Sunteți pe pagina 1din 3

Cap 1, cap 5, cap 6, cap.7, cap 8, cap.10, cap. 12, cap.9?, cap 4, cap.

Efectul celei de-a treia persoane

Efectul celei de-a treia persoane presupune faptul ca persoanele tind sa perceapa ca mass
media si mesajele distribuite de mass media au o influenta mai mare asupra altora decat
asupra lor. Bazat pe aceasta teorie, oamenii au tendinta de a contracara influenta mesajelor.
Efectul celei de-a treia persoane se manifesta prin intermediul supraestimarii efectului unui
mesaj comunicat la nivel de masa asupra celorlalti in detrimentul efectului asupra propriei
persoane sau prin intermediul subestimarii efectului unui mesaj comunicat la nivelul maselor
asupra lor insisi.

Aceste tipuri de perceptii provin de la dezirabilitatea sociala motivata la nivel personal (a nu


te simti influentat de mesajele comunicarii de masa ridica stima de sine); de la distanta
sociala (tendinta individului de a se disocia de ceilalti care pot fi influentati de un anumit
mesaj al comunicarii in masa; si o expunere perceputa la mesaj (ceilalti aleg sa fie influentati
de comunicarea persuasiva)

Fondatorul teoriei
Sociologul Phillips Davison a conturat ipoteza efectului celei de-a treia persoane in 1983 si a
explicat faptul ca acest fenomen i-a starnit interesul in 1949 sau 1950. Cativa ani mai tarziu,
in timp ce intervieva cativa jurnalisti de origine germana in svcopul determinarii influentei
presei pe cadrul politica externa, acesta i-a pus pe jurnalisti sa estimeze influenta
editorialelor asupra cititorilor. Chiar daca nu au existat dovezi care sa ii ateste ipoteza,
Davison a afirmat faptul ca unul dintre raspunsuri a fost ca „editorialele au un efect foarte
scazut pe oamenii ca mine sau ca tine, dar cititorii obisnuiti pot fi influentati foarte tare de
ele”

Acest experiment l-a facut pe Davison sa dea o definitie a efectului celei de-a treia persoane:
„oamenii incearca sa supraestimeze influenta pe care comunicarea de masa o are asupra
atitudinilor si comportamentelor altor persoane. Mai specific, oamenii care sunt membrii
unei audiente expuse unei comunicari persuasive (chiar daca comunicarea are sau nu
intentia de a fi persuasiva) se vor astepta ca comunicarea sa aiba un efect mai mare pe altii
decat pe ei insisi. Si chiar daca acesti indivizi sunt printre aparenta audienta pentru mesajele
distribuite, impactul pe care ei se asteapta ca mesajele sa il aiba asupra altora i-ar putea face
sa ia atitudine. Astfel, efectul pe care mesajele comunicarii il au se poate datora
comportamentului celor care anticipeaza, se gandesc sau percep o anumita reactie din
partea celorlalti.

Potrivit lui Perloff (1999,2009), doi factori majori faciliteaza efectul celei de-a treia persoane:
judecatile privind dezirabilitatea mesajului si distanta sociala perceputa. Dezirabilitatea
sociala este unul dintre cei mai importanti moderatori in cadrul perceptiei celei de-a treia
persoane. Efectele celei de-a treia persoane sunt pronuntate in momentul in care mesajul
este perceput drept indezirabil social (cand oamenii cred ca respectivul mesaj nu este destul
de bun pentru propria stima de sine sau cand nu este atat de cool sa se asocieze cu acel
mesaj). Astfel, continutul anti social are un impact mai mare pe altii decat pe sine (violenta
televizata, pornografia, versurile rap violente)
Pe de alta parte, in momentul in care mesajele sunt percepute drept dezirabile oamenii nu
expun perceptia celei de-a treia persoane. In acest caz este mai prevalen efectul primei
persoane, manifestat prin faptul ca un individ crede ca anumite mesaje au un impact mai
mare asupra sa decat asupra altora.

Un alt factor care influenteaza magnitudinea efectului celei de-a treia persoane este distanta
sociala perceputa dintre sine si comparatia cu altii. Chiar daca distanta sociala nu este o
conditie necesara pentru ca efectul celei de a treia persoane sa apara, cresterea distantei
sociale creste de asemenea posibilitatea efectului celei de a treia persoane. Cercetarile au
aratat ca cei care sunt ancorati mai mult in notiunea de sine ca un punct de referinta sunt
perceputi a fi mai putin influentati de mesajele persuasive decat cei care nu si-au definit un
punct de referinta.

Din ppt-ul profei

Efectul celei de-a treia persoane afirma ca oamenii tind sa creada ca ceilalti sunt mai
influentati de mesajele provenite din media decat ei

Efectul celei de-a treia persoane contine o componenta perceptuala si una comportamentala
Componenta perceptuala se refera la discrepanta in privinta evaluarii influentei mediatice
din partea mass media pe sine si pe ceilalti
Componenta comportamentala propune faptul ca actiunile oamenilor vor fi indreptate catre
cenzurarea mesajelor negative

Aceasta partinire perceptuala este bazata pe un mecanism psihosocial numit biasul


optimismului care afirma faptul ca oamenii se vad pe ei mai afectati de catre aspectele
pozitive, pe cand ii vad pe altii mai afectati de cele negative

Oamenii se percep pe ei insusi peste media persoanelor prin intermediul faptului ca se


gandesc ca intotdeauna exista cineva mai: necultivat, urat, neinteligent decat ei (perceptia
mai bun decat media)

In cadrul evaluarii riscurilor, oamenii cred ca ei sunt mai putin vulnerabili decat ceilalti, prin
intermediul faptului ca dau dovada de un optimism crescut in ceea ce priveste sinele lor si
sunt mai motivati sa isi creasca stima de sine

Eroarea atribuirii fundamentale afirma ca oamenii trebuie sa isi mentina permanent o


imagine pozitiva despre sine, ceea ce este un proces al managementului egolului

Predictori ai efectului celei de-a treia persoane


1) Distanta sociala (din grup versus din afara grupului) – poate fi un predictor important
daca cel care percepe este parte din grupul cu pricina sau nu – acest lucru va
determina variatiile efectului celei de-a treia persoane. Efectul creste odata cu
distanta sociala.
2) Grupurile de referinta si asemanarea sau diferentierea cu sinele – influenteaza
efectele percepute asupra altora (cand ne plimbam pe strada si avem tendinta de a
ne compara cu orice fata)
3) Stima de sine ridicata/educatie – duce la un efect al celei de-a treia persoane ridicat
4) TPE este mai raspandit in culturile individualiste decat in cele colectiviste
5) Continutul negativ/nedorit/controversat (porno, tigari, alcool, violenta, reclame
politice, reclame din reviste etc)
6) Cunostintele – in momentul in care cunostintele in legatura cu un anumit subiect
cresc efectul perceput creste de asemenea
7) Atributiile sursei (ca de ex. intentia de a persuada)
8) Orientarea media (ex. biasul politic) – cu cat este mai negativa perceptia in legatura
cu biasului sursei, cu atat este mai mare efectul
9) Tinta potentiala – daca altii sunt vazuti ca o parte a unui grup de audienta, a unui
anumit continut, avand in acelasi timp sanse mai mari sa fie expusi la acel continut,
acest lucru va fi corelat cu efectul celei de a treia persoane
10) Ei percep audienta drept avand experienta redusa cu un anumit subiect – audienta
este vazuta ca fiind mai vulnerabila (ex. copii)
11) Pozitia liderilor de opinie pentru comentariile lasate in online duce la variatii ale
efectului celei de-a treia persoane