individuale. Indivizii
trebuie luati in considerare drept parte a maselor chiar si cand ei nu sunt profund integrati in
cadrul acestora, deoarece chiar si asa ei dezvolta o mentalitate de masa si sunt supusi la
anumite decizii si influentari. Grupurile reprezinta un mijloc ineficient pentru realizarea
persuasiunii deoarece ingradesc indivizii si actioneaza ca un fel de scut impotriva
propagandei. Propaganda actioneaza cel mai bine cand grupurile sunt anihilate si individul
nu mai are niciun fel de protectie. Cel mai favorabil moment de a atrage un individ prin
intermediul propagandei este cand acesta se afla singur in cadrul masei.

Modelul simfonic al interactiunii


Atunci cand este realizata, propaganda trebuie sa fie totala. Ea trebuie sa utilizeze toate
mijloacele avute la dispozitie. Fiecare mijloc este caracterizat de particularitatea sa si fiecare
actioneaza ca un stimul la nivelul unei componente din cadrul perceptiei publicului tinta. De
exemplu, filmul este recomandat pentru propaganda sociologica, afisul pt cea soc, radio
pentru actiunea in plan international si stirea pe plan intern. Ca sa consemneze un succes,
prppaganda ar trebui sa incercuiasca persoana sau grupul. Ellul vorbeste si de doua tipuri de
propaganda: cea sociologica si cea actionala, declarand ca nu exista una fara alta.
Propaganda sociologica nu are niciun efect de una singura. Cea orala sau scrisa trebuie
sustinuta in plan actional pentru generarea unor rezultate.

Forta cuvintelor active


Pentru a functiona, mesajele au nevoie de cuvinte active, nu de cuvinte monotone. Ceea ce
influenteaza aceste tipuri de cuvinte este actualitatea.

Conditiile de performanta ale persuasiunii


1) Credintele si opiniile existente nu trebuie sa fie contrariate, ci folosite – prima regula
a persuasiunii este data de cercetarea opiniilor si credintelor publicului tinta. Trebuie
sa se tina cont de acestea in momentul in care publicul este expus tehnicii
persuasive.
2) Modelele, cliseele, opiniile intiparite nu trebuie sa fie atacate – ele trebuie folosite cu
grija, de la ele se pleaca in elaborarea mesajului. Mesajele trebuie sa apeleze la
aspectele cele mai apropiate de aceste opinii si atitudini
3) Nu se poate face persuasiune din nimic – mesajele trebuie sa cunoasca o fundatie
deja existenta si sa se asocieze cu anumite opinii si idei deja existente

La nivel de societate este necesar ca mesajele persuasive sa nu se situeze in opozitie cu


credintele si opiniile generale ale respectivei societati.

Relatia dintre propaganda si fapte


1) Nu trebuie sa conteste faptele deja evidente – deoarece exista riscul de discreditare
2) Prin insasi natura sa, propaganda reprezinta un act de pervertire a faptelor
3) Scopul propagandei este de a influenta si de a falsifica in mod sistematic faptele
neconvenabile

Potrivit lui Ellul, ceea ce influenteaza cel mai mult reactia la propaganda este cultura. Ea are
o functie ambivalenta. Pe de o parte, ea favorizeaza intelegerea, atribuirea de semnificatii si
raspunsuri, insa poate implica si un anumit risc dat de faptul ca raspunsurile la propaganda
influentate de cultura sunt imprevizibile si nu pot fi controlate.

Se presupune ca propaganda este mai usor de insusit pe oamenii cu o cultura mai modesta
pentru ca acestia isi insusesc mult mai usor normele, fiind mult mai incitat sa aiba o reactie.
Reactia la propaganda este influentata de o serie larga de factori precum sexul, nivelul de
instruire, educatia, mediul etc. Problema propagandei este ca trebuie sa obtina din cat mai
multe seturi de reactii una singura.