Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blazonare
În cîmp de aur, o ursoaică ieşind, neagră, limbată şi armată roşu,
avînd deasupra capului o floare de cicoare (Cichorium intybus),
albastră, şi ducînd în labele de dinainte un munte verde, în vîrful
căruia stau înfipte trei pene, două de struţ, albastre, şi una, în mijloc,
de păun, naturală.– Coif închis, de argint.– Lambrechini albaştri,
căptuşiţi cu aur la dextra, şi negri, căptuşiţi cu aur la senestra.–
Burlet: roşu şi negru.– Cimier: un munte verde, în vîrful căruia stau
înfipte trei pene, două de struţ, albastre, şi una, în mijloc, de păun,
naturală, avînd deasupra o floare de cicoare, albastră.
Pana pe păun
Pe stema familiei Galaicu, de exemplu, se regăsesc trei pene, două dintre
care sunt de struţ şi una de păun. „Acestea reprezintă cei trei scriitori din
familie – tatăl şi cei doi fii ai săi, dar numai o pană este de păun, cea a
scriitorului Emilian Galaicu-Păun. Ursul reprezintă Unchiteştiul de la
Floreşti de unde e tatăl lui Emilian şi unde ultimul şi-a petrecut copilăria”,
ne descifrează stema Silviu Andrieş-Tabac în biroul său de acasă burduşit
cu cărţi, în mare parte de specialitate.
„Iniţiativa a venit de la consăteanul meu Silviu, după ce acesta mi-a fost
redactor ştiinţific la o carte pe care am tradus-o şi care mă pregătise, într-
un fel, în a „citi” o stemă. Da, una dintre pene este cea mai cunoscută, dar
nu neapărat şi cea mai valoroasă”, ne-a spus modest scriitorul Emilian
Galaicu-Păun. Acesta a apreciat foarte mult „lucrarea”, menţionând că
este la fel de „încărcată simbolic” ca şi poezia sa. Scriitorul nu ştie ce o să
facă la modul practic cu stema de familie, dar zice că poate o va utiliza
când va scrie o carte de memorii. „Deocamdată, cărţile mele sunt de altă
natură. Tocmai sunt pe punctul de a termina un roman mare, vor fi şi cărţi
de poezie, iar stema nu se va regăsi în acestea, fiind prea particulară”,
susţine Emilian Galaicu-Păun.