Iuliu Zanne 10 PDF

PROVERBELE ROMANILOR
DIN
ROMANIA, BASARABIA, BUCOVINA, UNGARIA, ISTRIA 0 MACEDONIA
PROVERBE, RICgTORI, POMUIRI, CUVINTE liDEVtRATE,

(SEMENARI, IDIOTISME 51 CIMILITURI
DU UN
GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE
IULIU A. WINE
VOL,. L. X
°PEEL PREMIATI DE ACADEMIA ROMANA
BUGURESCf
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
_
EDITORA LIBRARIEI SOCECU & Comp.
1.912
www.dacoromanica.ro
PROVERRES ROUMAINS
DE
ROUMANIE, BASSARABE, BUCOVINE, HOME, ISTRIE et MACMINE
PROVERBES, LOCUTIONS, SENTENCES, MAXIMS, COMPARAISONS,

IDIOTISMES ET DEVINETTES
ADOOMPAGITES
D'UN GLOSSA1RE ROUMA1N-FRANCAIS
-PAR
JULES A. ZANNE
VOL. X
OUVRAeR COURONNi PAR yoxADtmam ROUELAINE
BUCAREST
ÉTABLISSEMENT GRAPHIQUE J, V. SOCECU
LIBRAIRE ÉDITEUR SOCECU & Comp.
1.912
www.dacoromanica.ro
68961 1
www.dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMÂNILOR
eregi0ii at o/d (. 1 iff/lideL In4eta'an/

amnia nos e4a/e2nlelaartnet5 au. fen (lie
Q./4feet, oenyiet
III, P. 11-13.
i!";5LucRETnr,
9ZAmman, a co ea4n/d . .sic la a

Z.:Fenn/a ; un .4 m, aAri/g pe' élu un
Mo 11.
B. I'. HIpEt, Cuy. Beer., II, XII.
www.dacoromanica.ro
FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCALITURA AUTORULUI
101E DREPT URILE RESERVATE
www.dacoromanica.ro
DIN
RUHR, BASARABIA, BECOYINA, UNGARIA, ISTRIA i LEDO%
PROVERBE, pictron povnuml, CUVINTE ADEVERATE,

ASEMENillt, IDIOTISME I CIMILITURÌ
CU UN
GLOSAR ROMANOFRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
7401-.. ..71C
OPERA PREMIATÄ DE ACADEMIA ROMANA
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
EDITURA LIBRARIEI SOCECO & Comp.
1903
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA
AUTORI CITATI
.A.CS (sinoLy). Magyar, Noble; Olasz, Roman, (014h), Csek-lot és
Szerb beszélgetesek otthon és uton. Pest, 1859, Kladják
Lauffer és Stolp.
ACSINTI URICARUL. A doua domnie a luT NeculaT Alecsandru
Mavrocordat V. V. In Moldova. Cronicele RomanieT de Mi-
chail Kogalniceanu. Bucurescl, 1872, C. N. Radulescu.
ADRIAN (I. v.). Abecedar ilustrat. Botoganl, 1870.
ALBINA.Revista., An. I & JI, Bucurescl.
ALEXANDRESCU (GRIGORE). - Suvenire chi impresif, epistole chi
fabule.Bucurescl, 1847.
ScrierT In versuri ji prosi. Buourescl, 1893.
ALEXANDRESOU (an. 1.). Literatura gl Sclinti. Director Do-
brogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.
Studil asupra obiceielor juridice ale poporuluT roman. Galatz,
1896.
Badea Traian. Focsanl, 1898.
ALEXANDAI V. & LASCAR ROSETTI. Mica colectiune de
89 proverbs =lase de L. Rosetti pentru V. Alexandri,
urmate de 156 proverbe extras° din Povestea Vorbei, ma-
nasoris din biblioteca Academiel Romane.
kLEXANDRI (v.). Opere complecte. IX Vol. Bucurescl,
1875, Soceed 85 Comp.
PoeSIT populare ale Romanilor.Bucurescl, 1867, Tipo-
graft lucrAtorilor asociati.
Diverse. Convorbirl literare.
Operile luT C. Negruzzi, Edit. &coed. Prefata.
AMIRAS (A.). Cronica anonimi a Moldavia; 1662 1733. Cro-
nicele RomanieT de M. Kogalniceanu. Bucurescl, 1874, C.
N. Radulescu.
ANTIM IVIRENUL (MITROPOLIT). - Din didahiile tinute In mitro-
polia din BucurescI. Edit. Dr. L Cornol. Libraria Soceed
46 Comp., 1895.
Z. ARBORL Basarabia, Bucurescl, 1900.
18 ARSEN1E. Noua colectiune de basme, Bucurescl, 1884
www.dacoromanica.ro
VIII
ASAKI (G.). - Fabule. -Iasi. 1862.

BADESCU (A.), preot, c. Mcirgineni, J. Praltova.- Etymologlcum
Magnum, B. P. Ilftdd50.
BAICAN (z.). - Vorbe bune (Binete) fntrebuintate la Romani I adunate
de. -Bucuresci, 1884.
B.À.L 'ASEL (TBODOR). ittakitor, e. Stefeinesci, J. Veacea. qe-
zit6re.
BARONZI (GEORGE). - Limba român i tradithinile 0.-
1872.
BELD1MAN (ALEXANDRU). - Tragedia, sail ma bine a dice jalnica
MoldoveT Inttmplare dupi resvrätirea Grecilor.- Cronicele Ro-
manilor. Vol. III, de M. Kogalniceanu. Bucuresa, 1874
BENGESCU.- Opere publicate tu Convorbiri literare, An. XI- XII
BERTOLDO (vrATA Luf). - Chrestomatia romani di Literatura po-
pular i romanä de Dr. Gaster.
BIBICESCU (I. G.). -Neal populare din Transilvania.-Bucuresci,
1893.
BII3LIE.
BOGDAN (x. A.).- Povedff di Anecdote, Saraga, Iasi.
BOLINTINENU (natinux). - telele, Bucuresci, 1869. C. N.
Radulescu.
BOLLIAC (CESAR). - Culegeri de mal multi articoff.-Bucuresci,
1801.
BUJOR (P.). - Nuvele.
BURADA (TEODOR). - Diverse. - ConvorbirT literare di Revista pentru
istorie, Arheologie i Filologie.
34 CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1829. Buda, tipografia
universitAtil tingurescl.
CALENDARIU pe anul dupg Hristos 1832. Buda, tipografla
universithtil ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1841. Buda, tipografla
universithtil ungurescl.
CALENDAR pe anul 1853.- Tipografia Romlno-Francesh,
CALENDAR PENTRU TOTI, profetic, amusant di popular pe
anul comun 1863.- Bucurescl, Edit. Billaceann EA Varta.
CALUGARENI (x.). Invelittor, c. Movilent, J. Tecucitt. -Etymo-
logicum Magnum, B. P. Haddet
CANDREA. (AuxEL10). - Poreclele la Romani. - Revista Noted, .An.
Vil.
CANIAN PoesiT populare. - Saraga
CANTA (SPITARUL ION). - Letopisetul MoldoveT,- 1711 -1769.-
Cronicele RomanieT, de Mihail KogAlniceanu, Vol. M.
CANTEMIR (PRINCIPELE DIMITRIE) - Divanul. -Edit. Academia
Române, Bucuresci, 1878.
-- Descrierea Moldavia.- Edit. Academiel, Bucurescl, 1875.

lstoria leroglifici. - Edit. Academia, Bucurescl, 1883.
Evenimentele Cantacuzinilor di Brancovenilor. - Edit. Aca-
demiel, Bucurescl, 1878.
CARAGIALI (1. L.).- Teatru. Edit. Soceml. & Comp., Bucurescl,
1889.
CARP (P. P.), C. ractne-sci, J. Vasluiii. - Monibrul Oficial, An.
1895, No. 183, p. 983.
CATARGIU (LAsoAx), c. Goltifel, J. Comerluitt. - Monitorul Oficial,
An. 1891, No. 94.
CHIBICI-RAVNEANU (A.). - Diverse. - ConvorbirT literare.
ClHAO (A. LE). - Dictionnaire d'étymologie Daco-Roumain, 2 VoL
Francfort s/M Ludolphe St. Goar, 1870-1879.
www.dacoromanica.ro
IX
52 CODRESCU TEODOR).- Uricaru. XXII volume -11.§1, 1852-1892.

53. COLUMNA LUI TRAIAN.-Revista.- B. P. sqW611, An. VII,
1876.
54 CONSTANTINESCU (BARRIE/ - Carte de citire prelucrata de In-
vetatoril asociatf Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,
St. Mihailescu, I Manliu. - Partea II, Edit XV. Socecn &
- Comp., 1892.
idem. Partea III. Edit. XII. - Soceml & Comp., 1893
Proverbele romanescl din colectiunea Reinsberg-Dilringsfeld.
CONSTITUTIONALUL, Piar.- Bucurescl.
CONVORBIRI LITERARE. - An. I - XXIX
CORESSI.- Evanghelie. - Etymologicum Magnum, B. P. Hasclan
-
CO131.1.0 (e.).- Balade §i idile. - Soceml & Comp., 1893.
FoTe pentru toti, An. I.
COSTIN (minoN . -Scrierile luT Nicolae Costin. - Cronicele Romania!
de Mihail Kogalniceanu. Vol. I & III, Bucurescl, 1872
1874
COST1N (NICOLAE . - Scrierile lui Nicolae Costin. - Cronicele Ro-
manieT de Mihail Kogalniceann, Vol. I & II, Bucurescl,
1872
CRICIUNAS (GR.). - Ina:litter in Transilvania. - Etymologicum
Magnum, B. P. Hasdau
65 CRASESCU (viaTon). - Schite §i Nuvele. - H. Stanberg, Bucu-
rescl. 1893.
CRAINICEANU (DE. G.) - Diverse Convorbiri Literare. An. XXII.
-
CREANG.Ä. (lox). - Povestf - Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.
AmintirT din copilarie §I anecdote. Saraga, Iesl, 1892.
69 CRISIAN, (1.). - Ii alator, c. Cugieru, Transilvania. - Etymologi-
cum Magnum, B. P.
70. CRONIOA ANONIMA. - Istoria tereT Romanescl de la anul 1809
Inane, continuata de un anonim. - Magasin istoric pentru
Dacia, Vol. V, 1817.
71 DA1 É (FR ) - Nouveau dictionnaire Roumain-Français. Bucarest,
1893 - 1896.
DAM)* (IoN). - Gazeta TransilvanieT, 1896
DÁVILA (AL). - Rev. Lit. §i Arta, An. IV, No. 4.
-
DELAVRANCEA (sT.). - Trubadurul.-Haimann Bucuresc1,1887.
Sultanica. - St. Mihailescu, Bucutescl, 1885.
DIACONOVICI-LOGA. - Chemare la tiparirea cartilor romanesci. -
Buda. 1821.
DONCEV Curs de literatura romana, 1865.
DONICI A. . - Fabule. Cartea I, Iasil, la cantora Daniel literare,
1840
79DOSOFTEIU.
- Fabule.- Cartea II. Faia, data.
Etymologicum Magnum, B P. MOM.
-
DRAPEI.UL. - piar. Bucuresci,
piar, B6rlad, J. TWO \ a
DREPTATEA. - piar. Banat, 189).
84 - piar, Bucnrescl.
85 DULFU (PETRE . - Revista Albina.
86 DUMITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxime, barbarisme -
Carol Milner, Bucurescl, 1894
EMINESCU (N.) Diverse. - ConvorbirT 'Harare.
ESARCU (G.). - Monitor Oficial, No. 26. Feb. 1898.
83. EVENIMENTUL. - piar,Iasl.
90. FILIMON (N.). - CiocoT vechT §i noT. - Revista Romani, 1861 - 1862.
31. FLONDOR (D-I111 G. CAVALER DE). - Patria, Cernautl, 1898.
92 F6IEA PENTRU OTT. - Revistli, Bucurescl.
www.dacoromanica.ro
X
93. FRINCIT T. & G. CANDREA-Rotacismul la MotT vi IstrienT.-

Bucurescl, 1886.
ga. FUNDESCU (tort 0.).- Basme, OratiT, Mantua i GhicitorT.-Bn-
curescl, 1875.
GALLIIsT, NIDEJDE, TIGUILIU i CANDREA. - Carte de
Mire, 1893.
--
GANE (N.).- Nuvele.- Convorbirl literare, 1975 -1876.
PoesiT. -Baraga, Iasi.
Diverse.- ConvorbirT literare.
--
GASTER (DB. ht.). - Literatura populari romani. Bucurescl. 2 Vol.
Chrestomatia Romani. 2 Vol. Leipzig- Bucurescl, 1891.
Tiganul ce 'sT-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 188q.
GAZETA POPORULUI. - piar, Bucurescl.
GAZETA SATÉNULUI.- Revist, Datculescu Director.
GAZETA TRANSILVANIEI. -piar, Brasov.
GEORGESCT_T, /tiv e. ro.,orenf, .j. 1aTh,nia. - Etymologicum
Magnum.
GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFtT). - Condica obiceiurilor vechl
noT ale Domnilor MoldoveT.- Cronicele Romanier de Mihall
Kogilniceanu, Vol. III, 1874.
GH1CA AmintirT din pribegia dupi 1848.- Socectl&Comi .
Bucurescl, 1890.
109. - ScrisorY &Ore V. Alexandri. - Socecil & Comp. Bucuresc1.
1887.
GIL. -Nuvele. -ConvorbirT literare.
GLIGORE (popA).- Legenda DuminiceT, an. 1600.
GOLESCI (CONSTANTIN DIN). - Adunare de pilde bisericescT i filo-
soficescT. -Buda, 1826.
GOLESCU (vomimuL IORDACHE]. - Pilde, povituirT si cuvinte a-
devirate I povestI adunate de dumnealuT Vornicul lordache Go-
lescu, fiul réposatuluT banul Radu Golescul.- Manuscris dill
biblioteca Academiel Romine. Proverbele extras° din
acest manuscris sunt trecute In PROVERBELE ROMANILOR,
- cu tnsemnarea: Has. I.
Copie tntocmaT a precedentulul manuscris care se afli depusa
la biblioteca nationali de la Iasi. Proverbele extrase clip
acest manuscris sunt trecute in PROVERB= ROM.L,TILOR.
en tnsemnarea Mas. II.
GOVORA (PRAVILA DE LA). - Pravila bisericésci tipiriti la 1640
la monastirea Govora.- Edit. Ion M. Bujoranu, Bucuresci,
18Q5.
GRÀDI$TEANU (PETRE). - Vointa nationali, An. 1895.- Gazeta
PoporuluT, An. I, No. 192.
GRIG.- Nuvele.- Convorbirl literare.
GROSSMANN (s. - Dictionar germano-roman. -Iasf. In cuts
de publicatie.
HALLER (DR. IOSEPPI). - Altspanische Sprichwirter und sprich-
wtirliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes, Vol. 2. -
Regensburg, 1F83.
HARAM (vAstLE).- Carte de lecturi, 1894.
ETÄSDkff (ALEXANDRU). - Domnia ArniutuluT.- Revista noui, An.
VIII, No. 10-11.
--
HikUltù (B. PETRTCdCU). Etymologicum Magnum Romaniae.
TreT CraT de la Risirit.-- BucurescI.
Ion Von cel cumplit. - Bucurescl, 1865.
Columna luT Traian, 1882-1883.
25. - Cuvinte din BetranT. 2 Vol. - Bucurescl, 1878
www.dacoromanica.ro
XI
Eci.$13kla (R. PETRICEICU). - Tratan, Piar, 1869 No. 63.

HELIADE-RADULESCU (toN). - Mémoire sur l'histoire de la
régénération roumaine ou sur les événementsde 1848.7- Paris,
-- 1851.
Vocabular de vorbe strgine. - Bucurescl 1874.
- Tandalida.
Biblioteca portativi, LXV.-PoesiT inedite.-Bucurescl, 1860.
H1NTESCU (f. o.). - Proverbele Romanilor.- Editura Closius,
Sibitl, 1877.
HODO$ (ENEA). - PoesiT poporale din Banat.- Caransebeg, 1892.
HOITAN (R. N.).- inalcItor, Cetatea din Codru, Sinaia.-Ploescl,
1898.
IANOV. - Diverse. -ConvorbirT literare.
IARNIIC-BIRSEANU. - Doine i strigiturT din Ardeal date la
iveali de Dr. Urban larnik si Andrei(' Barseanu. - BucurescI,
1885.
ICS. -Paloda, An. XIV, No. 27.
IDEM. - Dictionar de proverbe In calendarul Romanilor pentru 1892.
IONESCU - Carte de citire II. - Ioseph Glibl, Bucuresci.
133. - Carte de citire. Ioanitin EA L. Alcalay, Bucurescl.
IONESCU-GION (G.). - Istoria Bucurescilor. - Bucurescl, 189.
7PSILANT V. V. (ALEXANDRIT ION). - Pravilnicisca condici a
Domnulut ton Ipsilant. - Bueurescl, 1811.
ISPIRESCU (PETRE). - Legende sail Basmele Romanilor. - Bucu-
reset, 1882.
143 - &live sari povegtT populare adunate din gura poporuluT de
un culegitor tipograf. - Editiu. II. cu multe adause.
- rescl, 1879.
Basme, snive gi glume adunate din gura poporutut de P. Is-
- pirescu. - Craiova, 1893.
Pilde fi GhicitorT, adunate de P. Ispirescu.-Bricurescl,
1880
146 - Pilde, fabule, ghicitorT adunate de P. Ispirescu. - Bucu-
- reset, 1880.
Din povegtile unchiagulul Matos, basme piginescl Intocmite
- de P. Ispirescu. - BucurescI, 1879.
QicitorT populare,
logie, An. I &
Revista pentru istorie, archeologie
149 - Basme, snáve, etc., de un culegitor tipograf. - Bucu-
resci, 1872.
-- !Elem. - In Chrestomatia Romani de Dr. M. Gaster, Vol. II.
Diverse.- ConvorbirT literare.
JIPESCU (GLIGORE - Opincaru, cum Teste gi cum trebue si fie
-- siteanu. - Bucurescl, 1881.
Ruffle °rapier. - Bucurescl, 1884.
QicerT fn Lumina pentru totT, 1885.
.JUNIMEA. Barlad, J. Tutova.
KOGALNTICE.ANU (ENAOHE). - Diverse. - Cronicele RomanleT de
Mihail Knvilniceanu, Vol. III. 1872.
KOGILNICEA NU (311RAIL). - §edintele divanuluT ad-hoc din Mol-
dova.- lb:spuns vornirului Alecu Balq.
LAHOVARY(ALEXANDRII N.). - Monitorul Oficial.$edinta Cameril
din 2 Decembre 1894.
LAMBRIOR (A.). - Convorbirt literare, An. VIII IX.
169. LAURIAN-MAXIM.- Dictionarul limbeT Routine, 3 Vol.- Bucu-
rescl, 1871-1876.
161 LITA (IosiP). -invètator. - Etymologicum Magnum.
www.dacoromanica.ro
XII
LUCACIU DR. VASILE), parolt greco-catolic, c. isescl, p. u.

Felsö-Banya, Ungaria. - Gazeta, I, No. 160.
LUMEA ILUSTRATA. - Revista, An. II, 1894.
164 LUMEA NOUA. - piar, Bucurescl.
165. LUMINA PENTRU TOTI. - RevistA, Director Earl Balteanu,
Bucurescl, I, 1885.
166 LUP ESCU (m.). - Intlfcitor, c. Broseenil, J. Suciava. - §ezitárea.
MADAN (G.). - Suspine, Bucurescl, 1898.
MAG A SINUL ISTO RIC PENTRU D AC1A. - Volumul /V §i. V.
MAG1UNCA (s.).- Etymologicum Magnum, B. P. 11401511.
MAIORESCU (Tau). -Critice, Bucurescl, 1874.
-
MARI (s FL ). Nascerea la RomanT. - C. Göbl, 1892.
Nunta la RomInT.- C. Göbl, 1890.
InmormIntarea la Romani. - C. Göbl, 1892.
Ornitologia poporani Romani, 2 Vol. CernAug, 1883.
- Satire poporane Roman, Suclava, 1893.

DescAntece poporane Romane, Suclava. 1886.
Traditii poporane Romane In Bucovina, Bucurescl, 1896.
178 MATE1 BASARAB V. V. -Indreptarea legia Cu Dumne4eil care
are t6ta judecata archieréscl fi Imperatésca de t6te vinele preo-
tescf §i mirenescT Pravila. etc. - Editia Ion M. Bujoreanu,
Bucuresel, 1885
179 - Pravila.- Studiti asupra elementelor grecesd In limba romanä,
de G. Murnu.
180 MAWR (DÓKNA E. B.). - Proverbele Romanilor B icurescl §i Lon-
don, 1882.
181 Analogous Proverbs in ten languages. London, Elliot Sock,
62, Paternoster Row. E. C. 1885.
182 ME1SSNER C. & V. DOGAR. Prima carte de lecturrt, II, Plo-
11°' escl, 1894.
MELHISEDEC (EPISCOP - Revistä pentru Istorie, Arheologie
Filologie, An. II, Visita Episcopulu! Gr. Tamblac.
MERA f. T.). - Diverse. ConvorbirT literare, An. XVI.
MIHAILESCU(s.). -Inaidtor, 4ezet6rea, An. I.
MILESCU (SPXTARITL NICOLAE . - Cronica pe scurt a Romanilor.-
Cronicele RomanieT de Mihail ICogAlniceanu, Vol. I, 1872.
187 /vIONITORUL OFICIAL. - edinfa din 2 Decembrie 1894;
No. 183, din anul 1895.
MUNTEANU (G. - Carte de lecturi romanéseä pentru clasele
gimnasiale inferiorT i reale. - Brasov, 1861.
MURNU (G.). - Studiu asupra eltmentelor grecesd In timba ro-
manä, Bucurescl, 1895.
190 MUSTE (NICOLAE). - Letopisettil tèreT MoldoveT de la domniea lul
!strati Dabija V. V. pink la a treia domnie a luT MihaT Race-
vita, V. V. atribuitä luT Nicolae Muste, dieac stare de divan
1662-1729. - Cronicele RomanieT de Mihail KogAlniceanu,
LII, 1671.
NA.DEJDE (DÒMNA SOFIEA).- Fie-care la rindul seil. - Nuvele. -
Samitca, Craiova, 1895.
NA.UM. - ScrierT. - Dictionnaire Dam&
NECULCE (fox). - Letopisetul Moldova. - Cronicele RomAnieT de
Mihail Kogalniceanu, II, 1872.
194 NEGRUZZI (c.). Opere complecte, 3 Vol., Soceml & Comp., 1873.
NEGRUZZI (I.).- Diverse.- Convorbia literare.
NOUTATEA. - piar, Iasl, I, No. 75.
197 ODOBESCU (ALEXANDRIT ION). Pravilnidsca condid a luT Ale-
xandru I6n lpsilanti
www.dacoromanica.ro
XIII
ODOBESCU (ALEXANDRII ION). - ScrierT literare i istorice, 8

Vol. -SocecA & Co., 1887.
ODOBESCU-SLAVI01. - Carte de citire. Bucuresel, 1893.
OLLANESCU (Dm!.). - Teatru la roman/. &coca & Co., Bu-
rescl, 1897.
OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum Magnum, B. P.
Hasdda.
PALODA.- piar, Bdrlad, J. Tutova.
PALTINEANU (GR.). - Inatcltor, c. Tiubart, Transilvania. -E
tymologicum Magnum, B. P. Hasdea.
PANN (ANToN). - Culegere de Proverb° sail Povestea VorbeT.
- Ediia Cucu, 1889, reproducere dupa cea de la 1847.
Preverbal.' sail povestea VorbeT, 3 brosure. - Bucurescl,
---
1852-1853.
Calendar pe anul 1848.
Näsdrávániile luT Nastratin Hogea. Bucurescl, 1887.
-- istori6re, 2 vol. - Editia I, Bucurescl, 1841.
Fabule i
Inteleptul Archir I nepotul sù Anadam. - Bucurescl, 1880.
Oqezatare la tara sag povestea luT Mos Albu, partea I, Bu-
- curescl, 1851.
Idem, partea II.Editia Lazar, Oraiova, 1890.
PANU (G.). - Publicist. - piarn1 Epoca. - 1896-1897.
PISCIJLESCIJ (K.). - La Intilnire Oahu.' si diverse pentru toff,
de M. P. Miosiotis. - Tipografta Lazar, Craiova.
PATRIA. - piar, Oernautl, Bucovina.
PAUL (ION).- Din Transilvania. - Faiea pentru toff
POMPILIU. - Diverse. - ConvorbirT ¡iterare.
217 POP (Em.).-Invelator, c. Sonatutel-Mare, Ungaria.- Etymologicum
Magnum.
POP-FLORENTIN (lox). - Diverse. - Convorbirl literare.
POPESCU (Al.). - lnvelittor, c. Cernica, J. Ilfov. - Lumina
pentru toll.
POPESCU (N.).- Calendarul Basmeler. An. 1881-1882-1883.
POPOVICI (G.). - ConvorbirT literare. An. XXV.
REINSBERG-DÜRINGSFELD (mA UND OTTO FREIELERRN VON .-
Sprichwdrter der Germanischen und Romanischen Sprachen. 2 Vol.
Leipzig, 1875.
REVISTA PENTRU ISTORIE, ARCHEOLOGIE I FILO-
LOGIE, sub directiunea lul Grigoril. G. Tocilescu,
1882-1895.
REVISTA NOIJA sub directiunea lul B. P. Hasddil, 1888-1894.
RtIIRÉNIT (1. 2g.). - Despre datoriile copiilor catre piriniii lor.
- A cincea editiune, Bucuresel, 1887.
Noud !stellar° pentru copil. - A patra editiune, Bucu-
- rescl, 1887.
Moral& - Volumul IV din biblioteca portativii, Bucu-
rescI, 1860.
ROMINIA LIBERA, No. 838 din 15 Martie 1880. Mos Gala,
ROMANUL (KurRoPoLrruL suao/v). - Tribuna poporuluT, Arad.
Ungaria, I, No. 198, pag. 1043.
ROMINUL GLUMET, partea I, Proverburl, ghicitort - Thiel &
Weiss, Bucurescl, 1874.
ROSETTI (LAsoAR). - Ve4I ALEXANDBI (v.).
232 SAGUNA (5117110POLIT). - Diverse.
233. ,A.INANI3 (LAz1..n). - Basmele RomAne.- C. Gal, 1895.
234 - lelele, dWele, vInt6sele, frum6sele, dmanele, maTestrele, mi-
lostivele. zinele. - Bucurescl, 1886.
www.dacoromanica.ro
XIV
SAINEANU (LAZAR). - Incercarr asupra semasiologieT limbcT ro

mane.
-
- Revista pentru istorie, Archeologie i Filologie, Vol. VI, 1891.
Element° turcescI in limba Romani.- Revista pentru istorie,
-- etc. An. II si
Filosof-Filoscos.- ConvorbirT Literare. - An. XXI.
Dictionar universal al Umbel Romane. - Samitca, Craiova,
1896.
SA.LVIU (G. p.).- Inv4ator, c. Smulit, J. Covurlui4. - 4ezitbrea.
SBIERA (ION AL LUI G.). - PoveltT poporale romanescT. Cernaut1.
1886.
SCHULLER (IOHAN KARL). - Aus der Valachei : Ruminische Ge-
dichte und Sprichwtirter. - Hermanstadt, 1851.
SEZ AT() REA. - Revista. Buda-Pesta.
SEZA.T6REA.-Revista. - Director A. Gorovel. Folticenl, j.
Suclava.
SEVASTOS (ELENA D. 0.). - Povestr. - Saraga,
SILASI (DR. GR.). - Renascerea limbeT romanescT In vorbire f i
- scriere. - Stein, Clusitl, 1879.

Apologie. - Stein, Clusifi, 1879.
SIMA (GR.).- ConvorbirT Literare.
SIMEON DASCALUL. - Cronicele RomanieT, 1, Apendice.
SIMU (R.). - Inveptor, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum
Magnum.
SINCA1 DIN SINCA (GHEORGHIE). - Cronica Romanilor, 3 Vol.
Bucurescl, 1886.
SION. - Fabule, Bucurescl.
SLAVICT.- Nuvele. - ConvorbirT literare. -An. 1875- 1870.
SOLOMON.- Paremiile tul Solomon extrase din Biblia de la 1688. -
Soceca & Comp., 1895.
SPERANTIA (TEODOR). - Anecdote populare, I.- Eclitia IL Ba-
-silescu, Bucurescl, 1892.
Alte anecdote populare, Editia L C. Sfetea, Blam-
e
- rescl, 1890.
Tot anecdote populare, M.- H. Steinberg, BucurescI.
1S93.
STAMATI (c..- Musa.
STANCESCU (Dim) - Basme f i Sn6ve. -H. Steinberg-, Bum-
-rescl, 1894.
Alte Basme.- H. Steinberg, Bucurescl, 1893.
STOICESCU Preot, c. Baladnea, J. Ilfav. - Lumina
pentru toll.
STURDZA (n. A.). - Vol* nationali An. XII, No. 3278.
TEODORESCU (G. DEm.). - Cercetidasupra proverbelor romane.-
--
Bncurescl, 1877.
PoesiT populare romane. - Bucuresci, 1885.
-- Maur( lunare. VIrcolaciT. - ConvorbirT literare.- An, XXIII

Viiita i activitatea luT Anton Pann. - I. Göbl, Buc., 1893.
- Operele luT Anton Pann. - I. Göbl, BucurescI, 1893.

IncercirT critice asupra unor credinte, datine qi moravurT ale
poporuluT roman. -Tipogr. Petrescu-Conduratu, BucurescI,
1874.
TÉRA NOUA. - Tomul ill, BucurescI, 1887.
THEODORESCU (G.).- /nay/tor, Etymologicum Magnum,
B. P. Flasd611.
THEODORESCU (r.). - Inv4dtor. - 4ezat6rea.
272 TiCHINDEAL (DIMITRIE). - Filosoficescl i politicescl prin fabule
morainic° Invititurt - Buda, 1814.
www.dacoromanica.ro
XV
TINIPUL -piar.- Bucurescl.

-romEscu (y.). -Invefator, c. Buda, J. recua - Etymologicurn
TouLLEscu (GR.).- Vedl Revista pentru Istorie, etc.
Diverse. - ConvorbirT literare.
Magnum, B. P. HIsd611.
TRAILA (PREOT C.), Temildra. - Etymologicum Magnum, B. P.
1-Ihsd66..
TRAIAN. - piar. Ve41 111066.
TRIBUNA.- Piar, Sibid, 1885-1894.
rRIBUNA POPORULUL -piar, Arad, Ungaria.
UNIREA.-piar, Blaj, Transilvania.
LTRECHI (VORNICUL GRIGORI). - Domnil MoldoveT, 1351-1594.-
Cronifele RomanieT de M. Koghlniceanu, Vol. I.
i.TRECHIA (v. A.)- Legende Romano - Socecd & Comp., 1891.
Diverse.-ConvorbirT !iterare, An. XXI.
VACARESCU (i6N).-Opere.-Etymologicum Magnum.- Convorbirl
!iterare, An. XVIII
VALENTINEANU G.).- CugetirT, mazime, proverbe, anecdote.
- BricurescI, 1890.
VARRON (c.).- Noptile lungT sari povefft, fabule fi anecdote. -
Bucurescl, 1877.
VASILE LUPU V. V.- Carte roman6sci de Inv6tituri de la
Pravilele tmpErätesci fi de la altele giudéte cu Visa fi cu t6ti
cheltuéla a luT Vasile Voevodul Î Domnul t6r6T Moldovel. -
Editia I. M. Bujoreanu, 1885.
VOINTA NATIONALI. - Piar, Bucurescl.
VOINTA PRAHOVEL -piar, Ploescl.
WANDER (N. F. w.).- Deutsches Sprichw6rter-Lezikon. 5 VoL -
Brockhaus. Leipzig, 1867-1880.
ZILOT ROMANUL.- Cronica ineditä.- Columna luT Traian, 1882.
plInh la 1883.
-- ScrierT inedite.- Revista pentru istorie, etc., An. IL 1885.
Jalnica cantare.- Revista pentru Istorie, etc. Vol. VI, 1891.
CORESPONDENTI
ALBU (GR.), elev la M'a norma'd de inveyltori din Birlad, c.

Schinenl, J. Tutova.
ALBU (31.), elev la fc6la normald de invikiteri din Birlad, c.
Ivescl, J. Tutova,
ALBU (N.), c. Piatra, J. Némtu.
ALEXANDRESCU (GR. prefedinte de tribunal, Galatl, J.
Covurluiù.
ALEXANDRESCU (c.), elev la fc6la normald de institutort din
Bucuresci, c. Alexenl, Ialomita.
ALEXANDRESCU (p.), elev la §c6la normald de invilatori din
Birlad, c. Mircescl, J. Vasluill.
ALEXANDRESCU (A.), C. Hfrfova, J. Constanta.
ANTONESCU (r.), elev la c6la normald de invileítori din Bir-
lad, c. Plálnescl, J. Rfmnicu-SArat.
ANTONESCU, elev la c6la normald de invitdtori din Bucu-
rescf, c. Vileele, J. Arges.
ARBORE (roN), inginerJ. Buz611.
ARJOCA. (D. 1.), invildtor, c. Obirsia, J. Mehedint1
www.dacoromanica.ro
XVI
ARMEAN T.). student, c. Zibot, comitatul Hunedi6ra, Transil-

vania.
ARSENESCA (ANIcA), 8ervit6re, Bucurescl, j. Ilfov.
RILL.ÄNESCU (GR.), avocat, c. Focsanl, j. Putna.
13ALANESCU (D-NA S.), c. Focsatil, J. Patna.
BA.LIISEL (TEonoH), invetator, c. Stefanewl, J. VAlcea.
BALLY (cosTAcHE). proprietar, c. CarlomInescf, J. Tutova.
BALLY (D6mriA CL.), c. Nicorescl, J. Tecuchl.
BAL$ (ioRGu), J. last
B4NC/1U (ArricA), c. TopIreea, comit. Sibiü, Transilvania.
BA.NESOU (Im), profesor, c. Roman, J. Roman.
BliNITA (GREORGHE), neguyttor, c. Vasco% comitatul Bihor,
Ungaria.
BINITA (=ANA), jurat, c. Vascod. comitatul Bihor, Ungaria
BANULESCU (GH. , invqator, c. Pietrosita, J. DImbovita.
BARBULESCU (N.), Nye:0ton c. Suditl, J. llfov.
RARSAN (A.), student. c. Corbi, comit. Fagrtras, Transilvania.
BARSAN (T.), student, c. Soars, comit. Tirnava-Mare, Transil-
vania.
BASOTA (A.), prin V. Forescu, c. Folticenl, J. Suclava.
RiZAVAN (G.), elev din scdla normal, c. Craiova, J. Dolj.
BERBECE (i.), student, c. Sibid-Bran, comit.ngiras, Transil-
silvania.-
vania.
BEREA (lomiu), agricultor, c. Urlatl, J. Falcifi.
326 BICA (G.), student, comit. FAgkras, Transilvania.
BODEA (G.), student, c. Seatur comit. Turda-Aries, Tran-
BODNARIU (a.), preot, e. Boehia, comit. Arad, Ungaria.
329 BOGDAN G.), preot, c. CArpinet, comit. Bihor, Ungaria.
BOGDAN (pETRu), c. BArescl, comit. Bihor, Ungaria.
BOLDEA (r.), teolog, c. Crihalma, comit. Tirnava-Mare, Tran-
silvania.
BORZA (N.), student, comit. Alba-Inferi6ra, Transilvania.
BRATEIU student, comit. Tirnava-Mare, Transilvania.
334 BRATIANU (1. 1. o.), inginer, Florica, J. Muscel.
335 BRATU (v.), student, comit. Alba-Inferi6rA, Transilvania.
336 BUDISTEANU (pAuL), major, e. Bucurescl, J. Ilfov.
337. BUD15TEANU (D-NA V.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
339. BUGARIU (T.), preot militar, Banat, Ungaria.
BULO (TEODOR , profesor, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
BUNGETIANU (preot c. , invelator, c. Cosov6t, J. Mehedintl.
BUNGETIANU c. c.), elev la fc6la de institutori din Bucuresci,
c. C0f0V4, J. Mehedintl.
BuRsAga (ILIE , preot, c. Sust. comit Bihor, Ungaria.
BUTIANU RHO, Director semin., c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
GALIN (IORDACHE elev la fc6la de invitcitort din Bucurescf, J.
Arges.
GALIN (VASILE elev la fcéla de invèleltort din Bucurescl, J. Arges.
CALOI (D-NA S.), c. Mead, J. Tutova.
347 CANIAN publicist, c. J. last
CATRINIÙ, elev la fc6la normalet de invilatori din .72111rlad, c.
Elltdit, J. Vaslu1u.
CHERECHEAN (TEODOR invilletor, c. Siria, comit Arad, Ungaria
350 CHETAN (AL.ExiB), student, comit Tirnava-Mare, Transilvania.
MURIA C (ioN), elev la fc6la normal ei de institutor i din Bucu-
resci
CIOCOM eitv la fcola tIOT97.alcl de institutori din Bucuresci
www.dacoromanica.ro
XVII
CIOICA. (Am., c. Strehala, J. Mehedintl.

CIORICE (preot D.), inveldtor c. Meren, J. Olt.
CIURA, (mix.Af , dascal, c. CrIsclor, comit. Bihor, Ungaria.
COJOCARU (A.), elev la r6lanormald de ftwlyitori din Bcrlad,
e. TifescI, J. Putna.
COMANESCU (rosrP), stu,dent, c. Codlea, &unir. Blasov, Tran-
silvania.
CONSTANTINESCU(r. N), agricultor. c. Clulnita, J. Ialomita.
353. CORBIS (GRIGORE), agricultor, c. Candescl, J. Némiu.
CORCEA (AvRAN), paroh ortodox-oriental, c. Coste1n, p. -u
111m, Banat, Ungaria.
COROIANU (311HAI, executor regesc, c. Vascofi-Balese1, com.
Bihor. Ungaria.
COROIU A FILI (roN), preot, c. BArescl, comitatul Billar, Un-
garla.
COROIU PARTENIE), C. Vacoll-BAresel, comitatul Bihor, Un-
aria.
COROIU A FILI (BAYETA), c. Vaseml-Brescl, comit. Bihor,
Uncraria.
COSAIZ(D-NA MARIA), inveldffire de Stat, c. Vaseo'1,
Bihor, Ungaria.
COSTACEA, profesor, c. Galatz, J. CovurluIu
COSTACHE (IoN), agricu'tor, c. GadintI. J. Romm.
COSTIN LASCAR), avocat, c. Banca. J. Tutova.
CRETOIU (o.), c. SeAeseI, J.
CHISTEA (oAvRIL), preot, c. Fortéil, comit. Bihor, Ungaria.
CRISTESCU (c), sub-locotenent, provelbe eulese in c.
J. Muscel si. c. Valea-Rea, J. Vasluln.
CRUCEANU elev la 6c6la normald de inctlatori din Ber-
lad, c Popenl. J. T ItoN a.
CURCUBETA IORDAN , student, c. Viadeni. eomit. Faaras,
Transilvania.
CURIERU NICULAE), agricultor, c. Tinta. J. PralroN a.
CUSIAN, student, c. Godinesel, cornil. Hune lióta, Transilvani3
D AMÉ (D-NA EUGENIA), c. Bueurescl, J. Ilfov.
DANfILESCU, (c.), elev la scola normald de instituto -I den Bu-
curesci, c. Scundu, J. VAlcea.
379. DANILESCU (PETRE), c. Craiova, J Dolj.
DANCU (ALEXANDRIJ negutitor, c. Bhresel, comit. Bili r, Un-
garla.
DIANU (c.), revisor solar, J. Meheding i Arges.
DONCA I.), eles la qcola normald de invileitori din Berlad.
c. alija, J. Truoi a.
DORDEA (MARI k, e Topftreea, col-11A. SibiA, Tran,,ilvm
DRAGAN (1.), elev la .cola normald de institutort din Buc cresa
c. Co$nla-Miletin, J. Botosanl.
DR kGUESCU (DIN.. C. BueurescI, Ilfov.
DRI.GUT Q N.). C. CopAcI6sa J. Gorj.
DUMBRAVA (v.) profesor, c. Belus, comit. Bihor, Ungaria
DUMBRA.VA., elev la c6la normald de invitatori din Birlad,
c, Schinenl, J. Tutova.
DUMITRESCU (MARIN), c. Bucurescl, J. Ilfov.
DUMITRESCU (1.) invildtor, t. GrIncIova, J. Dolj.
390 DUMITRESCU (sTEF.) elev la §c6la normald de institutori (Un
Bucuresel, c. Balsu, J. ROMRD ati.
DUMITRU (MARIN.), agricultor, c. Motfianl, J. Dimbovita.
DUNCA Tacs , inginer, c. Tulcea, J. Tulcea.
68961 2
www.dacoromanica.ro
XVIII
EMANDI (G.), c. Bêrlad, Jud. Tutova.

ENESCU D.), inviyitor, c. Zamostea, J. Dorohoid.
ENGEL (R.), inginer, c. Ffilticenl, J. Suclava.
396. EPUREANU (D.), inviteltor, c. Damian, J. Dolj.
FABIAN (x.), prof., C. Belus, comit. Bihor, Ungaria.
FERCHILA, student, eomit. Tirnava-Mare, Transilvania.
FETU, elev la fcòla normalä de Invilatori din Birlad, c. Onesc1,
J. Bacäd.
FLI.M.ÁND (c.), student, c. Borgo-Susenl, comit. Bistrita-Na-
s'éud, Transilvania.
FOCHIDI (ALEx.), proprietar, c. Urzicenl, J. Ialomita.
FORESCU (vAsiLE), c. Folticenl, J. Suclava.
4.03. FRUMUSANU (Tau), avocat, C. Tirgu-Jiu, J. Gorj.
FURCA (N.), inginer, c. Bucurescl, J. llfov.
GABRIELESCU (Ion), inginer, c. Tirgoviste, J. DImbovita.
GABUNTEA (c.), inginer, c. S'atina, J. Olt.
GALDEtT (A.), student, comit. Turda-Aries, Transilvania.
GARBOVICEANU (P.), prof. seminar central Bucurescf, colectio
de proverbe culese In comunele; Comanita (Oh), Dra-
ganesel Vlasca), Domnescl (Muscel), Dogu (Arges), A-
marescI (VIIcea), RItescI (Arges), SerbAnesc1 (Arge5).
Suiel (Argos), Poenari1 (Gorj), Paclonil (Muscel), Mosna
(Dolj), Slavuta (Dolj), Tutana (Arges), Costescl (Arges),
Boten1 (Muscel), Creten1 (V1Icea), Corbu Olt), VircIorova
(Mehedint1), Lucenl (Dimbovita), FurduescI (Argos , M -
gosescI (Dimbovita), Dobrescl (Muscel), Minen! (Villcea),
Schitu-Golesel (Muscel).
GELT (mamen.), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
GEORGESCU (clusTEA), magistrat, c. Husl, J. Ffilcid.
GEORGESOU (G.), inviteitor, c. Goeslu, J. Iasl.
GEORGIÙ (clusTE), c. Beius comit. Bihor, Ungaria.
GERLAN (G.), matriculant, c. Camp, comit. Bihor, Ungaria.
GHEORGHIC (pm.), eles la lcóla normald de institutor din
Bucuresci, c. Tecuclu, J. Tecuclu.
GHICA (N.), C. Bucurescl, J. Ilfov.
GLODARIU CANICA), c. Toparcea, coma. Sibit, Transilvania.
GOROVEI magistrat, c. Folticenl, J. Suclava.
GRIGORESCU (Ion), elev la fc6la normald de institutori din
Bucuresci, c. Bucurescl, J. Ilfov.
GR... (D-NA ELENA), C. Bucurescl, J. Illov.
GROFSOREANU (ruLIG), invitator, C. Gala, comit. Arad
B. Comlos, Ungaria1).
GROFSOREANU (ion), student, c. Vasiova, comit. Torontal,
GROSFOREANU (rtriaA), comit. B. Comlos, Ungaria.
GURBAN (0.), protopopul Butenilor, comit. Bihor, Ungaria.
HARAM (vAsILE), inviNtor, c. Grivita, J. Tutova.
HERESU (tox), tipograf, e. Arad. comit. Arad, Ungaria.
HERLE, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
H1NU (I.), student, comit. Figiras, Transilvania.
HOCIOTUT (rum), student, c. Seliste, comit. Sibid, Transil-
vania.
4.29. HOLERG ti., student, c. Sodu, coroit. Sibid, Transilvania.
1) Tote proverbele din comitatul Arad $ Imprejurul lut a4 fost adunate

de D.1 DIVA Gro4oreanu.
www.dacoromanica.ro
HOLERGA, student, c. Magarl, comit, TIrnava-Mare, Tran-
silvania.
HOVASIe (ANT.), student, c. Acilhl, comit. Sibiü, Transilvania.
HRISTIDI, student, c. Buz, J. Buall.
BUIBAN (MARGHIOALA), c. AvramescI, J. Tutova.
IARCA (o.), c. Bugui, J. Buz6A.
IFRIM (v.), eles la fccila normald de inviiiltori din Berlad, c
Corodescl, J. Tutova.
ILASEVICI invefdtor, c. Stlubenl, J. Dorohol.
ILIE5 (PETRE), inginer, c. Hateg, comit. Hunedlúra, Transil-
vania.
IONESCU-GION, profesor, c. Bucurescl, J. Ilfov.
fONESOU (1.), invetator, c. Becln, J. Olt.
LONESCU (G.), inv4cItor, c. Beclu, J. Olt.
IONESCU (N. Gri), invelcitor, c. Mamornita, J. Dorohol.
IORDACHESCU (c.), eles la sceda normald de institutorl
Bucuresd, c. Cristescl, J. Botosani.
IORDAN (N.), eles la FM/a normala de invelatorl din Birlad, c
Tecucel, J. Tecuchl.
IORGULESCU (1.), inveldtor, c. Bala-de-Arana. J. Mehedinti
ISTRATESCU (I.), invildtor, c. Cobia, J. Dimbovita.
IUTESOU (sr. sr.), c. Catanele, J. Dolj.
IVAN (bula.), student, c. Apoldul-Mare, comit. Sibiti, Tran-
silvania.
JUVARA (D-NA z.), c. FedescI, J. Tutova.
JUVARA (D-NA P.), C. FocanI, J. Putna.
JUVARA (N.), proprietar, c. Popenl, J. l'Alela.
JUVARA (ALFRED), student, c. Bilrlad, J. Tutova.
JUVARA (HF,Niu), c. Bérlad, J. Tutova,
JUVARA (D-NA A.), C. Bérlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA MAMA), C. Slateni, J. Tutova.
KARKALECHI (N.), inginer, c. Câmpina, J. Prahova.
KOSTAKI Lupu), c. CIortolom, J. Tutova.
KRUPENSKI (D-RA SAFTA), C. BetescI, J. Nénitu.
LAMBRINO (D-NA SMARANDA), C. Gfigescl, J. Filclu.
LAZAR (D-RA SILVIA), c. Vacad, comit Bihor, Ungaria.
LINDE (D-NA LUTA), C. Billrlad, J. Tutova.
LUNGU (I.), Sebesul-Mare, Transilvania.
LUPAN, cdpitan, c. FâIciü, J. Falcid.
LUPESCU inatator, c. BroscenI, J. Suclava.
LUZZATTO (D-RA P.), C. Ia$1, J. IasI.
MACHIDON (N.), elev la f cóla normald de inv4cItori den Birlad,
c. Nicorescl, J. TecucIu.
MACRI (D-NA CALIOPI), C. Galatz, J. Covurlulu.
MADAN (G.). proverbe din comunele: Chisenell, tinutul Chi-
Valea P6rulu1, tinutul Bender; c. Trusenl, tinu-
tul Chisened; Costescl, tinutul. Chisened, Basarabia.
M'AGURA (E.), profesor, J. Prahova.
MANAFU (N.), inveldtor, c. Vela, J. Dolj.
MANOILESCU (c.), eles la fc6la normald de institutorl din Bu-
curescl,, c. Cosmescl, J. Vasluiu.
MARACINA (c.), inginer, c. Slatina, J. Olt.
MARCOVICIU (p.), c. Belus, comit. Bihor, Ungaria.
MARDARE (1. s.), eles la falo normalcl de invildtori din Birlad,
c. Costescl, J. Tutova.
MARIN (ruz), c. Bucurescl, J. Ilfov.
MARIN (IoNAcHE), o. Grfulistea, J. Vlasca.
www.dacoromanica.ro
476 .MARINESCU (DOBRE ínvelator, c. Pirvu-Rosu, J. Arges.
477. MAR1NESCU ANDREI), Inveldtor, c. Humele, Jud. Arges.
478 MARINESCU inv4cItor, c. Bradu-de-Jos, J. Arges.
479. MARTINIAN AL.), C. Bucurescl, J. Ilfov.
480 MATAR, inginer, e. Bucuresci, .J. Ilfov.
4.81. MATEESCU BALAcf), C. Yilca, J. Olt.
492. NIATEESCU (N.), Invèleitor, c. Movilita, J. Putna.
MEDESI (1(5N , c. Cluj, comit. Cluj. Transilvania.
MEISSNER c.), profesor, c. Iasl, J. Iasl.
MICLESCU (D-RA EUFROSINA CAT.), C. Bérlad, J. Tutova
M1CLESCU (c. c.), locotenent, c. MiclescI, J. Vasluid.
MICLOSI (iosiF), c. Vascail, comit. Bihor, Ungaria.
488. N'ECU (G), agricultor, c. Brisescl, J. Ffilchl.
439. MICU (L), agricultor, c. Bésese'. J. llichi.
MICULA (1), preot, c. VascoA, comit. Bihor, Ungaria.
MIHAILESCU (E.), elev la ,gcoala nornzald de inceptor-1 din.
Bérlad, c. BAsesci. J. Falda.
492 MIHAILESCU ZOE §i A., înViÊaeOrl, c. Bustenl, J. Prahova.
493. MIHALACHE , Inv tator, C. $endrescl, J. Tutova.
494. MIHUTA. (PETRU , C. Vascoil, comit. Bihor, Ungaria.
495. MIRCEA strident, c. Lovnic, comit. TI.rn,ava-Mare, Tran-
silvania.
496. MIRON N., elev la cAla normald de Invikítori din Be'rlad, c.
Onesci, J. Bacéd.
497. MOLDOVAN (L), C. San-Miclaus, comit.Tirnava-Mare, Tran-
silvania.
498. MOLDOVAN, comit. Alba inferioaré, Transilvania.
499. .MOSCUNA. (AL. pr.oprietar, J. Gorj.
500. MOTAUvAsiLE , agricultor, c. Adanca. J. Dimbovita.
501. MOVILA (muricl, proprietar, c. MovileriI, J. Covurluiii.
502. NIeLLER IONAT), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
503. MURGULESCU, publicist, J. Ilfov.
504 MUSICESCU (GAvaiL), profesor, c. lasl, J. Ia51.
N c. Gréescl, J. Dimbovita.
N , elev la fc6la normald de inveldtori din Berlad, c. Sano-
penl, J.
NÁSTUREL (COLONEL P. y.), C. BucurescI, J. Ilfov.
NECULESCU DNA Eb'RORINA A.), C. Constanta, J. Constanta.
NEDEIANU, student, C. Craiova, J. Dolj.
NEGOESCU (ZAKFIR G.), invèlcitor, c. Jidenl, J. Rininicu-Srat.
NICULESCU (NAnu), C. Diencil, J. Olt.
NITA BERJARU, c, Pitescl, J. Argel.
NITESCU (ION), inveicItor, c. Viespescl, J. Olt.
NITULESCIT (G.), C. Petculescl, J. Válcea.
OLARU (ILEANA), C. Crangu, J. Tutova.
ONIOR (GAvNiL), profesor. Proverbe adunate in c. Dobrovét,
- plasa Crasna, J. Vasluitl
Colectie de proverbe adunate in judetul Tutova, co-
munele Simila, Slobozia, Sirbil, Banca, Fedescl, Mur-
genl, CrIngu, Délu-Mare.
OPREA (Nusu), c. Golcea-Mick J. Dolj.
OPRESCU C. Balad, J. Teleorman.
OTOIU teolog, e. Acilid, comit. Sibiù, Transilvania.
Inclemnul if i amalmlit6teT D-luT profesor G. Onisor datorez

proverbele primite de la elevir sceleT normale de Inv4MorY din Bérlad
www.dacoromanica.ro
XXI
PALADE (v.), student, c. Cluipenl, comit. Turda-Arie§, Tran-

silvania.
PAP (Livitt), inaldtor, c. Covasint, comit. Arad, Uno-aria.
PAPP (PAuL), avocat, c. BeItni, comit. Bihor, Ungaria.
PAPP (D-NA VETURIA). c. BeIu§, comit. Bihor, Ungaria.
PAPP (vAsmit), protopop, c. Belu§, cornil. Bihor, Uncra na
PASCAL (mrHAT). profesor, Bucurescl, J. Ilfov.
527- PATRICIU (R. I.), incélator-diriginte, c. Sinultl, J. CON urIul
PETRESCU (r.), e. Bucurescl, J. Ilfov.
PETRESCU (AT), snginer, c. Curtea-de-Argin, J. Aro-e.
PETRUITCA. (G.), e. Corno., comit. Alba-inferidra, Transilvania.
PETROV (N.), elev la fcciles ~mala de institutori din Bérlad,
c. Codéescl, J. Vaslulti.
EIRVU, elev la cdla normald de inceldtori din Birlad, e. Ivesci,
J. Tulova.
POBORAN (G.), institutor-diriginte, c. Slatina, J. Olt.
PO/ENARU (GR.), inginer, c. Focanl, J. Putna.
PONICI (n-RA. institut6re, e. Cernavoda, J. Constanta
POP, locotenent, e. Bérlad, J. Tutova..
POP (p., avocat, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
POPA (n.), inceldtor, c. Sinaia, J. Prahova.
POPA (N.), sumar, e. Vérzar, coma. Bihor, Ungaria.
POPESCU invèlcZtor, c. CiocaneseI-Marginenl, J. Ialomila.
POPESCU (N.), agricultor, c. Petrcffita, J. DImbovii,a.
POPESCU (ISIATEÌLT , e Ciejanl, J. Vlasca.
POPESCU-DOBRENI (r.), inceptor, c. DobrenI, J. Ilfov.
POPESCU (comal.), teolog, c. bibid, coinit. Sibid, Transil% ania.
POPO VICIU (Alean , student, c. Covragid, cornit. Hunediúie1
Tranilvania.
POPOVICIU (zErlo), comit. Sibid, Transilvania
POPOVICIU (AL), C. Rupt, comit. Hunediérei Transilvania
POPOVICIU (D.), inceptor, e. Cuvin, comit. Arad, Ungaii-t.
POPP (iosiF), notar, e. Cabescl, comit. Bihor, Ungaria.
POSSA (c.), elev la fcò la normald de in,stitutort din Bucuresct,
c. Humulescl, J. Némtn.
PROCOPIESCU diriginte, c. Islaz J. Romanati.
PUSCARIU (t. , student, c. P.-MéruluI, comit. ib.gara;, Tran-
silvania.
R;IDOIU (t.), avocat, c. Bucurescl, J. Ilfov.
RADULESCU (111ARIN , elev la cdla normalcg de institutorl din
BucurescI, c. Slatina, J. Olt.
RA.MBU v.), c. BranescI, J. Dirnbovita.
BRDNICU (r. , doctor, C. Vacoil. tomit. Bihor, Ungaiia.
ROMAN (r.), student, c. Virna-Mick comit. Solnoculul, Un-
o-aria.
ROIrASCU (G., agricultor, c. Urde01, J. llichi.
ROSETOS (mar , inginer, c. Roman, J. Roman.
ROSETTI (D-NA EFROSINA e. FilipeniI, J. Bacéd.
RUSU c, Ighisdorf, comit. Tirnava, Transilvania.
SALA (VASILE dascal grec-oriental In Va§cod-Baresci, comit
- Bihor, Ungaria.
Colectie de proVerbe adunate In urmétérele comuna
din comitatul Bilior: Va§cou-BIréscl, DrégAnesel, Bem,
Negru, Pachlescl, Tiganescl, Lelescl, Sebi§u, Hinchiro,
Baleni, Totorenl, B. Lazun, Cusii§u, CAclicenl, Ghighigeni,
Rolar, Lunca, Serbescl, Dumbravanl, Séud, Ferice,Bun-
tescl, PoenI sup. Chi,cod, Br'sce,
www.dacoromanica.ro
XXII
Badet, MAgura, Sudrigin, Rienl, ZavoenI, PetrilenI, Câni p..

Colenl, Drihenl, Sust. CimpanI, Mita, Lehecenl, Fênapt,
Sedistal, Sedite, Talpe, Mizirie., arpinet, Polana, V.
Seliste, V. Sohodol, Verzar, Pocula, Ds. Forrên, Vinteri,
Holod, Saca, Dudureasa, Telec, Nituhlescl, Merag, Tar-
chith.
SALA (IumANA), c. Vaseffil-Bar6scl, comit. Flihor, Ungaria.
SALVIU (G. p.), invilettor, c. Smultl, J. Covurlulu.
SAGUNA (Societatea de lectura ANIME°, din Sibiù. Colectie de
proverbe adunatli trimisA de membril societfttel.
BANDRU (N.), student, c. Geoagul-de-Sus. eomit. A1ba-Inferi6rh,
Transilvania.
SARARIU (i.), c. Tighina, J. Válcea.
SCUREIU, Revisor ?colar, Bacrul, J. Badal.
SEVEREANU (c.), doctor, J. Mehedintl.
SILAGHI (s.), teolog, comit. Mures-Turda, Transilvania.
SIMION (I. GG.), eles la ss6la normalcZ de invildtorl din Birla),
c. BAsese1-Tánfisen1, J. FiLeitl.
SIMULESCU (I.), student, c. MiLtelenl, emnit. Zarand, Tran-
silvania.
SION (D-NA PROFIRA), O. BIlirlad, J. Tutova.
SISMAN (cAT.), invefdt6re, c. Adam, J. Tutova.
SOREANU (FLOREA), c. Preajba-de-Pfulure, J. Romanag.
SPERANTIA (T.), profesor, c. last, J. IasI.l)
ST/INCEANU (31.), invirdlor, r. Piria, J. Mehedintl.
STANESCU (ION, eles la ;leida normald de institutorl din Bu-
curen-1, J. Argos.
STEF1LNESCU (LAZAR), c. PerisanI, J. Argos.
STOIAN vAsux x.), agricultor, c. Rosiorit de-Vede, J. Teh-
orman
STOIAN VASILE), c. Oltenita, J. Ilfov.
STRUGARIU (Impon), pcidurar, c. Vascoti-Baresel, comit. Bi-.
hor, Ungaria.
SUHAmtIL, puutitubt, J. Ilfuv.
TACU ), invildtor, c. Bramseea, J. CovurluIu.
TARCUS (N., invildtor, c. Piscu, J. Covurlulu.
ThODOR (LISAVETA), c. Bftlad, J. Tutova.
TEODORESOU, elev la fcéla normald de institutorl din Bu-
curescl.
TEODORESCU-KIRILEANU (s.), c. Broscenl, BogdAnesel Ju-
det Suclava si c. Sehinenl, J. Tutova.
TEODORESCU inviiator, c. Colfrgas, J. SucIava.
TEODORESCU (e.), invitiltor, c. Lipova, J. Vaslulu.
TEOF.ÁNESCU-GRIBINCEA (o. p.), invildlor, c. Bicaz, J.
TEREBENT (Ti:LAYAN), c. Coeluba, comit. Bihor. Ungaria.
THIERRY (D-NA mANIA), C. B6rlad, J. Tutova.
TIFANCA (ILEANA), c. l'Un, J. FAleid.
TILA s.), elev la §c(ila normal'd de institutori din Birlad. c.
Brahltsesel, J. Tecuclu.
TITORIAN (I.), profesor, Basarabia.
Táte proverbele primite de la eleva $c6leT de institutorT din Bu-

curesd, s'a i cules dupi Indemnul $i sthruinta D-luf T. Sperantia, prole-
s ml lor.
www.dacoromanica.ro
XXIII
TODAN (roNA§u), diac, c. Bkr6scl, comit. Bihor, Ungaria.

PODER (vAsILE), agricultor, c. Rosioril-de-Vede, J. Teleorman.
TOFELDEA (rnm.), comit. Alba Inferibil, Transilvania.
TOMESCU (G. I.), inveliitor, c. BroscariI, J. Mehedinp.
TRIFAN (n. G.), inveldtor, c. Carnu, J. Nénita.
TRLFU (lux), elev la fróla normald de institutor f din Bucuresci,
c. Bucuresci, J. Ilfov.
TROFIN (N:), normalist Vasile Lupu, c. GlodenI, J. Suclava.
TROTEANU (c.), ele» la fc6la nortnald de institutor< din Bu-
curesci, c. StIncesel, J. Botosanl.
TUCRA (NENctu), perceptor, c. Vascoil-Mr6sc1, comit. Bihor,
Ungaria.
TUTESCU (sT.), C. Catanele, J. Dolj.
TZINTZU (I.), inginer, e. Buz68, J. 13uz(158..
ULESOU (PANTELIE), C. Intula, J. Mehedintl.
URECHIA. (v. A.), profesor universitar, c. Iasl, J. Iasl.
URECHLÄ. (NEsTon), inginer, J. Prahova.
URECHIA (mmoN), c. DOghnescl, comit. Bihor, Ungaria.
VACARESCU (ioN , picher, c. Macin, J. Tulcea.
VILCOF (roN), ele» la lean, no-mala de instituto< din Bucu-
reses, C. Craiova, J. Dolj.
VARLAM (T.), inv4atur, J. Fatua.
616- VAS ¡LE (r.), agricultor, c. Vadu-Lat, J. Vlaca.
VASILE A LU1 STAN, c. Ruca'', J. Muscel.
VASILIÙ (AL.), invétator, c. ntarasI, J. SucIava.
VASILIIY (INDREIU TODER), c. Sedistel, comit. Bihor, Ungaria
VEJA (i.), profesor, c. Alexandria, .j. Teleorman.
VERGATI (ELIouon), proprietar, c. Balsa, J. Romanatl.
VESTEMEAN (s.), c. Riu-SadulnI, comit. Sibid. Transilvania.
VOINESCU (ALE/1,', ele» la fcerla norntalii de institutor< din
Bucuresci, J. Gorj.
VUL(1À.'NESCU (TuLl-u), ele» la foóla norinald de institutor< din
Bucuresci, c. Pelescl, J. Dolj.
IVALNER-COSMA, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
WELTZ, capitan, c. Constanta, J. Constanta.
X***, elev la folla normalci de institutor< din Bucuresci, C. 1NA-
nescl, J. Bac5.11.
ZAMFIRESCU-D1ACON (N. A.), invilcItor, c. Stiubienl, J.Do-
rohot
ZANNE (D-NA EC.), c. atildad, j. Tutova si c. Brisesel, j.
ZANNE (D-NA SOFIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (D-RA ALEXADRINA), C. SUCL1reSCi, J. Ilfov.
ZANNE (D-NA VICTORIA", C. EUCOITSCi, J. Ilfov.
ZANNE DIMITRIE arhitect, c. Bolintin-din-Vale, J. Ilfov.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA
AUTORI CITATI
BAGAVU (ANDREIUL AL. . Carte de alegere scrisä In dialectul
Macedo-Roman. Bucurosci, 1887.
BOJADSCHI (m_atAf G. . r
p.at twq Pp.u.vvivri
rzu. Lu Irra MCCX:a O
13).01t7.1) uno Mtpx-r)s r. 117cotat.;rj. Bucurescl, 1863. Echtie
identica eu cea din Viena, 1813.
3 GAZETA MACEDONIEI. piar. Bucurescl.
LAURIAN & MAXIM. Dictionarul limtiel ftomane. Bucurescl,
1971 1876.
MIKLOSICII DR. FR kNZ Rumunische Untersuchungen: Istro und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmahler.--2 brwire. Carl Ge-
rnld'o 11-r1pn. 1SR1 1RR2
MIHAILEANU (§TEFAN). Dictionar MacedoRoman. C. GiThl,
Bucure§11, 1901.
NENITESCU (ION). De la RomaniT din Turcia europeani. Car 1
Gabl, BucurescI, 1895.
8 POLITIS G.). Rapovv.tat, vol. 1 si II. Athena, 1899-1900
WEIGAND (GGsTAv). Die Aromunen, etnographisch-philologisch-
historische Untersuchungen tiber das Volk der sogenannten Ma-
kedo-Romanen oder Zinzaren. Zweiter Band. Volksliteratur der
Aromunen. Leipzig. 1S1J4.
PAPAHAGÉ (PERICLE). In Zweiter Jahresbericht des Institut fur
rumanische Sprache, zu Leipzig 1,95, publicat de Dr. Gustav
Woig,aod.
TOCILESCU (GR. , MaterialurI folkloristice, voL I §i. II, 1900.
CORESPONDENTI
BUIA D-NA AMENA), c. Ochrida, Macedonia
CAPSALE (XENOFONTE , student, c. Miope. Macedonia.
COYAN (i.), director gimnastit 'colina. Mica colectie de proverbe
adunate In Albania i Epir.
DAN (D.), student, c. Nevästa, Macedonia.
DIAMANDY VASILE ,profesor, e. Metova (Arminciu , Macedonia.
GHIOCA (coNsTANT1N , c. Bitolia, Macedonia, prin d. Jeronituy.
GHICU (m'E , profesor, c. Ianina, Epir.
IONESCLT (CONSTANTIN , profesor, c. Nevésta, Macedonia.
META CONSTANTIN , student, e. Molovi,te, Macedonia.
www.dacoromanica.ro
XXVI
MILESCU (n. A., student, C. Gope-,,1 Macedonia.

N. ST., c. Nijopole, Nlacedonia; prin d-rm Jeronimy.
VULCAN (p.), publicist, Macedonia.
ZUCA (G.), student. Mien. colectie de proverbe din urnAtCrele
comune din Albania: Berat, Fieri, Elbasan, Perroet, Ca-
vaia, Durazzo, Cusina, Georgia, Covita, Oulona, precu.m
diferite alte commie din Albania si din Epir.
SEAINE CONVENTIONALE
* Proverbe cunoseute personal de autor sail culese de dinnsul.
Proverbe sltesel.
LI Proverbe Intrebuintate numal de literal.
Proverbe dubi6se sail traduse din cele straine, earl In-A nu
depiirtat din diferite motive.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLU XXIII
SUPLEMENT LA CAPITOLELE I-XVIII

(URMARE)
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
BABA
*. .
8645 Baba cere Implinite táte,

§i mo§u face cAt pdte.
D-na Z. Maikuscu, inv. c. Buq-
teni, j. Prahova.
10 Multe eere femeIa, pentru casa, dar barbatul face
ce perte.
20 Inteles pornografic.
*
8646 Baba bétrana' nu se sperie de fura.
G. BXNuLEscu, inv. C. Pletroqi(a,
I. Dembovita.
A se adaogh, la No. 2702.
* .%1
8647 Am ve'Out pe baba, mi-a fost dragä fata.
V. SALA, dam. c. Vagati, vomit.
Bihor, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
2 PROVERBELE ROMANILOR
1° JudecA fetele dupa ascendentil ef.

20 Prin gtaruinta babelor se bleep dragostele.
*A
8648 Ca iasta, ca cela,
Ca baba cu cArceia.
TEODORESOU-KIRILEAN C. C.
Broten, j. Sucfava.
A Incurca lucrurile; a nu lAmuri nimic.
8649 Baba b'étrAnä

Cu dintii de lama'.
Dr. EL. CR1STEA, Prot; , c. To-
plita Rom, p. 19.
Pentru cele b6trilne.
A
8650 Hodorog
La baba 'n pod.
P. PRELIPCÌAN, inv. C. S 110
Bucovina.
La vorbe nepotrivite.
BABAR
8651 Te-am scris in rindul babarilor.
A. PANN, II, p. 145.
TESCIJ, p. 10.'
Se lice 6menilor, can prin faptul ca, sunt insurati, nu
mal fac parale.
BMAT
A
8652 Cand se nasce bäetul rid päretii.
P. GARBOVICEANU, prof. Semi,.
Cl. VIII.
Românul fiind mai bucuros s5, albä bafetf de ca fete
A
8653 Unde's bäeti §i babe, fuge dracul.
V SIM1GANOSOHT, preot, C. Fe
reblecea, Bucovina.
1) Hintescu, ne IntelegAnd cuvintul, Inlocuesce labar prin ba, ar
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 3
Acela§ luteles ca la No. 2717.

*.L
8654 Cine are bäeti, are §1 pacate.
C. TEODORESCU, ¡NV. C. Pungesci,
j. Vaslulu.
Ctici are multe de rdbdat.
BARBA
*
8655 Cari are barba, are §-chéptine.1)
I. IONES(.,U, prof. c. Nevesta, Ma-
cedonia.
*
Cari ari barba, q'ari q-chéptine. 2)
G. ZUCA. c. Berat, Albania.
A se adaogh la No. 2720.
*
8656 Altu s'arde barba, §'altu va s'aprinda
ceabucul. 3)
V. DIAMANDY, c. Melova, Ma-
cedonia.
*
A»zia mi arde barba, q-tine vréi' s-raprindzi
tigarlu. 4)
I. TONESCU, prof. C. Nevesta,
Macedonia.
A se adaogA la No. 2730.
BARB AT
*. .
8657 Unde nu'I barbat la casa,
Nu'i niel marnaliga 'n casa.
V. SALA, dase. c. Vaqcou, emit.
Bil tor, Ungaria.
i) Care are barba, are i pTeptene.
-I Care are barba, ig are i pleptene.
s Unu 0 arde barbe, g altu vre sa '0 aprinda. c ubucul,
4 Mte 'nit arde barba, i tu vreT sa IT aorindT tigara.
www.dacoromanica.ro
4 PROVERBELE ROMINILOR
A
8658 Barbatu nu'I baiu ca' 'I putIntel,
Numai sa fie mintea la el.
V. SALA, dasc. c. Bieni, romit.
Bihor, Ungaria.
A
Bc1rba1ul fie mititel,
Numaï aïlui minte la el.
V. SALA, dase. c. Peirdsa, co-
mit. Bihor, Uugaria.
Mintea se cant& la cm, far nu indrimea trupului. Ye0
proverbul la Sas.
*
8659 Farä bärbat murlarea gréui (sargina)
n'armane.1)
I. losEscu.prof. C. Nevésta,Ma-
cedonia.
Niel un efect far& causa.
&
8660 Därbatul are °chi sa va0, fimeea are
ochi sà fie vNufa.
V. A. FORESCU, ilIV. C. Folticeni,
j. Suclava.
A
8661 Barbatul dupa muIere, si copilul dupa
mama se cunc5sce.
Dr. EL. CRISTEA, rrOV.., p. 21,
c. Sinersig, Ungaria.
Daca barbatul e vreclnic 4l tine bine muferea.

*L
8662 II barbat,
Nu'l cacat.
A. GOROVEI, j. Suclava.
Pentru barbatii negospodarl.
*
8663 E bärbat la gura.
1) FAA hIrbat ferneYa nu retnane grea (los(rcinad).
www.dacoromanica.ro
10 E harnic la mâncare.
20 Vorbesce frumos, are darul vorbirei.
* .L
8664 aárbat, ca téstul In diva de Pasci.
P. GARBOVICEANU, prof. c. I'e-
tread, j. God.
Adica lene.
BARBATA
*A
8665 Birbatä ca testu 'n vatra.
P. GARBOVICEANU, profesor Cl.
VIII, Semin. Buc.
BRANCA
*A
8666 Nu 'i-a stat pe bunä
Ca l'a máncat brancile.
IUL. GROF§OREANU, profesor, c.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
Pentru omul nestajnic, de pilda : a furat §i. l'a pins.
*A
8667 §ede pe brand, ca canele la stana.
C. TEODORESOU, (ny. c. Lipova,
j. Vasluiu.
Pentru cel lene.
BURIC
8668 Mi-fudzi buriclu. 1)

GR. TOCILESCU, Poes. Pop., II,
p. 676.
S'a speriat.
8669 L-mesci buriclu. 2)
GR. TOCILESCU, Poe& Pop., II,
p. 676.
A iubi pre cine-va.
MI-a fugit buricu.
IT muKit buricul
www.dacoromanica.ro
BURTÀ
8670 Are burfa de vitel särac.
Ex. POPESCU, inv. c. CtoccMesa
Mitrginent, j.
Se satura anevoe. Veçli No. 2798.
BUZA
*L
8671 Cand nu's buzele dulci, mi le ling
sing7.
A. GOROVEY, public. j. Suctava.
°And sunt fericit, nu am nevoe de ajutorul nim6nui
8672 S-nu spindzuri budzle.')

(f. ZUCA, c. Durazzo, Albania.
Sti nu te supen. A se adaogh la No. 2814.
8673 ZdrImbásie pe buzé.

JUL. GROP§OREANU, profesor, C.
Galga, romit. Arad, Ungaria.
Adica plânge, mai ales cand a fost in§elat. A se vedeà
No. 2814.
*A
8674 If bat buzele ca la Iepuri.
GAVEL ONI§OR, prof. C. Zorleni,
j. Tutora.
A se adaogh la No. 2814 & 2816.
8675 Îi arunci 'n buze.

Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.114,
c. Bochia, Ungaria.
Ii imputa, il invinue.
8676 Nu Ti arise budza.2)
J. COYAN, profesor, c Perivoli,
Epir.
1) Si nu lasT buzele in jos.
2 Nu '1 a zis buza.
www.dacoromanica.ro
Om lipsit de noroc.
Se maI lice ca blestem din partea unuI phrinte, catre
un copil rhil: s-nu ri-arIdd budza !
CALCATU
*&
8677 II sar calcanile.
AVR. ONI§OR, para, C. COfteiR,
Banat.
Arath o dorinth, o intentie. A se adaogh la No. 2839.
Ii sal. calcdnile '110, cutare nevésta.
CAP
*A
8678 Cine n'are in cap, sä alba In picIáre.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 48,
c. Gurareulut, Ungaria. haz
Hocfcrri, c. Selifte, comit. Sibilt,
Transilvania.
A se adhogh la No. 2848.
*
8679 Iu nu i cap, cavaI di cIóre.1)
I. COYAN, profesor, C. Ianina,
Epir.
*
l'U nu éste cap, cavas di ciciére.2)
ILIE GHICU, profesor, c. Abela,
Epir.
* ,L
8680 Capul boland da de lucru picIdirelor.
TUL. GROFQOREANU, profesor, C.
Galsa, comit. Arad, Ungaria.
Acelaki Inteles ea la No. precedent.
*
8681 La a§a cap, a§a piclòre.
GR. ALEXANDRESCII, magistr. j.
Putna.
I) & 2) Unde nu e cap, va T de picYóre.
68961 3
www.dacoromanica.ro
8 PROVERRELE ROMKNILOR
*A
8682 Capul daca grersce, curul plätesce.
V. A. FORESOU, C. Dorna, j. Su-
("lava.
Aeela§ 1nteles ea la No. 2848.

*
8683 Omlu di cap-li s'é-aspardze.1)
T. COYAN, profesor, C. Duran°,
Albania.
Omul singur 1.§i face r6A, daca e lipsit de judecata.
*A
8684 Cine n'are cap, sufere multe.
C. TEODORESCII, (ny. C. Lipova,
j. Vaslutu.
Acela§ 1nte1es ea la No. 2872.
.n.
8685 Umblä cu capul pe sus, ca spicul cel gol.
c. Calbor, Ungaria.
Adicii, mAndru §i. prost.
*A
8686 Capul plecat nu e täIat.
T. PUSOARfU, C. P. M&ului, co-
mit. Fagaraf, Transilvania.
*
8687 Cap 'ncrinat, cdrdä stricata.2)
I. ioNEscu, prof. C. Nevésta,
Macedonia.
Acela§ Inteles ea la No. precedent.
*
8688 Caplu fa9e, caplu tradze.3)
I. IONESOU, profesor, c. Nevésta,
Macedonia. G. ZU0A, c. Per-
met, Albania.
1) Omul de capul luY se stria.
2 Cap plecat (Inchinat), sabie stricatd.
S) Capul face, caput trage.
www.dacoromanica.ro
SUP LEMENT LA CAPITOLII rir 9
*
(Japlu adard, caplu aspardze (asparge). 1)
G. Zoca, c. Durazeo, Albania.
*
Caplu légd, caplu dislégd.2)
G. ZOCA, C. Berat, Albania.
8689 Cap marl, mplin cu carni.$)
Gii. TOCILESCII, II, p. 444.
Ci nu cu creen. Pentru omul prost.
8690 *Cap mare, ma minte n'ari.4)

I JONESCII, prof. C. Nevésta, Ma-
cedonia.
Caplu ca figari, ma minti n'are.5)

GR. TOOLIMSC17, II, p. 445.
Acela§ inteles ca la No. 2886.

.6.
8691 De la cap pan la pickre,
Tot e uns, dar nul unsòre.
Dr. EL. CM STEA, Prov., p. 72,
c. Bochia, Ungaria.
Despre omul care ti se arat6, prietin, iar, la drept vor-
bind, ti-e dutjman.
* .6.
8692 La cap gasca, la trup vulpe.
V. A. F ORESCII, c. Mdlent, j.
Surrara.
Présta dar §ir6ta.
2) Capul face, capul sparge.

I) Capul 160, capul deslégd.
5) Cap mare, plin Cu carne.
Cap mare, dar nume n'are.
Capul ca banita, dar minte n'are.
www.dacoromanica.ro
8693 Niel nu'I cap de 'nvélitdore, nice trup de

'ncingétáre.
c. Gurariului, Ungaria.
Présta §i urita.
*
8694 Umblà cu capu 'n sac.
I. BOLDEA, C. Orihalma, comit.
Tirnava Mare, Transilvania.P.
GARBOVICEAN17, profesor, C. Do-
bread, j. Muscel.
Acela§ inteles ca la No. 2902 & 7949.
*
8695 Are cap nu dovléc.
E. I. PATRICÌII, inv. C. Stri
j. Covurluiu.
A
A7stal cap nu bostan.
C. TEODOBESCII, inv. C. Lip ova,
j. Vaslulu.
A se adaogh la No. 2904,
A
8696 Ama cap, ama dovlée.
P. GIRBOVICEANLJ, profesor, Cl.
VII, Sc. Inv.
Acela§ 1nteles ca la No. 2905.
6,
8697 A o lua In cap.
AVR. COECEA, paroh, C. COfteitt,
Banat.
A fi lAut. A se adaogh acest inteles la cele date la
No. 2919.
A
8698 Cu capu Intre umere.
TEODORESC1J-KIRILEANII, (ny. C.
Brosceni, j. Suelava.
Pentru cel prostanaci. A se vedé No. 2928.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA cAprrour iv 11
.6.
8699 Mi-am bätut capul cum sé capét; baté'§I
§i el capul cum a scòte de la mine.,
V. SIMIGANOSOHI, preot, c. Fe-
reblecea. Bucovina.
Pentru imprumuturl.
4
8700 Tot omul 41 teme capul.
V. SALA, daoc. c. Vaficor4, co-
mil. Bihor, Ungaria.
Adica isl pAzesce capul.
8701 §-da caplu di chiatr6.9
GR. TOCILESCU, II, p. 444.
Se diesce.
&
8702 Singur §i-o bägat capu In spini.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Creingu,
j. Tutova.
S'a virit singur intr'o incurcaura.
&
8703 Null vIrl capu 'n rátä.
P. GARBOVICEANU, profecor,Cl.
VIII, &min. Buc.
A se pune in primejdie.
A
8704 A se bate cu capu pe nouò cäpètáe.
T. Bk.i§EL,preot, c. Stefdnescr,
j. Vdicea.
Mud suferd, unul de o b6lit lute, durer6s4.

.6.
8705 E Impodobit la cap.
GR. Tocu,Escu, I, p. 1194, j.
Prahova.
Ache& e prost.
1) I§T dit capul de plétrh.
www.dacoromanica.ro
12 PROVERBET,E ROMINILOR
.* &
8706 Nu 1.1 face capul api.
JUL. GROF§OREANU, dasc. corn.
Galia, comit. Arad, Ungaria.
Acela§ inteles ca la No. 8753 din acest capitol.
.n,
8707 41 clä In cap §i 'n cur.
c. Bochia, Ungaria.
CAnd af multe lucrurI grabnice de facut, §i nu sea' de
care sá te apudi: mal Intiliu. Velj.I §i No. '2946.
*
8708 Li tale caplu.1)
G. ZucA, c. Permet, Albania.
8709 Ne cap, ne cIor nu s'é-alédzi.2)
Lucru Incurcat, din care nu se alege nimio.
* .,6,
8710 Nu 'I cu cap, nicI cu picIdre.
HOLERGA, c. Magarel, comit.
Tirnava-Mare, Transilvania.
8711 Cap di grij.5)
Om incgpètinat.
8712 Cap mplin di päii.4)
GR. ToomEscu, II, p. 598.
Adicg, om prost.
8713 Cap friptu.5)
GR. TOCILESCU, IL p. 677.
1 IT tale capu.
Niel cap, nicY picYor nu se alege.
Cap de grij (copac avend un lemn tare).
Cap plin de paTe.
Cap fript.
www.dacoromanica.ro
SUTLENENT LA CAPITOLU IV 13
Porecla ce se da G-recilor.
*
8714 I-a dat de cap.
Dr. EL. CREMA, Prov., p.111,
c. Bochia, Ungaria. AVE.
paroh, c. Costeiu, Banca.
L'a resplatit pentru tóte nedreptatile. Ve4I §i No. 2956.
8715 Al da In cap.
A. PANN, T, p. 77.
Il lovesce rèti, 11 nimicesce, 11 prlibmesce.
OrT-cine face rele Il del in cap Dumne4e12
A. Pa.
*
8716 S'o spart In capul tèù (m6.1).
TEODORESCU-KIRILEANU, inv. C.
Broten, j. Suciava,
Cand, in loe se faca altuIa réa, §'a facut luI sin gur.
8717 U scòsi n-cap.,)
GR. TOCIMSOU, II, p. 678.
Adica, a isbutit.
*
8718 I-a pocnit capu.
AVE. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Vede o gre§élá din trecut, i voesce, sá o indrepteze.
*
8719 ti Cu vint In cap.
IlJL. GROF§OREANIT, profesor C.
Gaifa, comit. Arad, Ungaria.
E cam nebun, ticnit.
*a
8720 N'are nicI cap, niel còdä.
C. TEODORESCU, ¡MI. C. Lipova;
j. Vasluiu.
Om ara niel o isprava.
1) 0 sc6se in cap.
www.dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROXiNILOR
CARNE
* c,
8721 Carnea §1 pelea omului nu sunt bune de
nimic.
V. SALA, dasc. o. Petrósa, contit.
Bihor, Ungaria.
Mintea se cauta la om.
*A
8722 Nu se prinde carnea pe el.
GAVE. ONIVR, prof c. Crdngu,
j. Tutova.
De rat ce e. A se adaogà la No. 2968.
8723 TaTi tu carni -vie.1)
GR. TOCILESCII, II, p. 678.
CÉFA
8724 §-lo zverca.2)
S'a prapadit.
8725 Pi zverci s-mé-aI.8)
O sa suferl din causa mea. Se ilice cand facem 6re-ce,

dupa sfatul sat indemnul altuIa.
8726 Mi lua§I pi sverca.4)
MI:EXILE/LEES Dict., p. 550.
Mi-al luat pacatele; o sa suferl din causa mea.

8727 Bagi svérca.5)
MTHAILEANII, Dicf., p. 550.
S'a imbogatit. V4I. No. 2982.

Tale in carne vie.
IO lul cefa.
3 Pe cat A m6 al.
4) 116 luaff pe cera.
a) Face ce-H.
www.dacoromanica.ro
CHICA
A
8728 Chica lungä, minte scura.
AYR. CORCEA, parch, C. Cofte
Banat.
Acelag biteles ca la No. 3008 & 4457.
cOLT
8729 M'aprópea éste cärintele, ca de pärinte.9
I. COYAN, prof. c. Permet, Al-
bania.
Cama apt* e e ecIrintele, ccl parintele. 2)

Gmou, prof. c. Bctésa, Epir.
Acelag inteles ca la No. 3181.
A
8730 De ce ai col' mai marI, Cu atata
cautat,
V. A. FORESCII, c. Dorna, j. Su-
&Iva.
Daca vrel sg, °bp óre-ce, sa fad gura multa.
*
8731 A fi Cu coltii lungI.
T. BALim,,preot, c. $tefelnescl,
5. Vdtcea.
A vorbi ce e gi ce nu e.
A
8732 A rupe coltil.
T. BALÀ§EL, preot, c. $tefelneeci,
j. Veilcea.
A '1 pedepsi pentru vorbe próste.

A
8733 A da cu coltii.
T. BALI§EL,preot, c. ?tefdneecl,
j. Vcilcea.
A vorbi r6ü de un altul.
& i) MaT apr6pe e coital (chnte cZnesc) de nit phrintele.
www.dacoromanica.ro
16 PROVERBELE ROBLINILOR
COPIL
*
8734 copilul te vinde Inteo lingura de
apa.
TEODORESCU-KIRILEANII, inv. c.
Broqteni, j. Suctava.
Agal de prefacut1 lumea. Vegi No. 3028.
*
8735 Nu 'i plang copiii de Mme.
117L. GROF§OREANII, profesor, C.
Om cu avere i far& copit A se adaogh la No. 3029.
8736 Cine nu se indurä de varga, pierde copilul.

GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Plana.
Acelag inteles ca la No. 3033 & .3049.
*
8737 Capin numéro§1 sunt bogatia Romanului.
Dr. EL. CRISTEA, PrOV , p. 56,
c. Topli(a Rom., Ungaria.
8738 Pana nu plarige copilul nu i se da titä.

MAN IOTDACRE, j. Argeg.
Ca s-nu plcingcl fictorlu, nu Ti da rit'd da-

dii-sa. 1)
I. COYAN, prof. c. lanina, Epir.
*
8739 Unde ai vécilut copii buni §i babe fru-
rnòse ?
C. FLIIIILND, c. Borga-Suseni,
comit. Bistrifa Naseud, Transil-
vania.
A se aciaogh la No. 2700 & 3067.
1) Daca nu plinge copilul nu'Y d L muml.sa.
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA CAPITOLU IV 17
A
8740 Copiil cer tòte cate le 1.76d.
Dr. EL. CRISTEA, PrOV., p. 55,
c. Toplita Rom., Ungaria.
licela§ inteles ca la No. 3042.
*A
8741 Iti plang copal de pe vatra, orI te a§-
tépta nevésta?
TRODORESCU-KIRILHAN17, (nY. c.
Bro?teni, j. Suciava.
CAnd unul e suparat, §i ca s6:1 invoIo§eze.
*
8742 Feciorlu va sun aumbra di fag, nu va
sun vangheril. 1)
I. COYAN, C. Perivoli, Epir.
Copiii bolnavl, pe and se citesce Evanghelia la u§ile

ImpèratescI ale biserice, se amlti, sub Evanghelie.
*A
8743 Copilul spune carf batut, dar nu spune
de ce.
P. PRELIPCBANII, inv. c. Scheia,
Buco vina.
Cind unul se plânge cá a suferit óre-ce, fgrit s6. aria°

§i pricina.
*A
8744 Bate copilul and se culcä de-a curme-
zi§ul patului.
G-. P. SALvitr, (ny. c. Smullf,j.
Covurluiu.
Pentru gre§elile fAcute peste çli.

*A
8745 Copilu réfi, e bun numaI cand dòrme.
V. SALA, da8C. C. Bt47de8d, CO-
mit. Bihor, Ungaria.
Numal atuncea tace §i stá. lini§tit.
I) Copilul are nevoe sl sté sub umbel de fag, iar nu sub evanghelie.
www.dacoromanica.ro
18 PRO VERBELE ROMANILOR
*A
8746 Vasé de lut si copii, niel cand nu's multi
la casfi.
V. SALA, dasc. c. Vagati, comit.
Bihor, Ungaria.
CAcl vasele se sparg §i copii1 mor.
*A
8747 A fi ca un copil.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, j.
Covurlulu.
Adicti. nevinovat. A se adaogh la No. 3074.
* 6,
8748 Par'ca 'i plang copiii de fbme.
C. TEODORESOLT, inv. C. CUr8eSCI,
j. Fifelulu.
Grabit; necAjit. V4I No. 3029.
CORP
* 6.
8749 Daca misci corpul, lingi buzele.
c. Cetea, Ungaria.
Arai& fol6sele muncei.
COSITA
*
8750 Cusita lunga, minte scurta.')
G. ZIIOA, c. Berat, Albania.
A se adaogh la No. 3081 b.
COT
A
8751 A te pune In cdte si in ghenunchl.
c. Gurartului, Ungaria.
A te umili.
1) Cositti lane, minte scurti.
www.dacoromanica.ro
8752 Cand va-mi ba§ cotiu.1)

GR. TOOILESCU, II, p. 464.
Adica niel °data.
CREER
*A
8753 ii s'ail ficut creerii apä.
AVR. CORCEA, prof. C. Coitetu,
Banat.
De multa geiinta, de mare Incordare spirituala.
8754 Are creen i de calti.

GR. TOOILESCU, I, p. 1194, j.
Prahova.
Adica e prost.
CUR
*6.
8755 le din cur §1 bagä 'n gura,
Sill pari cä'i uditura.
TEODORESOU-KIRILEANU, (ny. c.
Broitent, j. Suclava.
A. JUVARA,
j. Tutova.
Se glee celor copilaro§I. A se adaogit la No. 3108.
*
8756 A fi cur bétran.
A fi de§tept. Se dice maI ales copiilor. A se adaogh
acest Inteles la No. 3110.
*.c.
8757 Omul l§i face singur usturimea curului.
V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Suctava.
Prin faptele luf IgY atrage pedepse.
*6.
8758 Face curu sépte-opt.
III& GROEVOREANU,prOfC8Or, C.
1) Cind Ira voYu slruta cotul.
www.dacoromanica.ro
20 PROVERB ELE ROMJINILOR
li si duçi qapte-opt.1)
GB. TOOILESCII, II, p. 636.
12 and e omol in strimt6re. Ungaria,
2° Al fi frica. Macedonia.
*L
8759 Al face curu ca caldarea.
T. BALMEL, inv. c. Stefclnesci,
j. Vcilcea.
Al bate tare.
A
8760 A uita curu descuIat.
T. BALÀ§EL, (ny. c. Stefcrnesci,
j. Wilma.
Se çlice celui ce a trecut printr'o primejdie mare. Cu
acelag inteles se mai çlice : a'l trece ceicatu.
A
8761 A svirli ca din cur.
TEODORESCII-KIRILEANU, (ny e
Broeeni, j. Surfava.
Adica, far& nici o grija.
A
8762 Un cur si un cap.
E. I. PAIMICftr, 'kV. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Un om singur.
A
8763 Ma nu poti, si stai pi cur. 2)
G. ZucA, c. Permet, Albania.
Daca nu egti in stare sa fad: un lucru, nu te apuca
de dinsul, mal bine stai jos.
A
8764 Val vini curlu tu cinuse.3)
G. ZIICA, c. Durazzo, Albania.
I) I se duce sépte-opt.
De nu po0 sit staY pe cur.
0 sti vie curul in cenuse.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU IY 21
O sa. vie timpul, cb,nd veI avé trebuinta de mine. Se

dice femeilor.
A
8765 Are vermi (cfireti) In cur.
I. GamoREANTJ, prof. c. Galga,
comit. Arad, Ungaria.
./
Ari vierm la cur. .1)
Pentru omul nervos, neastimp6rat.
airefil sunt nisce vermI carf se gasesc in intestinele
caluluf, care atund e f6rte neastimp6rat.
*A
8766 herean In cur (din napoi).
TUL. GROF§OREANU. profesor, c.
A
8767 A se duce (fugi) cu lut In cur.
G. P. SALintr, inv. c. Lipova,
j. Vasluiu.
DEGET
A
8768 ti dai degetul, el IV apucA mAna.
C. TEODORESOU, inv. c. Lipova,
j. Vasluiu.
A se adao0, la No. 3139.
8769 Tuti dzédetle nu sunt isia.2)

T. COYAN, prof. c. Berat, Al-.
bania.
clzéolzitli v,u sunt isea.

ILIE GRIM, profesor, c. Baisa,
Epir.
Are vertu! la cur.

& 2) T6te degetele nu sunt la fel (de o potrivg. egale).
www.dacoromanica.ro
*
8770 Carl9e dzédet s-ti taTI, va ti dòrä.1)
I. COYAN, prof. c. Corita, Al-
bania.
Ori-ce copil vel pIerde, vei suferi ; omul igI iubesce
totl copil. A se adaogh la No. 3147.
8771 Carl dzédit va tali, di nu va ti dòrä ?2)
Ga. TOCILESOII, II, p. 484.
Acelag fnteles ca la No. precedent.
*
8772 Dzéditu-II, dul9e ca amar vaI hiI, IA-
poI 'n gurà va te bag.3)
L COYAN, C. Perivoli, Epir.
Cand al vre o neintelegere Cu némuri, o s5. cautl (46,
ispravescl cu binele, far& proces etc.
*a
8773 E grea 'Ana te legi la deget.
GAVR. ONINR, prof. c. Avra-
mesa, j. Tutova.
Pentru easatorit
A
8774 Nu'ti bAga degetele In foc, cä te arde.
TIM. GROF§OREANU, profesor, C.
Feresce-te de lucrurl carili pot aduce sup6r6al.
.A
8775 Al cum5sce pe degete.
C. TEODORRSC17, (ny. c. (iursesci
j. Vasluiu.
Adicä eta antaresce. A se adaogà, la No. 3163.
A
8776 I1 lung la degete.
JUL. GROF§ORRAN1J, profesor, C.
Galia, comit. Bihar, Ungaria.
I) OrY-ce deget AT tale, te va dure.
2) Care deget ye! Ma si nu te va duré?
1) 0 degetul meti, dulce ye! fi orY amar, tot In gurti o sit te bag.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMMT LA OAEITOLU IV 23
A se adaoga la No. 3179.
pi
*
8777 §1-a uitat §i
GAVR. ONI§OR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
De mare sup6rare.
DINTE
*A
8778 Cine nu are dinti, nu páte mu§ca.
V. A. FORESOU, c. Dorna, j. Su-
clava.
Adicà cel sarac sat. raic.
8779 Dintill din gurä ti-cunosc. 1)
GR. rOCILESOU, If, p. 467.
A '1 cunbsce férte bine.
8780 Nu-TI arise dintili. 8)

I. COyAN, prof. C. Samarilla,
Bpir.
Om posomorit, care nu ride niel odat6,; de un asemenea
om se mat 4ice e6, e drtlycin.
8781 Dinti s-nu-aveaï, lapti vrea ma9I. 8)
GR. TOOILEScU, II, p. 478.
Adicä e inca copil.
8782 Nu cutédzà sa-§i arlmä dintili.4)
GR. TOOT_LESOU, II, p. 478.
Nu e liber sa fach cea mal mica mi§care.

8783 La nascAnti tail dintfil, §-la nAscantl tali
limba. 6)
OR TOOILESOU, II, p. 478.
I) Dintir din gurl Itr cunosc.

2) Nu 1-a rIs dintele
Dintr daca nu avear, lapte at fi supt.
5) Nu cutézit scobescil dintele.
5) La unir tare din0r, i la OW tale limba.
68961 4
www.dacoromanica.ro
Pentru cei r6I de gura.

*
8784 DA cu dintil de péträ.
AVR. CORCEA, parola, C. CcItelu,
Banat.
O pittesce è.a.
A
8785 fi tine ca 'n dintI.
c. Borgosuseni, Ungaria.
Adica cu
8786 Plätesce dintii (judecata Turcului).

GR. ALEXANDRESCIT, magistr. j.
Putna.
Adicit vinovatul.
8787 Ndrédzi-ti dintit. 3)
GR. TOCILESCI7, II, p. 569.
A die& : punet1 pata 'n cuIu.
8788 Dintili 'n dzindzie crésci. 2)
GR. TOCILESOU, II, p. 686.
Adicrt copiil pe MITA parintil lor.
*A
8789 A '1 lub. In dinti.
TEODORESCII-KIRILEANU, inv. C.
BrcIteni, j. Suciava.
Adicit la bittae.
8790 Na di os, di her. 3)

F. BALAMAC1, c. Cacea (Ghior-
ghea), Macedonia.
pico Aromfinul cfind sc6te un dinte, arunandu'l tot
de odatri peste casa.
Drege'ff dintit
3) Dintele In gingie cresce.
3) Na de os, dit-mY de fer.
www.dacoromanica.ro
8791 Nul di dinte.

G ZUCA, c. Sonatina, Epir.
Nu. '1 16sa sa se intinçla prea mult.
FALCA
*
8792 It tare In Md.
TEODORESCU-KIRILEANU, 62V. C.
Broten, j. &dam.
111nâ,neit t6p&n. A se adaogh acest inteles la No. 3220.
FATA
8793 Unde sunt §epte fete, §e0tbr5rea e deplinä.
c. Logo?, Ungaria.
Nu le tace gura.
*A
8794 Unde sunt noué fete,
Máre pisica de sete.
P. GlonovicEmiu, prof. c. Co-
j. Olt.
8795 Carl nu miritä Mfg, nu sat qe 'I tati. 2)
GR. Tocuzscu, II, p. 686.
Aratg, cfit de greii e s5, nahritI o fatl.
8796 Fata mare e mai grea de cit pétra de

móri.
c. Gura-Riului, Ungaria.
A se adaogb, la No. 3250.
Nu 'Y dit dinte.

CarY nu raritl fatl, nu scie ce 'Y a fi tati.
www.dacoromanica.ro
c
8797 De cat fata,
Mal bine mergea pe apa.
GAVR. ONNOR, prof. c. Crdngu,
j. 2'utova.
A
8798 Cand se nasce fata plang péretii.
P. GIRBOV10EANII, profesor, Cl.
VIII, Benzin. Buc.
Acelas, inteles ca la No. precedent.
8799 Fétili nvitate,
Arman nimaritate. 1)
GR. TOOILESCII, IT, p. 492.
A se apropia de No. 3261.
c
8800 Fata bétrana,
E buna catea la stana.
V. SIMIGANOBC111, preot, C. Fe-
reblecea, Bucovina.
E r6utaci6sa.
A
8801 Fatal ca salca, unde o puni, acolo sé
prinde.
Ava. CORMA) paroh, c. Cogeiu,
Banat.
Se duce dupa barbat.
A
8802 Dupa fete tot alergi,
i nasul nu scii sä ti'l stergl.
P. GARBOVICEANIT, profesor, C.
Capu PisculuI, j. Muscel.
Unaba, prea de tinèr, dupit fete.
3) Fetele invdtate, rgolitt nemhritate.
www.dacoromanica.ro
SUPLEWENT LA CAPITOLU IV 27
A
8803 Bogdaprosti,
Pop& Costi,
Bun& fata mi-al mai dat;
P An a-casä a si_fétat.
A. GoRovilt, j. Sucia va.
Pentru fetele cari se marita Cu pantecele la gura.
A
8804 S'a Inselat ca fata mare.
G. I. TOMESCIT, inv. c. .131'08
j. Mehedinti
Cine a gre§it §1 se caesce.
*
8805 Hel! hei / bade Mihai,
Multe fete al
mie nu'mi dal!
D-na Z. JIIVARA, c. Fedescl, j.
Tutova.GR. A LEXANDRESCU, ma-
gistr. j. Rana.
A
8806 Fata cea nebuna.
TEODORESCU-KIRILEA NU, inv. C.
Brofrteni, j. Sucíava.
Adica f6mea.
cA dat peste tine fata cea nebund ?).
A
8807 Unde fata nu jóci.
G. DEM. TEODORESCIT, Poo. Pop.,
p. 367.
Adica departe.
8808 Unde fata mare nu se pépténä.

G. DEM. TEODORESCU, Poe& Pop.,
p. 366 & 369.
Acela§ inteles ca la No. precedent.
8809 Unde fete marl ci5cla nu Impletesc.

GR. TOCILESCII, POC8. Pop., I,
p. 648.
www.dacoromanica.ro
28 PROVERBELB ROMANILOR
Acelag inteles ca la No. precedent.
FATA
8810 De fatä te linge, de dos te frige.
IIIL. GROF§OREANU, profesor, C.
Ga4a, omit. Arad, Ungaria.
*A
8811 In fata te gugulesce, §i in dos te hulesce.
P. GARBOVIORANU, profesor, Se-
min. Cl. VI.
Acelag Inteles ca la No. precedent.
*A
8812 In fatä e dulcéta, lar In dos un slolu de
ghéta.
G. POBORAN, 'Mitt i. Slatina.
8813 Maca li dai fatä, ti ncalica pri gu0.9
GR. TOOILEBCII, II, p. 491.
Pentru copiit resfAtati.
* 6.
8814 Fata face draga §i gauza.
V. A. FORRSOU, c. Broftenr,
j. Suclava.
Acela§ inteles ea la No. 3287.
*. .
8815 Dupd cum e dragala§a fatä, II poti ghici

§i P . -
V. A FORESCU, C. Dorna, .1-
Suclara.
Acela§ inteles ea la No. precedent.
*A
8816 Cum II fata, a§a §1 dosu.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Zorleni,
j. Sucrava.
1) Daca le dal obraz, te located pe céfd.
www.dacoromanica.ro
SLTPLEMENT LA (APITOLLT IV 29
Precum se arat5. a§a §i este.
8817 In &fa i se oglindézä iMma omuluI,

Dr. ELIE CRISTEA, Prov., p. 119,
FECTOR
8818 Unde sunt opt feciori, nu II bäga mana
pe ferésta, ca ti-o scot' &junta.
c. Logos, Ungaria.
Arata puterea familielor numer6se. V4. No. 10043.
*
8819 Fedor,
La topor;
Fetita,
La furchita.
ANTI/. CORCEA, paroh, c. Coste
Banat.
Fie-care cu ocupatia luf firésca. Veh i No. 2718 b.
8820 FicIor i féta? 1)
Adia, lucrul favorabil, placut saii nu.
8821 FieIorTi macä méri, §' augilor li amurté

dintiTi. 2)
I. COYAN, prof. c. lanina, Epir.
FEMETE
8822 Femeea buna e plug de aur In casa
omuluI.
Dr. EL. CRIsTF,k, Prov., p. 93,
c. Codlea, Ungaria.
Fedor sark fati?

FecToriT mlnancI mere, si b6trini1or li se strepezesc dintit
www.dacoromanica.ro
30 PROVERBELE ROMANI:LOB
Acelag lateles ca la No. 3317.

*
8823 Femeea II tot femee.
GR. ALEXANDRESCU, magist. j.
Patna.
A
8824 Femea 'I lucrul dracului.
Dr. EL. CRIMEA, Prov., p. 93,
c. Fenteusul-Mare, Uugaria.
L
8825 Unde e fimeea, e §1 dracul.
Suciava.
.6,
8826 Fimeea, cand réti se pune a face, niel
dracul nu o Intrece.
V. A. FORESCII, C. Dorna, i.
Suclava.
A
8827 Mai bine tii un sac de purici, de cat o
fimee rea.
V. A. FORESCII, C. Malinf, J.
Stu:lava.
.A
8828 Femeea färä bärbat,
Ca calul despedecat.
G. P. SALvit, inv. C. SMU/0,
j. Covvrluiu.
.n.
8829 Femeia are multe guri, §1 cere multe.
V. SALA, dasc. c. Vascogy comit.
Bihor, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLD IV 81
Acela§ Intelles ca la No. 3938.

6.
8830 OchiI femeei, ochil pisicel.
GR. POÌENARII, C. Bassa, j. la-
lomita.
Acela§ inteles ca la No. 3973; arat6 0. viclenia.

6
8831 Femeea Inteléptà 41 zidesce casa.
G. IIIIIALACHE, c. $endresci, j.
Tutova.
6,
8832 Femeea cea nebuna, casa I§I därlma.
G. IiIIIALACHE, C. $endresel, 1.
Tut ova
6.
8833 Lana de Me lae,
§i femeea balae.
BA§OTA, Prin V. Forescu, j.
Suciava.
Douè lucrue bune §i. frum6se.

*
8834 Femeele nechibzuite, ca bucatele nesa-
rate.
V. A. FORESCII, c. Folticent, j.
Suclava.
*6.
8835 Fimeea ce piirta cojocul pe umere, cal-
dura mare are subt cojoc.
V. A. FORESCP, c. Dorna, j.
Suclava.
L
8836 Jaratecul fimeri tinere, 11 face §i pulpe
ro§11.
V. A. FORESOII, c. Dorna, j.
Suclava.
8837 0 femee nu pote fi buna de cat pentru

un an, ca §i un calendar.
Dr. EL. CRLSTEA, .Prov.,p. 190,
www.dacoromanica.ro
32 PROVERBELE Romirm,ola
*A
8838 Saracut de mama mea,
Iérna grea (gre), femeea rea (re").
Ga. ALEXANDBRSOU, magistr.,
j. Patna.
Pentru unul care are o femee rea.
*&
8839 Intre un da si un nu al unei fimeI, nu
1ncape niel un vlrf de ac.
V. A. FORESCII, C. Dorna, j.
Suelava.
Araté, firea lor nehotarita §i imp ulsivil
A
8840 Femeea sa taca 'n biserica.
comit. Sibiii, Transilvania.
Arata starea ei de inferioritate.
*A
8841 Par'ca e o femee.
TEODORESCII-KIRILEANII, inv. C.
Brogeni, j. Suctava.
Om n.e-indemAnatic.
FICAT
*
8842 Cand ti ved in-si tòrna hicatele.1)
G. &MA, c. Georgea, Macedonia.
Imi fac sAnge rn, mé suptir.

8843 Ama ge hicat.2)
Când unul IV tot reamintesce o binefacere.
*A
8844 M'o ars la ficati.
E. I. PATRIC-ICJ, inv. C. &MO,
j. Covurlutu.
I) CAnd te vEd mi se Intorc ficatele (mAruntaele, plEmAnit).

2) Da ce maT ficat,
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOL.° IV 33
M'a lovit cu vorba unde m d6re. Veçil i No. 3365.
8845 Mi arse hicatlu (tra nasa). 1)
T. COYAN, prof. c. Samarina,

Bpir.
Se 4.ice ironic, argtand nepasarea.
FILIASTRU
8846 Cari n-are fumaie, hfilastru s-nu na.2)
I. COYAN, prof. c. Georgta, Al-
bania.
8847 Hilastrul, hicate nu s-fage. 3)
I. COYAN, prof. c. Culona, Al

bania.
FIRE
*
8848 E nant la fire.
E. I. Panticlu, inv. c. Smulp,
j. Covurlutu.
Adicg. e mandru.
FOLE
8849 II ròcle In fble
AVR. COROBA, paroh, c. Co§rteia,
Banat.
E Mutados; a§tépta, prilej ca sa descarce mania.
GAT
*
8850 h stä In gat.
GR. ALEXANDREBOU, magic& j.
1) 'MY arse ficatul (pentru dims).

3) Care nu are copiT, fit' adoptiv sit nu Yea.
3) Fiul adoptiv ficat nu se face.
www.dacoromanica.ro
34 PROVERBELE ROMANI:1.0R
8851 Si nu 'I calgi pri gu§e. 1)

G. DMA, C. Samarina, Epir.
nu'l imping1 la disperare.
GÉNA
8852 S-nu dipuni dzénile.2)
G. ZurcA, c. .Durazzo, Albania.
Nu -te supèrà. Vetib. No. 3396 b.
GURA
8853 Are unele In gura §i altele In inimä.
Putna.
Cu gura 6spi, $-cu mima f-u kiérbi. 3)

Acelag Inteles ca la No. 3417.
8854 Gura aspardze, gura-adara. 4)

T. IoNEscu, prof. c. Arevezia, Ma-
cedonia.
8855 La gura place, la cur sine-te drace.

I. GROF§OREANIT, prof. c Galfa,
Mâncare placutii, care In urma stricA. stomahul.
Sh nu'l add pe gat.

Sh. nu coborT sprIncenele.
Cu gurä prietin, i cu mima ti-o fferbe.
Gura sparge, gura face (drege).
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA CAPITOLU IV 35
*
8856 Gura bate §eqiutu.
I. FOPESCU, inv. c. Dobreni, j.
A se adaogò, la No. 3437.

A
8857 Cine I§T Ingrädesce gura, 1§i crutä curul.
V. FORESCU, C. Dorna, 5. Su-
clava.
Cine nu are gura rea, trAesce bine cu t6t6 lumea.
8858 Cu gura muntifi scolI.1)
A
8859 Nu tace o gurä artagä,
Nu tace o lume Intrégä.
V. SALA, dasc. C. VapOti, CO-
8860 Gura II dz19i, narea ii avdi.2)
GR TOCILESCU, II, p. 689.
Pentru unul care Torbesce incet, de nu se ande.
8861 Gura dispe nu éste.3)

I. IONESCU, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Sri, nu ft1 lacom.
A
8862 Gura Oice, gura minte.
A.VR. CeRCEA, parch, c. Cqteitc,
Banat.
I) Ca gura muntiT scoff.

3) Gura le 4ice, nasul luT aude.
3) Gura dospe nu este.
www.dacoromanica.ro
.6.
8863 Gura are, §1 gurä n'are.
c. Toplila-Ron., Ungaria.
Despre cei mode§ti. A se adaogh acest inteles la No.
3472, 3424 & 3556 b.
*
8864 Adese-ori, in dosul une gure dulci, se
ascunde o inimA oträvitä.
V. A. FORESCU, c. Folticenl, j.
&clam.
Acela§ ligeles ca la No. 3417.
A
8865 Mai incet cu gura §i mai 'lute din man'.
V. SALA, dasc. c. Vasa*, CO-
mit Bihor, Ungaria.
Yorbh mai putinh §i. trébh, mai multh.
A
8866 Taci gurä, ch nu mai te dc5re capul.
T. REDNIC, C. Vapoil, emit.
Bihar, Ungaria.
Cine vorbesce prea mult o patesce.
L
8867 Gura infundä iadul.
Dr. EL. CRISTEA, PM., p.105,
c. Zlatna, Ungaria.
Pentru cel flecar.
*
8868 Multe guri afurisite.')
1. IoNEscu, c. Nevésta, Mace-
donia.
*
Multi gurt ceitirtsite.2)
I. CoYAN, c. Permet, Albania.
Multe gurY (sunt) afurisite.

Multe gurt (sunt) blestemate.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU iv 37
Unde sunt multi cari a§tépte mâncare de a gata, e DM_

Le o¡lice de pildA clind un tata are multi bileti netreb-
nici §i trebue intretie dinsul. V41 No. 8950 din
acest capitol.
A
8869 Our& multa, isprava putina.
c. Toplita .Rom., Ungaria.
Flecar §.1 lene.
8870 Numai gura '1 de el.

c. Logo?, Ungaria.
Flecar, huditros §i lene, nespornic.

A
8871 Gura 'pee, Vintul duce.
Dr. EL. CRISTEA, PM., p.105,
c. Gurarfului, Ungaria.
Pentru cel flecar, citrula nu i se 'feat vorbele in sémA.
*A
8872 Gura. vorbesce multe, cand e
çliva lunga.
V. SALA, dasc. c. Vavatt, comit.
Bihor, Ungaria.
Nu se iea in séma tot ce spune omul.
8873 I1 cura miere din gura.

V. SALA, dasc. c. Meta, camit.
Bihor, Ungaria.
Vorbesce frumos §i blAnd.
*A
8874 Gura farfara,
Te da de belea.
GR. P0fENARO, C. Ra.98a, j. la-
A se adaogit la No. 3437.
www.dacoromanica.ro
38 PROVERBXLE ROILINILOR
*
8875 Gura dulce,
Mult aduce.
A VR. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
8876 Gura tacuta,

Nu umbld batuta.
Dr. L. CuisTEA, Prov., p. 106
c. Luna, Ungaria.
S6, nu vorbim prea mult.
A
8877 peirta lumea 'n gura, cum Ortá prun-
cul sätul lita.
Dr EL. CRISTEA, Prov., p. 116,
c. Bochia, Ungaria.
Tot' Il vorbesc de rèti.
*
8878 Gura priponesce mana.
G. aiRBOVICEANIT, prof. C. $er-
banesci,. Arm+.
vorbim putin, a ne este mal bine.
8879 Gura mere."' curatata.

De dureri este crutata.
D-raECAT. I WAN, inv c. Adam.,
j. Tutova.
*A
8880 Gura lui pldtesce Ora.
V. SALA, dasc. c. Vascati, co-
Vorbesce adev6rul ; ce spune, e bine slis i drept.
8881 Gura ta §1 treI parale.

c. Gurarfului, Vngaria.
Pentru cel flecar.
www.dacoromanica.ro
8IIPLEMENT LA CAPITOLII rcr 39
A
8882 Gura slabk
Stricä tréba.
N. Rusu, c. Ighisdorf, comit.
Tirnava, Transilvania.
8883 Are buna

Dar la surä nu'i strinsura.
V. SALA, dasc. C. Tiganesci, co-
ma. Bihor, Ungaria.
Flecar i lene.
A
8884 Gura 'I gurk sura '1 suri; ce are a face?
V. SALA, clam c. Figwort, comit.
Bihor, Ungaria.
1° Pentru cel mâncAcIos.
20 Tot omul s5, facA chemarea sa.
*
8885 ti umblä gura Meg el.
JUL. GROF§OREANU, profesor, c.
FlecAresce, spune ce ar trebui s5, tack
.L
8886 Cu gliea'n gurä.
TEODORESCII-KIBILEAN1J, dasc.
c. Broten, j. Suctava.
Adicit mort.
*
8887 Gura vorbesce adevérul i minciuna.
C. TEODORESCII, inv. c. D6gele,
j. Vaslutu.
Pentru eel care mint.
*
8888 Spune (griesce) ca cu gura altuia.
TEODORESCII-KIBILEANET, My-, c.
Broftent, j. Suctava.
Gr5,esce far& tragere de inim5.. A se adaogà la No.
3499.
68961 5
www.dacoromanica.ro
40 PROVEBBELE ROMINILOR
*
8889 A'i pune pumnu 'n gura.
AVE. CORCEL, paroh, C. COfteit4,
Banat. E. I. PATEntu, inv. c.
j. Covurlutu. GAVE. ONI-
§0E, c. Banca, j. Tutova. TEO-
DORESCRJ-KIRILEANIT, NV. C. Brof-
tent, j. Suctava.
Ail opri s. gr5.1éscA fiind vinovat, sat In semn de silt.
8890 A iva (o) péträ 'n gura.

Mud veçil ce-va pentru Inthäa 6ra.
*A
8891 Tae §1 frige cu gura.
AVE. CORCEL, paroh, C. Costetu,
Banat.
8892 Guri largä.

8893 Guri de peteci.

c.Gurartulut, Ungaria. AVE.
CORCEL, paroh, c. Coftetu, Banat.
8894 Gurà strimb A.

c. Bochta, Unsraria.
Mincinos. Veçll No. 3548.
A
8895 Gura dulce.
Dr. EL. CEISTEA, Prov., p. 105,
c. Bran, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SUPLEVENT LA oktnrorm r7 41
*6
8896 I sd face gura pungi.
EL. HoofoT.21, c. Selifte, comit.
Ungaria.
A se adaogk la No. 3550.
,A
8897 41 bate gura'n taInA.
AIM. COROZA, paroh, c. Coftelu,
Banat.
In zadar se r6gii de ce-va.
*A
8898 In fine m'am vésiut §i cu gura 'ntr'o parte.
C. TEODORESOII, inv. C. Lipova,
j. Vaeluiu.
Adick: am mancat.
A
8899 A se uita In gura altuia.
G. Bkquuscu, inv. c. Pietro-
¡Pita, j. Dimbovila.
A face dupa cum a is altul, ci nu pe volea luf. A
se adaogk la No. 3544.
A
8900 Ard o guri,
CAt o qua.
V. SALA, dam., c. Varoit, comit.
Bihor, Ungaria.
Strigit tare, te ametesce Cu vorba. A se adaogà acest
1n4eles la No. 3561.
*A
8901 ti tetcä gura 'n slece.
P. GABBOVICEANII, prof. Semin.
Cl. VIII.
Fleciiresce.
A
8902 Îi récesce gura 'n zadar.
MR. COROZA, paroh, c. Coftels,
Banat.
In zkdar se r6g6, de ce-va. A se adaogit la No. 3536.
www.dacoromanica.ro
42 PROVERBELR ROM./NILOR
A
8903 L'a fäcut cum 'i-a venit la gura.
T. SPERANTI, C. Bar§otti, j.
Argeg.
L'a batjocorit rdA.
8904 A tiné gura 'n pod.

Dr. EL. OMURA, Prov., p. 16,
c. Codlea, Ungaria.
A nu deschide
*
8905 A '§I cinsti gura.
GAVR. ON140R, prof. c. Murgeni,
j. Tutova.
Adica a bd.
*
8906 Sterge-te pe gura.
JUL. GROF§OREANU, profesor, C.
GUA
A.
8907 cade In gusä.
E. I. PATraeftr, gnu. C. SMR1(4
j. Covurlutu.
II vine de-a gata.
8908 AlasA mamá.')
S'a inabogAtit. Acela§ inteles ca. la No. 2759.

A
8909 Ii cc5ce 'n gu§A.
AvB. CoBaBA, paroh, c. Coptelu,
Banat.
Se çlice despre eel earl afft,dptg, prilej de a se résburia
pre cine-va.
1) A Osat ggit.
www.dacoromanica.ro
STTPLEMENT LA (APIT0L1J 117 43
INIMA
A
8910 Unde '1 inimä, acolo 'I §i minte.
V. SALA, clan. C. Fitpor4, emit.
Bihor, Ungaria.
*
8911 PutinI sunt Carl nu ail vIermI la inimä.
V. A. FoREsou, c. Folticent, j.
Suciava.
Aclicri. supèrarl.
L,
8912 11 urItä calea inimii.
GAVR. ONIVIR, prof. C. Cdrja,
j. Tutova.
*
8913 mima mea multe sole, n'are guri s-spuna.1)
I. IGNESCII, d. Nevésta, Mace-
donia.
Cand nu vreI a. V desvelescI gAndurile.

A
8914 A'l fi inima legafa cu curele.
E. HoDo§, FOUL Pop, p. 41, c.
Varddia, Banat.
A i se strAnge mima. Inteles deosebit de cel dat la
No. 3605.
L.
8915 I§I lea mima 'n dint".
c. aurariulut, Ungaria.
8916 mima 'ale.
G-1/. TOOILESUII, II, p. 524.
AdicA, om rèfi. A se adaogh la No. 3595.
1) mima mea multe scie, n'are guia sit spunit.
www.dacoromanica.ro
44 PROVERBELS 11,0MAINIL011
*A
8917 OMle 's bairile Mime!.
TEODOBESCII-KIRILBANIT, (ny. c.
Bropteni, j. Suciava.
Instinctele anima1e dictéza dragostea.
*A
8918 Nu fli cu inima mare.
G. I. Tomssay, (ny. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
Un mare boer a Intrebat oda pe un Oran de ce boul
cel mal mic §i slab frage maI mult mergénd Inaintea ce-
lui-l-alt. Acesta Il respunde: c6, e cu mima mal mare §i
de aceea trage mal tare. Fitcênd prins6re amindoI
talat i ail InfAti§at inimele §i a e§it cum a slis pranul.
Se slice chid ves11 pe unul mal slab §i sitra,c, mal tan-
to § §i mal ales In afacerl, de cat ce1A-1-alt.
Inteles deosebit de cel dat la No. 3615.
8919 S-111 disigi mima, va 1 afli nuntru.')

1. COYAN, prof. C. Samarina,
Epir.
Aratrt o dragoste deosebitit pentru cine-va.
*
8920 Ii ride inima.
Avs. CONCEA, paroh, c. Copteiu,
Banat.
Se Inveselesce. A se adaogà la No. 3640.
*A
8921 plange Mima inteinsu.
E. HODO§, Poo. Pop., p. 42,
Banat. ANTE. CORONA, paroh, c.
Copt-du, Banat.
A fi amirit, trist.
8922 BäscI acätal tu inimä.2)

L COYAN, prof. c. Fieri, Albania.
Sunt MA° sup6rat.
I) &I:MT deschislT mima, o sti'l glisesd tntluntru.

2) BlstT (coj6ce --= toison) negre am prim; la inimit.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU IV 45
8923 Mi si saträ inima.1)

G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
Cfind unul s'a rèsbunat.
A
8924 A 's1 sära inima.
E. I. PATBactu, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
A se bucura §1 el. A se adaogit, la No. 3606.
6.
8925 A rasa cu puxnnii la inima.
APR. CORCEA, parch, C. Coetefu,
Banat.
In durere mare, in jale, In intristare.
a
8926 I s'a fAcut inima cremene.
V. A. FoREscu, c. Dorna,j. Su-
crava.
De multe supèrtirl, se Impietresce Mima omulul, de nu
mal 'Ate plange.
6.
8927 Iniunä de putregalu.
TEODORESCU-KIRILEANU, hit). C.
Broten, j. Sucfava.
Adicä necajita, suferinda.
LIM BA
8928 *Limba n'ari Ose. 2)
G. ZUCA, C. Culotta, Albania.
Linaba (See n'are, 688' freindze.

I..I0NEsCII, prof. c. Nevéeta, Ma.
cedonia.
Mi s'a sitturat mima.

Limba n'are 6se.
Limba 6se n'are, ose frAnge.
www.dacoromanica.ro
46 PROVERBELE RONANII.OR
Limba 6se n'are, ma 6se- frandze. 1)

I. COYAN, prof. c. Abaci, Epir.
*A
8929 Limba sparge capul i cetätile.
V. SALA, dasc. c. Vase* coma
Bihor, Ungaria.
8930 Limba dulce, dos viclén.

c. Tisa, Ungaria.
Om fatarnic.
8931 Cu limba te linge, i Cu gandu te Impinge.

GR. ALEXANDRESOU, magistr., j.
Putna.
Acela§ Inteles ca la No. precedent.
*A
8932 Fil domn peste limba ta.
V. SALA, dase. c. Vasco*, comit
Bihor, Ungaria.
Nu vorbi peste mèsurit gi ce nu trebue.
*
8933 Limba lung& 11 face grétä.
V. SALA, dam C. Eerie; comit.
Ungaria, Bihor.
Pentru cel flecar.
*A
8934 Limba scapä 'n gurä
Spatele rémane la mésurä.
SimuLEscu, c. Mihalent comit.
Zarand, Transilvania.
Pedépsa celuI flecar.
Limba 6se n'are, (dar) 6se frAnge.
www.dacoromanica.ro
SIIPLRYFINT LA CAPITOLU iv 47
,A
8935 Taci limbi ci nu te &n'e capul
V. SALA, clase. C. %m'U, co-
Acela§ In-teles ca la No. 3681. Veçli §i No. 3681.
.6,
8936 Il tae limba ca fòrfecile.
GR. ALEICANDRESCII, magistr. j.
Putna.
L
8937 Limba tocmesce, limba stricä.
V. SALA, dasc. C. Sohodol, co-
Acelag inteles ca No. 3688.
8938 Limba supttri.1)
GR. TOOILESCII, II, p. 628.
Se o¡lice Grecilor. A se adaogh, la No. 3730.
A
8939 A avé perl pe limbä.
AVE. CORCEA, paroh, c. Cofte'lu,
Banat.
L\
El cresce per`i, pe limbii.
HocloTA, c. Seligtea, comit. Si-
biii, Transilvania.
8940 -Mi scbsi peri su limbä.2)

M'a fánut s6;m1 pierd ráladarea; m'a supiárat mult, m'a
adus la disperare.
*
8941 MI scòse perI pri limba.3)
G. ZIICA, C. Samarina, Epir.
Limbli subOre
Mi-a scos perY sub limbli.
5) IrrtY sc6se perl pe limbK.
www.dacoromanica.ro
48 PROVERBELR ROMINILOR

A
8942 Nu l'am tras ell de limba.
C. TconoREsou, Cnv. C. Pun-
gesei, j. Vargulu.
A spus el singur, ne silit de nimeni. A se adaogit la
No. 3728.
*A
8943 Udatura,
Limbi 'n gura.
E. I. PATEICkr, 'CM. C. StriElii,
j, Covurluiu.
Adicä nimic.
A
8944 I se usuca §1 limba din gura.
GAVE. °RIVE, prof. C. Zorleni,
j. Tutova.
AdicA de sete.
*A
8945 A plecat Cu limba 'n gura.
AVE. COROBA, paroh, C. Co8tetu,
Banat.
Adicrt uguratic.
A
8946 S'a prins de limbä.
GR. ALEXANDRESOII, magistr.j.
Putna.
MANA
A
8947 Da din main' sä nu te Inneci.
P. GIEBOVICEAN17, profesor,
VII, &di. Intulf.
A se adaogò. la No. 3743.
8948 Mina manli ta s-ded §-gura.')
I. Coy, prof. c. Corifa, Al-
bania.
MuscitirinTne1e i picr6rele, ca s dar gurit.
www.dacoromanica.ro
dUPLEMIENT 7,,A OAPITOLU IV 49
Daca muncim avem ce mtmca.

-
8949 Iu sun multi man', lucurlu custa.')
GR. TOCILESOTI, II, p. 551.
Acela nteles ca la No. 3746.
*L
8950 Alduite mani mute, afurisite guri multe.
ITTL. GROF§OREANU, &marl, C.
Gula, comit. Arad, Ungaria.
*
Multi mäni su n vluisiti.2)
I. COYAN, profesor, C. Corita,
Albania.
*
.Multe mäni avlughisite.3)
I. IoNEsar, C. Nevésta, Mace-
donia.
Multe m1nI adunA, multe gurI risipesc averea. A se
apropIa de No. 3746. Acelag Inteles ca la No. 8868 din
acest capitol.
*
8951 Omul de treba nu l'ese cu mana gola din
casa.
A. PANN, II, p. 81. V. SALA,
dasc. c. Vascoii, comit. Bihor, Un.
°aria.
*
8952 Mana 'liana la, §'aminditguele fata. 4)
I. IoNzscu, c. Nevésta, Mace-
donia.
A se adtiogh. la No. 3752.
*
8953 A dat cu o mana §i Va faIet pe cee-l-alti.
GR. ALEXANDREBOU, magistr. j.
Plana.
2) Unde sunt mAnT multe, si lucrul merge Tute.

2) Multe rule sunt bine cuvIntate.
2) Multe mAnT sunt bine cuvintate.
4) Willa mAnl spalit, s'amtndou6 fa.
www.dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINILOR
Pentru cel nedarnic.

*
8954 Da cu o mamá, ca sä lee cu &Su&
V. SALA, daec. C. Lelescr, comit.
Ungarict.
8955 Mana a ta, muma a fa. 1)
GR. TOCILESOII, II, p. 549.
Ea te hemesce.
8956 Nu s-tòrna cu mana gdila a-casa.2)
E muncitor, harnic.
*
8957 Mana care da nu se muscä.
V. Fousscu, c. Dorna, j. Su-
dara.
recunosc6tor.
8958 L-ps5rta ma-sa di mana.3)
TOCILESOU, rr, p. 548.
Adicit e prost.
8959 Vil tu mana nu'i min9Iuna. 4)

C. IoNEsou, c. Nevéeta, Mace-
donia.
8960 Mana stanga, mana curluI.
*
8961 Ce are In mana are si 'n gura,
C. TEODORESOIT, nv. c. Dógele,
j. Vasluiu.
Peutru omul bun.
') Mina a ta, muma a ta.

2) Nu se 'ntárce cu mina 011 a-casi.
3 ti duce ma-sa de mini.
4 Cel n mân nu'Y
www.dacoromanica.ro
SLIPLEMENT LA CAPITOLU ly ,51
A
8962 Cu mana 'n cap si Cu °chi. 'n sat.
AVR. CORCEA, paroh, c Cofiefu,
Banat.
Lene § §i a§tépta de la altif.
8963 Niel cu mana nu te am pus, nicI cu mana
nu te iea'n.
Adeverul, Oct. 1902.
°and nu vrem s6, scim nimic de ce-va.
8964 Lung In mana, scurt In \Tina.
V. SIMIGANOSCHI, prof. c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Pentru omul Indemanatic la furat.
8965 f1-agudésci mana.')
4 GR. TOCILESCU, II, p. 548.
Indemlnatic la feral.
A
8966 Nu Iasi mana ce'I véd ochiI.
Im. GBQFpREANU, &meal, C.
Gula, emit. _Arad, Ungaria.
A
Ce ochiI ved, mäna nu lase i .
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Fur& tot ce vede.
A
8967 Tdte II se prind de mana.
AVR. CORCEA, par.* e Coftfiu,
Banat.
*
8968 A'I fi mana unsa Cu terpetin.
G. Puma% inst. C. Siatina,
j. Olt.
Are mitna lungA.
1) Lovescef mina.
www.dacoromanica.ro
52 PROVERBELE BOMIELLOE
A
8969 Mina omulu.1 tot aft-6 el trage.
V. SALA, C. Sediste, comit. Bi-
hor, Ungaria.
Pentru 6menil egoi§t1:
*A
8970 A incape pe mina rea.
C. TRODOEESCII, inv. C. Cursesci,
j. Vaslulu.
Pentru un animal bun saü un lucru de pret, etc.
A
8971 Il tae de la mina.
E. 1. PATRICIIT., (ny. C. Smulft,
j. Covurlutu.
if e fArit vole.
A
8972 A sta cu manele In §oldurl.
GAVE. ONmort, prof. c. Creingu,
j. Tutova.
A se ad6.ogh la No. 3812.
*
8973 S'a legat de manI §1 de picere.
GR. ALEXANDEREICTU, =flier. j.
Fuina.
8974 L-tricu pri sun man& i)
Ga. TOCILESCIT, II, p. 552.
L'a umilit.
A
8975 I-a stat pe manä.
JUL. GERM:MEAN% profesor, C.
Gatga, comit. Arad, Ungaria.
A depinde de el. A se ad.aogit la No. 3843.
A
8976 Parica 1-a luat cu mana.
GAVR. ONINR, prqf. C. Avra-
mesc't, j. Tutova.
1) L'a trecut pe sub mftnii.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPIT0L17 Tv 63

A
8977 A da mana Cu el.
SPERANTA, prof. &. Norm.
ClT.
prinde. A se adaoga acest fateles ca la No. 3860.
MASE
A
8978 La masaua care te dore, te lovesce limba
mal des.
c. Toplifa-Bom , Ungaria.
*
8979 ti crapa mäsaua In gura.
TEODORESOLI-KIRILEANtt, kV. C.
Broten, j. Suceava.
*
II scaperd tneisaua In gurei.
GAVR. ON1QOR, prof. c. Zorlent,
j. Tutova.
De snpèrars, de mare nevoe.
MAT
8980 Amar la mate,
Dr. EL. CRISTEA, &OIL, p. 9, c.
Sinergig, Ungaria.
*A
8981 0 tine ca gala matul In plisc.
C. TEODORESCO, (ny. c. Lipova,
Vaslu1u.
Adicii, vorba.
A SE MIMI
.A
8982 A se mätui.
Avx. CORCEA,paroh, c. Mércina,
Banat.
A se subtia, a slabi r6t dup5, bola.
www.dacoromanica.ro
MÉDUVA
8983 Nu-ari mkluA tu cocA.)
GB: TOCILESCII, II, p. 646.
...4.dica e prost.
Coca = cap, cuvint albanez.
MO5
*A
8984 Aflá mosI pre grosI.
AVE. CORCEA, paroh, C. Co?tetu,
Banat.
Nu e multumit cu nimio. Cauta pricina de c6rtit, ocara;
cauta a asupri, a nedreptati. Veçb: i No. 3916.
A afla are aci intelesul de: a% cauta.
MUTERE
*
8985 Mulerea e dracu, numaI còrnele 'I lipsesc.
P. GAnnoviczArm, profesor, Cl.
VIII, Semin. Buc.
8986 Muriarea i ma drac si di drac. 2)
GR. TOCILEBOU, II, p. 661.

*
8987 Iérna grea, muIerea rea,
N'adunA nicI o surcea.
O sA plec la tlrg cu ea,
SA 'feat' parale pe ea,
SA daü bir si hangara.
P. GIRBOVICEAND, profesor, Cl.
vn, Semin. Buc.
Pentru mulerea cea rea.
I) Nu are m&luvit In cap.

2) MuYerea e maY drac # de cilt dracul.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOL° IV 55
8988 Mularea are cusitälungi §-minte scurti.1)

I. IoNzscu, c. Nevésta, Mace-
donia.
*A
8989 Muerea bärbatà, d'abia infra in rtsboiu
§i se Incurcä itele.
P GIRBOVICRAN17, prof. c. Po-
enarif, j. Gorj.
Pentru femea lenegh.
8990 Mulérea i ca s'aperä.2)

G. DMA, c. Duran°, Albania.
Acelag tateles ca la No. 8986 din acest capitol.
8991 Muerea e un vas slab: din nimica se ne-
ckjesce, §1 cu nimica se ImblanOesce.
I. TZINTZII, ing. j.
8992 MTarea cari nu va s-frimintä, tut& dzua

'ngérne. 3)
I. COYAN, profesor C. Perivoli.
Epir.
Mug& ea 0, nu va s'fdrmintd tutcl dziva

nvérne. 4)
G. DMA, C. Fieri, Albania.
A celag inteles ca la No. 3949.

8993 Muliarea pisti n'ari. 5)
GR. TOCILESCII, IT, p. 560.
MuTerea are cosit/ luned í minte scurtii.

MuYerea e ca sit feréscit (DumneOeti).
& Mulerea care nu vré s frIminte, t6 4i= cerne.
2) Murerea credintl n'are.
68961 e
www.dacoromanica.ro
66 PROVERBELE BOMINILOR
8994 Fudzi di muliére ca di puscri(ä). 1)

G. &ICA, c. Culona, Albania.
*A
8995 Atunci are muerea drept, cAnd vin porcii
de la cAmp.
1UL. GROF§OREANII, profesor, C.
Galia, cornit. Arad, Ungaria.
Adica nicl odat&; doar póte n6ptea.
8996 MAI lafiete, b'aetele,
Nu lua de la muIere.
Adever (ziar), Oct. 1902.
A
8997 Muerea e ca cosa; dach n'o batí nu as-
cult& (tae).
Dr. EL. nRISTEA, Prov., p. 164,
c. Codlea, Ungaria.
Acelag In-toles ca la No. 3337.
A
8998 Nimic maI schimbacios ca vremea si ca
muerile.
c. Codlea, Ungaria,
Nu te potI increde IntrInsa.
*A
8999 Par'c'a estl muiere.
TEODORESCIIKIBILEANU, inv. C.
Broten, j. Sucrava.
AratA stangacie, nepricepere, shibicIune.
MUSTATA
9000 Ndrédzi-ti mustätli. 2)
SA aI radaxe.
I) FugY de muYere ca de dumii.

') DregelY mustItile.
www.dacoromanica.ro
DIN NAINTE
9001 *Ar;Ica dinäinte, s'afli dinäpoi. 1)
I. IoNEscu, prof. C. Nevada,
Macedonia.
Fa bine ca sa ti se faca itie
*
9002 Cu naintea napoi.
TEODORESCUKIRILEANU, (nv. C.
Broten, j. Sucrava.
Cu dosu Inainte, de nevoe.
*,A
9003 T1r nainte, tir napoi.
GROF§OREANU, B. Comlog,
conzit. Torontal, Ungaria.
1° Se lice la jumatatea postuluI Pascilor.
2° Cand omul stricä ce a lucrat.
DIN NA POT
*A
9004 A.'1 lua dinapoI.
AVR. CORMA, paroh, c. Coftefu,
Banat.
A duce cu sila, faxa, voe.
N AS
*A
9005 Obrazulul färä nas II sta-réti.
V. SALA, dasc. C. Vaforz, comit.
Bihor, Ungaricz.
Pentru omul fArit omenie.
*A
9006 Unde te ducI?
Mé due dupä nas.
V. SALA, dasc. c. Vapoii, comit:
Bihor, Ungaria.
linde viéü, n'am sit dat socot(316,.
1) Arunca din nainte ca s afli din napot
www.dacoromanica.ro
* .6,
9007 Nu mirásé a nas de om, ci mirs5sé a
nas de boil. I
V. SALA, dasc. c. V aseoii, comit.

Bihor, Ungaria.
Nu e fapt de om ci de dobitoc.
*.6.
9008 Omul ca omul, nasul e ce e.
V. SALA, dam c. Vascoii, emit.
Bihor, Ungaria.
Omul p6te sA fie orl-cum, numaf BA OA omenie.
*.6.
9009 Daca n'ai nas, n'aI nimic.
V. SALA, dam c. Vaco, omit.
Bihar, Ungaria.
AdicA clacl nu al omenie.
*
9010 S-TI cacti narea, nu s-pléci s'o lia.i)
bania.
Pentru omul fudul.
*
9011 gi t-curä närle?
Di érna.
Ti soli). §-di véra.2)
I. IoNEscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
9012 Narea ö ari mari, ma nu ari hari.5)
GR. TOOILESCII, II, p. C68.
CAnd un parvenit, vré BA faca pe boerul, gi. BA cun6sce.

*
9013 A Intörce nasu.
V. SALA, da8C. C. Vasearc, cotnit.
Bihor, Ungaria.
SI I cull nasul, nu se pléca sal Tea.
Ce '11 curge nasul? De Yérna. Te sciti si de (asta) vara.
") Nasul il are mare, dar nu are graft.
www.dacoromanica.ro
8IIPLEMENT LA CAPITOL17 IV 59
A nu vroi sg. vadl. A se adaogii la No. 4081.

A
9014 A'sI bel nasu pentru cine-va.
V. SALA. dasc. C. Vaco*, comit.
Bihor, Ungaria.
A
A'§i ingroqa nasu pentru cineva.
V. SALA, dasc. c. Mott, comit.
Bihor, Ungaria.
S'a pus pentru cine-va, gi. a pAtif o.
A
9015 Ari rupe nasul.
C. TEODORES017, inv. C. Lipova,
j. Vaelutu.
Al Infrina.
A
9016 i-a frant (rupt, plecat, muiat, culcat)
nasu.
V. SALA, dasc. C. Vagcoit, cornil.
Bihor, Ungaria.
Adic5, a pAit'o. A se adaogit la No. 4083.
*
9017 Ei-u dide§I cu narea, di TI-u fficesi avla-
chit' 1)
F. G. BALAmAca, c. Gheorghea,
Macedonia.
and unul se laud& cg. a &Cat o ispravA, mare 0, de
fapt, nu a facut nimic.
A
9018 A dat Cu nasu de belea.
V. SALA, daze. c. 'Pawn', co-
Adica a phtit'o.
A
9019 A trage pe sub nas.
ST. ST. TIITESCU, inv. c. Catanele
j. Dolj.
A bé bine. A. se adaogb, la No. 4082.
1) 1-aT dat cu nasu de-T filcus't sant.
www.dacoromanica.ro
60 PROVERBELE ROMANILOB
*
9020 Îi sere sub nas.
IIIL. GROF§OREANII, profesor, a
Celul ce se supèra pentru nimic.
9021 Li-afumä närle.9

G. DMA, C. Cavaia, Albania.
I-a stricat pofta ; i-a dat sä intelégit cii nu mal trebue
sa se amestece, sä mat vi e, etc.
9022 Spindzura närli.2)
GR. TOCILBSCII, II, p. 567.
Adica e supiSrat.
*
9023 §ede cu nasul umflat.
E. I. PATRICIET, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Acelag Inteles ca la No. precedent. Ireçll gi No. 4113.
*A
9024 I s'a pus (I-a särit) In nas.
V. SALA, dasc. c.' Vapor comit
Bihor, Ungaria.
S'a supèrat.
*
9025 L'a luat de nas.
V. SALA, dasc. c.Vagcoii,comit.
Bihar, Ungaria.
L'a mustrat bine.
*A
9026 I s'a te§cat nasu.
V. SALA, dase. C. VafiC04, cornil.
Bihor, Ungaria.
A plitit'o.
1) 1-a afumat nasul.

I) A spinzurat nasul.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLTJ IV 61
A
9027 I-a tras nasu la rindea.
V. SALA, datle. c. Vascati, comit.
Bihar, Ungaria.
L'a Invétat omenie.
A
9028 Umblä cu nasu prin non l (pe departe).
V. SALA, dam c. Vascoil , comit.
Bihar, Ungaria.
E mindru. A se vedé No. 4119.
*A
9029 Umbra cu nasu pe la dracu.
V. SALA, dam c. Vascoil, comit.
Bihor, Ungaria.
A
Tine nasu pe la naTha.
V. SALA, da8C. C. Meta, comit.
Bihor, Ungaria.
MAndru, nu e de aproplat.
A
9030 I s'a uscat nasu.
V. SALA, dasc. c. Vasco14, comit.
Bihar, Ungaria.
Nu mai e copil.
*A
9031 A fi cu nasu ud.
V. SALA, dasc. c. Vasco% comit.
Bihor, Ungaria.
E copil.
.A
9032 A se sterge pe la nas.
AVR. CORCEA, paroh, C. CO08114,
Banat.
A dia, a'§1 pune pofta 'n cuIu.
.6.
9033 II e ru§ine pe la nas.
V. BALA, dasc. c. Vascart, comit
Bihor, Ungaria.
Ar face vre-o faptl rea, dar tot mal are omenie.
www.dacoromanica.ro
62 PROVERBELE ROM:AMMO R
A
9034 21 mfinancä nasu.
AVE. CORCEA, paroh, C. Cofteiu,
Banat.
11 akitépta, o neplacere.
A
9035 N'are nas.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coed%
Banal.
1° E ru§inos.
2° S'a stricat prietenia de odini6r4, §i numal IndrIts-
noses sg, arb, ce-va, sat. O. se intilnésa, cu cine-va.
L
9036 Are pele greisa pe nas.

IIIL. GROF§OREANU, profesor, C.
Gaifa, comit. Arad, Ungaria.
A
Gros la nas.
Dr. ELIE CRIBTEA, Prov., p.
140, c Sinersig, Ungaria.
Adia neru§inat.
A
9037 Are piele de cane pe nas.
Dr. EL. CRIBTRA, Prov., p. 12,
c. Bochia, Unqaria.
A
9038 Are nas subtire (ascutit).
V. SALA, dasc. C. 'Pipet, cornil.
Bihor, Ungaria.
. .
E sublire le nas.
AVE. CORCEA, paroh, c. CcIteht,
Banal.
1° Adic5, artagos.
2° Pré simtitor ; ru§inos.
A
9039 Un nas In cur.
TRODORESCU-KIRILEANU, (ny. c.
Broten, j. Suciava.
Torlal de ris. Adicä sil.'I dé cutare un nas In cur.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIT IV 63
A
9040 S'ascunde dupä nas.
V. SALA, dasc. c. Vaco, cornil.
Bihar, Ungaria.
Sub masca omeniel face fapte rele.
A
9041 A dat cu nasu 'n brand.
V. SALA, d,asc. c. Vapoil, cornil.
Bihor, Ungaria.
1° S'a ostenit.
20 A calicit.
A
9042 A cäqlut Cu nasu 'n tinä.
V. SALA, da8C. c. Varcd, coma.
Bihor, Ungaria.
i-a perdut omenia.
.6,
9043 AI da pe nas.
TICODORESC17-KIRILEANU, inv. C.
Broptent, j. Suclava.
A se satura de o trait, de o mä,ncare. Ve11. No. 4082.
A
9044 Are nas de domn.
V. SALA, dcutc. c. Vavoil, comit.
Bihor, Ungaria.
Se porta delicat.
A
9045 Are nas de tigan.
V. SALA, dasc. C. Va.200g, cornil
Bihor, Ungaria.
E obraznic ksi lipsit de rukiine.
A
9046 Are nas de vijlä.
V. SALA, da8C. C. Vafcorc, carat.
Bihor, Ungaria.
1° Afla VAG.
2° Pentru ceI earl merg nechernat1 la mese sat la pe-
treceri.
17/,j/ii = un fel de cane de vinat6re.
www.dacoromanica.ro
64 PROVERBELE R011iNILOR
*
9047 Are nas de porc.
Dr. EL. CRISTRA, Prov., p. 158,
c. Bran. Ungaria. V. SALA,
dasc. c. Vapoit, comit. Bihor, Un-
gana.
Se port& mojice sce.
*
9048 Are nas de vulpe.
V. SALA, dasc. c. Vapor, comit.
Bihor, Ungaria.
E viclén.
OBRAZ
a
9049 Obrazul gros,
Aducepantecelui folos.
C. TEODORESOLT, (ny. C. Lipova,
j. "Palau.
Cel gros de obraz, e adese-orl mal folosit.
9050 Cheresteaua obrazului, cinstea" omului.
Pentru omul cu obrazul subtire.
A
9051 dogorl obrazul.
TRODORESOU-KIRILEANU. inv C.
Brosteni, j. Suclava.
A'l ruina.
()CHM
*
9052 Vesti blrna din ochiul tèù, §i pe urinä
pe a celui-1-alt.
P. POPESCII, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
4
Cat% gozul in ochiul altu'ia.
V. SnaGANoscar, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL° 1V 65
*
9053 Mutré-mecu unlu, s-te mutresc Cu d61.1)
I. COYAN, profesor, C. Ianina,
Epir
*
Ilfutré-mi cu unlu, s-ti mutresc cu dorli. 2)
ILTE Gilicu, profesor, c. Basa,
Epir.
*
Mutré-me cu un ocriu, s-ti mutresc cu doiri. 3)
I. IONESCU, prof. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
9054 Oa apu§1 §1 cur apres. 4)
GR. TOCILESCU, II, p. 587
Pentam eel smeritI, prefdc4.

*
9055 Nu vidzul di ocTi, vaï ved di dzene. ?) 5)
I. COA, profesor, C. Cavala,
Albania.
.n.
9056 Ce irk' ochii, crede iMma.
CALM IORDACHL j. Arr.?.
Ceea ce se vede e maI cert.

A
9057 Ochii sperle, manile bucurä.
D-ra ECAT. *L5MAN, inv. c. Adam,
j. Tutova.
.n,
9058 Ochii rari se dita.
GAPS. ONI§OR, prof. C. Avra-
mesa, j. Tutova.
1) & 2) Privesce mg cu unul, sit te privesc cu doT.

8) Privesce rag cu un ochTu, A. te privesc cu doT.
OchT plecatT §i cur aprins.
Nu v6sluT cu ochiT, voTu vedé cu genele ?
www.dacoromanica.ro
66 PROVERBELE ROXINILOR
*
Ocli ve nu s-ved, agonla se-agarqesc.1)
CoYAN,prof. c. Ianina, Epir.
9059 A facut ochil cat al de boa.

G. TOMESOU, inv. c. Broscari,
j. Mehedinf
Arat& §i mirarea. A se adaogh la No. 4210 & 4283.
* C.
9060 S-nu ti curärn di ndrocli 2)
G. ZUCA, c. Durazzo, Albania.
Cánd vedem c. cine-va se uItA cu jind la ce mfinam
sat. facem.
Când un om se ulta cu jind la ce-va se dice cii, : façe
ndrocli, face In ochI §1 de aceea trebue curAti.t.
*L
9061 Reman! strImband din ochi.
V. SALA, clazc. c. "Pavo*, comit.
Bihor, Ungaria.
and nu af facut ce-va la vreme.
9062 I-a:dat peste ochiu lucruluI
GR. JIPESCU, Lumina, I, p. 263.
A lucrat iute §i prost.
9063 Mi si-fegira ocri bacare.3)

G. aro:a, c. &marina, Epir.
A§teptfind pre cine-va §i tot nitAndu-m6 ca 85:1 zares°
venind.
A
9064 Grijesce ca ochii din cap.
c. Toplita-Rom., Ungaria.
') Ochif ce nu se v&I curInd se uTt5.

3) Sit nu te curiltim de In ocht
3) Mi s'al flicut °chef artunK.
www.dacoromanica.ro
RUPLEMENT LA OAPITOLU rir 67

9065 L'a legat la ochi.
h-ligei oali.1)
GR. TOCILESCU, 11, p. 585.
A
9066 Par'ci '§1 di din ochl.
GR. Tom,Esau, I, p. 1193, j.
Prahova.
Despre cel nedarnic.
A
9067 Are ochi de §erpe.
I. Pu§0AR1u, c. P. Merului, co-
mit. Fclgetragi, Transilvania.
9068 A'I albi ochil.
A
9069 A face ochl.
A. GoRovEI, j. Suorava.
10 Pentru omul de rind care s'a ridicat.
20 Pentru un same care s'a imboghtit.
A se adaogà aceste intelesuri la cele de la No. 4302.
9070 fi glòci ocriul. 2)
E de§tept, istet. A se adaogh la No. 4223.

A
9071 I-a aiat dintre ochi.
c. Gurariulul, Ungaria.
IT legl ochiY.
IY j6cii ochYul.
www.dacoromanica.ro
68 PROVERBELR ROMANTLOR
OM
*A
9072 Omul li mal tare ca fierul; ca din fler
poti rupe, dar din om ba.
AVE. CORONA, paroh, c. Cogefu,
Banat.
Când vin supèrArile peste 6meni.
*A
9073 Omul este tare ca fierul §i slab ca oul.
A. GoRove, c. Selifte,j.Sucrava.
*
Omlu éste ma slab di ghilie f-ma sandios di
ciliche. 1)
O. Imuscu, (nm. c. Nevada, Ma-
cedonia.
Adeseori rabdit multe de te mili cum, §i din nimio se
Verde dile °data.
9074 Chiatra crépä §-omlu nu crépä. 2)
R. TOCTLESCH, Ir, p. 699.
Acela§ inteles ca la No 9072 din acest capitol.
*
9075 Du-te cu un om s-te-adarà om. 3)
I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
VeI fi ca aceda In societatea caror t'Ilesa
*
9076 Cathe om cu huiaTi. 4)
1. COYAN, prof. c. Abda, Epir.
Trebue sa iel pe fie-care om a§a cum e.
*A
9077 Om sfant nu se pdite.
ANFITA GHILT, C. Hicoresci, j.
Tecuctu.
Acela§ inteles ca la No. 4344 b.
Omul e maY slab de cat cristalul si m-tY Atinas de cit olelul.
Pratra crapl si omul nu crapl.
!Me cu un om sI te facY om.
Fie-care om cu caracterul luY.
www.dacoromanica.ro
SuPr.vmuNT LA CAPITOLIT 1V 69
9078 Omlu nu'I lilice s-lu arn Iurzesci. 1)

T. IONESCIT, prof. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
De odat6. nu se pricepe ce gfindesce o pers6nii.
*A
9079 Om la om trage nädejde (nedejde).
V. SALA, dasc. c. Vaco*,
Bihor, Ungaria.
Acelag biteles ca la No. 4346.
*A
9080 Ce face omul nu desface niel dracul.
P. GARBovICEANtr, prof. Benzin
Cl. VI.
*,A
9081 Omul il om, §i 'I numaI om.
GR. POIENARIT, ing. C. .Rassa, j.

*A
9082 Omului doar cárne 'I lipsesce.
I. POPESCIT, (ny. c. Dobrent, j.
Ilfov.
Acelag inteles ca la No. 3330, Salsa pentru barb*

*A
9083 Om In doI perI.
C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vaslutu.
Nid tînr, nicI lAtrAn.
A
9084 Unde om nu se simte.
GR. TOCILESCIT, Poes. Pop., f, p.
569.
Ache& departe.
1) Omul nu'T flore sr1 mirog.
www.dacoromanica.ro
9085 Unde c5menii nu umbla.

G. Di. TEODORESCIT, Poes. Pop.,
p. 887.
Acela§ 1nteles ca la No. precedent.
OS
9086 oslu. i)
GR. TOCLLESCII, II, p. 595.
A fitcut fapte bune.
OU5OR
9087 Omlu gi n'are nod la garsiTeanu dä-lu a
draclui. 2)
G. &ICA, c. Berat, Albania.
Se crede c5, omul care nu are ourrul desvoltat, nu'l
alunec5, vorbele u§or, §i se gândesce Inainte de a vorbi.
Cef-l-altl vorbesc pre repede, Are a se gindi.
PALMA
*A
9088 Se duce cu palmele Ole la cur mòle.
TEODOBESOLT-KIRILEAND, itty. C.
Broten, j. Suelava.
Un om 815,bitnog, Lira putere.
A
9089 lea pèr din palm&
Dr. EL. CRIBTEA, Prov., p.113,
c. Gurariulia, Ungaria.
Adicit de unde nu'I.
9090 I-a tras prin palmä.

E. I. PATRICtU, inv. C. Srnu
j. Covurltau.
L'a In§elat.
I) I s'a sfintit osul.

2) Omul ce n'are (ram] luY Adam) ousor dI'l draculd.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL!). IV 71
PANTECE
*&
9091 Cu pantecele plin sari 0 ell ci al poftà
de vorbä.
TEODOILESCUI (IM a- LiP0Va,
j. "Paula.
Cel sarac catre cel bogat, când 11 invata ce sit faca,
*4.
9092 Are se ilicä pAntecele ca 'nebunit gura.
C. TE0D0RE8C11, itiV. C. Cursesci,
j. Vaslulu.
Pentru cel care mananca prea mult.
* ,6,
9093 MO plòce pri pantica.1)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
Adica e flamand.
*
9094 1;tli si anifiti pantica.2)
G. aroA, c. Georgia, Albania.
Anifitire =a se Wink, a'ig face pe deplin pofta de
ce-va.
Nu se intrebuintSza de cat in Albania.
9095 Cu pantica la sári. 8)
GR. TOCIELESCU, II, p. 610.
Adicit s4rao; flAmtbacl.
PARTE
9096 A pus mai mult de o parte.
ISPIRESCII, Bev, 1st, I, p.
232. HINTEscu, p. 157.
1) rune lespeg pe pilntece.

9 Mi s'a siturat pintecele.
9 Cu pintecele la sóre.
68961
www.dacoromanica.ro
PER
9097 Para §-perlu §-ari aumbrä.1)
GB. TOCILESOII, II, p. 603.
*
9098 Peri lundzi §-mintea scurta. 2)
I. COYAN, prof. c. Beam, Epir.
A se adaogit la No. 4 57.
*
9099 Tali-'t perlu, tra s-nu aungescI ambrea-
rife. 3)
G. ZIICA, C. Culona, Albania.
CAcI .t6tA lumea scie c5.: perul lung ri mintea seurtd.
* .6,
9100 I se vede perul prin caclulä.
ILLE HOCIOTI, c. Seli§te, cornil.
Sibit2, Transilvania.
A se aditogb, la No. 4461.
A
9101 De per, ca hainele 's scumpe.
c. Gurariului, Utujaria.
CAnd do! se 1ncaerit, ca sit rI1i de dingil.
*L
9102 Cand ml-o cresce per In calcaie.
D-na ZOE MnamEsou, inv. C.
Bropteni, j. Prahova.
Adicg, nicI odatA. Veç1.1 §i. No. 4462.
*A
9103 I-a luat pérul foc.
D-na Z. JIIVARA, c. Fedescr, j.
Tutova.
PAnti 0 p6ru1 are umbrK.

PerY lungY 0 mintea scurtd.
Tae-tY pèrul, ca sit nu semenY femeYeY.
www.dacoromanica.ro
A
9104 Uns pe pér si uscat la mate.
V. SALA, dasc. c. Vasco, emit.
Bihor, Ungaria.
Nu menknett gi se imbracl frumos.
9105 Perlu n-patru 1-fagi. 1)
*
9106 Disica perlu. 2)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Acelag Inteles ea la No. precedent.
*
9107 CAnd ti véci rn-si muta perlu.3)
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania.
1° Adica me super foe. ZTJCA.
2° A se Infiork.
Vq-1.1 gi No. 4472 & 4473.
9108 Per nu-Ti ttni. 4)
A fi ferte Moos. "V&A No. 4472.
&
9109 imi scòte perl rol, nu albI.
TEODORESCU-KIRILEARU, inv. C.
Broten, j. Suciava.
Me necejesee peste mesure. Veçil. No. 4476.
A
9110 A nu atinge (clinti) niel un pér.
TRODORRSOU-KIRILEANIT, tnv. C.
Broten, j. Suctava.
SA nu se atinga de nimic. Vqi No. 4477.
I) 136ru 'n patru '1 face.

2) Despict pErul.
4) CAnd te v6d mi se misct (ridicit) pgrul.
4) NicY Or nul sine.
www.dacoromanica.ro
74 PROVERBELE RO/LiNILOR
9111 Pèr nu-alas.1)

GR. Twuzscu, II, p. 603.
A did'. nimio.
9112 Per nu da di nAsu.2)

J. COYAN, prof. C. Fieri, 41-
bania.
AdicA mid un fir de ptr nu se prinde de halnele
Se çlice pentru 6menif f6rte curati.
9113 Pe'r pe pér.
c. Codlea, Ungaria.
Adiat: ochit pentru ochfu, dinte pentru dinte.
PICÏOR
*A
9114 Val de picibrele cari pen-fa cap nebun.
c. Toplifa-Rom., Ungaria. IL.
HocfoTA, c. Belisle, emit.
Ungaria., I. Bola:AA, a. Cribalma,
comit. Tirnava-Mare, Transilvania.
Acelag fnteles ca la No. 2848.
9115 Te baga prl eior di lemn.

I. COYAN, prof. C. Elbasan, Al-
banta.
Te nenorocesce.
*A
9116 A pune picor peste picior.
TEODORESOU-KTRITMANII, 629.). C.
Broptent, j. Sudava.
Arab, fudulia sat. nepAsarea.
*A
9117 Mal e la picior.
E. I. PATRICK!, (ny. C. StriU/0,
j. Covurluiu.
P6r nu las.
Pgr nu dit de rlinsu.
Te pune pe picTor de lemn.
www.dacoromanica.ro
SUPLENENT LA CAPITOLIT IV 75
Mal stal cu pofta Ball cu planul.

*A
9118 A pune In picfóre.
AVR. COROZA, parok, c. Co?telu,
Banat.
Adica a pagubi, a saraci pre cine.va.
*.n.
9119 Pe propriele sale picldire.
AVE. CORCEA, paroh, C. Co?telu,
Banat.
Far& ajutor strain.
*A
9120 E In pick5re la totI.
U. TEODORESCIT, inv. c. Pungesci,
j. Vaslufu.
Indatoritor.
A
9121 E In picfòre la tòte.
GR. ALEXANDRE:301T, tnagi.8tr. J.
Putna.
*
9122 Tot In picii5re pia.
GAVR. ONIQOR, prof. C. Zorleni,
j. Tutova.
A se adaogh la No. 4518,
PrELE
A
9123 if crap& pfelea de a dracuiut eel.
TEODORESCIT-KIRILEAN17, inv. C.
Broten, j. Suolava.
Om par§iv de rèt; réti la iniints,
A
9124 Nurnai pelea lul scie.
C.. TE0150RESOII, i/W. c. Curiact,
j. Vattluiu.
www.dacoromanica.ro
76 PROVERBELE ROMAN1LOR
*A
9125 Nu'qI Incape In pele.
IIIL. GROnOREANU, inV. C. Galia,
*
9126 A sari din pide.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coster's,
Banat.
De bucurie saü de necaz mare.
9127 II trage pielea de pe el.

AVR. CORCEA, paroh, c. Coster's,
Banat.
II lea tot ce are, 11 sttrAcesce. A se adaogh la No. 4557.
9128 Le-a facut pe plele.
Bons. Gimlet, p. 63.
*4n.
9129 Ii manana pIelea.
AVR. COROEA, paroh, C. Coster's,
Banat.
PrEPT
9130 S-u déde pri chept.1)
G. DMA, c. Samarina, Epir.
S'a lovit cu mAnb. 'n pIept, çliand cit se va r6sbuna.
Pentru o ur6, nelmphcath, sete de rèsbunare.
PUMN
*A
9131 IeI cate unul
dal cu pumnul.
P. GIEBoviumtu, profesor, C.
Magna, j. Dolj.
1§T dete pe pTept.
www.dacoromanica.ro
SUPLENIENT LA OAPITOLU IV 77
9132 Bu§I pr.i trup csen, nu dor.1)

CoVAN, prof. c. Abela, Epir.
Si cum se mal durere streinet, sea fie de bine.
9133 Li mutA bu§lu; Ti spuse cs5t1u. 2)

COYAN, prof. c. Abela, Epir.
II fad ra.a, ti'l int6rce. Ce fact' gasesol.
9134 Ca pumniI In ochi a§a stä de bine.

V. SALA, dasc. c. Vaocd, cornit.
Bihor, Ungaria.
Se potrivesce rat ce-va.
9135 Baga-r1 bu§lu la näri ta s-tacA."3)

1. CoYAN,prof. c. Fieri Albania.
Silesce'l sit taca.
*
9136 RemAni bAt6nd In puma
V. SALA, dasc. c. Var.* co-
mit. Bihor, Uugaria.
Cand nu al facut ce-va la vreme.
RINZA.
9137 N-ari arindzA. 4)
GR. Toormsou, II, p. 428.
Om mlitdios, fara vointa.
*
9138 RinzA de a tat'sétl (su).
TEODORES011-1KIBILEANU, inv. C.
Broten, j. Suctava.
Indaratnicie mokitenita.
I) Pumni pe trup stritin nu dor.

(Unul) Y-a ridicat pumnul; (altul) i-a argtat cotul.
a) Pune'Y pumnu In nas ca sit tacit.
.) Nare
www.dacoromanica.ro
RINZOS
.L
9139 Tare'I rInzos.
TEonouicsau-KnurmAtru, env. c.
Brogteni, j. Suelava.
Ind6r6.tnic; nhting.
SPATA
*A
9140 Spata lauda fatl
M. MATEESOII, friV. C. Movilifa,
j. Putna.
SPATE
A
9141 Par'ci aruncà la spate (spinare).
ST. Tupsou, inv. C. Catande,
j. Dolj.
slab. A se adaogò, la No. 4606.
*A
9142 Par cä 'nil stä In spate.
C. TEODORESCII, inv. C. Owned,
j. Vadulu.
Pentru omul nesuferit. A se adaogit la No. 4620.
9143 Li-piti platarea. 9
Gs. TOCILESOU, IT, p. 612.
voinic, yrednic.
SPINARE
,L
9144 Le-a pus tbte la spinare.
D-na O. BALLY, c. Ceirlometneect,
j. Tutora.
Nu gi.-a facut inimg. rea de nimio.
') rf p6te spate.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLU IV 79
STOMAH
A
9145 A nu'l avé bine la stomah.
C. TEODOEEM inv. c. Dógele,
j. Vasluiu.
SUFLET
A
9146 Da-te suflete 'ntr'o parte, ca te 'nnec.
C. TEODORESCU, inv. c. Pungesci,
j. Vaslutu.
betivii.
9147 Suflit foc, suflit barbat,
Frati raiu s-maca cacat.1)
GR. Toormscu, 'II, p. 635.
Fata, duo, ce se manta, se lép6da de familia el.
A
9148 Vrel WO ark sufletul In palma?
Brostenl, j. Suclava.
Cana se cer doveql cart nu s6 pot da.
.!1
9149 Hid sufletul nu 'i-a e§it, §i prididesce Cu:
«Dumneyleil sa '1 lerte».
P. G1RBOVICEANU, profesor, Cl.
VIII, Senain. Buc.
9151) 4ia suflitlu cu bun.2)

G. Zu0A, C. Santarina, Epir.
ILtE Gmcu, prof. c. Abela, Epir.
Mal intalu petrece, mAnfinca bine, gi pe urmA I§I vede
de treburi.
Suflet foc, suflet blrbat, frate-meti sit mtkribwee cleat.

Is! Yea sufletul cu bine.
www.dacoromanica.ro
9151 suflitlu la g-urA. 1)

GR. Tom;Escu, II, p. 635.
M'a necajit r6t. ; m'a adu' s la disperare.
*
9152 Suflete, rupete!
Ava. CORCEA, paroh, c. Costeitt,
Banat.
Exprima mirarea de un lucru sentimental.
Ls.
9153 Are mutt suflet.
AVE. CORCEA,paroh, C. COfiteli4,
Banat.
Despre eel ce jura, strimb.
TAMPINA
9154 h s'or taiat tampinile.
AVE. CORCEA, paroh, C. Coftetu,
Banat.
De frica. Tampina = pulpa.
TITA
A
9155 Trebue sá maf sugä titä.
TEODORESCU-KIRILEANII, inv. C.
Brostent, j. Sudava.
E tot copil.
A
9156 'I-a luat tita din gurà.
V. SALA, dasc. C. VafiCOg, cornit.
Bihor, Ungaria.
Adica a pIerdut venitur1 pe care le aye& nemuncite,
UMBRA
9157 Nu cunásci cAt uTÍ tini aumbra.2)
GR. TOCILEBCII, II, p. 673.
MY-a adus salad la gura.
Nu cun6sce cat t ne umbra.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU iv 81
Nu '§1 cun6sce lungul nasului.

4.
9158 II numaï umbra de dinsul.
TEODORESCU-SIBILEANU, (ny. C.
Brogdeni, j. Suelava.
1° Mai mult mort.
2° Fórte slab la trup.
UMÉR
A
9159 Face din umerl.
c. Gurartului. Ungaria.
An,
9160 A luat de pe un umér §i a pus pe altul.
V. A. FORESCII, c. Dorna,j. Su-
ciava.
Nu s'a u§urat 1ntru nimio.
UNGHIE
9161 Ungri §-carni.1).
GR. ToCuzscu, II, p. 651.
A
9162 UngTia di carne nu s-disparte.2)
I. IONESCU, inv. C. Nevésta, Ma-
cedonia.
*An,
9163 NicI cat e negru sub unghle.
C. TEODORESCU, (ny. c. Lipova,
j. Vaguiu.
Adica de loc. A se adaogh la No. 4748.
1) UnghTe si carne.
5) Unghla de carne nu se desparte.
www.dacoromanica.ro
82 PROVERBELN RONINILOR
*A
9164 Te ustura la unghle.
E. I. PATRIOlu, inv. C. &map,
j. Occurlulu.
Te cost.1 mult necazuk.
1
9165 A luà in unghil pe cine-va.
TEODORESCU-KTRILRANU, i'nv. C.
Brofdeni, j. SucIava.
Al lua la bAtae.
L.
9166 10 pune unghla 'n gu9ä.
AVR. CORCEA, paroh, C. Copteita,
Banat.
A '§I da at& silinta pentru a isbuti la ce-va. Vqlt gi
No. 4746.
URECHTE
A
9167 Nu tot" cu urechile maxi sunt din vita
de magar..
V. A. FORESCU, C. Dorna, j. Su-
dam.
Pentru 6menl.
.n.
9168 Urechia n'o potl astupa.
V. SALA, dasc. C. Drdgdnescr,
comit. Bihar, Ungaria.
Mid am;lf ce-va fitrA, s6, fi vrut.
*
9169 L-acatari di urecn.1)
I. COYAN, prof. c. Elbasan, Al-
bania.
and un om en firea bunfi §i. linigtità,, se indrtieesce

de odatd.
I) L'ati prins de urechT.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA. OAPITOLIT IV sa
9170 Lu 'ncälecari pri urecri.)

I. ouyAN. prof. c. Elbasan, Al-
bania.
*A
9171 Sé cula pe ti:Ste urechile.
Ava. Corwak, paroh, c. Cogrtelu,
Banat.
FArti, niel o griA. Veçll No. 4756.
9172 Cand va-mi ved urecría. 2)

G. ZIICA, C. Durazzo, Albania.
Niel odat5,. A se adaogh la No. 4761.
A
9173 I s'a Intins urechile.
Dr. EL. CBISTEA, Prov., p. 115,
c. Toplifa-Botn. Ungaria.
Adica de Mine. A se adaogit la No. 4772.
9174 Parcä are bumbac In urechl.

TEODORESOIPEIBILBANUt (nm. C.
Broten, j. lifov.
9175 Nu duce la urechi.

GR. ALEXANDRESCII, magier. j.
Putna.
A se adaogb. la No. 4788.
*A
9176 Pe o urechie.
Aya. CORCHA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Cel ce are o idee, un gb.nd, un plan gregit gi tine eu
tarie la el sè Oice cii, '1 pe o ureche ori pe o parte.
3) L'al Incillecat pe urecht

2) Citad 112A voTu vedea urechYa.
www.dacoromanica.ro
84 PROVERBELE ROMINTLOR
* ,n,
9177 A luat tern& cu urechl.
G-AVR. ONI§OR, prof. c. Zorlent,
j. Tutova.
A capatat minte.
*A
9178 I s'a She'dlslit urechile.
GAVE. ONI§OR, prof. c. Avra-
tnesci, j. Tutova,
\TINA
* .n.
9179 ti s'ail (s'or) faIat \Thine.
AVE. COROEA, paroh, c. Cofitelu,
Banat.
De frica.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
A ALERGA.
*A
9180 Alergi (cine alérgi) mult,
Mariana (märianca) unt.
T. GlitBOVICEANU, prof. VII,
Sc. Nortn. Buc.
Pentru ceI muneitorl §i. humid.
AN
9181 LI-ari ari-li su cficiulä. 1)
GR. TOOILESOII, II, p. 423.
II aseunde virsta.
A ARDE
&
9182 Nu mi-ar fi necaz sä mé fi ars o zamä
de pase!, dar m'a ars un bors.
c. Ida-Mare, Ungaria.
*A
Cdnd te-ar arde o Mud mal grasa, nu 'fi-ar
parea rert, dar cad te arde a awl de
scold' !
P. GARBOVIORAN17, prof. Cl. VII,
Sc. Invel. Buc.
Acelati inteles ea la No. 4847.
1) Are anT sub acTull.
www.dacoromanica.ro
&
9183 Pe cine l'a ars päsatul, suflä §i In apfi rece.
V. SALA, clam c. Vaco*, comit.
Bator, Ungaria.
A
9184 Cine se arde de ferbinte, sufli §i In rece.
G. ALICRANDRESCII, magistr. j.
Putna.
A ARDICA
A
9185 Ardic4 lucrul in sus
Care nu e de el pus.
A. PANN, II, p. 31.
A ATINGE
.n,
9186 Nu'l atinge unde '1 d6re.
C. Tsonowscu, inv. C. Curanci,
j. -Paul%
A se apropia de No. 4862.
A AUDI
*A
9187 Au;11 cum cresce iérba.
Toplita-Rom. Ungaria.
Adia o lini§te, Were adincii.
BALAN
*A
9188 Omul care e balan, nu pare a fi sigan.
-G. MIHALAcm, C. $cncireact, j.
Tutova.
In batjocura tiganilor, sait celor eu palia néga.
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA CAPITOLII y 87
BALE
*
9189 Li cad balile.1)
G. ZIICA, c. Cavaia, Albania.
Poftesce gi el &And vede pe altul mttncând. A se adaoga
la No. 4879.
BALOS
*
9190 Nu I dzi balos, ta s-nu ti dzica micsos.2)
J. COYAN, prof. c. Durazzo,
Albania.
0 fad, ti se face.
A BESI
* .n,
9191 Acela care spune ca s'o be§it altul, acela'i
cu pricina.
TEODORESCIIKIRICLEANII, inv. C.
Brottieni, j. Suceava.
Cel vinovat vr6 sg, iee Inainte, pe ce1 l-altl, Cu vorba.
BESINA
*
9192 Cu bi§inI nu s-aru§esc 6116.9
G. DMA, c. Elbetean, Albania.
Cu vorbe nu fad negustorie, ci ca pantie. A se ad5,ogb.
la No. 4886.
9193 Mai multe din cur be§inI
De cat la tabaci me§ini.
Pentru cel fricos. A se adaoga acest inteles la No. 4887.
BÉTRAN
*&
9194 Nu cere bétranulul 134, nici babel carja.
G. EULDumsurr, (ny. c. Pietro-
Ofa, j. falomifa.
IT cad balele.
Nul di bEos, ca sit nu-tY dick' mucos.
8) Cu besint nu se rosesc ou6.
68961 8
www.dacoromanica.ro
88 PROVERBELE BOMANILOR
Acelag bateles ca la No. 4902.

*
9195 La omul bètran cucul nu'I canta.
V. SALA, dasc. c. Pacdlesci, co-
ma Ungaria.
Nu are noroc, nimio nu'l merge bine.
*
9196 BétranuluI II trebue puf tineri ca sa rc5di.
G-AVE. ONI§OR, prof. C. Celda,
j. Tutova.
Adia fete tinere.
9197 Ausii vor pAni
GR. TomEscu, 11, p. 432.
Acola Inteles ca la No. precedent.
9198 La omul bétrAn sa nu'l mutl cuvIntul.

Gura-rfului, Ungaria.
9199 Auslu ca s-nu sciIbi multe, are tricuti

multe. 2)
J. COYAN, prof. c. Corita, Albania.
Are experientà, cg,c1" a trecut prin multe. VE41 No, 4895.
9200 Paplu vecilu mai multe scie, di figIor

cu mintea gé-asbòrä. 3)
GR. TOCILESCIT, II, p. 598.

9201 Aus, au§ ca Dumnidzai.4)
GR. Tocumou, II, p. 431.
Adicg, f6rte bgtrân.
BgtrAniY vor pAne m6le.

BetrAnul daca nu va fi av8nd invWturti multe, a trecut prin multe.
Mosu bkriln maY multe scie de cat copil cu minte ce sbérit (ne-aseylatA).
4 BdtrAn 136tritn, ca Dumnesled.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLTJ y 89
BÉTRANA
9202 Firea-te di nu5§e.i)
G. ZUCA, e. Culona, Albania.
CAcI sunt reutAcIdse §i fac ret, salí te luya», sà
facI red.
9203 Flòrta-ti ghine Cu mò§ile, ca-ti fac ar'ét

§-cu perri-tI din cap. 2)
G. ZUCA, C. Derat, Albania.
SA, ne ferim de femeile betrâne.
CAnd o betrAná vrea sa blesteme pe cine-va, ca sit
na6rA saù sá, sufere, dinsa iea o nula de corn, basa, fArá
nodurI sat, daca are nodurl, trebue sit fie cht se pite de
miel. Iese ca totul despuiatA In curte, aruncA zahAr peste
casá, §i dupa, acesta se duce in mijlocul albiel unuI rit,
unde bá,tênd cu varga pe pAmInt sat. nisip, §i flue-
rAnd strigA : VenitI, veniI, spirite rele». Dracil se aratá,
§1 alisa le spune sit mérgg, sA lea ce-va de la omul ce
vroesce sA-1 vrajescA. BetrAna le lea de obiceIu 3 peri
din virful capulul, sat cAte-va buca,tele din unghiile luI,
§i daca vrea ca omul sA mora, n'are de en s5, le arl1A;
ori dacA vrea sá-1 facit sit sufere, atuncI le pune sub
pragul sat la strea§ina casel aceluI om. and vrea
scape din suferinte pe omul bolnav, atuncI betrAna trò-
mite o femee 6re-care la el §i II spune : aSult reu ti s'a
fAcut ca b6la asta, cine §cie ce spirit Mil., a§a a vroit ca
sá, suferI ; ori-cum s'a flcut InsA, mie mi s'a spus sera
trecutá, In vis, ca sA viu sA-t1 spuit, cá, In catare parte
sunt ni§ce semne de ale tale; sA le ieI §i sa le a.rd.l orI
sa-le aruncl unde-va unde nu se mal pot gAsi, insá,
le ief cu Insu§f mama ta. ast-fel scapA sermanul. Acesta
credint5, e f6rte respAnditA la AromAnI.
BRTRANETE
9204 La bétranete se simte cine nu s'a crutat
la tinerete.
V. A. FortEsou, e. Dorna, j. Su-
clava.
Feresce-te de b6trine.
Pártl-te bine cu b6trAnele, cit'tT fac ré Ì cu perit di capul
www.dacoromanica.ro
Acela§ Intoles ca la No. 6120.

A
9205 Bétranetele 41 fac rls de om.
TEODORESCU-KLRILEANII, 'inv. C.
Schineni, j. Tutova.
CM t6te facultatile omuluf scad la b6trfinete.
A
9206 Trec (pee, trec noptile, §1 vin bétranetele.
AVE. CORCEA, parch, c. Co?telu,
Banat.
Arata, nestatornicia lucrurilor gi scurtimea vietif.
.n.
9207 DétrAnete haine grele,
Nu poti scäpa de ele.
V. A. FORESCII, c. Stdnif6ra, j.
Suciava.
Scadere neap6rata.
BLENDA
*
9208 A da blende.
I. BINESCII, C. Boman, j. Roman.
A date brâncl, a Impinge; a bate.
BOLA
.n.
9209 a5le sä fie, cä doctor' sunt de ajuns.
C. TEODORESCIT, inv. C. Plaigefiti,
j. Vasluiu.
Acelag Inteles ca la No. 4927_
L
9210 Ori-ce NM& are léc.

ST. ST. TIITESOU, inv. C. Cata-
nele, j. Dolj.
A se adaogà, la No. 4947.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAP ITOLU v 91
*
9211 Niptérea (nipiltérea) intra cu saclu, s-ése
cu drarnea.,)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
.6,
9212 'Miele far de durere sunt numaI nisce
belele.
GR. MIHALACTIE, C. 6endresci,
j. Tutova.
Nu sunt primejdiáse.
.n.
9213 11 baga 'n MM.
AVE. CORCEA, paroh, C. Costeiu,
Banat.
c,
B bagit b6la 'n 68e.
AVR. CORCEA, idem.
Cu necazurile, cu neplacerile. A se adaogb, la No. 4951.
BOLNAV
*
9214 Parigurif a landzetluf, 'Ana s-Ti ésa su-
fletlu.2)
G. ZUCA, c. Coriks, Albania.
,A
1VIcingde bolnavul, peinci ce'i iese sufletul.
C. TEODORESCU, inv. C. Pungesci,
j. Vasluiu. G. ONISOR, c. Banca,
j. Tutova.
Tine pe omul cu vorbe, multa vreme, fara ca sal sa-
tisfacA cererea. Acelaq inteles ca la No. 4959.
9215 Neca landzit, neca hiatru. 3)
Impotriva doctorilor.
9216 A landzitlui, tuti ri ftisesc.4)
B6la finr . Cu sacul, si Tese cu dramul.

Parigord ale bolnavultd, pAnt( V Tese sufletul.
NicI bolnav, nicY doctor.
BolnavuluT t6te 4Y sunt de vins.
www.dacoromanica.ro
Omul care sufera arunca vina pe t6te.

BUBA
A
9217 Tòtä buba are léc.
A
9218 Cdce buba 'ntrinsul.
TEODORESCII-KIR1LEANIT, itIV. c.
Broten, j. Suclava.
Cel care nu 'gi da inima pe fa.
A SE CACA
L
9219 Caca-te,
Pap a-te.
TEODORESCIKIRILEANU, inv C.
Brostent, j. Suclava.
Se çlice copiilor care mananca, gi niel n'apuca a se
da de o parte, gi se caca.
&
9220 Nu te caca langa cask ca tie 11 pute.
GR. POÌENARU, ing. C. Rama, j.
Ialomila.
Cand fad ce-va care 'ti aduce mai intaiu tie rki sail
pagubit.
*
9221 Caca bét.
A. GoRove, j. Suctava.
Om netrebnic, p6catos.
.n,
9222 A se caca cat o fata mare.
T. BALA, preot,c. ,Ftefinesci,
j. Veacea.
Adica mult de tot.
SkTÓITÄ
0 fatg, mare s'a pus drept in drum de 's1-a fAcut neputintele. Cum
isprlivi, doar apuca de se dete alaturl cu drumul, in niste tufe. ha
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU V 93
un car cu patru bol trecu pe drum cji s indmoli in clicatul fetiT,

aga de rdd, in efit nu mal putea scòte carel. ómenil sd mirad 9i el
de znamenia1) asta. Unul din el mal 9iret, incepu a s.ice: (P11 de s'a
alma, d'o fi om Il facem Domn ; d'o fi fata o facem D6mndl.
Fate fiind c'am tarampoacd 2) incepu s rdspundit din tufe: ce1 m'arn
cleat, nene, ed m'am cdcat!)
Omni o pofti hírte politicos: (vino, nene, vino ad te facem D6rang.1)
Fata din tufo la el.
Omeniï unde iml puserd mina pe ea §i trante§te-o, cld-T snopéld
prin cdcat, pAnd o facurd tot una de sus pan& jos, i apol 11 deter&
drumul fdcutd Dbmna
A CADÉ
*A
9223 Dar védu§1
Cum cadm§I?
Numa Ii vedé
Cum ti'l scula.
AVR. CORCEA, paroh, C. Co§delu,
Banat.
Se dice, in gluma, celor cari cad.
A
9224 A cficilut In déba.
E. I. PATracra, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
L'a prins in strimt6re.
A CALCA
A
9225 A calca. In ace.
T. BIL4EL, inv. c. Stefeinesci,
j. 'Mew.
Cfind mergi pe un drum aspru, colturos, etc. A se
adaogh la No. 5010.
9226 A calcat in loc réa.

A r6cit la pici6re, are reumatisme.
A
9227 A calca pe gat pre cine-va.
TEODORESCLI-KIRILEANU, (nv. C.
Broscent, j. Suclava.
Se sice o znamenie de copil, adic copil tIrd minte L cu purtdrr rele,
care face tot bodesir, tot de cele nestirate,
Urtt la trup, care vorbesce urtt i d vorba tronc, fitrit socotéld.
www.dacoromanica.ro
91 PROVERBELE ROmINILOR
A supune pre cine-va In chip silit

A
9228 Caleb' mai väratic.
P. G.ARBOITICEANU, prof. C. Pli-
dotu, j. Muacel.
MergY mal repede.
.6,
9229 Cale& a nou'é gropi de mälai.
I. POPESCU, inv. c. Dobrent, j.
llfov.
Face pa§I marl.
*L
9230 Par'ca calcä 'n blide.
TEODORESCU-KIRILEANU, inv. c.
Broacenr, j. Suclava.
Iterge ridicând picI6rele prd sus, §i and §i ch,nd.
9231 Nu calci mpadi.1)
GR. TOCILESOU, II, P. 677.
1° De veselie mare.
2° De mfindru ce e.
CARNA
A
9232 Carna färä nas,
Máre de necaz.
GR. POIENARU, ing. c. Rana,
j. Ialondia.
A CAUTA
.n.
9233 Cautä ce n'a perdut.
G. I. TOMESCU, f2W. C. Broscari,
j. Mehedinti.
Celul ce umblA dup5, vinat ; sail urmAresce vre o afa-
cere streing, de a lul. A se adaogh aceste intelesurI la
No. 5031.
9234 Säil fi tot ciutat,
Nu l'ar fi aflat.
A. PANN, II, p. 52.
' Nu cala pe jos.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU y 95
Adia un astfel de om.

CHEL
*
9235 Çi tu hera, casid6se, chilipo§ di märga-
ritare.1)
I. lowEscu,fwv. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
* .n.
9236 Chelului nu'i trebue apa multa.
I. POPESGU, inv. c. Dobreni, j.
_Wm).

*.6,
9237 Cand chelul e aci, nu vorbi de tigva.
P. GARBOVICEANIT, prof. Semin.
Cl. VII.
*. .
9238 Prinde chelul §i lea 'I psérul.
P. GIEBOVICEANU, prof. c. ,Fuici,
j. ArgeF.
*. .
9239 Chelul pune mana 'n cap.
Ga. PoTENARu, ing. c. Rana, f.
Ialomila.
CHELBOS
*An,
9240 Chelbosul pune mana pe cap, cand se
vorbesce de chelie.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Su-
crava.
1) Ce-t! lipsesce, chelule, scufia de margitritar.
www.dacoromanica.ro
96 PROVERBELE ROM/INILOR
* c.
9241 Chelbosul e bine a'l tunde.
D-ra ECAT. 1,graAN, inv. C. Adam,
j. Tutova.
L
9242 A face pe chelbosul.
TEODORESCU-KIRILEANIT, inv. C.
.Broten, j. Suciava.
Adicg, pe chIaburul.
CHTOR
.n.
9243 Chlorul, In satul orbilor e Imperat.
P. akaBovicEaNu, profesor, CI.
Tar, Sc. Inv.
L
9244 M61, chiorule, vest' tu acul In virful guril?

Acul 11 ved, da(rä) gura ba.
V. SIMIGANOSCHI, preot, C. Fe.
reblacea, Bucovina.
Ride unul de altul §i dracu de toti.
A
9245 Se virä ca chiorul.
j. Tutova.
crumA
9246 Ascapä di pugcTi, lii-agudi hulera. 1)
GR. TOCILESCII, H, p. 620.
A scapat de un rgt §i a dat de altul.
1) Scipe de aura, 11 lovi holera.
www.dacoromanica.ro
A SE CULCA
A
9247 Cine se culcä tartiliil gi dòrme diminéta,
41 scurta vIéta.
Dr. EL. CIUSTEA, Prov., p. 51,
Francesul lice de asemenea:
Lever a six,
Manger a dix,
Souper 11 six,
Coucher It dix,
Font vivre l'homme dix foil) dix.
Becueil de Gruther.
.A
9248 Cine se culcfi mal de vreme, se scálä
mai tatliti.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Drel-
ganesci, j. 17-alcea.
Pentru ce l lene§1.
CUVINT
A
9249 Cine nu sé bate de euvint, nu sd bate
niel de bata.
A SE DETEPTA
*
9250 S'a de§teptat tars;lifi.
(3B. ALEXANDRE.SCU, j. Plana.
A inteles prea tarslia ce trebue sa, faca, clespre ce era
vorba, etc.
A DESVÉLI
*
9251 Cand li avd mi disvélesc.1)
G. ZucA, c. Berat, Albania.
I j Cind IT aud m6 desvelesc.
www.dacoromanica.ro
98 PROVERBELE ROIIINILOR
A disvéli, l° a desfd§ura ce e imprejurul valuluf de

la Asbofu. 2° Inteun mod figurat, a se tulbura, a se su-
rescita, a'i veni s5, verse, etc.
A DICE
9252 piceti multe si märunte,
Ca si babele carunte.
Dr. EL. CRIBTEA, Prov., p. 75,
c. Logog, Ungaria.
Pentru 6menil flecarf.
9253 Fie cum Oici, sä nu fie cum scill

I. POPESCII, inv. c. Dobreni, j.
Blov.
Cfind scim cá un lucru nu Mä cum ni se spune.
*
9254 in loe s'A 'ti slic eú tie, imI siicI tu mie.
V. SALA, dasc. c. Vasco*, comit.
Bihor, Ungaria.
Ne acusA unul, care el ar trebui s5, fie Invinuit.
9255 Nu le dzice fuva, masI la bátale s-la dri-

stélä va le dzIci. 9
I. COYAN, prof. c. Berat, Albania.
Pentru cal care nu pite sä tie o tain6,.
A DORMI
9256 Acela ddrme mal bine, care nu stmtesce
t'Aria patului.
V. SALA, dasc. c. Vascoil , comit.
Bihor, Ungaria.
Adic5, omul fi:o& datoril §i farg, grijf.
9257 A dormit, i dormit o fost.

TEODORESCII-KIRILEANII, inv. c.
Brosteni, j. Suciava.
1) Nu le dice nicIerY, de cfit la batale §i la piul.
www.dacoromanica.ro
Adic6, a murit.
9258 Cine dbrme nu mananca.
Adevér (ziar), Oct. 1902.
Adic& cine nu lucrSza.
*a
9259 Nu tot' cari Inchid ochil dorm.
P. GINBOVICEANU, prof. C. Md-
lureni, j. Arge.p.

*a
9260 Nu durmi 'Ana nu'l nòpte.
V. SALA, inv. C. Vaco*, comtt.
Bihar, Ungaria.
Nu face ce-va inainte de vreme.
*
9261 Dòrme ca chétra tu-apà. 1)
D6rme dus.
*
9262 Dòrme ca cand Ti-articarä tarä di mort. 2)
G. ZUCA, C. Samarina, Epir.

*
9263 Dòrme ca muscar. 3)
Adica dulce.
*
9264 Dòrme ca puTiu. 4)
Adicit u§or.
Dárme ca pYétra tn apl.

D6rme ca mind ItY ail aruncat Vning de mort.
a) Demme ca vitelul.
4) D6rme ca puYul.
www.dacoromanica.ro
100 PROVERBELE RONiNILOR
A SE DUCE
A
9265 Mé duc s'a am de unde veni.
Dr. EL. OMURA, Prov., p.149,
c. Filipeeen Ungaria.
Se duce fAr6, tr6136.
9266 Tu Ili apalä s-du9i.1)
GR. TOCILESOO, II, p. 671.
Adia Intr'o
*A
9267 Cand se duce par'ca vine.
P. Gi.RBOVICEANII, prof. c. Mier-
lead, j. Olt & c. Taniciquel, j.
-Raga.
9268 Unde al fost?
Ce ai facut ? Nimic.
Pentru cel netrebnic i lene.
*
9269 Sfirc fuse, sfirc se duse.
I. PM:TSUI:7, inv. 0. Dobreni, j.
Nov.
Nici nu Belt când s'a dus gi când s'a intors, aga de
repede s'a Inapoiat.
*.L
9270 Se duce facut tutelci.
P. GARBOVICEANII, prof. c. .11/Yer-
1e8d, j. Olt.
Adicii merge repede.
A DURE
9271 Cathe om lu '1 &ire s-lég6.2)
I. COYAN, c, Perivoli, Epir.
1) Intr'un fulg (spadd, etc.) se duse.

:) Fie-care om unde '1 d6re se légK.
www.dacoromanica.ro
9272 Lég&-ti singur iu ti dòre.

G. &ICA, e.. Permet, Albania.
Omul e dator s ingrijeSscA singur de ale luf.

*a
9273 Nu te lega unde nu te dbre.
V. SALA, dasc. c. Lunca, co-
Init. Bihar, Ungaria.
A
Nu te cl6re, nu te lega (lego.
c. G-urariului Cetea, Ungaria.
Pe cine nu'l clifre nu se légcl.

c. Logos, Ungaria.
Acelag in-toles ca la No. 5201.
A
9274 De vindecat, m'am vindecat, dar la inim'a
tot me dc5re.
Child nu poi uita Ore-ce.
A FLUERA
*A
9275 Fluerà dupä el, sä pricepI tu.
V. SALA, dam. c. Vascou, co-
9276 Fluerà to:AA Oiva.
Rom. Glumel, p. 23.
Nu face nimic. VelY No. 6222.
1) Légit-te singur unde te dòre.
www.dacoromanica.ro
A
9277 A fluera a pagubfi.
I. PIIVARIU, stud. c. P. Méru-
Jul, comit. Fagaras, Transilvania.
FRIGURT
*
9278 Hiavra cand vine, nu vine tr.& bun.1)
G. DMA, c. Samarina, Bpir.
A se vedé No. 5235.
9279 HiTleivra dé-Avgustu dzial: an bun.2)
Chef nu te ma! las6, un an.
FRUMOS
A
9280 Nu'i frumos ce'l frumos, färä 'I frumos
ce 'mi place.
AVR. CORI:MA, paroh, C. Costeiu,
Banat.
L
9281 Nu'i frumos cine'l frumos, da'l frumos

cine'! dräcos.
c. Crihalma, Transilvania. I.
BOLDEA, comit. Tirna-Mare, Tran-
silvania.
Nurif intrec frumusetea. A se vedé §i. No. 5253 & 5260.
A
9282 Omului frumos, II stä bine §i. cälare §i
pe jos.
A. BA§OTA, prin V. A. Forescu,
j. Suctava.
Omnl de bine, e primit or1 gi. unde cu plAcere.
Frigurile and vin, nu vin pentru bine.

Frigurilor de August, sit le çlicY : an bun.
www.dacoromanica.ro
SUPLENIENT LA CAPITOLI7 V 103
*A
9283 Frumosul la frumos trage, dar noI slutiI,
ce vom face.
C. TEODORES017, itiV. C. Thigele,
j. Vasluiu.
Pentru ceT earl nu aü trecere la femef.
9284 Frumos, ca un griere bortos.

GR. POTENARD, ing. j. Fuina.
Adicä urit.
*L
9285 Nu casa frumosului, ci (ce) a gospoda-
ruluI se cautä.
V. A. FORUM, c. Dorna, j.
Suciava.
*A
9286 Frumos ca 55rea ferula
P. GARBOVICEANU, profesor, a
Amardsci, j. Vdlcea.
Acelag inteles ea la No. precedent.
FRUMUSETE
9287 *Frumusetea trece, lar mintea cresce.
GR. ALEXANDRESCIT, C. Focsani,
j. Plana.
Acelag iateles ca la No. 5270.
9288 Mu§itéta trégi, ma mintea armAni.i)
9289 Mu§uléta a hdri-leI, urutamea a caserei.2)
Gazet. Maced., I, No. 5.
Sit nu cautf nevast1 frum6sa.
Frumusetea trece, dar mintea r&nane.

2) Frumusetea satuluT, urticTunea caseT.
6896E 9
www.dacoromanica.ro
FUGA
9290 Fuga '1 aru§ndsa, mar! sAnAtása.9
GR. TOOILESOU, II, p 499.
A
9291 Cu fuga nu princ;II pasérI.
V. SALA, dam c. Betuf, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelag luteles ca la No. 1909.
A
9292 Du-te fuga, vin de graba.
D. POPA, c. Sinaia, 1. Prahova.
A face de graba óre-ce.
A
9293 Fuga cela dupä cela,
Candu 'I cela nu'l nicl cela.
I. ROMAN, comit. Solnoculut Un-
gana.
A FUGI
A
9294 Fugii de una §1 dideI de alta.
I. POPESCU, (ny. c. Dobreni, j.
Efov.
A
9295 Poi sal' pu! §1 pae arse pe spinare, ci
el tot nu fuge.
V. MARLN, a. Mogoosci, j. Bfov.
Pentru cel invatat sat lene.
A
9296 L'a fäcut de a fugit ca din pu§ca.
T. SPERANTA, 1. Suctava.
L'a certat; l'a batut. Veg.I No. 5290.
I) Fuga '1 ru§inág, dar e santitásX.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAP1TOLU V 105
*A
9297 Fuge de rupe brazde.
Slavifa, j. Dolj.
Adictt. repede. A se vedé No. 6940 din acest capitol.
A
9298 Fuge ca de nfiluci (vedenle).
Dr. EL. CR1STEA, Prov., p. 97,
c. Sibifi, Ungaria.

A
9299 Fuge ca de cipcanI.
c. Logos, Ungaria.

*A
9300 Fuge de mananc'a non.
ST. ST. TDTESCU, c. Catanele,
j. Doi j.P. GARBOVICEANU, prof.
Cl. VIII, Semin. Buc.
14315, ne mai pomenita.
GALCA
*A
9301 11 fr.& A de gala
E. I. PATRICÌU, friv. C. Smulfi,
j. Covurlutu.
A se adaogii, la No. 5301.
A GHICI
*
9302 Ghici boule, pricepete magarule.
G. POBORAN, C. Slatina, j. Olt.
Cand unul nu intelege.
www.dacoromanica.ro
106 PROVERDELE ROMINILOR
A GRAI
9303 EA gréscu, eti avdu.1)
I. COYAN, prof. c. Cusina, Al-
bania.
Acelag mueles ca la No. 5134.
GRAS
.n.
9304 Pana-ce grasul scade, cel slab de tot
cade.
Pentru cel bogat gi. cel stirac.
*A
9305 Galben de gras, de 'I curge untura pe
nas.
O. TEODORESCIT, ih/T. C. .Thigele,
j. Vaslulu.
Slab de tot, bolnàvicios. A se vede No. 6327 & 6224.
*A
9306 E gras ca gardul.
c. Logo?, Ungaria. P. GIREO-
VICEANII, prof. j. VcIlcea.
*L
9307 Cumul lutu de gras.
Broten, j. Suctava.
6
Gras ca lutul.
Gras peste mésura.
*6.
9308 Gras ca un fus.
P. GIRBOVICEANTJ, profesor, C.
Lupga, j. Mehedinfi.
1) Ett grgesc, ett aud.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLTI y 107
Adica slab.
GI.WiT
,e1
9309 pi'l gu§atfi pan& nu ti-a slice cä esti bétä.
V. SALA, dasc. c. Vapoii, comit.
Bihor, Ungaria.
A IMPINGE
*
9310 Ghine ca me pimse§i cä vrému s-cad.1)
I. COYAN, prof. c. Fieri, Albania.
Cand constring pe cine-va a. faci ce-va, pe care de

alminterea dorla sal faca.
*
9311 Iu'l pindzi, aclo cade. 2)
I. IONESCII, prof. C. Nevista, Ma-
cedonia.
1° Pentru cel slab.
20 Pentru netrebnic.
A SE IMPUTI
6,
9312 A se Imputi.
TEODORESCII-KIRILEANII, inv. c.
Brogeni, j. Suelava.
1° A fi lene.
20 A se be§i.
IMPUTIT
.6,
9313 A fi tare Imputit.
TEODORESCII-KIRILEAN17, 0IV. c.
Brosteni, j. Suelava.
A fi lene, dugli§.
Bine a m'aY impins a vroYam sit cad.

Unde'l ImpingY, acolo cade.
www.dacoromanica.ro
INALT
*A
9314 Inalt cat o prajina si prost cat o cépä.
Broten, j. Suclava.
Unul mare i prost.
A SE INCALPI
9315 Nu te veI Incaltp de el.
Dr. EL. CRISTEA, PM)" p. 184,
c. Cetea, Ungaria.
Nu veI av6 niel un folos de la dinsul.
A INCEPE
*A
9316 Eü Incep si tu sfirsesci.
GAVR. ONISOR, prof. C. ZOr/eni.,
j. Tutova.
Amindof 11 batjocorim.
Daca am gre§it et sa gre§esct §i. tu.
A IN DRUGA.
9317 A Indruga.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteiu,
Banat.
A se adaoga, la No. 5358.
9318 Le Indruga ca cu furcoiul.

c. Cetea, Ungaria.
A SE INGRA5A
*A
9319 Se 'ngrasa cu darabu.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coftefu,
Banat.
Se çlice In balae de joc, cand umfia i se umflA o parte
numaI a corpuluI.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU V 109
A SE INNECA
*
9320 Altu s'nnécä, altu strigt gi (ca) ri-u tru-
plu alb.1)
I. JONESCII, 'env c. Nevata, Ma-
cedonia.
Cand nu se da cui-va ajutorul trebuiudos.
INSEMNAT
*
9321 Firea-ti di om cu semn.2)
G. ZIICA, C. Fieri, Albania.
A SE INSPINA
* .n,
9322 Sé 'nspinä In Osé de rlmä.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coftetu,
Banat.
Acelas inteles ca la No. 976.
A INTARVIIA
*
9323 Tot vine §i cel ce Intarslie.
GR. ALEXANDRESCII, prof. j.
Patna.
Cat de Unlit tot se face.
INTARITA
* n,
9324 Spune cu ce te Intäritl, §i-t1 voIu spune
cum WI.
G. MIHALACHR, inv. C. ?endrevcf,
j. Tutova.
') 1.7nu se Innécii, slut strie ca pe trupu alb.

2) Feresce te de om Insetnnat.
www.dacoromanica.ro
1'10 PROVERBELE ROMANILOR
A SE INTINDE
A
9326 Nu te 'ntinde, cat nu ajunge verinca.
c. Toplip-Rom., Ungaria.
*
Nu 11 tinde ciòrli af6rd di tendd, cd '0
arevesc.1)
I. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
*
Tinde '0 ci6rle pdnd iu '0 agiundze cerga
(tenda), cd ma 'nclo '0 arecesc.2)
bania.
*
Tinde-fi cic'iòrele pônd in adzundze tenda.8)
IL. GHICII, prof. c. Abela, Epir.
9326 Tindi-ti pana Iu ff-agiundzi punga.4)
Acela§ tnteles ca la No. precedent.
*
9327 Tinde-te pan Iu agiundzi.5)
I. COYAN, prof. c. Belau, Epir.
*
Nu te tinde aclo iu ni-i-agtundzi. 6)
*L
9328 Omul cat 11 1as1, atat se Intinde.
G. I. Tombscu, (nv. c. Brovcari,
j. Mehedinft.
I) Nu IT Intinde picY6rele afarli din invelit6re, di fr rgcesc.

1) Intincte-/Y picY6rele pia unde IT ajunge cerga (Invelit6rea), a maT
Incolo IT rcesc.
1) Intindel picT6rele pAnK unde ajunge invelit6rea.
Intinde-te pilnli. unde IT ajunge punga.
Intinde-te pinii unde ajungt
Nu te Intinde acolo unde nu ajungY.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU V 111,
Chad unul, mal mic, se intinde la vorbl.

*
9329 Tinde-li, ca vine umbra. 9
ILIE Giuctr, prof. c. Samarina,
Epir.
Fugl, c6, vine hotul, oil omul de care te ferescf.
*
9330 Va li tinda. 2)
I. COYAN, prof. c. Baisa, Epir.
.A.d.icl o sii mórg..
*
9331 A se Intinde In patru par'.
Putna.
A face tot ce'I at& in puff* pentru a face órece.
A SE ISBI
*.n.
9332 A se isbi pe cine-va.
AVR. CORCEA, paroh, c. aofrtelu,
Banat.
Al sem6na intocmai.
'Timan s'a isbit pe mumb.-sa,.
LACRIMA
*
9333 Lacrimile nu s'ar mai usca, dacA mor-
tll nu s'ar uita.
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suciava.
Mortil se uItti de la o vreme.
*
9334 Lacremile mi5Ie de multe ori §i pIetrile.
Putna.
I) intinde-le, (adie/ picarelele) a vine umbra.

2) O sii le intuirlä (pici6rele).
www.dacoromanica.ro
112 PROVERBELE ROM:ARMOR
Lacrimele InduIo§ézA §i pe eel mal r61, ceI mal Imple-

tritl la inimA.
A LASA
9335 läsa limpede.
G. P (MORAN, inst. C. Slatina,
j. Olt.
sArAci, a'l jupui.
LEPROS
9336 qe-t1 lipsésce, casidIare, fundi de mar-
garita re.')
I. COYAN, prof. c. Georgia, Al-
bania
LINGORE
*
9337 Zace de lingtre,
nimica nu '1 ddire.
V. SALA, acme. c. Vapcoil , convit.
Bihor, Ungaria.
Pentru omul lene.
LIP
9338 Niel nu i s'o dus bine lipul de dupi urechl.
TEODORESCII-KIRILEARU, inV. C.
Broten, j. Suciava.
Nu '1-a venit vremea, e Inca prea tInAr.
A LOVI
9339 Agudé-1 iu 1-dbre. 2)
I. COYAN, prof. C. Fieri,
Ce lipsesce, leprosule, mot (de la fes) de mlirggritar.

Lovesce'l unde '1 d6re.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLIT y 113
*
L-agudi iu 1-durea.1)
L COYAN, prof. C. Corita, Al-
banYa.
L-agudésce iu l-d6re. 2)
MIHAILEANU, Dice., p. 14.
A LUA
.n,
9340 L'a fäcut de n'avea ce luà tie jos.
T. SPERANTA, C. Tapu, j. Te-
cuclu.
A
L'a feicut de nu scia ce sei ma ea de jos.
T. SPERANTA, c. Tug& ,j. Muscel.
L'a certat rÈS-h. A se adaogh la No. 6414.

.A
9341 A '1 luA: lea 'n colo.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, j.
Covurluiu.

L
9342 0 lea prea, prea mare.
C. TEODORESCII, inv. C. Lipova,
j. Vaaluiu.
Se apuch de lucruri nepotrivite pentru el.
A MANECA
.n.
9343 Cine mAneck nu 'ntuneck
AVR. CORCEA, paroh, C. Coftelu.
Banat.
)11 lovi unde '1 durea.
3) 11 lovesce uncle '1 d6re.
www.dacoromanica.ro
*A
9344 Se maneci, se maneci,
Si tot acasäl panä 'ntuneca.
D. POPA, inv. c. Sinala, j. Pra-
holm.
Se dice de cel ce tot amlna treburile.
MARE
A
9345 Géba cä e mare
Si fede 'n el n'are.
Dr. EL. (DRISTEA, Prov., p. 101,
c. Logos, Unqaria.
Pentru eel lipsit de credinta,
*
9346 Mare, mare,
§-far% hare.2)
G. ZucA, c. Fieri, Albania.
Pentru omul nepacut.
A
9347 Mare si färä straitä.
c. G-urargului, Ungaria.
Pentru eel neavut.
*A
9348 if mare si 'n fain&
AVE. CORCEA, paroh, c. Coftefu,
Banat.
In zadar e mare, cA nu plAtesce nimio, nu e de niel
un folos,
*
9349 Mare, mare §-tr.& 'ngrupare ('ngurpi-
-Rare). 2)
G. ZUCA, C. Elbasan, Albania.
Acelag inteles ea la No. 5425.
Mare, mare 0 Ma. gratie.

Mare, mare 0 pentru (bun de) Ingropare (Imbucliditit).
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CA PITOLII y 115
A MERGE
*
9350 Mat& cu nasu
merge cu ceasu.
I. CANTAOUZINO, c. Bucuresci, j.
Bfov.
Pice ca e aprópe gi. e f6rte departe.

A
9351 Merge Incet, dar merge bine.
Dr. EL. CRIBTEA, Prov,, p. 150,
c. Gurareulta, Ungaria
VOY itscet.
Graba, adese-orl stria..

A
9352 Mergi !met c'ajungi departe.
Dr. EL. CEISTEA, Prov., p 150,
c. Befnov, Ungaria.
*&
9353 Merge d'aprestegala.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
Adicti, val virtej, rostogolindu-se, de la verbul a se pre-

steg cili.
MERS
*A
9354 Omul se cum5sce dupä mers.
GAVE. ONIOR, prof., c. Arora-
mewl, j. Tutova.
MIC
*&
9355 ii mic, numa 'ndesat.
AVE. OORCEA, paroh, C. Coftetu,
Banat.
Scie multe, dar gi. e aplecat a face rele.
www.dacoromanica.ro
116 PROVERBELE RO3LINILOR
A
9356 Mic, dar voInic,
Nu mare §1 de nimic.
c. Logos, Ungaria.
*A
9357 Mic, mic, dar adInc.
I. POPESCII, Nv., c. Dobreni, j.
_Way.
*A
9358 Mic, dar nu'l ajunge.
TUL. GROF§OREANU, profesor, C.
Galga, coma Arad, Ungaria.
9359 Mie §-drac. ')

Acelag tnteles ca la No. precedent.
*
9360 Mic §i afurisit.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Pd-
ciolu, j. Muscel.
Acelag bateles ea la No. precedent.
A MI5 CA
*.A
9361 Off mirk
Ori
N. UREcErfE, ing. j. Prahova.
Ori lucreSzli, oil val. de tine.
9362 Nu s-mina di mpadi, s-nu giva art-
gésci loclu. 2)
GR. TOOlLESCII, II, p. 532.
Pentru omul lene.
1) Mic i drac.
I) Nu se !nisei de jos, s nu 'Y se Acéscii. locul.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU V 117
MITITEL
*A
9363 MaI bine maI mititel,
S'A fie minte la el.
V. SALA, dace., C. Negru, cornit.
Bihor, Ungaria.
De -cât mare gi prost.
MORB
*.6.
9364 MorbuluI indelungat finca '1 miirtea.
I. RÉDNICTJ, C. Va§C0(4, comit.
Bihar, Ungaria.
Acelag Inteles ea la No. 4923.
MORT
*A
9365 Mortul multe slice, viul face ce scie.
I. MARINESCU, inv., c. Bradu-de-
jos, j. Argeg. I. TOMESCU, inv.
c. Broccari, j. Mehedinti.
A se adaogA, la No. 5458.
9366 MortiTI nu s-tdrnA. 1)
9367 Mort g-ni 'ngrupat. 2)
0 fi slab (ca un mort) gi mal mult mort. Veçll No. 5466.

*A
9368 linde 'I mortul In cask ferestrele stA
deschise.
E. I. PATRICTU, inv., C. &miff,
j. Covurluiu.
Cand e prohabul deschis.
Mor¡iY nu se 1ntorc.
Mort si ne Ingropat.
www.dacoromanica.ro
118 PROVERBELE ROMAITILOR
*A
9369 Numai la mort,I e nòpte.
P. GARBOVICEANU, profesor., Cl.
VII, Semin. Buc.
MORTE
A
9370 Mòrtea nu vine cAnd o chemI.
*.6.
9371 Mòrtea nu spune cand vine.
AVR. CORCEA, paroh, C. CO#K44,
Banat.
Aeela§ Inteles ca la No. precedent.
a
9372 Mòrtea e sciutä, dar ceasul nu se scie.
Dr. EL. CRTSTEA, Prov., p. 153,
c. Agnita, Ungaria.
Acela§ Inteles ea la No. precedent.
9373 Mòrtea -tu iiilii t6-aflä. 1)
*A
9374 Omu 'I cu inòrtea dupä cap.
Ava. Coame, paroh, c. Coftelu,
Banat.
Acela nteles ea Ja No. precedent.
*A
9375 Mòrtea nime nu o vede, numai urmele
el totI le shntim.
V. SALA, dam., c. Vasa* co-
mit. Bihar, Ungaria.
Pentra mincino§I.
1) Idnrtea fi In stic1K te afig.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU v 119
A
9376 Mòrtea impaci pe toti.
AVE. CORCEA, parch, c. COftelu,
Banat.
Pizma, dugmlinia, ura Incetézit prin m6rte.
9377 Mortea 11 bag& capachi la tutil
Gs. TOCILESGU, II, p. 557.
Le impaca pe t6te.
A
9378 11 strigt mdrtea.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coftein,
Banat. D-na EuG. DE Rosov,
c. Bucurescl, j. Bfov.
Cliaad i se pare cui-va c5, l'a strigat cine-va pe nume,
gi s'a 1n.gelat.
*L
9379 Nu te sluti 1naintea morfi.
Brageni, j. SucTava.
Cand unul slab se Inclirjesce inaintea celuf tare.
A
9380 Nu 'I márte fall judet.
c. Gurartului, Ungari a.
Acelag Inteles ca la No 6489.
*A
9381 Numai mòrtea 'I färä léc.
(J. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
T6te cele-l-alte sunt treat6re.
A
9382 Cine se teme de márte si-a perdut viéta.
V. SALA, dasc. c. -Papal, cotnit.
Bihur, Ungaria.
Pentru cel fricos.
3) M6rtea le pune capac la t6te.

68961 10
www.dacoromanica.ro
*
9383 Numai pro§til se tem de mente.
P. GIRBOVICEANII, profesor. C
Corbu, j. Olt.
Clef m6rtea e o scdpare.
MUC
*
9384 Sä dal mucii pe el.
E. I. PATRIOT, inv. C. Smtdff,
j. Covurlufu.
Adica ri1, miel. Veçli No. 5543.
9385 micsa di la nari.9
GR. TOOILESCII, II, p. GM.
A umili pre cine-va. Veçli No. 5545.

*
9386 if picä mucu.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coftelu,
Banat.
II pierde timpul in zadar unde-va, sat. pe 15,ngd cine-va.
Veçli No. 6540.
A MUTA
*A
9387 Al mula.
GAVR. °RIVE, prof. C. ZOrteni.
j. Sucfava.
A SE MUTA
*
9388 S'o muIet.
TEODORESCII-KIRILEAN17, (ny. C
Brosteni, j. Sucfava.
1° A obosit ; a slitbit.
2° A mal 16,sat dintr'ale sale.
1) IT ltdi muciT de la nas.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU IT 121
MURDARIE
A
9389 Murdäria perde omenia.
G. MIHALACHE, inv. c. 'Fen-
dresci, j. Tutova.
Precept de igien5..
A MURI
.A
9390 Si scie omul cand meire, §'ar face co§-
ciugu din nainte.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
A
9391 Cine a murit fell, ac;li se cäesce.
GAVR. ONISOR, prof. C. Avra-
mesci, j. Tutova.

*
9392 Cine traesce trebue sä §i mòra.
GR. ALEXANDRESCU, magiatr. j.
Putna.

A
9393 De cat sa moil de fricä in picture, mai
bine cu &1st a-casä.
V. A. FORESCU, inv. c. Folticeni,
j. Suciava.
1° In potriva vietel haIducesci.
20 Inteles pornografic.
*
9394 D'ar muri baltata,
Sa'i apuc poiata.
D NS ECAT. 1§1lAN, inv. C.
Adam, j. Tutova.
www.dacoromanica.ro
122 PRO VERBELE ROMINILOR
9395 Fära ifie vira nu mári.1)

*A
9396 Eil muream dupa ea, §i ea 1ntr'una se
be§ea.
V. A. FoREscu, c. Broten, j.
SucIava.
Aratä o dragoste ne-ImpArtg.§it5,
A
9397 A murit cu piele cu tot.
ST. TIITESOII, inv. c. Catanele,
j. Dolj.
S'a nimicit.
MU5CAT
A
9398 A fi ca mu§cat.
AVR. COROEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
A fi 'Alit.
MUT
*A
.9399 Mutul, de §i nu scie vorbi,
Dar réti te scie ciufuli.
V. SALA, dam. c. Petr68a, co
Pentru cel care tace §1 face.
4
9400 Mutu
Calca lutul,
Muta unge
Cat ajunge.
C. FLAraND, comit. Bistrifa,
Haseud, Transilvania.
.n.
9401 E cum e mutul mat voinic.
L PIINARIII e P. Merului, co-
mit. Fagcrras, Transilvania.
3) Flrit prieinl niruera nu m6re.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA. CAPITOLU 17 123
.6.
9402 Mut In dung'.
C. Toplifa-.Rom , Ungaria.
*
9403 A pus mutu la u§a.
Adica ]acata.
A SE NADUSI
* .6.
9404 S'a nadu§it sub limba.
ST. TUTESCU, c. Catanele, j. Dolj.
Se spune ironic, celor ce lic el le este cald.
NALT
*.6.
9405 Naha
Cat o daltä.
Ilfov.
Adicii, de o staturi, laic&
A SE NASCE
9406 S-tunisi ca s-fégi.1)
GR. Tocn,Escu, II, p. 645.
A fi trAndav.
NASCERE
9407 Nascerea omului e pentru altil; m6rtea
e a lui.
Dr. EL. CKISTEA, Prov., p. 158,
Nimia nu e a omului.
NEPUTINCTOS
*
9408 Ei.1.11 dzic ca hill hadum; el mi dzi9e:
coati feciori ai?»2)
1. CI:WAN, prof. c. Ianina, Epir.
IL) S'a cilit ci s'a 'Amu.
2) Ed TT Oic di sunt nepttincTos, el linT ice: gaff copiT aYa.
www.dacoromanica.ro
124 PROVERBELE ROMANI:LOB
La o Intrebare nepotrivitt.
NEVOTA5
*1
9409 NevoIa§ul cade In nun* cand este lu-
mea maï mull&
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Co-
j. Olt.
Pentru cel lipsit de noroc.
A OFTA
*
9410 Ce oftezI
Mid me vetp?
h ofta
Dac'oiu pleca.
C. TBODORESCU, inv. C. Lipova,
j.
In glunit, celor car-I oftézt.
A SE OGRISI
*A
9411 A se ogrisi.
AVE. COROBA, paroh, c. Copteiu,
Banat.
Se face et are un defect óre care spre a semi risul al-
tora, sat a stórce Complitimirea.
0,grisit, adicii cu un defect corporal.
A SE °PART
9412 Cari s-uparésce tu culé§, suflä §-tu mar-
cat. 9
S'upeiri In* tu cul4, suficl g-tu meircat.

I. Cormr,prof. o Fieri, Albania.
Care a'a oprit Cu miles guilt si In lapte bItut.

S'a oplrit baba cu culés, suflii si in lapte bhtut.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA OAPITOLI7 y 125
*
Cari s'updri tu lapte, sufkl e-tu mdreat.1)
I. IONESCII, inv. C. Nevésta, Ma-
cedonia.
Cuvintul culég InsemwSzt : manAligit sat oil-0e licuid
Inchlegat, lar cticimac gi gabeirdan In tot-dd-una nAragligh.
ORB
*
9413 Ce folosesce orbuluI fata frurnósä.
Patna.
*A
9414 Orbil nu se catä la °chi.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Cdrja,
j. Tutova.
9415 Orbul duce pe orb.

Dr. EL. ORISTR4, Prov., p. 198,
c. Den; Ungaria.
Orb dupd orb, tu gr6pa cad. 2)
I. COY" prof. c. Perivoli, Epir.
A se adaogit, la No. 5635.
*
9416 Nu da orbuluI brAncl ca cade el singur.
GR. POIENARU, ing. c. Baton;
j. Ialomifa.
Nu te lega de cel slab, nevolag, sg,rac.
*A
9417 Se Imprä§tiari ca melu orbului.
G. I. TomEscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
i) Care s'optirt Cu lapte, stall i In lapte bittut.

2) Orb dupl orb, in grápl cad.
www.dacoromanica.ro
Asa In cat nu se pot gag unul de altul. Veçlf No. 8447.

*A
9418 A pus orbul se descalcésca ghemul.
V. A. Foancu, inv. c. Dorna,
j. Suciava
.Adicä pe óre-cine sa faca o tr6ba. care Intrece pute-
rile sale.
.L
9419 Se feresce ca orbul de librä.
c. Logov, Ungaria
Pentru cel care se feresce de óre-ce.
*
9420 Se tine ca orbul de gard.
GR. ALEXANDRESCIT, c. Forfani,
j. Patna.
A se adaogà la No. 5653.
*A
9421 if legat ca orbul de gard.
H000TA, c. Selifte,' comit. Si
biii, Transilvania.
Acelas Inteles ea la No. precedent.
*
9422 Te acAta§1 ca orbul di ciumagl.
C. loNEscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Acelas inteles ca la No. precedent.
9423 Armasi orb. i)
GR. TODILESCII, II, p. 594.
Adica ne-firvétat.
A P.ALI
* 6,
9424 M'ai 'Alit unde mé dore.
C. TEODORESCII, inv. c. Dógele,
j. VasluTu.
I) laroase orb.
www.dacoromanica.ro
sIIPLEMENT LA CAPITOLIT V 127
AI ghicit dorinta mea §i acela§ Inteles ca la No. 5405.
PARTE
A
9425 A se da In parte.
C. TEODORESCII, inv. C. Pun-
gesd j. Vaslulu.
A se dk la brazdA.
A PASI
A
9426 Mid pesce,
Sdrancänesce.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cute
Banal.
Despre cel earl' umblA apAsat, i despre 6menif fAlo§1,
m
PECINGINE
A
9427 Pecing-Inä.
AVR. CORCEA, paroh, C. Co§telu
Banat.
Om de care nu poi scApa. In Banat cuvintul se pro-
null& : peenjind :
A SE PISA
A
9428 Te pisI contra vIntuluI, te pisI pe genunchl.
IOSEF POPP, C. Cabescr, comit.
Bihor, Ungaria.
*
9429 Sé pisa dupä el.
TEODORESCU-KIRILEANII, inv. c.
Brofteni, j Sucfava.
De plAcere, de dragoste.
9430 S'a pisat pe urzici.

c. Toplifa-Rom., Ungaria.
S'a vAtAmat.
www.dacoromanica.ro
128 PROVERBELIT ROMiNILOR
A PLANGE
*A
9431 Cine plange pentru tátà lumea, orbesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 49.
c. Agnita, Ungaria.
Cari pländzi ocVii s'aspardzt.1)

GB. TOCILESCU, II, p. 588.
*.A
9432 A§ plange, dar nu pot de ris.
C. TEODORESOU, inv. e. Thigele,
j. Vashau.
Nu 'ml pare r611 de el, dar ire ascund plrerea.
9433 Ca gea ge plAndzea sun gort.2)
Celor ce duo grija unuf lucru depArtat.
A PUNE
9434 Pune aicI, baga aici.
A. PANN, Edif. 1889, p. 133;
II, p. 86.
Vinçlare Cu bar! gata.
*. ,
9435 Era pus réti §i l'a pus bine.
M. STANESOU, C. Piria, j. Me-
hedin(i.
&die& a furat un lucru.
A SE PUNE
*A
9436 A se pune In lungi§ §i curmezi§.
E. I. PATRIOTU, (nv. C. Smulft,
j. Covurlulu.
Arata marele interes ce'l pune cine-va pentru a face ce-va.
I) Care plAnge ocha i se amid..

2) Ca cea ce plAngea sub Ør.
www.dacoromanica.ro
SI:MLR:KENT LA OAPITOLU V 129
PUTERE
*.n.
9437 Daca nu aI putere, ce mal atltI sfadä.
c. Gurarialui, Ungaria.
RANA
A
9438 Rana veche u§or sangeréza.
Dr. EL. OMURA, Prov., p. 220.
*
9439 S'a deschis ran& mare.
GR. ALEXANDRESCV, magistr. j.
Putna.
S'a ar6tat un mare neajuns, un mare rèti.
A
9440 Rana se vindeck dar urma rémane.
Dr. EL. ('RISTRA. Prov., p. 219,
c. Toplita-.Rom , Ungaria.
*
9441 Rana de cutit se vindecä, cea de la inima
niel °data.
V. FORESCII, a FolticenI, j. Su-
dava.
RAPANOS
*.c.
9442 Rapano§if nu se scarpina de cat !titre
dln§iI.
GAVR. ONI§OR, prof. c. airja,
j. Tutova.
Cei de o potriva se laud& unul pe altul
www.dacoromanica.ro
A RIDE
*A
9443 Ride surdul de schiop, §1 an:M.1d°' nu ati
noroc.
V. SALA, dasc. c. Talpa, cornil.
Bihor, Ungaria.
A celag Inteles ca la No. 5775.
*A
9444 Ride utul de cornutul.
V. SALA, dasc. c. "Par* comit.
Bihor, Ungaria.
9445 Furinoslu §-aridi di jibicoslu.1)
Aceleg Inteles ca la No. precedent.
9446 Arldi mu9oslu di baloslu.2)
9447 Cine ride mal la urink ride mal cu ho-

hot (haz).
A. BABsA/T, c. Corbi, Ungaria.

9448 Tu soni carI arldi. 3)

*A
9449 Cine ride de diminétä plAnge mai
P. GABBOVICEANU, prof. C. Drli-
gannet, j. Vlasca.
Burduhosul ride de cel umflat (ca vitele meteorisate).

Ride mucosul de billosul.
La sfirsit cine ride.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU V 131.
A
9450 Ride ca mirele cel surd.
GAVB. ONISOR, prof. o. Avra-
mesci, j. 7'utova.
A
9451 RIO' ca prostul in bAlciii.
P. GARBOVICEANU, prof. Cl. VI,
Semin. Bice.
Card cine-va ride, gi nu e de ris.
9452 Cine o ride sA plitésca.
Lumina p. toti, I, p. 87.
In glumA.
9453 CAnd ride, sòrele résare.
.Rom. Glumef, p. 53.
9454 Ride mAnzesce.

E. I. PATRIC! U, inv. C. &matt,
j. Covurluiu.
Adictt ris silit. A se adaogh, acest inteles la No. 5786.
RITE
-,,
9455 Nu-mi aprinde anula.')
Nu me supèrb nu mè necaji.
RITOS
-
Arinioslu, s-nu si scArchinA va s-fréca. 2)
9456
GR. TOCILESCU, H, p. 428.
Cand trebue neapèrat stt fad óre-ce.
I) Nu 'rnT aprinde (excita) rtfa.
2) RiTosul clacit nit se scarpinti, o sti. se frece.
www.dacoromanica.ro
RINE
*. ,
9457 Rine de om.
AVE. CORCEA, paroh, c. Cofielu,
Banat.
Om nesuferit, care se vira in tot locul.
Blin6tenii lie e rive, se title ca lima. A se apropia
de curintele similare in limba arormina.
RIS
A
9458 l-a picat rlsul In picibre.
IUL. GROF§OREANU. profesor, C.
Galia, cornil Bihor, Unyaria.
Acelag inteles ca la No. 5798
A
9459 Risul e frate cu plinsul.
D. POPOVIOILY, c. Cuvin, comit.
Arad, Ungaria.
Arisul cu pleingul suntu cusuria 1)


9460 ArlderlI s-cIrclrärli aduc si cripärli. 2)
GR. TOOLLESCU, II, p. 428.
SANATATE
A
9461 Eu '1 Intreb de sinitate, §i el IrnI di Cu
ghic5ga 'n spate.
C. TRODORESM, inv. C. Cursesci,
j. Vasluiu.
Eu if vorbesc blfind 0 el m6 batjocoresee.
1) Rtsul Cu plansul sunt verT.

e) RIsetele si hohote e (de rls) aduc si Intristare.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL(' y 133
9462 Ma bun'a di sftnatati, ci-va nu'i. 9

9463 SAnAtati ail si ghiftiTi. 3)
De aceea, mal trebue §i banI. Vep. No. 5819.
n,
9464 Sanatate In culme.
G. I. TOMESCU, bit). c. Brovcart,
j. Meheding
Cand o afacere e sfir§ita §i altil mal cauta sa, o sfir-
§dsca.
Biserica e In tot-d6-una a§eq.ata, pe o culme. Clind ci-
ne-va e bolnav, §1 se crede ca nu se mal sc6la se pce:
siinatate in culnw
SANATOS
A
9465 Tare-i bine si frumos cand e omul sä-
natos.
C. TEODORESCU, inv. c. Lipova,
j. 'Palau. DIM Z. JCVARA, c.
Fede#1, j. Tutova.
A
9466 Mild e trupul sänätos si inima 'I veselä.
C. TEODORESCU, OW. C. Pungent
j. Vaslufu.
*.n.
9467 Ce 'I mal lomoros e mai sAnfitos.
AVR. CORCEA, paroh, C. Copteiu,
Banat.
Pentru cel carl nit cauta la curatenia mincarilor, ci
mancAndu-le, tot ramam sanAto§I.
Mal bun de cat sanatatea, ce-va nu-Y.

Sanatate ad 0 liganit
www.dacoromanica.ro
134 PROVERBELE ROMINELOR
4
9468 Sänätos ca pescele.
MR. CORCRA, paroh, c. Cotefu,
Banat.
Adicg f6rte sOnatos.
A
9469 Sanatos ca tunul.
C. TRODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Valdulu.
Om volnio. Veqi No. 5840.
.n,
9470 Sänätos ca cobza.
C. TEODORZSCU, inv. C. Fungen,
j. Vasluitt.
Adicg. bolnav. Veçlf No. 6842.

Cobza e detigrtg Inkantrn 0 umflata In afarg.. Aka §i.
omul care In afar& e sanAtos 0 Inauntru bostira, sec.
SANGE
*
9471 Sandzile apä nu s-fa9e, §-earl s-faca nu
s-bé.i)
I. TONESCII, prof. c. Nevista, Ma-
cedonia
*
Scindzele apc1 nu s-fage. 2)
Ghtacu ea Acinéta".3)
Prov. Albanee.
9472 Va-li curd sandzili? 4)

Nu e mare pagubg.
1) &Inge spa nu a face, si daca se face nu sit be.

5) St ay Singele spa nu a face.
4) 0 sa.'T cure. sfingele?
www.dacoromanica.ro
SUPLEWENT LA. CAPITOLU y 135
A SARI
*A
9473 SArI sdréntA, sA sArim,
CA scif iérna ce pAtim.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coftelu,
Banat.
Aratg, nevoile 6menilor sAracf, cfiad se pun i Minh
la joc
A
9474 De nu'l sAri, nurf sorbi.
Dr. EL. CBISTEA, PrOV., p. 73,
e Ida-Mare, Ungaria.
Plata, dupti muncit.
A
9475 Sare ca musca 'n zér.
c. Bochia, Ungaria.
A
Sere ea musca 'n zar.
JUL. GROF4OREANU, profesor, C.
Pentru omul neprecaut.
A
9476 A sAri furcA in sus.
AVE. CORCEA, parch, C. Co§telu,
Banal.
Adicg drept in sus.
A SARUTA
9477 Te särutä guduta, pAnA sci cA-o cApétA.
V. SALA, clan c. Vagoil, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru eel interesatf, earl fac, orf-ce, in vederea unuf
folos.
A SE SCARPINA
A
9478 VaI de acela ce se scarpinA cu unghiile
altora.
GR. ALEXANDRESOU, rnagistr. J.
Fuina.
6896! 11
www.dacoromanica.ro
136 PROYERBELE ROMANILOR
* An.
Sd nu te scarpin'i cu mina altuia.
GR. Pofnurar, ing. C. Rama, j
Ialomifa.
Sgreimd-te singur aclo iu ti mdcd.1)

ILIE Gmcu, prof. c. Abela, Epir.
Sgrämd-te singur, iu ti mdcd. 2)

G. ZUCA, C. Cavaia, Albania.
Acelag inteles ca la No. 5881. Veçli gi No. 5419.
*A
9479 Nu te scarpéna daci nu te mancä pielea.
V. SALA. dasc. c. "[Tamil cornil.
Ungaria.
Unde nu te 'Yana nu te scdrpina.

c. Logo?, Ungaria.
Nu te amesteca unde nu aI treba.
9480 Si sgrama iu nu'l maca
I. COYAN, profesor, c. Ianina,
Epir.
Pentru omul nedumerit, zapAcit saft prost. Veçll No.
5420.
9481 Si sgrama n-cap.4)
GR. TOOILEBCII, JI, p. 665.
Rem5,ne cu pofta 'n cuIu. A se vede No. 5885.
SCHrOP
A
9482 Mai bine schiop de cat fara piciáre.
c. Dupd pétrcl, Ungaria.
') & Scarpin5.-te singur (acolo ande te ranina.

2) Se scarpinX unde nu'l IngnAncit.
4) Se scarpinit 'n cap.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA OAPITOLII V 137
Mal bine ce-va de cht nimic.

.n,
9483 Schiopu
Sare plopu.
Dr. EL. CRISTEAt Prov, , II. 227,
c. Logop, Ungaria.
Cind face cine-va o ispravit la care nu puted sit te
a§tepti.
A SCHTOPÉTA
*.L
9484 A schIopétat.
TEODORESCII-KIRILEANU, inv. c.
Bropteni, j. Suciava.
A sitrAcit. A se adaogit acest inteles la cele date la
No. 5894.
A SCORMONI
*
9485 Nu ri cartea tra s-nu-ti ambuta.1)
G. ZUCA, C. Duran°, Albania.
Aeela§ Inteles ca la No. 6879.
A SCUIPA
*L
9486 Unde scuipi nu mai linge.
P. GARBOVICEANTI, profesor, Cl.
VII, Sc. Inv.
Acela§ inteles ea la No. 5902b.
A SE SCULA
*.6,
9487 Cine se scs5la de diminéta s'é scobesce
In masele ; cine se saga tarsliù sé scar-
pin& 'n cap.
P. GIRBOVICEANU, profesor, c.
Dobresci, j Mnscel.
Omul harnic ch§tigA, are ce manca.
3) Nu'l scormoni ca si nu-y pail.
www.dacoromanica.ro
138 PROVERBIILE RomANTLOR
*A.
9488 M'oIu scula,
Cand o slice cIóra: ga!
Eil olu slice: ba!
AVE. CoRozA, parch, c. Mercitza,
Banat.
Fentru eel 1ene§1 earl nu se sc6lit de diminétti.
A SEDE
*A
9489 Catu-ti-i lumita, t000t §ede (de mänanca
orl prujesce).
TRODORESCU-KIRILEANII, inv. C.
Broten, j. Suelava.
Pentru cel lene.
*A
9490 Sede cu ochii 'n podele,
S'a§téptä sä 'I cadà stele.
G. MIHALACHE, c. §'endrescl, j
Tutova.
SEDERE
&
9491 Sederea '1 neaverea,
Odihna '1 rugina.
Trebue a, muncim.
SIMTE
*A
9492 Simte, ca sarea de vreme rea.
GAVE. ONI§OR, prof. C. Ceirja,
j. Tutova.
Pentru cel simtitor.
SOMN
*
9493 Somnul hranésce pri ficior, §i sòrle pri
v-itél. 1)
G. DMA, c. Samarina, Epie.
I) Somoul hainesce pe coptl, §i. s6rele pe vitel.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL17 y 139
Somnul e de mare folos copiilor.

A
9494 Cu somnu nu faci car §i boI.
c. Gurarrului, Ungaria. IL. Ho
oloTA, c. Seliste, comit. Sibill , Tran-
silvania.
Acelag inteles ca la No. 5961 & 5964.
A
9495 Y1 pica mima de somn.
AYR. CORCEA, paroh, c. Costetu,
Banat.
Despre omul f6rte somnoros.
9496 L-baga pi somnu.1)
lia ingelat.
SPAN
*A
9497 Spanul lesne se bärbleresce.
C. TEODORESCII, (ny. c. Pungescl,
j. Vasluiu.
A
Pe speinul iute'l racli.

c. Brasov, Transilvania.
Cel ce are putin lesne vinde. A se adaogh la No. 5983.
9498 Si span §1 bun nu 's fa9i. 2)
A SPUNE
A
9499 Spune rupt ales.
AVR. CORMA, paroh, c. Costelu ,
Banat.
3) 11 bagi pe soma.
2) §i spiin si bun nu se p6te.
www.dacoromanica.ro
140 PROVERBELE ROMINMOR
Spune verde, far& t6ma.

9500 Loa§I mIntila car' aspusi§I? 1)
GR. Tocumou, II, p. 554
*.n,
9501 Le spune tdte pe zara.
GAVR. ONIgOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Nu apune deslugit, ghicescI ce apune, 41 da numal a
intelege.
9502 Canda T1 dzigea vera: aspuni! 2)
OeluI care nu scie sa pazésca o tank
ASTA
*z
9503 Cum 11 Intòrce a§a sta; cum 11 vel da
a§a se dä.
C. TRODORESCII, kV. c. Lipova.
j. Vaslutu.
Adica prostul. A se apropia de No. 6010.
*
9504 A sta nepristan (langa cine-va).
G. PORORAN, intlt. j. Olt.
A sta meret, a fi tot-d6-una In acelag loe st5zuind
pentru cine-va.
*A
9505 A sta In ace.
*A
A avé ace in trap.
T. BklgEL,preot, c. $tefcinesci,
i. Valcea.
Se dice de bolnavil earl simt, In cap, un fel de jun-
ghlur1 marunte.
2) Luag basmaua (?) daca spusest

2) Par'cl dicea cine-va : spune.
www.dacoromanica.ro
BUPLEMENT LA CAPITOLU V 141
STARE
*
9506 A nu avé stare la mancare §i odihna la
culcare.
P. GIRBOVICEANU, profesor, C.
Mosna, j. Do4j.
A se gandi meret la cine-va : Se intrebuint6zA, mal
ales in descintecele de dracroste.
A STRIGA
*
9507 Strigl pe un pom §i se usual de pe un
om.
E. I. PATawfu, inv. C. Smulff,
j. Covurluin.
Child nripastuescI pre cine-va. Veçil i No. 6018.
*
9508 Cine striga: hui! hui!
Mane se va vaita ea nu'i.
Cine tot petrece, In urmg sargcesce.
A STRINGE
*A
9509 Nu mé strInge de max*
Ci mé prinde de lana.
TEODORESCU-KIRILEANU, itiV. C.
Broten, j. Suoiava.
Çic femeile neru§inate, barbatilor obraznicl.
SUBTIRE
*a
9510 Subtirick subtirea,
Potriva cu putina,
§i de nalta cat crucea.
Avramesci, j. Tkileea.
In bgtae de joc, pentru o femee grásft i micit.
www.dacoromanica.ro
A I.JERA
*
9511 Cumu ll uira, acsi sburasce. 1)
I. OoYAN, prof. c. Elbasan. Al-
bania.
Pentru cel ca,re ascultà de poruncile altma.
A SUFLA.
*A
9512 Unde te-ai ars, acolo suflä.
V. SALA, dase. c. Vapora, comit.
Bihar, Ungaria.
A SE SUI
A
9513 Te poti opri cand te suI, dar anevole
cand te cobori.
c. Logo§, Ungaria.
Adia dud incepe omul a s5,rg.ci, a sad&
* .n.
9514 Intr'un an de Oile te still la dél, si Inteun
cés te scobori la vale.
G. limALAcHE, inv. c. ,5'endresci,
j. Tutova.
Acelag inteles ca la No. 6032 gi 10101.
SUMERNIC
*A
9515 Om sumernic.
AVE. COROEA, paroh, c. Contelu,
Banat.
Arlie& ginga§, frumos, ciare Iubesce rinduéla, curatenTa.
Sumernic = proportionat, simetric. Cuvintul opus e na-
varnic = mghaos, diform, nesimetric.
1) Cum 11 suera, asa vorbesce.
www.dacoromanica.ro
817PLEMENT LA OAPITOLIT V 143
SURD
9516 La párta a cuflui asuna cat vreI.1)
1. COYAN, prof. c. Durazzo,
bania.
CA el tot nu te aude. Acela§ muele § ca la No. 6041.
*A
9517 Po tI da cu tunul la urechla surduluI.
M. PoPovicfu, c. Rus, Tran-
silvania.
Acela Inteles ca la No. 6045.
9518 Ce 'I pasa surdului de ce vorbesce altul.

GR. P0fENABII, j. Fuina.
Acela§ Inteles ca la No. 6050.
*
9519 Merge ca surdu 'n Oste.
P. GIBBOVICEANII, profesor, C.
Mosna, j. Dolj.
9520 Surd cu urechl.

c. Bochia, Ungarla.
Adicrt nephsAtor.
A SUSPINA
*6.
9521 Omul cand suspina i draculuI 'i-e milä.
G. MIIIALACRE, (nv. c. $endrescl,
j. Tutova.
A TACt
*
9522 Daca tac le dail pace,
§epte sate n'aii ce'mI face.
TEODORESCII-KLRILEANII, mv. C.
Broten, j. Suclava.
1) La p6rta surduluT, sunti cat vret
www.dacoromanica.ro
Acelag Inteles ca /a No. 6074 b.

A
9523 Cand nu tace unu, nu tac niel cei mai
multi.
V. SALA, dasc.c Vagcorh, comit.
Bihor, Ungaria.
A
9524 Feresce-mé, Dòmne, si 'mi dä pace,
De omul care tot tace.
SILVIA LAZAR, C. Varati, omit
Bihor, Ungaria.
*A
9525 Tad, 'Ana ti '1 bine.
V. SALA, C. Mcrag, comit. Bi-
hor, Ungaria.
Aclica pAn5, 'tí. vine mollentul favorabil.
A
9526 Tace ca §omilcu.
D-na Z. timinzscu, inv. c.
Buten, j. Prahova.
TACERE
,n,
9527 Tacerea nu sparge capul.
V. SALA, dasc. c. Vapcort, cornil.
Bihor, Ungaria.
,n.
9528 Ticerea aduce dulcétä.
Y. SALA, dasc. c. Ferice, cornil.
Bihor, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU y 145
A TINE
A
9529 El I§I tine tot a la
C. TEODORESCU, ins Cursesel,
j. VasMu.
Pentru omul InclArètnic.
L
9530 Un till §i nimica.
II7L. GROF§OREANU, profesor, C.
Gal§ra, comit. Arad, Ungaria.
E sgarcit, §i. totu§I nu are nimio.
TINÉR
.n,
9531 Laptele tinerilor e vinul bétranilor.
c. Gurareulur, Ungaria.
TINERE
*
9532 N'are Iérbi de tinere.1)
I. COYAN, prof. c. Berat, Al-
bania.
Aclia, e fricos.
TINERICA
.A
9533 Tinerica o luai
De-o suta cinci-Oeci al.
I. POPESMT, (ny. e Dobreni, j.
Elm
Cara lea unul o nevésta lAtrAn6,.
A TIPA
9534 Tipa ca and o belesce cine-va de vie.
.Rom. Glumet p. 63.
I) N'are Térbd. de mere.
www.dacoromanica.ro
146 PROVERBFLE RObilbaLOR
AdicA tipa tare.
A TRAGE
A
9535 Tradzi-mi callu v.-las s-plang.,)
C. IoNNEscu, inv. C. Nevésta,
Macedonia.
Cand se preface cine-va ca nu voesce sa se faca un
lucru, pe care '1 doresce mult.
.n.
9536 A trage a scurtà.
AVIL CORCEA, parch, c. Cogent,
Banat.
A pati r6u.
*A .
9537 Tras impins.
AVE. C oBcEA, parch, c. Cogent.,
Banat.
Un tras-impins.
c. Gurartulta, Ungaria.
Despre un om slab, nevolos.
A TRAI
9538 Multi védi omlu c&t banéciza.2)
Acelag 1nte1es ca la No. 6150.
A
9539 Trdesce lumea albä.
IL. HocloTI, c. Selige, comit.
Sibitt, Transilvania.
9540 Banédzi cu dreale.3)
Mialru,EANu, Dig., p. 173.
1) Trage-mY calul, si hat sit piing.
1) Multe vede omul cat trlesce.
3) TrIesce cu dramurde.
www.dacoromanica.ro
Traesce eumpétat.
A
9541 Träesce ca hartii 'n bisericä.
c. Log* Ungaria.
Adic6 r6ù de tot.
*A
9542 N'avem sa träim cat petrile.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Crtingu,
j. Tutova.
-Vora muri °data Pn atund sä traim bine, se pe-
trecem.
TRAM
*A
9543 A trait un traIu, cu al mortei dou6.
P. GARBOVICEANU, prof. cl. VI,
&min. Bug.
A TRECE
9544 Séca pri-lu tré9i.')
GR. TOCUXSOU, If, p. 623.
*
9545 A trece verde pe cine-va.
TEODOREECUKIRILEANU, inv. C.
Broten, j. Suclava.
A aye) pantiegale.
A TREMURA
*A
9546 Tremurà, par'cä '1 gäsit pe ape.
P. GARBOVICEANIT, prof. c. ¡5'er-
bcfne8fi, j. Argeg.
Aeela§ inteles ea la No. 6183.
1) Usucti. pe unde trece.
www.dacoromanica.ro
148 PROVERBELE ROPLINILOR
*
9547 Trérnurá ca pésciTI.1)
G. ZIICA, c. Georgia, Albania.
Adicti, de fig.
*
9548 Trémura ca vérga. 2)
G. ZU0A, c. Permet, Albania.
De mânie. A se adaogia, la No. 6183.
.n,
9549 Tremurä ca zidul.
c. Rernov, Ungaria.
A TREPADA
*&
9550 Cine trapädä, capètä.
Dr. EL. CRISTEA, Prov, , p. 63,
c. (Yetea.
Cine alérga, cine muucesce, acela cáltigii..
A TR OSNI
*L
9551 Trosni una la CAlina.
ST TUTESCTJ, NV. C. Catartele,
j. DOI j.
Vorbesce ne-intrebat, §i le spune din chlar Benin.
A SE TRUDI
A
9552 De §i trudesce, pe vInt nu '1 Intrece.
c. Sibiu, Transilvania.
Cu teitä truda luI, nu va isbuti.
1) Tremor?" ca pescif.
21 Trernuri ca varga.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA ('APIITOLU V 149
A TUCA
*A
9553 Ei de el, tucä 'mbuca.1)
AVR. COROEA,prtrOh, C. Coptslu,
Banat.
Despre Incuscrirea némurilor, §i folosirea 1ntre el a
averi.I.
A SE UITA
9554
*t Par'ca se ultä din buturä.
G. T. TOMESCU, (ny. c. Broscart,
i. Mehedinp.
Celui ce se mt,A, rat, sau din fire, saü din adins.
A UMBLA.
.n.
9555 Cine umbra multe,
ti da prin cur turte.
c. Bran, Ungaria.
*L
9556 A umblat, cat a umblat,
Dar acum s'a cufundat.
V. A. FORUM:I, c. Dorna, j. &-
clam.
* .n.
9557 Pute locul pe unde umbra.
IUL. GROF§OREANU, profesor, c.
Ga12a, cornit. Arad, Ungaria.
Pentru cel lene.
*&
9558 Umbla par'ca e lmpedecat.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Po-
enarii, j. Gorj.
a) Tuca --= saruta.
www.dacoromanica.ro
Adic5, Incet. Pentru cel lene.

*6
9559 Umblä cucäind.
AVE. CORCEA, paroh, C. Co061u,
Banat.
Umb16.. adormit.
*6,
9560 Umbra ciulind. i)
AVR. CORCEA, paroh, C. Co?telu,
Banat.
A ascula pe furi§, ca atentiune.
A
9561 A umbla d'agibaIna.
AVE. CORCEA, paroh, C. Cogtelu,
Banat.
Adic5, In zadar.
6.
9562 A umbla cum II rbta.
TRODORESCU-KIBILEANIT. (ny. C.
Bro?teni, j. Suclava.
Adic5, 'lute, repSde.
.6.
9563 AI umbla picIórele ca sucala.
TEODORESC17-KIRILEANT7, itZV. C.
Broten, j. Surlava.
URIT
*6
9564 Urit Cu urlt, träesce pani la sfir§it.
G. MIHALACHE, (ny. c. Sendresci,
j. Tutova.
Pentru ce1 potrivitt.
A
9565 Om urlt, cu haine bune,
Ca §1 graul cu facIune.
c. Logop, Ungaria.
1) aulind se pronuntit gulind.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA. CAPITOLLI y 151
and un om urlt se gatesee prea frumos.

A
9566 El e care a c,lis: hai sä sceitem uritiI din
térä, §1 cand el a fost cel mai urlt din
tátä lumea.
G. BANIILESCII, inv. c. Pletropila,
j. Dembovifa.
NimenI nu s6 vede cum ieste.
I
9567 Urlt ca mártea.
AVR. CORCEA, parch, C. CoFteiti,
Banat.
De inspira gróza.
URMA
A
9568 II pute trma.
V. BIMINI, inv. c. Brclnefti, j.
Ialomita.
Adica e lene.
A VEDE
..a
9569 N'ai v61;lut, n'ai aw;lit, taci 1
c. Gurartuluf, Ungaria.
Acela§ Inteles ea la No. 6251.
9570 *Te-am vidzutà nä (5rä. 1)

I. COYAN, prof. c. Georgfa, Al-
bania.
Hal sa 11 mal vedem vitejia.
A
9571 A cui se vede, e mare.
E. I. PATEICÌII, inv. C. Smulf7 ,
j. Covurlititt.
Cand te elrle unul Cu musca pe c6,cIula. Veçll. §i No.
3101.
') Te-am vNut odatl.

68961 12
www.dacoromanica.ro
152 PROVERBELB litOMANILOR
A
9572 A vedé verde Inaintea ochilor.
TEODOBES017-KIRILEANII, (N1). C.
Dintr'o scfirba prea mare, dintr'o palma data musca-
lesce, etc.
A
9573 Nici sAl. veçii, niel sä te vad'a! niel WI
dai, niel sal' dé.
E. 1. PATsiciu, inv. C. Smul(I,
j. Covurlutu.
Sa nu aI a face cu el.
A VENI
*L
9574 Pe cum vine, a§a me.')
V. SALA, dasc. c. Seud, comit
Bihor, Ungaria.
17§or ca§tiga banif, u§or II §i cheltuesce. A se adaoga
la No 6274.
A
9575 N'am venit de vr'un mult, ori stati de
vr'un putin.
G. BANOLESCU, hi& C. Pietrofira,
j. Dimbocita.
.6.
9576 N'a venit ca sA te créscä.
I. P OPESCII, inv C. Dobreni, j.
llfov.
Ci din potriva.
VENIN
9577 Lu m'ca färmaclu cu pulmul. 2)
bania.
A suferit mult, pâna s'o sc6ta la capèt. Verilf kii No.
6277.';
i) Me= merge.
i) A zniincat venin Cu pumnul.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOL° V 153
VIETA.
A
9578 VIéta carpità Cu ata,
De tdde dilele 41 vine grétä.
V. SALA, dasc. c. Vafcatt, comit.
Bihor, Ungaria.
. ,
9579 Lume, lume §i viétfi,
Cum se dail canii pe ghétä.
TRODORESCII-KIRILEANII, inC. c.
ViétS neciijitii, la intimplare.
*
9580 Viéta fära' falä, e ca o di fär'a sdire.
R. ALEXANDRESCU, magistr , j.
Patna.
Pentru cel care doresce un tra1u cu va.
a
9581 Nu'i lungi a lui.
V. SALA, claw. c. Var.* comit.
Bihor, Ungaria.
Nu are mult de trait.
vitJ
a
9582 Nu fac viiI ce slic mortil.
M. STANESCU, inv. C. Piria, j.
Mehedinf(.
VODETE
. .
9583 Vodete cu orbete. 1)
AVE. CORCEA, paroh, C. Cofteiu,
Banat.
1) Se pronuntI: vogere 0 co-bect.
www.dacoromanica.ro
154 PROVERDELE ROMANILOR
Cfind dol in§f umbld, impreun5 In tot locul, frtra trait

§i f5,r5, ru§ine.
Vodete, cel care vede, conduce pe orbete.
VORBA
.n.*
9584 0 vorba buna stInge focul, mai curind
de cat o bute cu apä.
Acela§ lateles ca la No. 6327.
A
9585 Dulce la vorba §i réi.1 la inima.
j. Vastutu.
Lingu§itor §i. fatarnic.
*
9586 Vorba bunk
Patin rèsuna;
Vorba rea
0 duce vestea.
V. A. FORESCU, C. FO/tiCeni., j.
Suctava.
Acelag fateles ca la No. 6337.

A
9587 Vorba de réa se duce ca glontul, §i n'o
poti sosi nicI c'o sutä de armäsari.
G. BANCLESCU, tnv. c. Pietro-
§i(a, j. Dtmbovita.
A
Vorba de rai fuge ca glontul, lar cea de
bine se innämolesce.
NEGOESCII, inv. C. Jideni,j..Rins-
nicu-Scrrat.
Vorba rea se re,spandesce ma`i iute.

I POPESUU, kV. c. Dobreni, j.
Ilfov.
(Ve0 No. 6339 & 6340.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLU V 156
A
9588 0 vorba 'i-a scdpat
§i o fost spinzurat.
Dr. EL. CRISTEA, C. Logo?, Un-
garia.
9589 Cu sborlu li niftgI caplu alantul. 1)

G. ZUCA, c. Permet, Albania.
1° AdicA prin lingugirI potI domolesci. Zuca.
2° Acelag biteles ea la No. 3439.
9590 D'Iu ése sborlu, ése g-sufletlu. 2)

I. COYAN, profesor, c. Culona,
Albania.
*
9591 Vorba de ai nu se potrivesce cu cea
de m Aine.
Ilfov.
Pentru cel care nu se tine de euvint

*A
9592 Nu da vorba tronc, ca dal In bolbácä.
I. POPESCU, 61V. C. Dobreni, j.
Ilfov.
SA te gA,ndescI Inainte de a vorbi.
9593 Tot omul e dator sá ie ()data satul de

vorba.
Dr. EL. GRISTEA, Prov., p. 256,
Cand vorbesce satul pe socotéla unuIa.
I) Cu vorba 11 mnâncl capul altuTa.

5) Pe unde Tese vorba, 'ese i sufletul.
www.dacoromanica.ro
156 PROVERB= ROMINILOR
A
9594 I se prinde vorba ca nuca 'n perete.
C. TEODORESCU, (nv C. Lipova,
j. Vaslutu.
Yorbesce in vint.
A
9595 Vorba lunga, säräcie 'n punga.
V. PALA DE, C. Ceimpeni, Tran-
silvania.
*
Sb6re nzulte, ftohe gréoci.1)
I. COYAN, profesor, c. Abela,
Epir.
A
9596 Vorba gola, traista uOra.
c. Brasov, Transilvania.
*
Sbilrile multi nu umplu tra§tlu di fdrinei. 2)
G. ZUCA, c. Durazzo, Albania.
A
9597 Vorba multä, isprava putina.
c. Gurartulai, Ungaria.
A
9598 Cu vorba nu ne saturim.
C. TEODORESOU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
9599 Din sbor, sbor,
Aglundzi la fuifor. 3)
Vorbe multe, sKrIcie mare.
Vorbele multe nu umple traista cu fin.
a) Din vorbl In vorbK, ajungT la fuTor.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA OAPITOLU V 167
Adicit la p6rutala. Acelag luteles ea la No. 6357.

9600 Din sbor-sbor ési cavgälu. 1)
Acelag luteles ca la No. precedent.
9601 Ma multu te-avursesc sbórele, ca di lu-
crulu. 2)
1. COYAN, profesor c. Fieri, Al-
bania.
and at de Inv6tat pe un prost, ea sg fac6 6re-ce, mat

ugor tt-ar vent al fact sing-ur.
*
9602 Vorba nu ne oindrä.
Fuina.
A
9603 Vorba nu ne omòrä, §i cu ea nu ne sä-
turärn.
C. TEODORRSOU, Inc. c. Pun-
gesci, j. Vasluiu.
Acelag tnteles ca la No. precedent, combinat cu No.
6386.
. ,
9604 Pre om 11 pop prinde cu vorba, pre boil.
cu còrne.
ANDE. GALT, C. Vagoit , comit.
Bihor, Ungaria.
A
9605 Pomul de pe penile, omul de pe vorbe
se cundisce.
V. SALA, dasc. Vafcoil , comit.
Bihor, Ungaria.
Acelag tnteles ea la No. 6403.
I) Din vorbl In vorbI vil la cértli.

2) Mai mult te ostenesc vorbele de citt lucrul.
www.dacoromanica.ro
168 PROVERBKLE ROMANILOR
9606 A °mini sbdirtle Ti si maca, carnea nu 1).

I. IONESCU, prof. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
lo Pentru un om bun de gura saü ticalos de gura
IONESCET.
20 La om se cauta mintea far nu trupul.
*6
9607 Vitele se adapà cu apa, §i enneniI Cu
vorbe adInci.
Brofdeni, j Suciava.
*6
9608 Douè vorbe vi-o pastaIe.
AUR. TEUTUL. preot, c. Suc1ava.
Vorbe de nimio.
*6
9609 Vorbe apbse.
E. I. PATRICIU, inv. C. Smul(i,
j. Covurluiu.
Vorbe fait niel un rost. Veçlf i No. 6424.
9610 *Sbdire ca ubdre.a)

G. ZUCA, C. Georgla, Albania
9611 Vorbe de furcä.
BARONZI, p. 42.
*
9612 Vorba din topor.
E. I. PATRICÌU, (ny. C. Smulti,
j. Covurluits.
Adia, grosolang.
9613 Ni-scos sborlu din gura. 3)
Adicit
Vorbele omuluT se mandnd, carnea nu.

3) Vorbe ca curfr.
3) N'a scos cuvintul din gurI.
www.dacoromanica.ro
.L
9614 Are lipici la vorbä.
E. I. PaTarclu, (ny. c. Stniati,
j. Covur/au.
Are trecere. Vet¡ll No. 6446.
9615 f..i cadzu sborlu mpadi. 1)
GR. TociLEscu, If, p. 664.
Nu i s'a ascultat cuvintul, rugamintea.
*
9616 Cu cléstea li-le scot sbòréle.8)
I. COYAN, profesor, c. Culona,
Albania.
.n.
A sc6te cui-va vorbe cu cleqtele.
D-na Z. JUVARA, G. Fedescl, j.
Tutova.
Abia, cu mare grèutate, 11 faci sal!. rèspunda.
,L
9617 Ti ése sufletlu, panä s-fi scoti sbor din
gura. 3)
I. COYAN, prof. C. Duran°, Al-
bania.
*
9618 Lira §i sborlu.4)
I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
A VORBI
A
9619 Cat vorbesci, cat grersci.
c. Gurarfulut, Ungaria.
I) IT nitçlu vorba jos.

1) Cu cletele It scot vorbele.
Iff Use sufletul pana sal scotl vorba din gura.
Lira (moneda) ot vorba.
www.dacoromanica.ro
Acela§ hateles ca la No. 6462.
*.el.
9620 Cine vorbesce multe, ori scie multe, orI
minte multe.
c. Ida Mare, Ungaria.
A
9621 Unil vorbesc ce schl, §i unii sciti ce vor-
besc.
Dr. EL. CRISTEA, Prof), p. 268,
9622 Vorbesce satul,
Nu vorbesce capul.
N. URECHTE, ing. C. Commie,
j. Putna.
Repeta vorbele altora, far& sd cugete.
. .
9623 A vorbit ca sä nu taca.

Dr. EL. CRISTEA, AVM, p. 18,
c. Bocha, Ungaria.
*A
9624 Cel ce vorbesce mai mult risipesce, cel
ce ascultä adunä.
GR. POÌENARU, ing. c. Barsa,
j. Ialomiia.
*
9625 Dadun sburam, ahoria avdzim.9
I. COYAN, profesor, C. Periveli,
Epir.
A se adaoga la No. 6488 b.
*A
9626 Rar da bine.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Aura-
mesci, j. Tutova.
1) Impreund vorbim, a parte (deosebit) audim.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU v 161
Vorbesce rar dar ap6sat. Cam tace, ins5 chid incepe,

foc if fese din gurg, spune tot fait a ocoli-
9627 Sburasci cu mortal)
*A
9628 Vorbesce ca din fòle.
117L. GROPSOREANU, inv. c. Gal-
fa, comit. Arad, Ungaria.
Yorbesce ne-inteles.
A
9629 Vorbesce Cu piciorul de brit.
*A
9630 Vorbesce tocmal ca orbul cu ochelarI.
GAVR. ONISOR, prof. c. MurgenI.,
j. Tutova.
A
9631 Vorbesce ce nu miròsä a nas de om.
V. SALA, dasc. c. Vaticoft, coma
Bihor, Ungaria.
Vorbesce prea mare.
A
9632 Vorbesce de claci.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Zorlent,
j. Tutova.
A
9633 Vorbesce ca surda 'n clacä.
GR. POYENARU, ing. c. Boma,
j. Ialomifa.
1) VorbescY Cu mortit
www.dacoromanica.ro
L
9634 A vorbit baba, dati 'I vaca.
GR. PORNARIT, ing. j. Putna.
°and unul da sfaturf pr6ste.
A
9635 Vorbi§I de te pläti§1.
G. BANIILESCU, inv. C. Pefrogita,
j. Dimbovifa.
6.
9636 Vorbesce 'n dude.
c. Logo?, Ungaria.
6
9637 Vorbesce alimojdri.
V. RiBIBU, c Breinesci, j. la-
lomifa.
Vorbesce ce-va ca,re nu se intelege ; vorbe afurea.

A
9638 Nu vorbi a plevea.
TUL. GRMOREANI7. inveldtor c.
Ga4a, comit. Arad, Ungaria.
*
9639 A vorbi numaI din buze.
C. TEODORESCII, inv. c. Lipova,
j. Vasluitc.
Adia f545rnicesce.
A
9640 Vorbesce slobod.
C. TEODORESCII, inv. C. Pun-
gad, j. Vaslutu.
AdicA ce are pe inirag, fdra Ming.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU V 163
&
9641 Vorbesce 'n dung'.
Ungaria.
Inversul çlicsref precedenta.
9642 A vorbi §i rele §1 bune.
A. PANN, Mos Alb, p. 56.
*i. ce trebue §i ce nu trebue.
*v
9643 Vorbesce ce nu scie.
PROCOMESCU, inv. C. Isla; i.
.Romana.
Adic& e bet.
&
9644 Vorbesce ne-särat.
j. Tutova.
A
9645 Vorbesce de a b'étu.
GR. ALEXANDRESOU, magistr l.
Putna.
Acela nteles ca la No. 6434.
A ZARI
9646 Zäresce ca pasérea.
GR. JIPESCU, Lurnina,1, p. 261.
Aslie/ prea bine, de departe.
A ZLIMBOI
A
9647 Rémani zlimboindu-te.
V. SALA, dasc. C. Vascod, emit.
Bihor, Ungaria.
Child nu al frtcut ce-va la vreme.
A olimboi -,-- a privi ce-va cu ochit innoratI ort In-
holbatT.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
ALBIE
* .6
9648 Nu In tdrte albiile te potI sealda.
Sucfava.
Nu t6te negoturile aduc fol6se; nu tae incercarile te
pot folosi.
*.6.
9649 A baga sub alble.
T. BALI§EL, preot, c. Stefeinescl,
j. Vaslulu.
A ascunde.
AMNAR
* .n,
6950 0 sä '1 mai lea cureua amnarului.
P. GARBovicEANtr,prof. c. After-
lesci, j. Olt.
Acela§ fateles ca la No. 6536.
A A5TERNE
*
9651 Cum va 11 asterni, acsi vai dorm- i. ')
I. COYAN, prof. c. Perivoli, Erin
') Cum 'iff vet Werne, ap, ve T dormi.
www.dacoromanica.ro
166 PROVERBLIAE ROMINILOR
ATA
9652 Iu '1 916ra ma minuta, aclo sé-arupi.1)
GR. TOCILESCG. II, p. 474.
9653 Pe fata,
Numai ata ;
Pe dos
Telu pucios.
T. BALÀ§EL, preot, c. Stefeinesci,
j. Vdicea.
In glumh, de o hainh rupth i plinh de petece.
9654 A avé atele In mana.

GR. POÌENARU, ing. j. Buza.
Cun6sce tete int3resele unor 6meni; Ott) firele unef
intrigI, etc.
9655 Innòda ata de la cap.

A injgheba ce-va bine de la inceput.
9656 Va O arupem 916ra. 2)
Vom strica prietenia.
9657 A merge ca pe ata.

T. BILIgn, prof. c. Stefanesck,
j.
In linie drépth. A se adaogh la No. 6555.
Unde 'T ata maY subtire acolo s rupe

0 vom rupe ata.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIT VI 167
AVLIE
9658 Iérba In avlie,i)
In casa säräcie.
c. Logog, Ungaria.
BATE
9659 A fi ca In bale.
T. BALÀ§EL, prof c. §Yefcinesci,
j. Vdlcea.
Adica cald.
BATA
9660 A rupe betele.
T. BILÀ§EL, prof. c. . tefclnesci,
j.
lo A rupe legaturile, ca deosebire cele morale, ce te
opread de la ce-va. De pila, cand calci un juramint,, o
legaturit, etc.
2° Cand cine-va credo el a reu§it a rupe legaturile
unor farmece ce banufa ca, sunt asupra sa.
BATA
*
9661 Pe unde ajunge, ea unge.
TUL. GROP§OREANU, profesor, c.
Cand bate pie cine-va. Pe unde ajunge bata, ea face
vinetel, off umple de sange.
BET
A
9662 134 impistrit
§i'1 mana d'unde-o venit.
c. Logog, Ungaria.
Adica
1) Avlie= curte.
68961 13
www.dacoromanica.ro
168 PROVERBELE ROMANTLOR
* 6.
9663 Nu fe§teli bétul tot.
G. P. SALvitr, inv. c. Smu10, j-
Covurlui.
Acela§ inteles ca la No. 450, sub formA de povata.
BIM)
*
9664 h biciu de foc.
Putna.
Om r6t, amarnic.
*A
9665 De departe se aude cum II plesnea bicIul.
V. A. FORUM, c. Dorna, j.
Suclava.
Cand vine unul mare.
BLANA
*
9656 Nu face blana cAt face fata.
V. A. FORESOII, c. Folticent, j.
Suclava.
Fad adese-ori cheltuell zadarnice, cu nklejde el vei

av6 folóse. Ve4I No. 6761.
BORDETU
*
9667 A face bordelu cu cine-va,
T. 331Lligim, pro f. c. $tefaneset,
j. Vullcea.
A se intelege in vorbA, ; a se potrivi in fapa.
BOTA
*A
9668 A fi réti de bòtä.
G. I. TOMESCII, inv. c. Severin,
j. Meheding
Om r6t, amarnic.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL(' in 169
BRACINAR
9669 A fi tare In bräcinar.
T. 131.1AEL, preot, c. 'Ned--
need, j.Vcilcea.
Adica puternic, 1ndrasnet, vitéz. A se adaoga aceste

Intelesurl la No. 6614.
9670 A fi slab In bräcinar.

T. BkI§EL,preot, c. $tefcrnesci,
j. Mew.
Slab In putere, sarac, fricos.
*A
9671 ti gros In bricinar.
TRODORESCITKIRILEANIT, kV. C.
Broftenr, j. Suclava.
Adica a-vut.
BRIO
9672 Asa t-adarä brinlu, s-amia mi - hierb
gränlu
GR. Tocu,Escu, II, p. 676.
Astfel e lumea. TJnul rlde (se casatoresce), i altul plange
(face coliva pentru un mort).
BUNDA
A
9673 i bunda cea ciucuratä
Se vinde la dobi odatä.
c. Logo?, Ungaria.
Cel bogat, daca cheltuesce, pe na6sura saracesce.
BUZUNAR
*A
9674 Bfigai mana 'n buzunar,
Doar cremene i amnar.
TEODOR BitLA§EL, preot, c. .Fte-
flnesci, j. Vacea.
1) Tie IV dreg brill!, i mie tini fierb grdul.
www.dacoromanica.ro
170 PROVERBELE 110MANIL0R
Fudul In haine i sgrac.

*
9675 Stä Cu manele In buzunar, ca boeril la
divan.
P. GIBBOVICEANCT, prof. c. Lei-
cescl, j. Mused.
Pentru cel lene.
cAcruLA
*L
9676 Multumim tie, caciula,
CA stäpan'téti n'are gurä.
P. G.LEBOVICEANII, prof. c. Dra-
godana, j. Dimbovita.
*
9677 A pune cacIula la o parte.
T. BILLIgEL, inv. c. $tefanesci,
j. Mom.
A fi vesel, a nu av6 habar de nimenl. Veçll No. 6663.
*A
9678 A scipat caclula pe apà.
GAVE. ONI§ox, prof. c. Avra-
mesa, j. Tutova.
Cand o femee nu are bArbat, i se vede ca e ingre-
unatA. A se adaogh acest inteles la No. 6674.
9679 Soiti cagiula s-mé agudescI.1)
GB. TOCILESCII, II, p. 452.
Pentru doI in§I de o potrivis, r61 sauí vinovatI. Veçlf
No. 6669.
*A
9680 A fi de subt caciula.
T. BILÀ§EL, (ny. a $tefeineeci,
j. Vdlcea.
Cand te intr6bit cine-va de unde e§tf, In glumg, sail de
sup6rare i se rèspunde : de subt ceiciuld sunt.
1) Sc6te clicTula s mg loyesct
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMPINT LA CAPITOLII vi 171
*.L
9681 De géba port' caciula 'n cap.
T. 13ArAEL, prof. c. 6tefdne8el,
j. Veilcea.
Nu e§t1 demn de a te numi om sail bArbat. A se ada-
ogh la No. 6681.
L.
9682 A schimba cacIula cu carpa femeel.
T. BALAsEL,preot, c. $telcZnesci,
j. Vince( t.
E nedemn de a fi barbat.
L.
9683 Nu'l dc5re In cacIula.
T. Eat,À§EL, preot, c. Oefrinesci,
j. -Mew.
N'are habar, putin II pas5,.
*.L
9684 A fi plerdut caciula.
T. BALÀ§EL. preot, c. Oeftinesci,
j. Vdicea.
Adic5, cinstea.
*
9685 A nu avé niel cacIula.
T. BALA I, preot, c. .§'tefeinesci,
j. Vcilcea.
A fi sarao. A se apropia de No. 6676.

* .6,
9686 A fi cu o jumatate de cacIulä.
T. 13AL/isEL, preot, c. Oefeinesci,
j. Veilcea.
Adia, sArac.
CALDARE
A
9687 A fi Cu caldarea 'n cap.
T. Bk..2LsEL, preot, c.$tefernescr,
j. Meat.
A fi obrocit, fermecat.
www.dacoromanica.ro
172 PROVERBELE ROMINELOR
S/V5VA.
Oda* si e cam mult de atuud, un em destepandu-se peste nópte,

din somn, gesi in asternut sése pidere. cDa bine, fa nevésteI Ed.sciam
in pata nostru numal patru piclere, acum de sunt :Ose ?12
Ce, me, estl obrocit? Tea di-te jos din pat, i numere, veig nu sunt
numal patru? P
Barbatu se dete jos i numerfind picIórele din culcus, gesi der patru.
4A§a e, fa nevéste, patru sunt.,
Apol dar ce tot trencanl tu p'aci, c vedus1 Ose?)
Asa e, fa nevéste, da ulte, de, cfind me sul in pat tot sése mi se
par, ce piirdalnicu o fi asta?,
(Asta e curat obrocéle, me berbate ! Du-te me omule de adu incoa
celdarea nelstre, a mare, de aran* si denle fechlete, fac de obro-
ca eg-g vil in ming, a nu e bine de capa tee.,
Bletu om ficu asa cum Il invete nevésta. Aduse celdarea i denle
restee. Nevésta Ii puse celdarea in cap si il puse s'o tie cu amandoue
lar ea incepu a bate, 611 putea, ca resteele in celdare, fecénd
un helaleA cat tete 4ilele, lar din gura incepu s descante asa:
Obrocéle, obro célal
Ibovnice te sceile,
§i Tes1 pe use afare,
§i s fugl cit al pute,
Ca se scipem de belea!
§i de mare satara 1
In vremea asta ibovnicul a fugit.
*
9688 A fi ea cfildarea.
T. B.LLA§EL,preot, C. .PercZnesci,
j. Válcea.
A fi negru la fatA.
cAmA*1-S.
9689 Si cfinia§a
E de la na§a.
T. BALL§EL,preot, c. iFtefelneoci,
j.
$-ésti Cu cdmeqa di la nuna. I)
G. TOCILESCII, II, p. 680.
Adia, e aga de sarac, oä gi amaga e de la altil.
*
9690 Nu te Increde niel ame§ei tale.
V. SALA, da8C. C. Va ?cok, cornil.
Bihor, Ungaria.
1) E ce Ornasa de la nasa.
www.dacoromanica.ro
SIIPLREEENT LA CAPITOLU vi 173

9691 L-tricu prit camé0. ')
L'a adoptat, l'a recunoscut ca copil.
9692 Pr-Iu u scotI camé§a ? 2)
A
9693 Pana §1. carna§a.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Tot ce aveh. A se adaog& la No. 6739.
A dat peina $i amasa de pe dinsul,.
CANDELA
A
9694 A fi ca o candela aprinsa.
T. BAL4EL, preot, C. ,5tefcrnescl,
j. Vdlcea.
Adicl frumos, drAglag, bine facut, vesel.
CAPISTERE
*A
9695 §i In capistere pielm §i turta In foc.
T. B4LX§EL, preot, c. Itefdnesci,
j. Vdlcea.
10 Mal multe lucran 1 de odata, mal multe dorinte im-
plinite in acelag timp.
20 De un lucru care trebue sa insu§ésca mal multe
conditiunI bune de °data.
CARPA
A
9696 0 carpa, daca e buna, s'o Iei din gunoiu
ci s'o scuturI.
E. I. PATRIO3, tifl.V. C. Snsulti,
j. Covurlutu.
Omul bun, a, nu cautl ca e din ceI de jos.
trecu prin citina0.
2) Pe unde scotY camqa?
www.dacoromanica.ro
*A
9697 Nu i se ajunge carpa in gaura.
T. BALAgEL, preot, c. &efdnesci,
j. Veitcea.
Pentru cel sarac, care nu are cu ce sa'§I Implinéscd
nevoile vietel.
*. .
9698 A capéta cu carpa.
T. BALAw.., prof. c. ,$tefemesci.
j. Vdlcea.
A fi sArac, a cer§i.
*L
9699 A fi o carp& lepéclata.
T. BkAEL,preot, c. ,5tefüne8ci,
j. Veilcea.
Lucru de nimic, fdra nicl o val6re.

Intilnim acéstA ijicere §1 111 psalmele luf David.
CASA
*A
9700 Primiti-mé In casä, pana ce vé yeti gäsi
Dumneaw5stra altä.
A. GoRove, j. &clam.
Cind unul se pune pe langa, altuJ, il lingu§esce, pb,na
ce ajunge sal domineze, §i. sal: Impung, vointa luf. Veçll
No. 6773.
*. .
9701 Bagal in casá te flied;
Dal afar& te Injura.
A. GoRove, profesor, Cl. V1I,
Semin.
Celuf nerecunosc6t or.
9702 Di sum cask
Na'! pri mésä;
Di pri mésa
Vru §-tu gergk
Pana s-aduna pri sverca. 1)
1) De sub casa, nal pe masa, de pe masa vru $i 'n cerga, pani ce $-a
adunat pe WI (adica.--a fost batut).
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 175
Se çlice pentru cef carf tot cer mal mult, i la urma

o pates°.
*
9703 MI-e dor de el ca de o casa aprinsa.
E. I. PATRICIO', inv. C. &twi(l,
j. Covurlutu.
Sa nu'l veq.1 in ochf. Verjf No. 6798.
* .n.
9704 Mie 'mi arde casa, §i el I§IpIrlesce bata
P. G-ARBOVICEANU, profesor, Cl.
VIII, Semin.
Acela§ fateles ca la No. 6801.
*
9705 Niel o pdsma '1 mai amará,
Ca casa de a doua Ora.
V. SimIGANOSCHI, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
CasAtoria de a doua.
9706 Di puilu lapte are 'n cas5..')

G. ZUCA , c. Samarina, Epir.
Are de t6te, nu'I lipsesce nimic, e bogat. A se vede
No. 6813.
9707 A fi cu casa In spinare.

T. BALL5EL,preot, c. , tefcZneaci,
j. Veilcea.
A fi sarac, fiat casA. A se adaogit, la No. 6814.

9708 Di omlu din cask carI c5ra s-te afirescin
Acela§ lateles ca la No. 17537.
1) Lapte de puTu are In casit.

') De omul din casa, In care orti ail te ferescT.
www.dacoromanica.ro
176 PROVERBELE ROILINILOR
9709 Casa care'I mare, mai multä vIéta are.

G. MrHALAcHE, (ny. c. feondresel,
j. Tutova.
Adia, cinel mare, bogat, mal puternic.
9710 Cand lei acoperemIntul veçiI ce este In

casä.
C. O. MICLESCIT, c. Micleeci, j.
Vaslulu.
NumaI cand trAescI in casa omuluI if potT cun6sce tralta.
A
9711 Pana nu e§t.I Cu omul In cask nu scil
ce platesce.
c. Gurariulut, Ungaria.
A
9712 Niel o casa fara fum.
c. Brefc.u, Ungaria.
A
9713 Cine §ade a-cask
Mananca la masa;
Cine umbra prin sat,
Remane ne-mancat.
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Lei-
cad, j. Mused.
Omul care vede de casa luI e mal folosit.
*A
9714 A umbla cautatori de cask
T. BALI§EL,preot, c. §Itefetneeci,
j. Veileea.
Despre eel cari plócä, in petit, autând vre-o &tit.
9715 A facut larg In cask

Bro?teni, j. Suctava.
Adica s'a dus.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 177
*.n.
9716 A maturat casa cu el.
TEODORESCU-KIRILEANIT, (nv. C.
Bro§teni, j. Suciava.
L'a batut bine.
9717 Casä di bit-den-1.1)
GR. TOCILFSCU, II, p. 675.
Adica casa pr6ste. BirdeniTi. sunt nisce plante, car1

creso in Tesalia.
* ,à.
9718 A face casä.
D-na, Z. AMARA, c. Fedesci,j.
Tutova.
A WU, impreuna cu cine-va. A se adaogh la No. 6826.

,6.
9719 Unde casa nu se spoiesce.
GR. TOCILEECU, Poes. Pop., I,
p. 548.
...kdic5, departe.
CAU.5
*.n.
9720 Picu§ la picu§,
Fac un cäu§.
P. PRELIPCEANIT, (ny. c. &hefts,
Bucovina.
Acelaq inteles ca la No. 11295.
CAZAN
*
9721 Una cazane 9e hérbe astupatk val
crépä. 2)
I. COYAN, prof. c. Betésa,Epir.
Feresce-te de omul ascuns §i sup6rat. Ve0 No. 367.
') Cod de btrdenT.

') Un cazan ce fierbe astupat, o O. plesnésa. (crape.)
www.dacoromanica.ro
ctpsik
A
9722 I-at pus cépsä 'n cap.
Dr. EL. ORISTEA, PrOtl , p. 113,
c. Logo?, Ungaria.
Acelag luteles ca la No. 7202 & 7900.
CERCEL
A
9723 La urechI marl nu trebue cerceI.
V. A. FORMIC% C. Dorna, j.
Suclava.
SA nu atragl atentia 6menilor asupra defectelor tale.

*
9724 A remane cercel far& tórtà.
T. BALI§EL,preot, C. qtefanescl,
j. Voilcea.
Adieg, ce-va de lepèclat, care nu platesce nimic. A se

adaogh la No. 6860.
CHEM
A
9725 Cheiea de aur in tòtà gaura sé potrivesce
(lovesce, nimeresce).
V. SALA, clam e. Va?coti,comit.
Bilior, Ungaria.
A
9726 Chefea umblati nu ruginesce.
G. MIHALACHE, (ny. c. gendrescl,
j. Tutova.
A se adaogh. la No. 6867.
A
9727 A umblà cu cheile la brit.
T. BALÀ§EL, prof. c. Stefanescl,
j. Wilma.
Pentru 6menif eel sgArcitI.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU VI 179
CHIBRIT
9728 *CAt ai aprinde un chibrit.
TEODORESCU - KIRILEAN17, isnv.
c. Broten, j. Suciava.
lute, de graba, inteo secunda.
CrOMAG
9729 Ma ghini nä sut di 9iumadzi pri truplu
alantui, di nä singurä pré-amé1.1)
* .n.
9730 A nu avé de cat ciomagu.
T. BILA§EL, inv. c. .teldnesci,
j. "Meet.
A fi sarac.
CrUBUC
9731 *-bé ciubuchia cu-arihati.2)
GR. TOC1LESCU, II, p. 475.
E multumit, traiesce in linigte.
CLIN
*A
9732 A nu avé clinii toff.
T. BILI§EL, preot, c. ,Steftlnesci,
j. Feilcea.
A fi cam lipsit de minte.
CLOPOT
*A
9733 A fi cu clopot.
T. BILÀ§EL, preot, c. ?tefünesci,
j. Mew.
Ma bine o sutI de domege pe trupul altda, de eit unul singur pe

al mee.
Iff bé dubucu In lin4te.
www.dacoromanica.ro
Despre cel care i se descoper faptele rele, ori pe unde

le-ar face el.
COJOC
1
9734 §ade Inteo sutà de cojáce si tot s.ice ca
nu'I este frig.
G. MIHALACHE, C. $endresci, j.
Tutova.
Pentru cel care nu se mai. multumesce.
A
9735 A'sI intirce cojocu.
T. BILÀ§EL, c, Sendresci, j. Tu-
tova.
A schimba purtarea din bung, in rea. A se ads,ogh la
No. 6948.
A
9736 Intdorce cojocul dui:a vreme.
A'sgi schimba purtarea, pArerile, etc., dui:4 imprejurki.
CORT
A
9737 A umbla ca cu cortu.
T. BILL,EL, preot, c. qtefanesci,
j. Veilcea.

A
9738 Iea-ti cortu.
T. BALÀ§EL, preot, c. ,Pfernesci,
j. Vincea.
Adicii mutti-te, plécA.
CO5
9739 Par'cfi e afumat pe cos.
P. GARBovicEANtr,prof. Cl. VI,
Semin. Buc.
Adica negru la fatl.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLI7 VI 181
CO5
A
9740 In co§ul gol nu '§i fac §Orecil. cuIlo.
c. Bodia, Ungaria.
La cog saraci nu aléret, nimeni, ne-avênd ce cii,p6ta,
CO5
*
9741 Si din co§ gräunte §i din copae pielm.
T. BiLLI§EL, preot, c. ,5'tefcinesef,
j. "Mew.
*A
9742 De n'o fi din co§ graunte, tot o fi din
copae pielm.
T. B.111§EL,preot, c. Steldnesci,
j. Vdlcea.
De n'o fi una, tot o fi alta.
COTRUTA
*
9743 Adese-orl In cotrutà gäsescl lucrurl bune.
V, FoREscu, C. Dorna, j. Su-
&Iva.
Gasesci femee frum6se §i in bordee.
CUPTOR
9744 La cuptorul cald nu trebue foc mult.
*A
9745 Nu poti fi in cuptor §i la mòrä.
SuHAmEL, e. Meledic, j. Buzert.
Alege una din doll&
www.dacoromanica.ro
182 PROVERBRLE ROhiiNILOR
9746 Mai uwr potr cumpéra doué cuptdre,

de cat lemne pentru unul.
Dr. EL. CRISMA. Prov., p. 147,
Intretinerea costa scump.
*A
9747 §i la cuptorul mic se face foc mare.
V. A. FORESCIT, C. Dorna, j.
Suelava.
Cheltufél4 nepotrivitA.
*
9748 Cuptorul bun còce pane buna.
c. Caeovita, Ungaria.
*
9749 A fi ca in cuptor.
T. BALAvn preot, c. &efanesci,
j. Vcilcea.
Adica cold.
CUREA
*A
9750 A se tine ca curéua.
T. B11.1§EL, preot,e. "5"tef1nesel,
j. Wileea
Se Oice de ce-va care nu sò p6te sar6ma lesne.
De pild5.: când pAmintul e clisos, brazda plugului se tine
ca curéua; panea, bine framintata, sor) tine felia ca curéua
cand o tal.
9751 -LI-aduna cureli.1)
GR. TOOLLESCLI, II) p. 684.
.A'I face observatif.
*L
9752 A pune la curele.
T. BkL1L§EL,preot, C. &efanesel,
j. Mew.
1) fl adunK curelele.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIT VI 183
Aclia la bittae gr ea.

9753 Nu Ti tini curdhéaoa. 9
GR. TOCILESCD, II, p. 684.
CURTE
*A
9754 La curtea boerésca §i popéscä nu e lipsä
de lucru.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Bci-
tesci, j. Arges.
FATA
*A
9755 La fatä veche nu trebue captu§élä nou'a.
T. BkAEL, preot, c. Stefdnesci,
j. Vdlcea.
Orf-ce lucru trebue facut potrivit.
FERÉSTRA
9756 Bati firésta s'aduchiasci u§a.2)
*A
9757 Te ver,11 In el ca In feréstri.
V. SALA, dasc. c. Vasca, co-
ma Bihor, Ungaria,
Pentru cel fatarnic; una vorbesce, alta face.
FITIL
*
9758 A pune fitiluri.
D. DARVARI-BUZESOIT, C. Stre-
jesci, j. Bomanal
Nu '1 tine curéua.
Bate feréstra sti. pricépit usa.
6896 x 14
www.dacoromanica.ro
184 PROVERBELE ROMKNILOR
FORFECE
6.
9759 Nu fòrfecile bune, fac crofélä. drépta.
V. A. FoREsau, c. &WNW, j.
Suciava.
Ci mintea care '1 conduce.
GARD
.6.
9760 Gardul Cu propele nu'l clä vIntul jos.
G. MIHALA.CHE, inv. c. Sendrescr,
j. Tutova.
A
Gardul cu proptele fine mal mult.
Dr. EL. CRLSTEA, Prov., p. 101,
.6,
Gardu cu propte nu se 'mburda.
c. Logo?, Ungaria.
.6.
9761 Gardul cu poprele cade pe vInturI grele.
V. A. FORESCIT, C. Dorna, j. Su-
clava.

*2
9762 La gardul uscat, poprele versli.
V. A. FORESOII, C. MOW, i.
Suciava.
Trail nechibzuitg. Veçli No. 7080.

* An,
9763 S'a rezérnat de gardul putred.
V. A. FORESCII, c. Mcilinf, j.
Suciava.
Aeelas Inteles ea la No. 7087.
www.dacoromanica.ro
Sl7PLEM5IT LA CAPITOL17 VT 185
GATIT
A
9764 Gatat ca o papusä.
c. .Résnov, Ungaria.
Adicä prea frumos gAtit. VeçlI No. 10536.
GHEM
*6
9765 Par'ca I-a dat cu ghemu 'n cap.
P. GARBOVICEANIT, &Min.
VIII.
GHTOZDAN
9766 am ca nuca n-shitor (sinitor) 1.)
GR. TOCILESOTJ, 11, p. 698.
Cänd ne este drag cineva.
GOL
*
9767 Gol trdica.
G. CEETofu, c. Scaesci, j. Dolj.
Acela§ inteles ca la No. 7127. A se vedé origina çli-
cerei la No. 14343.
GRADINA
*
9768 intalu grädina ta, si dacä Iti va
mai remane apa, uda si pe a vecinilor.
V. Folmscu, c. Dorna, j. Su-
a.
I se adaogh la No. 7134.
HANN
9769 Hainq scumpe pre spinare
Baga omu'n lipsä mare.
1) MT-o am ca nuca In glifozdan.
www.dacoromanica.ro
186 PROVERBELE ROKiN' ILOR
Pentru cel arufa, '1 place sa, se porte prea frumos

imbrteat.
IMBRACAT
*A
9770 Omul Imbräcat nu se teme de Iérnä.
G. MIECALACELE, (ny. c. fen-
dread, j. Tutova.
Pentru cel puternic, avut saù cu slujbli buMt.
A INCALTA
9771 Lu ncaltai di dòuli gigh5ri.l)
A.dicb, l'am Ingelat. A se adaogii, la No. 7207.
INEL
9772 Va-m-I aruci nelu nApoIl 2)
Arat5, nepdsarea.
Ciind se stria, logodna se trimite inelul fnapof. Ne
fiind unul logodit, putin fi pasa ad nu i se póte tri-
mite inelul inapol.
I5LIC
9773 *I§licul e mare, dar capul e mic.
V. A. FORESOII, ci Folticeni, j.
Suclava.
P6te fi un om de ném mare sat bolerit, dar e prost.
LAMPA
*A
9774 Lampa nu arde pentru cel care dòrme.
P. GARBOVWEANIT, prof. C. Va-
1e4 Marcului, j. Mehedinp.
Acelag fateles ea la No. 7289.
1) L'am inctiltat de aralndoue pietérele.
I) 0 sti. 'inT arunce inelul !naval
www.dacoromanica.ro
/IMPLEMENT LA OAPITOLII VI 187
LANT
9775 £d-trec alislu di natl. 1)
A-1 infrina. Acelag Inteles ca la No. 6586.
LEGAN
9776 A imburdat cu léganul.
& 117, c. Bochia, Unyaria.
*L
9777 Val de légänul In care s'a suit
BApOTA, prin V. Forma, .i.
Suc1ava.
A picat in o bola de care nu va sap,.
LULEA
*A
9778 Nu teite lulelile mirosé a smdlä.
V. A. FORESCII, C. Dorna, J.
SucIava.
Nu t6te femeile umb15, dui:4 136,rba1i, le place impreu-
nare cu bitrbatf.
LUMINA
*
9779 Cautä siliva cu lumina.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. N.
c. Sibiti, Ungaria.
6.
9780 Nu mé purta ciliva Cu lumina.
c. Logos, Ungaria.
Cad lucru e vèo¡lut, Invederat.
1) II trec lantul de nas.
www.dacoromanica.ro
188 PROVERBELE ROM.LBILUR
.6,
9781 Sus mficluck jos nimica.
Dr. EL. ('RISTRA, Prov., p. 246,
c. aura/114M, Ungaria.
Om prost.
MANTA
* .6,
9782 Socotéla, ... hrlstI mantaua!
E. T. PATRI0i17, int). C. Smulfi,
j. Covurhau.
Nu are sa lea nimic. A se adaogh, acest inteles la
No. 7314.
mANu5A.
* .6,
9783 Cu mänusI pre manä nu tom! mátase.
c. Sinereig, Ungaria.
Pentru cel lene, care nu lucréza cum ar trebui.
MASALA
9784 Dzadä s-adrä. 1)
S'a Imbòtat tun. Se numesce deade, masalale kcute
din cracf de pin.
9785 Arde ca dzada.2)
MarlILEANu, Die t., p. 178.
Adica bine.
MATURA
9786 Numai matura a remas a-casà.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., T. 177
c. Codlea, Ungaria.
Cind nu a mal rèmas nimenI a-casd.
I) Masala s'a flcut.
5) Arde ca masalaua.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU VI 189
A MATURA
A
9787 Fie-care si mature naintea u§el sale.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 94,
c. Toplifa, Ungaria.
6
Mdturd dinaintea u§ei tale.
c. Gurartuluf, Ungaria.
Acela§ bateles ea la No. 7337.
MORA
*.n.
9788 De cat la mbra
Mai bine 'n amara.
T. BALIgn, preot, c. Stefeineeci,
j. -Mea.
De cat sa te trudesci, mai bine s'a' iei de-a gata.
9789 A fost la meza, la rl§nitä, §i s'a Intors

cu gräuntele In pc51ä.
V. FORESCU, C. Dorna, j. Su-
clava.
Pentru omul netrebnic.
9790 La mdra §-la dra§té1ä.1)
GR. TOCILESCU, H, p. 5(6.
A spune la t6ta lumea.
9791 Carl ail cap tra discari, du-ti la mitori.2)
Acela§ bateles ea la No. 7365.
9792 Ca la mdra cu aradha.3)
GiEt. TOCILESCU, II, p. 555
3) La =VI si la pita.
2) Daca al cap de despicat (asurdit), du-te la m6r1.
8) Ca la m6r1 pe rind.
www.dacoromanica.ro
*A
9793 AI face o mòrä.
TEODORESCD-KIRILEANU, inv. C.
Brostenf, j. Suelava.
Al bate. A se adaogò, la No. 7396.
A
9794 Nu'ti face rnòrà 'n cap.
c. Cetea, Ungaria.
Nu te ameti ; nu te Imbata. A se vedé No. 7403.
A
9795 §i-a bägat pe mòrä.
A
9796 Cand n'o fi pe apä ment.
G-. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 285.
Adica nicI °data.
MORMINT
9797 Nu plandzi pi murminti csen, s-nu ti dc5ra
o chili 9
Nu duce grija altora. A se vedé No. 7405.
MUC
A
9798 Ajunge mucul la degete (de§te).
1) Nu plinge pe mernAnt strhin, sit nu te d6r1 ochit
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL17 v'T 191
NEGRU
9799 S-baga Mlle.')
S'a cAsittorit.
NE-SPALAT
* ,6.
9800 Ori-cat l'aI Ingriji, tot ne-spfilat remane.
V. A. FORESC17, C. Dorna, j.
Suctava.
Omul cu nitravurf rele. VeçIf No. 7417.
OCHELARr
9801 LI-baga ir-ilille.2)
GR. TOCILES017, II, p. 704.
L'a in:plat
OGLINDA
9802 Are oglindä mica, dar se vede 'n ea.
OGRADA
* .n.
9803 Iérba In ograda e saracie In casa.
V. A. FORESCII, C. Stetni.Ora, j.
Suclava.
OPINCA
,L
9804 E falnica
La opincä,
i smintélk
La °Ma.
c. Sinerrig, Ungaria.
') Va pus negrele (haTnele negre).
2) 1T a bggat ochelariT.
www.dacoromanica.ro
192 PROVERBELE ROICANILOR

*A
9805 Sä fie opinca cftt de bunk
CAt o cizmä nu mai sunä.
G-. MIHALACHE, (ny. c. &IldreSei,
j. Tutova.
*A
9806 Nu cu ori-care °pinch' sä te Incaltl.
ciava.
Nu te Intovaragi cu cine-va, pânA a nu'l cunósce bine,

A
9807 Nu Incälta opine' de om mort.
c. Guraritilui, Ungaria.
Nu luk o vdduv5..
a
9808 Pani poti pune petec pe opinck nu cum-
péra alta nòuä färä banl.
Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 203,
c. Voivodenii M., Ungaria.
Ne Inv* economia.
A
9809 Lapédd opinca rupti si 'n urmä Tara
cautä dupä ea.
DR. EL. CRISTEA, Prov., p.130,
c. Tim, Ungaria.
Nu lepècla un lucru, pfina nu l'al Inloeuit ou altul mal
bun.
*A
9810 I-o pus opinca In nas.
E. I. FATRICIII, (ny. c. Stradfi,
j. Covarluiu.
L'a 1ntrecut cu tréba de gi se tinea sus. A se adaogk
la No. 7457.
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA CAPITOLU VI 193
*
9811 Nu me crede sula de opincI.
P. GiRBOVICEANU,profesor, Cl.
V1I, Semin.
Adicit sit nu m6 creOf prost.
13ice unul, In care nu prea te Incr41 cg, va pule In-
deplini inarcinarea pe care i-af dat-o.
Sula de opincl, e un lucru ascutit la vhf, cu care se
largesc gaurile la opincf, pentru a se viri curéua de fn-
crept.
9812 Li-ded tftruhili tu manä.1)
L'am gonit, l'am dat afar& din slujba.
OPINCAR
A
9813 Opincar a fost §i a remas.
clava.
Netrebnic, t6ran a fost §i a ròmas.

PALARIE
A
9814 Sub pälärie
'DMA gospociaria.
TEODORESCU.KIRILEANU, inv. c.
Broten, j. Suctava.
Sarac de tot.
*A
9815 Vine cu fiori In pfilärie.
E. I. PATRICÌU, tinv. C. Sow*,
j. Covurlulu.
Vine cu ce-va, dar nu are trecere. A se apropia de
No. 666.
PANZA
A
9816 Fire amestecate, panzi tesutä refl.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Patna.
I) 1-am dat opincele in min.
www.dacoromanica.ro

PAP(JC
*.6.
9817 Dacfi n'ai papuci sunt bune §i opincile.
c. Toplita.Rom., Ungaria.
Daca nu se péte mal bine, fie §i mal prost.
9818 Nu hit acqu §-ti torn papugile.1)
Clind se crede unul mult mal putin de cfit altul.
Je ne suis pas digne de dénouer le cordon de
ses souliers.
Prov. Franc.
9819 Lu bagai sum pfipugi.2)
MIHAILEANTI, DiCf, p. 398.
Ail avé in mfing. Veçlf No. 7506.
PAR
*. .
9820 Cine sare pari multi 11 intépi unul.

P. GIRBOVIOEANIT, prof. c. Va-
lea Marculut, j. Mehedinp.
A se adaogh la No. 7510
PAR
9821 AgiumsirA la par. 3)
Adia la balae. A se vedé No. 7517.
PAT
* 46,
9822 Patul se fie cald, mancarea pote fi !tee.
dava.
Nu sunt demn sl'tY Intorc papucY.
il bltgaY sub papuc.
8) Ajunserli la par.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLIT 97I 195
PER
9823 Di per, per, s-fa9e giom.1)
G. ZIJCA, C. Fieri, Albania
Acela§ IROles ca la No. 219.
9824 Per di per si fa9i 9érga.2)
Acela§ biteles ca la No. precedent.
*.A
9825 A fi In treI perI.
E. I. PATRIOILT, in". C. &mill,
j. Covurluiu.
Adicit Wt. VEK1.I i No. 7533.
*A
9826 Din fir In pér,
S. FL. KARIA, Trad. pop., p.
12. BA§OTA prin V. A. Foram,
j. Suctava.
*A
De-a fir in per.
C. TEODORESCU, inv. c. Lipova,
j. Vaelulu.
Tot, panA, la o para, Inteles mal putin obicInuit care
se va adaogh, la No. 7534.
PERDEA
9827 Î1 bag'a pirdea tu ocri. 3)
I se adaog4, la No. 7535.
9828 Om fari pirdea. 4)
GB. Tocnacsau, II, p. 607.
F5x5, nnine, obraznic. V4I No. 7536.
Din pgr-pgr, se face ghem.
Pgr de Or sg face cergl.
1-a -pus perdea tn ocht.
Om fgrg. perdea.
www.dacoromanica.ro
PERETE
*A
9829 De ce are omul patru peretl.
E. I. PATRI0f1J, 611./. C. &Mali,
j. Covurlutu.
1° Ca 0, glzduIésc& pe cine-va.
2° Ca s5, fie lini§tit, stApan acolo.
PETIC
9830 Not' din §epte petece.
c. Toplira Rom., Ungaria.
Adicà lucru vechlu, carpit.
PETRA
A
9831 Demé petri tari nu fac fainä.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 77
c. Gurartv,lui, Ungaria.
A se aclaogò, la No. 7568.
.n.
9832 Intre dòué pietri tari.
Dr. EL. CB1STEA, Prov., p. 122,
a. Gurartului, Ungaria.
Adia, I/Are doi elmenI de o potrivit, puternict
PIPA
.n,
9833 A'i sufla In pipä.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. '7, c.
Codlea, Ungaria.
PIVNITA
A
9834 Pivnita bun& face vinul.
c. G-urartului, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
/IMPLEMENT LA CAPITOLU VI 197
PLAPUMA
9835 Casca plapoma §1 me frnbuca..
N. URECHE, ing. j. Prahova.
Pentru eel lenes. Acela§ inteles ea: pied pard, dad vei
pica, etc.
POD
*A
9836 Calca ca din pod.
P. GIRBOVICEANII, profesor, Cl.
VIII, Souk. Buc.
PÒLÀ
9837 I§I baga pálili
Se hotitresce a face ce-va.
9838 Cine rédica pólele nu se umple cu noroiu.

V. FORESCU, c. Polticent, j. Su-
&Iva.
Cine fuge de cei AI, nu Iea deprinderi rele.
*A
9839 Sus, sus, ci p6le nu's,
Ca 1I-a pus bétrana sus.
S'a pus mata päzitor
martanu cäpitan.
AVE. CORCEA, paroh, C. Costeiu,
Banat.
Pentru muferile sdrace si lenese, cart nu ail pede (fuste).
9840 Tine-te de Ora mare

Daca vrai sa traesci tare.
V. FORESCU, c. Folticeni,j. &-
dam.
1) TO bg pálele in brill.
www.dacoromanica.ro
198 PROVERB= ROMANILOR
Adieii 8511 cautI sprijin.

* b.
9841 lea din pòle §i pune in frunte.
P. atiRBOVICEANII, prof. c. Gleim-
bocata , j. Dimbovifa.
PORT
*A
9842 Cine 9§1 schimbfi portul, s'o dat In partea
draculdi.
c. Logo!, Ungaria.
Aral cfit de mult tine Românul la portul 14 pre care
'1 indentifici cu nationalitate.
9843 Alta loc, alta port.')
Deosebire de obicefurI, dupa localitAtI.
a
9844 Trece Oltu,
Schimbi portu.
Pentru eel cari se 161)&16, de obicefurile strAmogescI.
PORTA
9845 Greä pri Ora s'avdä palthirea.2)
GR. Tocr.LEscu, II, p. 614.
9846 Aspardzi Ora §-fagi pal(a)thiri. 3)
GR. Tooruscu, II, p. 614.
') Alt loc, alt port.
2) Vorbesce (grliesce) pe pártli s'aucla feréstra.
2) Strici párta si face feréstrd.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CA PIT 1LU VI 199
9847 Se-acAta di Ora mari. 2)

A cap6tat onorurI ; are sprijinitorl puternicI.
9848 Va te-acat Ora ? 2)
Te voIu privi ca om de sénia ?
PUT
A
9849 Nu scuIpa In pu t ca se pote sä bel api
din el.
V. A. FORUM, C. Dorna, j. Su-
clava.
Adica nu batjocori pre sfetniciI satuluI ca póte vet av6

nevoe de el. Veçli gi No. 7658.
A RADE
A
9850 h rade Mr% briciu.
Dr. EL. CRISTRA, PM., p. 117,
ROGOJINA
A
9851 Trage pisica de csidà pe rogojira.
ST. TLITESCII, C. Catanele,j. Dolj.
Sta in lenevire, n'are ce lucra, din rea vointa sat.' ne-
avere. A se adaogh acest inteles la No. 7690.
RUDA
A
9852 DA cu ruda 'n bala.
D. Porovw/u, inv. c. Cuvin, co-
tnit. Arad, Ungaria.
Se-acitli de p6rtK mare.
0 sit te privesc ca pártti?
68961 15
www.dacoromanica.ro
200 PROVERSI- LE ROMA 1.0R
SAC
a
9853 Lega sacul pana '1 rotund,
Nu and II daI de fund.
c. Finteuful-M.. Ungaria.
A
Nu lega sacul pe la fund, ci pe la gurei .
c. Agnita, Ungaria.
Acele§ inteles ca la No. 7698.
A
9854 Face pumnul mic citre fundul sacului.
c. Tisa, Un garia.
Acela§ 1nte1es ca la No. precedent.
a
9855 in sacul legat,
Nu scil eel' bagat.
c. Gurarfuluf, Urigaria.
A
9856 Oil 41 umple sacu,
Or' 41 pune capu.
*A
9857 De cat dol sad de§erti, mai bine unul
plin.
G. 1411HALACHE, C. &ndresci, j.
Tutova.
Mai bine putin §i mal bun.
c
9858 Tine sacul, pans& capeti purcelul.
c. Bochia, Ungaria.
Adice folosesce ocasiunea.
www.dacoromanica.ro
SUPLENENT LA CAPTTOLU VI 201
A
9859 Sacul gret, nu e greil In spinare.
G. MIHALACIIE, (nv. C. §tendrevcr,
j. Tutova.
Averea nu ni se pare prea grea nicI odata.
*A
9860 A luat sacul de pe un um6r, ca si'l pue
pe cela-1-alt.
V. FORESCU, c. Dorna, j. Su-
clava.
N'a scApat de o greutate.

9861 Duchlati sac di dupi u§i.2)
GR. TOCILEs017, II, p. 700.
A
9862 Sacul s'a umplut Inainte de vreme.
V. A. FORME!, c. McWA J.
Suclava.
Pentru o fatd, mare.
A
9863 §i-o pus sacii In car.
E. I. Panactu, (ny. c. Smulii,
J. Covurlufu.
Nu mal are nevoe de nimenI. A se adaogh la No. 7723.
9864 Sac fArà fundu.2)
GB. TOCILEScU, II, p. 620.
SATA
A
9865 Cine pizesce saiaua max-Arica tarhanaia.
P. G1RBOVICEANU, prof. C. He-
rent, j. Ilfov.
Pricepe sac de dupit ufe.
Sac fdrit fund.
www.dacoromanica.ro
202 PROVERRELE ROMAN'toR
ANDRAMA
9866 tt§i §andramalele se chilodesc ca fetile.
V. A. EORESCU, c. FoWant, j.
Sucrava.
Claud babele 1§1 pun dresuri multe.
SAPUN
A
9867 11 zolesce fArA sApun.
Dr. EL. CRLSTRA, Prov., p.117,
A'l certa.
SCALDA
A
9868 A aruncat cu scalda §i copilul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 1, c.
Gurartului, Ungaria.
A face 6re-ce prostesce.
A SE SCALDA
9869 CAnd s'a niscut s'a scAldat In lapte dulce,
lar acum se scaldA 'n bor§.
Dr. EL. CRJSTEA, Prov., p. 32,
c. Topilia Rom., Ungaria.
if merge AA. Ve(;11 §i No. 7760.
SCANDURA
*.n.
9870 I-a mAncat scAndurile fata.
D-na Z. JIIVARA, C. Fedeset, j.
Tutova.
A diet', a murit.
9871 ITI lipsésci nä scAndurA.1)
GR. TOCILEBOII, II, p. 623.
E cam tIcnit. Vec,11 No. 7770.
1) II lipsesce o scindurii,
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITALTI Tr 203
9872 Scanduri s-fé2i. 1)

E mort.
*
9873 Nu calci pe scandurà sänätòsä.
E. L PATRICITJ, (ny. C. Stnu
j. Covurlutu.
Se apuca de ce-va care nu e sigur, §i chIar primejdios,
face un pas gre§it. Veq.1 No. 7883.
*
9874 Calca (päsesce) pe scandura putredi.
V. PORESCII, C. Dorna, j. Su-
dava .
1° Acela nteles ca la No. 7883.
2° Nu maf are Pe multe.
SCARA
*
9875 Trépti cu trépa te urci pe scara.
SIMAKEL, c. j. Buz.
Acela§ 1nte1es ca la No. 7773.
*
9876 I s'a Intins scara.
V. A. FORESCII, C. Dorna, j. Su-
dava.
venit vremea s6, fie citutat.
SCAUN
*
9877 Cine sede pe &pad scaune, cade rèti and
cade.
c. Logo?, Ungaria.
9878 I-a fugit scaunu de sub cur.

V. A. FORESOU, c. MUM, j. Su-
ciava.
I) Sandal% se face (s'a flcut).
www.dacoromanica.ro
204 PROVERBELE II OMANILOR
A r6mas sitrae.
*A
9879 Duce l'a§ pe ale patru.
G. I. TOMESCII, (ny. c. Broscart,
j. Meheding.
Adicg. pe scaunul en patru picere, al biserieel, pe care
se due mortil.
A
9880 N'are scaun.
c. Codlea, Ungaria.
1° Pentru cel nepoftit.
20 Acela§ inteles ca la No. 7793.
SOBA
*
9881 !I place soba
Ca tiganului toba.
P. GIRBOVICEANIT, prof. C. qCr-
brinescl, j. Argep.
Ache& sit st6 a-cas5,, la caclurit.
SPARTURA
*A
9882 Cine nu carpesce spartura mica, are ne-
caz sa dréga borta mare.
V. A. FORESCII, C Dorna, j. Su-
clava.
Economia la vreme. Veçlf §i No. 7821.
A SPÉLA
A
9883 L'a spèlat fära api.
c. Gurartului, Ungaritt.
AdicA l'a certat, l'a bittut.
STAVILA
*
9384 1-a pus stavila.
GR. ALEXARDRESCU, magistr. j.
Plana.
www.dacoromanica.ro
SUPLFMENT LA CAPITOLU VI 205
L'a Impedicat, l'a oprit de a face óre-ce.

STILP
*A
9885 A fost stilpul casi! §1 acum a ajuns popre.
V. A. FORESOU, tnv. c. MEW,
j. Suclava.
OdatA a fost om eu vazA, 0 acum a r6mas slug& la
eef earl s'at ridicat.
STRAIU
A
9886 I-am acoperit c'un straiu,
§i siturat c'un mfilaiu.
c. Drcimbari, j. Suclava.
and aveh copiI mal putinI.
*&
9887 Stralul vecigu, unde '1 dreg', alit-urea se
rupe.
¡lava.
AdicA omul bètrhn sat bolnAvicios.
SUMAN
.6,
9888 Intórce sumanul din cotro suflä vIntul.
c. Sibiii, Transilvania.
* .6.
9889 Nu dupä sucman trebue judecat omul.
V. A. Foltascu, c. McIlinf, j. Su-
clava.
A
9890 Itéti te folosesci cu sumanul altuia.
c. Toplifa-.Rom., Ungaria.
Acela§ 1n1eles ca la No. 7167.
www.dacoromanica.ro
206 PROVERrill.K ROMA.VTI.OR
A
9891 Mal bine un suman periat §i carpit, de
cat un beniq sdremos §i tavalit.
Dr. EL. CIIISTEA, Prov., p. 145,
e. Sinersig, Ungaria.
Mal bine mal mare intre cal miel, de cat mal mic Intre
cel marl.
TAMPARE
Ve4f Cap VI, Tambar&
9892 Val fac manica di tampari.1)

GR. Tocumau, II, p. 553.
A se adaogil, la No. 7888.
9893 Çe hlbare ?
Manica di tampare. 2)
Adica nimic.
9894 U spindzuri tamparea. 8)
S'a pus pe .5edere.
9895 Tradzi tamparea azvarna.4)
Cauta arta, e .un tire briti.
9896 Tradzi la tampari.5)
9897 U baga tu manica di tampari. 6)
Gli. TOCILESCU, II, p. 553.
A §ters o, a furaVo.
') 0 W1 tac maneck de manta.

Ce scire? Manea' de manta.
A spinzumt (atirnat) mantaua.
Trage mantaua pe jos.
3) Trage la manta.
6) 0 100 pe minicit de manta.
www.dacoromanica.ro
SUPLEBIENT LA CAPITOLIT VI 207
TEST
*
9898 A fi umblat ca tèstu.
ST. TUTES013, C. Catanele, j. Dolj.
* ./N
A umblat ca testul.
P. GARBOVICEANIT, profesor, Cl.
VIII, &min. Buc.
Adieli ne-umblat, n'a trecut nic de u§a oboruluI. A se
adaogh la No 7899.
*
9899 A fi umblat ca botul testului.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Mo-
gof61a, j. Arge.y.
Acela§ lnteles ca la No. precedent.
*
9900 Este iute ca testul.
P. Wiasovicziow, profesor,
VII, Se,nn. Buc.
Adicit e incet.
TINICHEA
99 01 Li spindzurarä tinichielu.1)
GR. TOCILESCU, Il, p. 641.
L'ali gonit Cu ru§ine. A se adaogit la No. 7917.
9902 Tinichie ésti.2)
Nu are nid un ban. A se aclaogh la No. 7917.
TRAISTA
9903 0 traistá plina e mai u§or a o purta, de
cat una OM.
c. Logos, Ungaria.
Acela§ Inteles ca la No. 9859 din acest capitol.
IV spinzuri tinichéua.
Tinichea este.
www.dacoromanica.ro
208 PRnVERI3ELE ROM iNILAR
*A
9904 Nu te uzbái in traista altula.
AVE. CORCZA, paroh, C. Copteiu,
Banat.
La drum sb:t1 lel merindele tale. Cine ntidejduesce
(uzbitesce) la merindele altuia, de multe orI r6mane ne-
mincat.
*.c.
9905 Douè traiste Ole.
V. Folmar, c. Dorna, j. Su-
clava.
0 citsgtorie intre doI Barad. Veçll No. 7939.

9906 Ei tricu tastrulu.1)
GR. TOCILESCII, 11, p. 638.
L'a in§elat.
9907 Li dédi tastrulu.2)
La dat drumul din servicia.
TULPAN
*
9908 Fata el' un tulpan.
D na AN. GFIILTZ, C. Nicoreaci,
j. Tema%
Adicii cu pelita allA, §i subtire.
TUNDRA
.n.
9909 E lovit cu máneca tundrii.
Ungaria.
1) I-a bligat traista

5) IT dete traista.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLIT VI 209
U5A.
*
9910 Inchide uva pe din afari.
G. I. PATRIOYTI, (nv. C. Snsv20,
j. Covurdulu.
Adica sit ie§I din casa.
*.A
9911 L'a facut de nu inemeria uva.
T. SPERANTA, c. Stolojani, j.
Gorj.
A se adaogli, la No. 8023.
VATRA
9912 Tu vatra ta v-9inuva ardi.1)
GR. TOCILESCTI, II, p. 656.
Ma de bine e la om acasa. IT4I No. 8030.
ZEGFITE
.6.
9913 Sall te zechea §1 si fugi.
c. Codlea, Ungaria.
Acela§ biteles ca la No. 7621.
ZID
.6.
9914 Zidul, Cu capul nu'l spargi.
1) In vatra ta 0 cenup arde.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
A AFUMA
*
9915 Li-u afumä.1)
G. &MA, c. Samarka, Epir.
lo II-a luat'o.
2° A violat'o.
9916 L' afumä.°)
G. &ICA, C. Samarina, Epir.
L'a ponegrit.
Afumare = a innegri, a spoi, etc.
AFUMAT
*.t
9917 A fi afumat.
GAVEL ONI§OR, prof.c. Zorleni,
j. Tutova.
*
Afumat.8)
MIHIILEANII, Dic., p. 9.
Adia, bet.
APA
A
9918 N'are dui:4 ce be apà, §i el se scobesce
'n dintl.
c. Ida Mare, Ungaria.
I) rt a afumat'o.
2) 1...11 afumat.
2) Afumat.
www.dacoromanica.ro
212 PROVE EBEL P: ROM 'ARMOR
9919 *Al sci de unde bé apa.

GAVE. ONIVE, prof. 4. emingu,
j. Tutova.
A
9920 Nu tulbura apa din care vreI sä bel.
c. Toplip-Rom., Ungaria.
Cc 41 fad singur rèt. tie.
A
9921 N'o sa bage apa pe curechlu cu el.
c. Cetea, Ungaria.
Nu o sta, avetI nic1 o daraver5. frapreunit.
A
9922 Niel apa Impreuna.
c. Cetea, Ungaria.
A
9923 Pos' 136 apa dupa el.
Dr. Era. CRISTEA, p. 215, C.
Cetea, Ungaria.
°find ai perdut un lucru, gi remâne bun pIerdut.
BÉT
A
9924 Omul bét e ca un cane turbat.
BETIV
*A
9925 Betivul, pan'a trece puntea, Inchide ochil.
www.dacoromanica.ro
8UPLEMENT LA CAPITOLII VII 213
BIRT
A
9926 Scol', muere, mana yací.
Du-te, omule, 91 tad.
Scol', muere, mana porcl.
Du-te, omule, nu pociu.
Scol', muiere, hai la birt.
Winne, bate'l om boland,
A9teptä me sä me 'ncing,
C'acolo 9i ell am gandit.
AVE. COIWEA, paroh c. Coftelu,
Banat.
Veyll Afrfncare, Thy.
Pentru o femee prefaeuta §1 lene§1

*A
9927 Birtul e scara pe care ne scoborim la
fad.
c Sinersi g , Ungaria.
Lacomia pentru mfincare §i 136utura inpinge pe om la
multe rele.
BLID
A
9928 Din blidul cat de mic,
Griji ca sa rernanä un pic.
V. SALA, dam c. Vaco*, comit.
Bih or, Ungaria.
Ne Invat6 economia §i prevederea.
BOB
A
9929 ti intrebi de bob, §i'ti respund mazere.
V. FORESCII, C. Dorna, j. Su.
clava
L.
9930 Nu manca bob.
V. FORUM, c. Mcrlinf, j. Su-
(lava.
www.dacoromanica.ro
214 PROVERBELE BOR.:ilk:MOE
Nu minti. Vesji No. 8202.
BOR5
L
9931 CAnd ver§I bor§ul, nuli vèrsa hu§tele,
cA pote II mai trebue.
E. I. PATRICIt7, inv. C. Sniulti,
j. Covurlulu.
Când te superl, nu te resbunk.
A
9932 L'a umplut bor§ul.
TEODORESCIT-KIRILEANU, inv. C.
Broftenf, j. Sucfava.
L'a b6..tut bine.
A
9933 I-o dat bor§ul In foc.
E. I. PATRulu, inv. c. Smulif,
j. Covurlufu.
S'a supèrat.
BRANZA
A
9934 BrAnza cAnéscA, cAnil o mAnAncA.
c. Bochia, Ungaria.
Din *fig nedrept, nu te vei folosi; cAci lucrul do-
bfindit pe nedrept, se lea de altil tot pe nedrept.
A
9935 Cu brAnza In §ip §i cu mAmaliga de
'mprejur.
V. SIMIGANOSCHI, preot, C. Fe-
reblecea, Bucovina.
A
9936 BrAnzi de iepure.
Brofteni, j. Sucfava.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMPINT LA CAPITOLII VII 215.
BUCATA
*
9937 Cine mu§ca bucatä mare, singur se 'n-t
neca.
G. MIHALACHE, C. $endreack j.
Tutova.
BUCATE
*A
9938 De cat bucate stricate,
Mai bine mate crapate.
reblecea, Bucovina.
*A
9939 Cine are bucate multe, are §i paguba
multä, cate °data; lar cel ce are pu-
tine, are §i paguba putinä.
C. TEODORESCII, inv. c. Lipova,
j. Vasluiu.
9140 Bucate noi In gura veche.
Nev6sta tinèrit gi. barbat b6triin.
9941 *Unde sunt bucate §i pane, sunt §i Oreci.

V. A. FORESCU, C. Foliicent, j.
Sucrava.
Unde e avere, acolo alérg6. 6menI pentru a se folosi.
BUCATUIZA
*A
9942 Da din brand §i tacI din gurä,
Daca vrei sá ai bucatura.
V. SALA, clan. C. Coleeci, emit.
Bihar, Ungaria.
Muncesce gi tad, gi ItI veI ektiga
68961 16
www.dacoromanica.ro
CAPAC
*A
9943 A pune capacul.
TEODORESCU-KIRILEANTJ, inv. c.
Broftenf, j. Sucfava.
A infunda pre cine-va, cu ce-va. A se adaogh la No. 8288.
CARCIUMA
*
9944 A plecat la biserica si a nemerit la car-
&Iran&
P. GIRBOVICEAND, prof. c. Ca-
pu-Pisculuf, j. Mused.
Pentru cel betiv.
*A
9945 Carciuma te pune pe drumurl.
T. BIII§EL, preot, c. Stefanescf,
j. VcIlcea.
Omul béutor sdrAcesce.
CARNAT
A
9946 Mai multe ¡pie de cat carnati.
c. Logo?, Ungaria.
Sun ma multt dztle di lucanig1.1)

GETicu, prof. c. BrUsa, Epir.

*
9947 Carnea lesna, nici zama nu'I bun&
i) Sunt maY multe slile de cAt carnatY.
www.dacoromanica.ro
SUPLENENT LA UAPITOLU VII
CA5
9948 Picus la picu§
Pan se face ca.
c. Logo?, Ungaria.
Acela§ Juteles ea la No. 11295.
CHERLIO
*A
9949 E cherliti.
G. Tonizscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinft.
Niel bét, niel tr6z, dar maI mult bk.
CINA.
*A
9950 Cina §1 casa mica, face casa mare.
C. Sinersig, Ungaria.
Inversnl (lieerel de la No. 8259.
CrOB
*
9951 Ride ciobu de strachinä.
ST. ST. TUTESCU, inv. C. Catanele,
j. Dolj.P. GARBOVICEANU, prof.
c. Clocani, j. Mehedinft.
Aeela§ Inteles ea la No. 8365.
CrOLAN
*A
9952 Ciolanul gol, niel canii nu '1 rédica.
V. SINIGANOSCHI, preot, C. Fe-
reblecea.
www.dacoromanica.ro
218 PROVERBELE ROILLNILOR
CIUMLECHTE
9953 IA '1 ciumlechIa ali rirtata?1)
,Arat5 puterea deprindereI.
CODRU
*A
9954 Cat codru 'n mana säracului.
P. G "ARBOVICF.ANU, profecor, C.
VIII, Semin. Buc.
Adicit putin. VeçlI i No. 8391.
COLAC
A
9955 Nu'I colacul cul se anumesce, al cui
11 dobandesce.
c. Bochia, Ungaria.
9956 Va'l acTlem §i va-TI pitrec §-culac. 2)
Se çlice, un mod ironic, cfind nu vreI sä cinstescl
prea mult pe unul.
9957 S'a dus omul la colac,

capètat un ciomag.
V. FORESCII, C. Dorna,j.Suclava.
A intrat lute() afacere, pe care a crezut'o bun5 §i a
le§it sa,rac lipit.
A
9958 Nu stail colaciI pe garduri.
Dr. EL. CRISTEA, .Prov. p. 180,
c. Zlatna, Ungaria.
NumaI muncind capetI ce-va.
3) Unde'Y cYumlechea TertateY (rgposateY)?

2) 0 s '1 chem 0 o sit '1 trimit i colac.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII VII 219
FACALET
*A
9959 A Inv'état si mfinuIésca fäcfiletul.
P GA RBOVICEANII, prof. c. He-
rcácf, j. Ilfov.
Na scie nimic.
FMNA
9960 FAri di fArinä nu s-fa9i turta.1)
Cand vrei sa. fad 6re-ce, trebue se, ai cele de lipsa.
9961 0-adrafa di fArina.2)
GR. TOCTLESCIT, II, p. 494.
Adica s'a logodit.
FA RFURIE
9962 Tòti misurli nu fac tea cIurba.3)
De obicau farfuria se çlice : misuricru, plural ca arti-
Al, misuriciale.
FASOLE
9963 HIarbi fasuifu.4)
GR. T 0 CILESOU, If, p. 494.
D6rme actinc, sforafe.
FE DE LE5
*A
9964 Al leg& fedeles.
Se léga Intaiu omul de maul §i. de c6te. Dupa acesta
se da.6. manile In jos, peste genunchi, se baga un be
printre genunchI, §i. maul. Omul astfel legat, nu se mal
p6te deslega cu niel un chip.
A. se adaogh acésta explicatie la No. 8460.
1) Farl de fditta nu se face turtN.

9 Ail fttcueo de fin.
9 Táte farfuriile nu fac pentru cYorbK.
4) Fferbe fasole.
www.dacoromanica.ro
220 PROVERB= ROMINILOR
FIERTURA
*A
9965 L'a bagat In ferturi.
E. I. PATRIC/CI, inv. C. Smulft,
j. Covurluiu.
L'a luat din scurt asupra gregelef facutit.
FLAMAND
*A
9966 FlimAnduluj, si o bucatä de mämäligi
rece, i se pare placintä.
V. A. Foam% o. Dorna, j. Su-
clava.
A
9967 FlärnAndul nu astépti coptul, nici golul
albitul.
A
9968 E flämand ca un lup.
c. Mil, Transilvania.
Adia, tare ilamând.
DOME
A
9969 Fennea si särAcia strici omenia.
c. G-urarlului, Ungaria.
*
9970 A'i spinzura inima de fikne.
TEODORESOU-KIRILEANU, inv. C.
Bro§ttent, j. Sudara.
E lihnit de Rime.
A
9971 E negru de Rime.
c. Sibil, Transilvania.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 221
FRAGA
9972 Iu avdzi frandzi multi, sliai canestra
agea
FRIPTURÀ
9973 Friptura buni nu se face la fum.
V. A. FORESOII, c. Dorna, j. Su-
clava.
Child nu se fac lucrurile cum trebue.
GAVAN
*
9974 Noué luni din an,
Gata §i-un givan.
D. POPA, inv. c. Sinaia, j. Pra-
hoca.
9975 PAni i se umple givanul.
G. Di. TEODORESCIT, POC8. Pop.,
p. 296.
Pan& nu mal 'Ate rabdà.
GUSTARE
*
9976 Cine face gustare cu imbel§ugare, prAn-
zesce cu säricia i cinézd cu ru§inea.
2) linde auslY fragY multe, sl YeT co§ul cel mic.
www.dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROMÂNILOR
A SE HRANI
*L.
9977 Se haränesce §i In péträ séca.
P. GABBOVICEANTJ, profesor, Cl.
&min. Buc.
Omul harnic.
A SE IMBETA
9978 S'a Imbétat caelula mea,
capul de-abia, de-abla.
GoRovo, j. Suciava.
Pentru omul betiv.
A IMBUCA
A
9979 Hop, tup, n'am s'a 'mbuc,
Niel la mbra n'am sä duc.
Dr. EL CRiSTEA, Prov., p. 108,
Cine petrece, nu are ce mfinch.
9980 Nu 'mbuca, cat lncape 'n gura.

Dr. EL. CRESTEA, Prov., p. 177,
c. .R4nov, Ungaria.
Nu incerca peste puterile tale. Yeqi No. 8557.
INIBUCATURA
*
9981 Cate Imbucaturi,
Atatea InghititurI.
P. GARBOVICEANli, profesor, Cl.
Semin. Buc.
Juramint glumet pentru a adeveri 6re-ce.
A INGHITI
9982 Ascapiti noduri. ')
1) lnghite nodurt
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 223
Noduti, nodur1,7i si duçi. 1)

GR. TOCILESCU, II, p 573.
10FCA
9983 Péturle pri carpitor s-tindi. 2)
LAPTE
.6.
9984 Manca lapte numai de la o vaca, §1 nu
vei bétrani de graba.
C Tim, Ungaria.
Multumesce-te Cu o nevésta.
*A
9985 Ce folos
De lapte gros,
Dacil In burduf de cane
§i nu'l mänanca nime.
A. GoRovEI, c. SiliFtea, j. Su-
elava.
*A
9986 Linge-lapte.
TEODORESCUKIRILEANU, (ny. C.
Broten, j. Suclava.
.A:dick om sghrcit.
LAPTE BATUT
9987 0 adral dhala. 3)
Nodurlf, nodur! i se duce.

Iofcaoa pe eitrp6tor sä. 'ntinde.
Z) Al facet) lapte Wind.
www.dacoromanica.ro
LINGURA
9988 Li aspindzurarA lingurli di gu§1. I)
16.sat flamând. A se adaogit la No. 8606.
9989 Nu bAga lingura, unde null. e blidul.

9990 Lingura gc51A rupe gura.

c. Bretcu, Ungaria.
Când nu aI ce manca.
*A
9991 Lingura mare stricA gura dar drege fata.
clava.
Mica mâncarea multA.
*A
9992 Cine vré sA minAnce aibA lingurA.
c. Bochia, Ungaria.
Cand apucl a face ce va sà, fil pregtitit cu cele necesaril.
*
9993 Nu tot lingurA, ci §1 blid.
c. Tisa, Ungaria.
MALATU
*A
9994 Stal, mAlaiu,
SA te talu.
AYR. CORCEA, paroh, c. Mercina,
Banat.
Despre omul móle gi trAndav.
1) 11 spinzurarl lingurile de gAt.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CJAPITOLU VII 225
A
9995 Io 'i-am dat mälaiu, el mi-o lmbucat =aria.
c. Logo?, Ungaria.
*A
9996 .1-a vérsat milaiul.
MAMALIGA.
*A
9997 Mamaligal vec;li tu branza, mergi §i góla.
rebkcea, Bucovina.
Pentru omul sglircit.
A
9998 i 'n mämäliga cauta spini.
Dr. EL. CRISTFA, Prov., p. 240,
A
9999 Val de mine, bine 'mi pare,
Mid ved mfimaliga mare;
Cand o ved pe carpétor
Bat cu mana 'n pept, sa mor.
c. Codlea, Ungaria.
Pentru ce! mancticlos.
*A
10000 Pune de mämaliga la chiob5rea caseI.
E. I. PATRICIU, inv. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
A flcut o trébd, farg, socoté16..
A
10001 0 prins mämäliga scbria.
c. Logof, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
*A
10002 A face mamaliga Cu ciomege.
T. 13XLI§EL,preot, C. Steldnesci,
j. Vízicea.
Pentru o femee care are atâlea tiitori, in cat numaI

cu clomegele lor ar fi de ajuns ca sa fad o mAmttligit.
10003 A fi ca o man-Wig&
c. TopUfa Rom., Ungaria.
Adicii móle. Veo¡li No. 8658.
A MANCA
A
10004 Manca asiI un boil, mane aI manca doI.
*
10005 Pana acum a mancat si al de a pierdut
boil.
ST. TUTESCII, c. Catanele, j.
Dolj.
E tArçliii de tot ; ati mancat §i eel cari aü dat de o
belea, §1 de call nu se mal lipesce mhncare. A se adaogl
acest inteles la No. 8687.
10006 Altl mac& s-bé, 11 fac cu ocrlul.1)
GR TOCILESCIT, ir, p. 589.
10007 Nu scie nicI ce a mancat a-séra.

c. Crilta/ma, Ungaria.
Nu sci o nuficd a-sérd.2)

') AIiT manânc i bé, j altif IT fac Cu oclitul duc dorul).

2) Nu scie ce a miincat a-seri.
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA CAPITOTX VII 227
Adica ultuc. A se adaogh la No. 8707.

10008 AdzI ge ari maci 9-136, §-mani s-fréci
pantica.i)
Pentru cel neprev646tor.
10009 Ndoaui mack ndoauà arucA, §i ndoata
di nä parti bag1.2)
SI fim preves¡lkori.
*A
10010 Te rifled ce mancä, §i te mieri ce mai
lasä.
A. GoRove, publ. j. Sucfava.
In deridere, pentra cef earl spun ca. maninca, putin,
0 inghit cat Pee.
A
10011 Asudä mánand §i inghiéti lucrAnd.
Om mancacios 0 lene.
A
10012 Manci ca treI, lucri ca §epte.
c. Lancram, Ungaria.
Manama mult §i muncesce mult.
*A
10013 A mancat ochl de lama' §1 a béut api
dupi cap de mat mort.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., IN 9,
c. Bihor, Ungaria.
Pentru barbatul care nu vede c6, nevasta luf se da la
altif.
10014 -amijdori (amindoili) maci dit un ginac.3)
GR. TOCILEFCU, II, p. 473.
Aç1Y ce are mAnAncil 0 be, 0 mAne 's-frécA pintecele.

CAte-va mAnAncl, cate-va aruncii 0 cite-va de o parte pune.
Am'indo't mAnAnci dintr'un Onac.
www.dacoromanica.ro
228 PROVERBELE RomkrzLoa
1° Acela§ inteles ca la No. 8366.

2° A fi prieteni nedespArtitI.
*
10015 Mama unt dupi pleptene.
Dr. EL. CEISTEA, Prov., p 148,
c. Codlea, Ungaria.
Om sgfircit.
10016 Manca ca un lupati.

c. Calbor, Ungaria.
* 6,
10017 Par'ca mananca tot In scipétatul sárela
P. GARBOVICEANU, &min. Cl.
VI.
Pentru omul slab.
10018 Mananca cenu§a pe vatra
A. PANE, Prov.
E sarac lipit.
* .6,
10019 A manca cu pläviI.
M. POPA, c. Stefitnesci, j. Veilcea.
Mane& mult, se n&pustesce pe milnca,re.
MANCARE
n
10020 Focare flea mancare.
c. Logo?, Ungaria.
.A.dia, sardeie.
MARAR
*A
10021 Te amesteci ca mirarul In varzä.
P. GiaBovicumw,prof. c. Do-
brent, j. Mused.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU Tu. 229
MÉR
*
10022 Lelea s'a säturat de mere acre.
GR. ALEXANDREsar, tnagistr. J.
Putna.
Doresc sit mal schimbe.
MERINDEA
10023
- -
Va-mi curmi mirindea ? 1)
Ga. Tocuzscu, II, p. 546.
AratA neplisare.
MESTECAO
A
10024 Nu te face mestecäil.
c. Elurartului, Ungaria.
Nu munci, nu te virl In bucluc pentru alfil.
WERE
.n.
10025 Nu tot eel dulce 'I mIere, nu tot ce scli-
pesce '1 aur.
c. (ìurartu/uf, Ungaria.
Acelaq Infeles ca la No. 433.
A SE 'MURA
10026 A se murà.
Brofteni, j. Suc1ava.
A se uda !Ana la rifele.
NUCA
* 6,
10027 Nuca nu crapi de cAt cAnd o despici
cIocanul.
V. A. FORESCU, C. Malini, j.
Suctava.
3) O sii 'mY taY gustarea (de la t6cK).
www.dacoromanica.ro
Se ma1 çlice §i pentru fete A se adaogh la No. 8889.

A
10028 Si nu '1 mincl nuca de a-mini.
SA nu ieT omului din inang..
()LA
*A
10029 Pune Ola Ia foc,
C'am aflat un Iepure intr'un loc.
Trage Ola 'n sus,
CA iepurele s'a dus.
P. GIRBOVICEANU, profesor, C7.
VIII, &min.
*A,
10030 Ola zmiltuitä (jmultuitA) nu tulburi
bor§ul.
V. A. Foszscu, c. Stclnifdra, j.
Suclava.
Col Cu purtare bun6,, se intrebuintézA la slujbe, la
trdbl., etc.
A
10031 In Ola acoperitä nu sell ce ferbe.
c. Gurartulia, Ungaria.
A
10032 Numai acoperi§ul scie ce ferbe In óli.
c. Brelcu, Ungaria.
10033 FugI de la Ola cu §fir,
Unde n'aI bAgat niel un fir.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU VII 231
*A
10034 I-a dat Ola 'n foc.
E. I. Panucfu,, inv. c. &nu*,
j. Covurtube.
E f6rte supkat.
OREZ
10035 Ariz tu sulä.1)
GR. TOCILESCU. II, p. 427.
Lucru peste putinta.
OS
A,
10036 Ose sä fie multe, cä caril se aflä destui.
Dr. EL. ORISTRA, Prov., p. 200,
c. Tim, Ungaria.
Avere FA fie at e cine s5, o ridice.
OTET
*A
10037 Cu otét §i cu fiere
Nu fad agurida miere.
c. Agnita, Ungaria.
Cu Aul nu indulcescl tinienit.
10038 CarI tè-acatä vinatea, pusa.2)
Putin ne pasa de supkarea cui-va. Acelag inteles ca
la No. 8958.
OU
.6.
10039 Par'eä manca tot 45116.
c. Cetea, Ungaria.
1) Urea In frigare.
2), Dacl te super'', (136) otet.
68961 17
www.dacoromanica.ro
232 PROVERBELE ROICkNILOR

A
10040 Tot omul si '§I mance oul.
c. Bewiorf, Ungaria.
*.A
10041 I-a dat peste cofia cu ouéle.
E. J. PATRIOW, inv. C. Sandy,
j. Covurluiu.
L'a atins uncle '1 d6re.
A
10042 Niel cat ai coice un oil
E. I. PATraoftr, inv. c. &mall,
j. Cavur/ulu.
Adia de loc.
.N'a dormit nici dit a/ ace un oii.,
PAHAR
A
10043 Cu 'n pillar golesci o bute.
°it de putin sg, feI, de odatit, curind se isprtvesce.
A
10044 I s'a umplut päharul.
c. Cetea, Ungaria.
Nu mal p6te rAbda.
.n.
10045 I-a dat de fund.
Pit000pfEsou, inv. C. Islay, i.
Romanati.
S'a inalAtat. Ve0.1. No. 8991.
*A
10046 Nu 's rail,
Dar 's mart
TRODORESCU-KIRILEANIT, OW. C.
Brofteni, j. Suciava.
Se çlice d.espre rindul paharelor. Ve¡lf gi No. 2245.
www.dacoromanica.ro
SUPLENENT IA CAPITOW 'VII 233
PANE
A
10047 Eil umblu cu pane dupä el, §i dinsul
clä cu ciomagul In mine.
A
10048 De vrei sä mAnancI pane, nu 'ti bate
joc de tärlte.
P. PE.F.LieclAsu,preot, c. Scheta,
Bucovina.
10049 Panea ge u tna91 cu ngranIe, nu sé-
acata di tin0)
A se vede No. 9030.
A
10050 Pane peste pane nu stricä.
V. Salloalloscm, preot, c. Fe-
eblecea, Bucovina.
Ache& bine peste bine; prisosul.
A
10051 De la o vreme numai mIezul panel ItI
place.
EA§OTA, prin V. Forescu, j Su-
dava.
Omul dad Imbetrânesce, nu 'Ate munci de cht putin.
*
10052 Fie-care pane are färmäturile eI.
V. A. FORESCIT, c. Folticenf, j.
Suciava.
.n.
10053 A mane& pane amará.
GAVE. ONI§OR, prof. c. EiVra-
mead, j. Tutova.
AV c6,§tiga vIeta grad, cu superfirI, etc.
1) Panea pe care o rndnlincT cu cértl, nu se prinde de tine.
www.dacoromanica.ro
234 PROVERBELE ROMANIZAR
10054 Maca pani cténi.

GR. TomEscu, II, p. 808.
lo Slujesce la stritinI.
20 Duce o vlét5, amitrit5.
10055 Cu pAnea tu tastru.2)
ITIéta nestabilit5,, fá.ra rost.
10056 Da pani a furlor.8)
GR. TOCILESCU, II, p. 500 &
609.
E darnicit, adia, femee necinstit5,.
10057 Da pani.4)
G. Tocirescu, II, p. 609.
Aduce fol6se.
PARA
A
10058 Mänánca para pana frurnòsà, nu a§-
tepta s'a ve§tezésca.
c. Bochfa, Ungaria.
10 Fa lucrul la vreme,
20 Pentru femei.
PASAT
10059 Pasat Cu apa rece.
ST. TIIESCU, C. Catande,
Dolj.
AdicI nimica tot, nu e nimic de el.
PASCA
10060 Nu a mancat pasea tot de la acee gos-
podina.
V. A. FORESCU, c. Broten, j.
Suclava.
/Opina piTne strhin6.

Cu patulea In trais(L
D6 piTne hotilor Ourilor .
4 at pATne.
www.dacoromanica.ro
SWUM= IA_ WMITOLIF VII 235
Se 4.ice de fernel, ce nu aunt de aoela§ ném,
PASTRAMA
*A
10061 Pastratnä cu suflet.
ST. Tupsou, inv. c. Catanele,
j. DoU.
Topit de slab.
PERJA
A
10062 Mancare cu pene, bucate boerescl.
GHIBANEscu, Epoca, V. No.
1233.
Arata bunatatea acesteI mancaril. Ve¡11 Epoca, ziar,
Anul V No. 1233.
PESCE
10063 Lia-ti di faso.
Bun i §-pescul.')
Pice s6cra §i. nora. Cfind unul alege tot ce e maI
scump gi maI bun la o masa.
PILAF
10064 Piper pisti pileafl.2)
Ga. TOOILESCIT, II, p. 606.
1° Pentru lucrurI nepotrivite; cheltuléla de prisos.
20 Cilia cine-va se arnesteca unde nu e tréba luI.
PITA
* c.
10065 Nu '1 vinovat cine nananca §epte pite,
ci cel ce le dä.
E. I. PATRICIII, (ny. C. Smulp,
j. Covurittiu.
Iea-fi fasole. Bun e si pescele.

Piper peste pilaf.
www.dacoromanica.ro
236- PROVERRELE ROMINILOR
Inteleptul trebue sit conducit pe netot.

zs.
10066 Nu bAga pita 'n cuptor, 'Ana nu arde
focul.
c. Toplita .Rom., Ungaria.
A face lucrul dupit orinduV31.
.n.
10067 Fugi pitä cä te ajunge milaiul.
Dr. EL. CRISTEA, .Prov., p. 98,
c. Finteuful-M., Ungaria.
*
10068 Guvi tu pitä.1)
F. G. BA1,AmAcf, c. Gheorghia,
Macedonia.
*
10069 I-a pleat pità bun&
V. A. FORESCII, (ny. c. Dorna,
j. Suelava.
Adicit o s1ujb6, bun5..
PLACIN TA
c,
10070 De plicintà
Gura 'ti cant&
De virzare
mai tare.
c. Alba-Julia, Transilvania.
*.A
10071 PiHi plficinta ca 'I mai buni invértità.
E. I. PATRIO117, (ny. C. Sriittlp,
j. Covurluiu.
Când faci alusie la ce-va.
9 Gaurl In pldcintli.
www.dacoromanica.ro
BUPLEMENT LA CAPITOL(' VII 237
A
10072 Nu scie din cate päturi se face placinta.
c. Cetea, Ungaria.
CM munc5, trebue ea sA, se facA 6re-ce.
*A
10073 A venit la placinte calde.
V. A. FOBEBOTJ, C. Dorna, j. Su-
clava.
La lucru de a gata. Veçll No. 9157.
10074 Acolo 's pläcintele pe garduri.
c. &big , Transilvania.
E bine, sunt foldse multe §1 uq6re de obtinut.
PLOSCA
*1
10075 A umbla cu plosca.
D-na Z. JIIVARA, C. Fedescl, J.
Tutova.
A flecari, a duce veste, etc.
PRANZ
10076 Maca§I prandzu, mutrea q-trä astarä. 1)
Sti faf preveçl6tor; nu te multumi cu ce af §i. sit te in-
grijescf merei de viitor.
RASOL
*
10077 A remas rasol.
V. A. FOBESCU, C. Folticent, j.
But-lava.
A. pferdut tot ce ave, a saracit.
1) Mitncag prAnzul, Ingrijesce 0 pentru cinii.
www.dacoromanica.ro
SARAT
*
10078 Ii sarat cum Ii ocna.
TEODORESCUKIRILEANIT, inv. C.
Brofteni, j. Suctava.
&rat peste ra6surit
SARE
A
10079 Panä nu !nand cu omul o maje de sare
nu'l pot' curiòscd.
Dr. 1L. CEISTEA, Prov., p. 204,
A. se adaogh la No. 9212.
10080 Macari fara sari, gust n'ari. i)
B. Tocruscu, II, p. 622
10081 Ca sarea cu piperlu s-duc. 2)
OEa TOCILESCU, II, p. 806.
Arai& o inIsprire.
SATUL
10082 Satulu tea tuti d2Igi ca nu 's buni. 3)
Pentru eel care nu are trebuintä de ce.va
A SE SATURA
A*
10083 Cand o fi bòba de meiu §épte lei,
Atund se satura copill
P. GARBOVICEANU, prof. 01,
Semin. But.
Adicä niel odata.
Mincare fr sare, gust n'are.

a) Ca sarea Cu piperul tritesc.
a) Stu1ul pentru t6te slice cd nu stint bane.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLIT VII 239
SLANINA
10084 Pentru un carnat persli o släninä.
c. Cacovita, Ungaria.
Acela nteles ea la No. 2385.
10085 Pentru un §orlic persII o slänink

Acelag lateles ca la No. precedent.
STRA CHINA
A
10086 A mancA dintr'o strachinä cu cine-va.
A. GoRove, public. j. Sudava.
A
10087 StaI mai !DMlu sà vesli alb In strachinfi.
Harm, j. Prahova.
Acela nteles ea la No. 9298.
TEITET
10088 Tae faeteI cu barda.
I. BOLDA. C. Crihalma, comit.
Tirna-Mare, Transilvania.
Mij16ce nepotrivite cu resultatul.
TALER
10089 Linge talere.
E. I. PATRICIV, inv. C. SMNiti,
j. Covurlutu.
Lingugitor. A se adaogit la No. 9306.-
www.dacoromanica.ro
240 PROVERBIME ROMINILOR
TIVGA
*A
10090 S'a umplut tigva, trebue sa se sparget.
E. I. PATRIOYII, No c. &WIT,
j. CO uurluil4,
S'aü inceput certuri. A se adaogh la No. 9339.

*A
10091 S'a spart tigva.
E. I. PATB,Iplu, inv. C. Stnulp,
j. Covurlutu.
S'a stricat prietenia.
A TOCA
A
10092 Multe tocate.
Ffirä bucate.
c. Getinaru, Ungaria.
UNT
A
10093 S'alege untul din branza.
Acelaq inteles ca la No. 8245.
*A
10094 Merge cumul untu.
TEODORESCUKIRILEANU, inv. C.
Brosteni,j. Suclava.
Adia lesne ; are gust bun; e ce-va bun.
UNTURA
A
10095 Bag& untura In curu porcului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 19, e.
Brasov, Transilvania.
Pune unde nu trebue ; da tot celu1 bogat.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPIT0L/7 VLI 241
URDA
6
10096 Manancä urda din toba.
P. aiRBOVICEANU, prof. c. Plos-
tina, j. Mehedenp.
Se lice, in batae de joc, celor nemultumitf cu man-
cares obicinuita.
VAS
A
10097 Vasul gol suna a Mme.
A
10098 Vasului gol toti 'I dail cu picIorul.-
A
10099 Nu vasul, dar ce pul in el, miremé.
V. FORESCII, c. Dorna, j. Su-
cfava.
Nu e femea tot-dé-una rea, dar lumea care o inconj 6r&
o face rea.
VIN
6
10100 De cat sä mé tréca un pahar cu vin,
mai bine un cés réfi.
P. GARBOVICEAN1J, prof. c. Lie-
curd, j. Mused.
vice betivul.
6
10101 Furca lungä, msirtea mea 1
Résboiu, nu te-a§ mai vedél
Cop de vin, cum te-a§ mai 1361
C. Gurartulut, Ungaria.
Femee lenes& si b&utére.
www.dacoromanica.ro
242 PRO'TERBECLE ROMAITILOR
10102 S-nu-1 védä vinlu tu manl cséni.i)

Adicl betivul.
A
10103 \Tina rnan'a calul, §i ovézul duce cäruta.
V. SALA, dasc. c. Vascoil, emit.
Bihor, Ungaria.
Caruta merge lute &And calul e bine hranit Cu oyez,
§i. vizitiul cam chefuit.
A
10104 Te 'Inbatä cu vinul, §i te amäresce cu
pelinul.
c. Bochia, Ungaria.
10105 Párti apä §1 bé vin.2)

GR. TOOLLESCU, II, p. 614
10 Orl-ce lucru M., fad nu e ru§ine.
2° Cul II place 8ä be vin.
A
10106 L'a réstornat ro§ul.
PROCOPIESCII, c. Islas, j. Boma-
natl.
S'a Imbetat.
10107 tncalici pré-aro§1u.3)
G. TOCILESCU, II, p. 430.
S'a Imbetat.
ZARA
A
10108 Am mancat a-sarä zarä,
Si-a e§it prin fustä afarä.
A. GoROvE1, public. j. Sudara.
Femee stricatil. §i. murdarit.
Si nu vg.d0. vinul in rnanY strline.

P6rtl apa 0 IA vin.
2) ladled pe ropit (vin negru).
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA OAPITOLU V11 243
ztmA
* zl,
10109 Bun& 'I zéma,
Dar lung& e Ona.
P. GARBOVICEANII, profesor, Cl.
VIII, Semin.
Ciind nu cap6tam óre-ce de 6.1 cu mull& muncii. E
vorba de gema iepurelui.
,n.
10110 Zama lung& pentru gurä,
Carne nici o bucaturA.
Dr. EL. CRISTEA, Pros, p. 278,
c. Bocha, Ungaria.
*a
10111 §i-a laéut zama.
V. SALA, dasc. c. Vascoll, conrit
Bihor, Ungaria.
De acu 'Ate sa =fora, V-a trait traful.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU VIII
BUNA-DIMINÉTA
*
10112 ii dedei buna-diminéta, i'mi gäsiI be-
leaoa.
GE. ALEXANDRESCII, magistr,j.
Putna.
DOI
*. .
10113 Unde's do', nu'i WW1.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe.
reblecea, Bucovina.
A SE INTILNI
* ,n,
10114 S'a Intllnit tusea cu najitul.
13. GIEBOVICEANII, profesor, C.
§tuiel, j Argef.
Adicit dol. Bunt de o potrivii ra
INTILNIRE
A
10115 IntlInirea rara,
Face grail din sécara.
Acelag Inteles ca la No. 9537,
www.dacoromanica.ro
246 PROVERBELE ROXANILOR
LUME
10116 Lume i vrétá,
Brdcinar de atä.
Dr. EL. CBISTEA, Prov., p. 139,
10117 Asa lume 'I cum o vesli,

La nime sä nu te 'ncresli.
c. Lupa, Ungaria.
Acelaq Intoles ca la No. 9551.
10118 De ar fi lumea de hartie,

dà foc intr'o mAnie.
Dr. EL. CRISTEA. MM., p. 68,
c. Gurartulul, Ungaria.
Cel desnadejduit i amgrit.
*A
10119 S'a fäcut lumea de foc.
E. I. Tomzscu, (ny. c. Brascari,
j. Mehedinti.
Când unul clieltuesce, mal mult de cAt are, pentru
Imbraaminte, etc.
10120 Lasä lumea, sä cam tréca,

Sá vedem ce-o sd s'alégä.
c. Lama, Ungaria.
*A
10121 S'o dus In lumea lul.
,Bro?teni, j. Suclava.
La o vlétä mal trebnicit.
*
10122 Umple lumea.
E. J. PATRICIII, (ny. C. &MIL
j. Covurluiu.
and arata, o citdere mare.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLO' vIri 247
10123 DupA mini lumea s-chiéra.i)

GR. TOCTLESCII, II, p. 534.
pice omul egoist sail' nepasator.
Après moi le déluge.
Prov. Franc.
10124 DA-te dupä lume.
ILLE EIOOIOTI., C. Seliyte, comit.
Transilvania.
10125 A fi pe lumea cea-l-altà.

G. POBORAN, C. Slatina,j. Olt.
I. BA.NIILESCII, j. Dimbovita.
Adia, cu gAndul aiurea.
10126 A duce lume alb&

A triti In fericire.
MULTUMITÀ
*
10127 Multémitä saci
Nimdrui nu'i dragA.
GAVR. ONIVR, prof. c. Dobro-
vet, j. Vasluiu. G. MADAN, C.
Truseni, Bucovina. TEODORESOII-
KIRILEANU, inv. j. Suc1ava.
CAnd II multumesce cine-va de géba, fArri, sa'i fi facut
vre-un bine, a§a de mare, sail chiar de loc. A se vedé
No. 9578.
VECIN
*
10128 Mal bine sA te sfädesci Cu mahalaua
tátA, de cat cu vecinul.
TEODORESCU-KIRILEANII, (nv. C.
Bro§teni, j. Suciava.
') Dupd mine lumen sd pYéril.
68961 18
www.dacoromanica.ro
248 PROVE:RIME ROMINTLOR
Arata cat de mult e necesar ea sit tiliesc1 bine cu

vecinul.
10129 Mai bine sa locuiesci In padure singur,

de cat, In sat, Intre vecinl réi.
c. Tisa, Ungaria.
Ve(ill No. 9628.
VECINA
*6
10130 Cand Iti face cu mana,
Drag&1a0 e vecina.
V. FORESCII, c. Dorna, j. Su-
clava.
Cand te ch16ma la dinsa, cánd te tif cu ea.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU IX
ARCANA
*A
10131 Umblä cu arcanaua.
E. I. PATRI0fUt (ny. C. &nulti,
j. Covurlutu.
Adica cu int§elgcfunea.
A ARCANI
*A
10132 L'o arcanit.
E. I. PATRICfC, (ny. C. &miff,
j. Covurluiu.
L'a aniggit, l'a in§elat.
ARMA
10133 Li dédi armatli.')
S'a inchinat, s'a pus.
BABA ()RBA
*
10134 A se juca de-a baba-c5rba.
GR. ALEXANDRESCII, rnagistr. j.
Putna.
Se cant& §i. nu se 1ntIlnesc. A se adaogii, la No. 9661.
I) Le dele armele.
www.dacoromanica.ro
250 PROVERBELE ROM iNILOR
BARBAT
*
10135 aarbatul tine cheea use, dar ferésta e
deschisa.
V. FORESCII, C. Stani?dra, j.
Suclava.
1° Femeea face tot ce place, de §i. barbatul o tine
de apr6pe.
2° Are i un 1nteles pornografic.
*
10136 Barbatul slice In fluer, muierea plange
de fòme.
c. Sinervig, Ungaria.
Cánd bitrbatul e lene.
10137 Barbate, barbate, asará murisi si nu te

mal putul ulta. Hof! hoil cä de dor, si
unghiile mè dor.
CORCEA, paroh, c. Colteiu,
Banat.
10138 Din c6rnele tapuluI,

Pun pomanä bärbatulul;
Iar din carnea cea mal multa,
O sa trag mie o nunta.
c. Logo?, Ungaria.
*
10139 Omòrä-mé, Ddimne, si 'mi lea slilele bar-
batului.
E. I. PATRICW, inv. C. STRUM.,
j. Covurluiu.
1° Cand mi te intelege cine-va; in gluma.
20 Pentru femeea care nu tine la b6rbat.
*
10140 Daca limba fimeei ar fi mai scurtä,
barbatului ar fi mal lungi.
V. A. FORESCII, c. Dorna, j.
Suciava.
www.dacoromanica.ro
ERIPLEMENT LA CAPITOLIT IX 251
B.A.TATE
10141 PrIjina i e datä. di Dumnidzéi1.1)
Acelag 1nteles ca la No. 9717.
10142 §coplu si arsina nu ies.2)
A BATE
A
10143 Par'cä batI tot butucI.
E. J. PATRICIU, inv. C. &nu10,
j. Covurlutu.
CAnd un om 1)5.0.ug lovesce intealtul, care i se 1m-
potrivesce.
*A
10144 Bate si nu curge.
V. SIMIGANOSOFII, preot, C. Fe-
reblecea, Bucovina.
Om sgArcit.
A
10145 L'a bitut ca la stroI.
TEODORESCII-KIRILEANU, inv. C.
Broten, j. Suclava.
AdicA stragnic.
A
10146 A bate prostesce.
Broten, j. Suctava.
Far/ niel o mil/.
Bata'fa e data de Dumnedea.

Bitaia i rusinea nu Tes (nu se terg).
www.dacoromanica.ro
10147 A da amandea pre cine-'va.

G. POPORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Al bate.
BILITA
*4
10148 L'a prins In bilitä.
G. I. Tomnou, inv. c. Broscari,
j. Mehedinli.
Bilita este o prins6re de g6recf.
BIRAD
*
10149 Cand sé computa réva§ele,
AtuncI plang biraele.
V. SALA, dasc. c. Vascoil, comit.
Bihor, Ungaria.
Mel II prinde cu ocaua mica.
BOER
10150 *Boeru se cum5sce, fie bogat, fie särac.
V. A. FORESCU, C. Folticeni, j.
Suclava.
*
10151 Feresce-te de boeril noi §i de fetele
trane.
V. A. FORESCU, c. MUM, j. Su-
crava.
Dumnidzeii s-ti ascape di nicuchir non' .1)

I. COYAN, prof. C. Bciésa, Epir.
Cad sunt cef ma rI. Acelag inteles ea la No. 9762.
Dumnedeti sit te scape de bogat (fruntas) noti.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIT IX 253
BOERIE
*
10152 S'a dus prin mahalale, §i s'a Intors cu
boerie.
V. FOREFICU, c. FoWend, j. Su-
Clava.
A c6,p6tat belle lumescI. Ve4I. No. 9786.
BOERNA5
*
10153 Nof boerna§I,
Vechl coteara§I.
V. A. FoREscu, c. Folticent, j.
Suclava.
Pentru parvenitI.
BUNIC
10154 Vinu, pap, s-t-aspun Iu ö-ari maea.1)
CALARE
A
10155 Niel cälare, niel pe jos,
Niel In caruta
Niel In teleguta.
c. Codlea, Ungaria.
CANTARE
*A
10156 La cantare e vestita,
insä nu sci face pit&
V. SALA, dacc. c. 'Pap* comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru o femee lipsit6, de alitto.tile une1 bune gospo-
dine.
1) Vino, bunicule, ari ar6t unde o are bunica.
www.dacoromanica.ro
254 PROVERBELN ROMANTT OR
CANTEC
*A
10157 CAnticlu a9e1 marlil 1)
Adic . fAra sfir§it. Un fe] de tarara nerntésca.
CAPCANA
10158 A cäzut In capcanä.
E. I. PATRIC/II, inv. C. SmulfT,
j. Covurluiu.
A fost prins cu de furat. Veo;li No. 9836.
A CARPI
*
10159 Te carpesce
De dal rece.
P. GARBOVICEANII, profesor C.
Hcirsa, j. Prahova.
A bate stra§nic.
CARTE
10160 A avé carte (bunä).
A vent c74-va carte.
LAI:FRIAR & MAXIM, I, p. 474.
La jocul de arti. A'i veni un noroc.
A SE CASATORI
*
10161 Daca nu m'am cäsätorit,
Nice nu m'am calugärit.
c. Agnita, Ungaria.
3) antecul cel mare.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAP(TOLII IX 255
CATANA
A
10162 Haide, frate, la catane,
Sa mancarn pita cu carne.
c. Codlea, Ungaria.
Pentru cel care nalinâne5, mai bine la casarmA de ea
a-cas6.
A
10163 Mal bine catana la spate, de cat popa
/a cap.
c. Logo?, Ungaria.
Mal bine s5, fie prins gi. dus la inchis6re, de cfit mort.
A
10164 EA catanä, tu catanä,
Cine sa ne faca zama?
*A
10165 Cum e catana, a§a e dolama.
Dr. EL. CRISTEA, PrOtT., p. 59,
CTOCOTU
*
10166 In mojic §i In ciocolu,
Dal de usturoiu.
BA§OTA, prin V. Forescu, j. Su-
clava.
Adicit moravuri rele.
*A
10167 Ce'l clocoiu, tot ciocoiu.
TEODORESCUKIRILEANU, inv. C.
Asupritor gi nemilos.
www.dacoromanica.ro
256 PEOVERBELM ItOMINIL0.13
*
10168 Pe clocdiu 11 cunoscI de pe faptA, pe ma-
gar de pe urechl.
V. A. POMMY, C. Folticenl, j.
Suclava.
Faptele dupb, ora.
COCONA
*
10169 De coccSnä esti coo5nA,
N'aI fAsui sA bagi In MA.
P. GiRBOVICEANII, profesor, C.
Hcirsa, j. Prahova.
IllAndrA ì sAraca.
CORDA
*
10170 A remAné ca o cárdi.
P. GARBOVICEANII, prof. Cl.
Semin.
Aclicii f6rte slab&
CRAW
10171 La craiu nu rémAne folásele.
RA§OTA, prim. V. Forum, j. Su.
clava.
Pentru cef deprin§f In marl, care nu fac economit
10172 Géba 'I tata craft',

§i de mine '1 vai.
c. leciu, Ungaria.
A
Tata p6te fi ereu,
Si de mine este vd.
c. Alba-licit:a, Ungaria.
A se adaogla, la No. 9908.
*I
10173 A sta cAt un craiu.
TEODOBESCII-KIRILEANII) (ny. C.
Broten., j. Suclava.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLTI IX 267
Sta la el a-casa; sta nepasator i fara téma.

*A
10174 E§tI (al rèmas) craiu pe balta
Malureni, j. Argeg.
Parintil pleand la o nuntá sail la orf-care alta petre-
cere, de VI lasa casa cu t6te cele-l'alte pe s6ma copilu-
lul lor, II lic : «Acum, r6man t6te baila» i laragI, ter-
minand cu petrecerea, gi indreptândull spre casa, :
«Acasã gasim t6te baila». In lipsa lor cine vine çlice co-
pilului :
Nu e tat-tffil gi ma-ta aci, ai remas eraii'z pe baltcl (efti
eraiii pe baltez)».
Resulta de aci, ca lucrurile fiind balt5, Mira stapin),
al rémas tu, din mic : craiii pe baila (om mare).
Se çlice cfind unul mal mic rtunâne sa duca treburile.
CUMÉTRA
*
10175 Las s'A Otea cumétra, bine ca nu'I ade-
vérat.
E. I. PATRICIO', (ny. c. Smulf
j. Covurlutu.
Din sn6va cu popa gi cumètra.
CUMÉTRU
*
10176 Cumare, fa'mI bine cu toporul.
Ti-a§ face, dar nu'i a-casa.
Iatal dupa u§ä.
C. TEcooREscu, (ny. C. Lipova,
j. Vasluiu.
C5,nd nu vref sa imprumutl un lucru care ti se cere.
CUMNA TA
*A
10177 La casa cu freí cumnate
Niel vase nu sunt spélate.
P. GIBBOVICEANU, profesor, Cl.
VIII, Semin.
Acelag in:teles ca la No. 9930.
www.dacoromanica.ro
CUSCRU
A
10178 Cuscril se duc, remane mirésa.
c. Maniareit, Ungaria.
Scapi de un rn. §i r(Tunine altul.
A DA
*A
10179 Unde da §i unde rèsuna.
P. GABBovIczANu,prof. c. C/o-
fad, j. Mehedinfi.
DANT
*A
10180 Al intrat in dantalail.
E. 1. PATRICfII, kV. C. Smuttl,
j. Capurhau.
Adicri, in a,facere.
DOMN
A
10181 Eti domn, tu domn, cine s'a duca sacu ?
c. Codlea, Ungaria.
A
Ell domn, tu domn; de sac cine sei fie-?
c. Cacovita, Ungaria.
.o.
10182 Ferice de cel ce nu deschide u§ile dam-
nilor,
c. G-urariului, Ungaria.
Audit§ inteles ca la No. 9992.
A
10183 La domni n'ai ce cauta cu mana OM.
Dr. EL. ClusTEA, Prov., p. 128,
c. Bochia, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL° IX 259
Nu te primesce gi nu Ii* face nimica far& plata.

A
10184 Domn cu sula 'n traista.
c. Gurareului, Ungaria.
Sarac lipit.
GINERE
*A
10185 Ginerile §i nurorile sunt saci fara fund.
V. FORESCU, c. Dorna, j. Su-
clava.
GLONTE
10186 Cu cur§umea s-lia-agudeal, sandzi nu-li
chica. 1)
E Rate supèrat. Veçli No. 5852.
HARTI*-PARTI5
*A
10187 Aici e harti§-parti§,
Unde nu e loc de carmi§.
llfov.
Cand nu potI sap, de o cérta, of! batae.
HORA
*A
10188 La hora me 'ndes, me 'ndes;
De furca fug sa n'o ved.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Mier-
lescl, j. Olt.
1) Cu giontele srl fi iovit dine nu curga.
www.dacoromanica.ro
IENICER
10189 Ca iani9ar fa9e.1)
Se ¡Arta r6A cu lumea, zurbagin., etc.
IMPE.RAT
10190 Dé-afòrä hiflu de-annrä, s-tu pungl nu-
ari park 2)
Se p6rtg, ca un om bogat gi nu are nimic
INCALECA
10191 PAnä s-nu ncali9I, s-nu dai 9i91(5r1i. 8)
GR. TOCILESCU, II, p. 473. Dr.
WEIGAND, Zweit. Jahree., p. 173.
Sn, fad un lucru la vreme, E3á poruncescï and trebue,
etc.
*A
10192 L'o Incälecat.
E. I. PATRIGIU, inv. C. &multi,
j. Covurluitt.
Vest( ,Sea.
L'a supus, i-a luat puterea.
A INNOTA
A
10193 Innátà pe uscat.
c. Logog, Ungaria.
1) Ca Yenicer face.
3) Din afarit fih de im'Arar, 0 In pungh nu are para.
3) Pini n'aY Inchlecat, sh. nu daY cu chicha (picT6rele).
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU ix 261
A SE INSURA
A
10194 Insòra-te panä nu 'ff trece vremea.
Dr. El. CRISTEA, Prov., p. 121,
c. Agnita, Ungaria.
A
10195 Mai bine sä te Insori de ditiué orI de cat
sa moti odata.
c. Logof, Ungaria.
Se 'pee, intr'un mod ironic, impotriva insur&t6rei.
INSURAT
A
10196 Manecatu de diminéta si Insuratu de
vreme, sunt di5u6 lucruri cu spor.
c. Codlea, Ungaria.
ISCODA
A
10197 A umbla cu iscòde.
A. GoRove, public. j. Suclava.
A spionh, a cercea.
JOC
A
10198 Jocul prea mult, strica.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Po-
neírde, j. Meltedinft.
A celag Inteles ca la No. 10142.
A
10199 La joc, foc,
La lucru Ioc.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Capu
Piscului, j. Mused.
www.dacoromanica.ro
262 PROVERBELE ROKiNTLOB,
*
10200 Eü la joc, maica la joc,
MälaIul a ars In foc.
BMW' mata cu vätraiul
Pentru cä n'a scos mälalul.
P. GARBOVICEANU, Clogs. VII,
Semin. Buc.
Acela§ tnteles ea la No. precedent.
A
10201 StaI cu jocul,
PAnä vine schIopul.
c. Topliia-.Rom., Ungaria.
*
10202 A rè'mas ca surdu 'n joc.
P. GARBOVICEANT7, prof. c. Corbu,
j. Olt.
jOcA
*
10203 S'a stricat *Om.
D-na ECAT. ZANNE, C. Baseecil,
j.
Nu mal merge tréba.
A JUCA
*
10204 Baetif jeica 'n loe
fetele se prind la joc.
P. GARBOVICEANII, profesor, C7,
Vg Senrin. Buc.
10205 Jòcä pan& 1 trage cu arcul,
Sä nu te cäescl ca dracul.
c. Bochia, Ungaria.
SA fad un lucru, eat e Tremea prielnicA,.
A
10206 Jòcä dupä cum II fluerä altiI,
c. Bochia, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT TA CAPITOLU ix 262

A
10207 Jócä ca la nunta lul tata-séa.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Bis-
grita, j. Mehedinfi.
Cánd unul, la o petrecere, fncepe sa j6ce, sa. facA cáte
II vin prin gánd, ca §i chnd ar fi el mal mare, §i nevoind
s5. seis cá, prin acele fapte, ale luI, pote sá vatáme pe
ce1-1-altl.
A
10208 Jòca ca pe taler.
P. Gi.RBOVICEANU, prof. c. °pri-
or, j. Mehedinfi.
Acola In-teles ca la No. 10181.
A
10209 J(5ca ca donita la cäruta.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Bala-
de-Aramd, j. Mehedinti.
Adicl jócii rát., fárá, gratie.
_TUPAN
A
10210 De cat II slice, cane,
Mal bine, jupáne.
reblecea, Bucavina.
Sa fim ingaduitorl.
LARGUL
10211 Acum e la largul el (lui) 9i la strlintul
metí.
LAT
A
10212 I-a svIrlit lelea latul.
V. FORESCU, c. Malita, j. Su-
chiva.
68961 19
www.dacoromanica.ro
A pus mfina (o femee) pe acel care '1. place.
LOGOFIT
*
10213 Logofete, golofete !
P. GIIRBOVICEANU, prof. c. He-
raid, j. Ilfov.
*
10214 Logofét, ca condeiul de urzick cand se
supérä 11 mänancä.
P. GARBOVICEANIT, prof. c. Bo-
boifa, j. Mehedinfi.
*
10215 Logofè't, scrie pe Mt, §i pe hartie nu scie,
P. GARBOVICEANIT, profesor, Cl.
VII, Semin. Buc.
MARE
*A
10216 Cine trage a mare, mare ajuhge.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 53, c.
Gurariului, Ungaria.
Aratà r6dele staruinteI. Cine vrea neapérat óre-ce, tre-
bue s'a isbutésa
A
10217 Omului mare II suna clopotul §i la viétà
§1 la mòrte.
10218 A ma marluI, linti s-nu vindzI.,)

GR. TOCILESCTJ, II, p. 640.
Nu te fuduli fata de cel mare.
1) CeluT maT mare, unte s6. nu vinslY.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU lx 265
A MARITA
A
10219 A marita o fata este a arde °data.
comit. Sibi, Ungaria.
MATU*A
10220 Trónc mätu§a,
Dupä u§a.
c. Brafov-Scheiu, Ungaria.
MAZILIT
*A
10221 S'o mazilit.
E. I. PATRICÌU, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
St6, supèrat.
MIRE
*
10222 Par'ca e§ti mire.
TEODORESCU-KLRILEANIT, inv. C.
Brogeni, j. Sucfava.
SuOrat, ingan.durat. Veçil No. 10280.
MIRÉSA
A
10223 Nu p6te fi tot mirésa
Daca vré sa tie casa.
c. Bochia, Ungaria.
Cu VA& dragostea i bung vointa, nu '1 poti tiné fArg,
sa 'ti lucreze ce-va.
A
10224 gasit miré* ca preotésa glasul al
§éptelea.
c. Codlea, Ungaria.
Adicti pr6sta mir6s5..
www.dacoromanica.ro
266 PR OVERBFLE R°MNTlOR
MUTERE
10225 Nu 11 capeti cal Mx% narav, §1 muIere
färà cusur.
10226Iarea nu 'I cAmési, s-o älicsesci candu
vreI.1)
GE. TOCILESCLI, II, p. 561.
10227 Casa fArà mIlan, casä Mr& hari.2)
Ga. TOOILESOU, II, p. 555.
MUMA
*A
10228 Cine n'ascultà de mamá,
N'are In Jume nicI o samä ;
Cine n'ascultä de tata,
N'are noroc niel °data.
A se vedé No. 10552 & 10553.
*A
10229 Chela i lacata e mama §i tata.
E. I. PATRIOIII, inv. c. Smulfi,
j. Covariant.
SA at grip, de chela §i lacata, cacl multe od6re sunt
In stkAnirea lor. A se adaogh acest inteles la No. 10333.
*A
10230 Mama m'a facut pe mine, nu eù pe mama.
P. GIRBOVIOEANU, prof. c, Md-
lurent, j. Arm.
Ciind unul scie mai bine, e mal mare de cat altul.
t) MuYerea nu e camasa, s'o schimbr nand vrer.

1.) Casa fara muYere, casa fara. gra/iY,
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 267
10231 Una Ora mi fé9i mum'mea.i)

GR. Tocumcu, II, p. 562.
Acelag in-teles ca la No. 6037.
*A
10232 Draguta mamei In térä pustie.
T. BALÀ§EL, inv. c. Stefilnescl,
j. -Mea.
Se pare bun neavênd prilejul de a '111 arta arama.
10233 Fuméria, di mutua armane òrfana.2)

Adia and meore mama, lar nu and plere tata.
10234 Fara murria, ca p uTi fara clo9i.3)
*i. ca un roIu f5,r6 mata.
10235 Vréri di nè'arca.4)
Iubire nesincerA, prefacutd. Veçll gi No. 10366.
10236 Cum 11 fégi ma-sa q-ésti.5)

1° Adia. sArac.
20 Prost, minte de copil.
Veçlf gi. No. 10367.
10237 Tri fume' muma di la gura fini.6)

A se vede) gi No. 10349.
I) Odata m'a taca mama mea.
5) l amilTa, de mama remAne orfanl.
8) Fárll mumg, ca puiT gil cloKa.
Iubire de mama vitrega.
Cura l'a facut mil..sa este.
Pentru familie (copiT) muma de la gurl sine.
www.dacoromanica.ro
*A
10238 Mama de scòrtä.
TEODORESCII-KIBILEAND, inv. C.
Mama vitregg,.
NÉM
A
10239 Mtn, ne ném, da branza 'I pe banl.
c. Turda, Ungaria.
n
10240 Ném ca doI Sal In trei grädini.
o. Gurariultd, Ungaria.
10241 §-ö aviril sola 'An tu nbuli brani.1)

GR. TOOILESCU, IL p. 630.
Ca sa '1 cunosci ce p6te fi.
10242 *Pune de mämäligA a vin némurile, dar

trage tacIuniI 'ndèrépt.
c. Repay, Ungaria.
Adica primesce rgii mSmurile.
NEVÉSTA
*A
10243 Calul bun si nevésta frum6sä Itl pune
capu.
Dr. EL. CRISTEA/ Prov., p. 29,
c. Codlea, Ungaria.
1) SI 'Y cautY némul pia la a noua spitI.
www.dacoromanica.ro
SRPI.RMENT Lk CAPITOLU IX 269
10244 Nevéstä ne-batutà si bani ne-nurne'ratI

nu'i bine s'a tii la casa.
Dr. EL. °RISTRA, Prov., p. 160,
c. Toplita Rom., & p. 20, C. Ore?-
tie, Ungaria.
10245 Nvésta ta, ca aradha ta.1)
10246 Agiundzi pAn la nvesta.2)
GR. TOCILESMI, II, p. 572.
AdicA apr6pe de cine-va, sau de ce-va, prin fav6re; fiind
f6rte grifa, mal ales dacA egt:1 strAin, sA, aglungi pAnA la
mira&
10247 Nu va-mi da nvésta4s)
Pice numaI omul Insurat, arAtand nepAsarea cA i se
pote refusa vre-odatA un lucru, pe care nu '1 va cere
avêndu'l deja.
NORA
10248 Aduci nora cu scripca, si n'o poi scerte
niel cu popa.
V. SIMIGANOSCRL preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Acelag in-teles ca la No. 14890.
NUN
10249 In cinstea nunului jc5ci toti prostii.
P. GARBovicEANu,profezor, Cl.
VII, Semin. Buc.
I) Nevésta ta, dupti rindul tejí.

2) Ajunge pfimit la nevéstii.
2) Nu o a 'mT dé nevéstK.
www.dacoromanica.ro
11.
Face 6re-ce pentru a face placerea altuIa.

10250 Ca nunlu la numta.1)
A fi considerat
NUNTA
A
10251 VaI de nunta cand lipsesce ginerile.
D-na Z. JIIVARA, C. Fedescl, i.
Suciava.
(Ind lipsesce ce e mal de s6m6. §i mal trebuincIos.
* .6.
10252 Se perte nunta fart scurta?
V. A. FORESCII7 c. Dorna, j.
Suciava.
Nu sò póte nunth far& sit i6sa vorbe rele pentru multi
sail certuri §i bdt6I. Veçli No. 10488.
A
10253 Nu'I nuntä fara plans, niel comandare
far& rls.
c. Toplita-.Rom., Ungaria.
Ve4.1 No. 10489 & 10490.
10254 Numta n-bri ari han. 2)
Ga. TOOILESOU, II, p. 575.
Sa nu te mal casatorescI a doua órA.
A
10255 Se duce nunta, rémane gavia.
CAnd bunul trece §i. r6m5,1 cu rdul.
PANDUR
A
10256 Mai bine et Cu pandurul, §1 el cu popa,
de cat et cu popa §1 el cu pandurul
la cap.
c. Logo?, Ungaria.
1) Ca nunul la nunt§..
1) Nunta oclatit are gratie (haz).
www.dacoromanica.ro
SITPLEMENT LA rAP1TOLU ix 271
Acelag inteles ca la No. 10163 din acest capitol.
PAPU5A
10257 Nafoara ca papusi, s-nauntru sac de paii
pan di gusi.1)
PARADA
A
10258 Face parada farfi voiea lui.
c. Agnita, Ungaria.
A murit.
PARINTE
A
10259 Niel un pärinte nu 'si Innéca copiii.
Dr. EL. CR1STEA, Prov., p. 164.
c. Agnita, Ungaria.
PIEDICA
*A
10260 A pune pledica.
TEODORESCU-KIRILEANU, inv. c.
Brogrteni, j. Suc1ava.
A face un neajuns cui-va.
PINTEN
10261 lua In pinteni.
TEODORESCU-KIRILEANU, iriV. C.
Bro§tent, j. Suclava.
luit la vale ; a'l lua, d in aspru. A se ved6 gi No.
1057d.
*A
10262 Bate in pintenl.
TEODORESCUKIRCLEANU, (nv. c.
Broten, j. Suciava.
') In afan. ca plpu4a, i 'nluntru sac de pae piul in git.
www.dacoromanica.ro
272 PROVERB ELE ROMAN SLOB,

POST
/1
10263 Nu da post,
La omul prost.
V. SALA, dasc. C. Broten, i.
Suciava.
CacI nu va fi In stare Fid '§I indeplinésca datoriile.
POSTE
.el
10264 I-a taet po§ta.
E. I. PATRIdII, inv. C. Smulti,
i. Covurluiu.
L'a oprit din obraznicie.
PRASTIE
A
10265 A'§I face pra§tIa.
G. P. SALvit, inv. c. Smulli, j.
Vasluiu.
Adia a'§'1. face cursul. Se lice de o bola care trece
prin t6te fasele eI.
LI.
10266 A ajuns sal puI In pra§fie.
P. GARBOVICBANIT, &min. Cl. VII.
A ajuns rèù de tot.
PRAV
A
10267 Dupä pray, välu§ (zficlop, dop) trebue.
Ungaria.
Pentru cele de lipsa, dupa orinduïcSla.
PRIMAR
10268 De primar, primar sa fiI,
Dar de frica tot sa sciI.
Adever, Oct., p. 902.
cel mal mare trebue sa scie de frica, sa, OA stapan.
www.dacoromanica.ro
L.
10269 S'a ales §i el primar,
A umplut satul de amar.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Ho-
teirant, j. Mehedinti.
and un om reil se ridicA, ajunge mare §i puternic.
PU5 CA
A
10270 Pu§ca g$51á sperie pe MI ur§I.
Dr. EL. CRESTEA. Prov., p. 218,
c. Agnita, Ungaria.
.L
De puga gaci se tem da.
c. Logof, Ungaria.
*A
10271 Cu pu§ca In maná, cu mämiliga 'n gurä.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Lita,
j. Teleorman.
Veche Oicere halducésca.
.L
10272 DaI cu pu§ca In ciuperci, §i Innemeresci
In castraveti.
P. G/RBOVICEANIT, prof. c. Bu-
nesci, jud. Arge.y.
Nu uimeresce o tr6b6,; nu isbutesce; a vrut s'..s. fac5,
un lucru §i a ie§it alt ce-va.
A
10273 Pune pu§ca jos §i prinde iepurele.
P. GIRBOVICEANIT, prof. cl. VII,
Semin. Buc.
Cand nu e§ti in stare sd facl óre-ce.
10274 0-arca tufechla. 1)
S'a logodit.
1) A tras cu pu§ca.
www.dacoromanica.ro
RÉSBOTU
*A
10275 La miere nainte, la fésboiu Inapoi.
P. GIRB0VICRAN17, prof. cl. VIII,
&min.
RUDA
*A
10276 Rudä, rudä, dar turta 'I pe banl.
P. GARBOVICEANII, profesor. cl.
VIII, Semin.
10277 Maci s-bò cu-a Val, si dani-ldri nclo.,)
GR. TOCILFSOU, II, p. 477.
SAME
*
10278 A Intrebuintat foc §i sable.
V. A. FORES00, c. Folticeni,
j. Suciava.
Adiel t6te mij16cele.
10279 U gimsi còrda.a)
GR. TOM:LUCKY, II, p. 649.
S'a facut haIduc, s'a revoltat. Vel¡li No. 10654.
SFIRLÉZA
*A
10280 A se InvIrti ca o sfIrlézi.
TRODORRSCII-KLRITMARD, inv. c.
Brofteni, jud. Suciava.
Spiridu§, Iute. VeçII No. 10675.
1) MAO. si 136 cu al MI si daraverl sl nu aT (Incolo).

I) A lncins sabia.
www.dacoromanica.ro
SLUGÄ
A
10281 Cine'i slugä nu'l domn.
c. Sibiti, Ungaria.
Trebue s asculte.
10282 Sluga veche se leno§éza §i se nfirivézi.
Adever, Oct. 1902.
Veçli §i. No. 10695.
A
10283 Sluga la dulamä
P. GARBOVICEANU,prOf. C. Drcl-
ganesci, j. 'Papa.
Slug la un om de nimic, sail &Lid poruncesce unul
mal mic la altul mai mare. Veçll No. 10715.
SLUJBA
L
10284 Slujba 'I slujbä,
Drujba '1 drujbfi.
TEODORESCU KIRILEANU, inv. C.
(Jând e slujbA, slujb5., s5. fie; &And e petrecere, atunci
sá fie petrecere.
SOCRA
10285 Cari o-ari sdcrix nu va, §-u caftà cari
nu o-ari.1)
Gs. TOCILESCU, II, p. 628.
CAci are experientA. A se vedé i No. 4892.
10286 Fitirla nu sci ge-I sucrina.2)
10287 Sc5crà unä, nvéstà dòué, casä nu sé-

adarä. 8)
GR. TOCILESCII, 1.1, p. 627.
1) Cine are sócr nu vré, $i o cere cine nu o are.

3) Fetele (fetia) nu sciti ce'T s6cra (socria).
3) Seocra (dice) una, nevésta cloud, casa nu se face.
www.dacoromanica.ro
Numal unul se poruncetsa. Intr'o casa, i acela care

se cuvine.
10288 Nu va ti bag sc5cri.i)
GR. TOCILESEU, II, p. 627.
Ma mare peste mine.
STAPAN
10289 Ochiul stäpanuluI Ingra§a vita de ju-
matate.
c. Toplifa Rom., Ungaria.
10290 Ochii stapanuluf maI mult spor fac, de

cat arriindouè marine.
Acelag 1n4eles ca la No. precedent.
10291 Pana s-nu magi pâni cséna, nu-agIundzi
domnu vIraòrä. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 609,
10292 T1ni-Ti 91c5rli a beiului cand domnu-su va
si-1 tari. 3)
10293 Nu e stapan farä stapan.

c. Gurartultd, Ungaria.
1) Nu o A te fac
PArdi nu insfinand piffle strilinX, nu ajungY stIpAn nid-odatl.
3) Tine pidárele bouluY and stAplinul s11 vré sl'l taTe.
www.dacoromanica.ro
S(JPLEMENT LA CAPITOLU IX 277
*
10294 Unde stäpan.ul e tare, si taranul e fudul.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciava.
*A
10295 Dupä ce rnòre stapanul se 'ngra$ calnii.
P. GARBOVICEANU, prof. cl. VI,
Semin. Buc.
Cand unul mare se pierde, tot!. alérga sa capete cate
ce-va.
10296 Nicuchir pita-ti ma91.1)
GR. TOCILESCU, Jr, p. 697.
In casa ta fad ce vrei.
*A
10297 Ho! ter& fara stapan!
TEODORESCU-KERILEANU, tnv. C.
Broten, j. Suclava.
Se çlice unuia care se napustesce cu gura asupra al-
tuia mal mare in vrista, sau ca stare sociala.
STRAIN
10298 Purtat ca bata sträjii.
c. Bocha, Ungaria.
Om servil, de care toti dispun la rindul lor.
Odinieora in Ungaria, in fie-care comuna era o anu-
mita bath, care se incredinta, pe rind, la acel care e
chemat sa faca straja satului.
SUBAS
10299 Ca subasI s-Orta.2)
Stgpin e$tY, plIcintil. mKnancY.

Se Ora ca suba§il.
www.dacoromanica.ro
278 PROVPRBELE ROMANTLOR
Adia
Suba g= conductorul poterif care se trimitea In contra
haiducilor.
TATA
*L
10300 Tatä. nu '1 si fatä este,
Mi-sa s'a fácut poveste.
V. SALA, dasc. c. Vascoti, conzit.
Bihor.
Copil din florl.
A
10301 Numai tat& §i mama nu potl compèrà
pe barii.
c. Gurariulta, Ungaria.
Dar nevést6, cat vref.
10302 Di sclinglamea tatAlui armane

orbu.1)
Când parintele nu da copiif la gc6111,, gi acegtia rènaan

neinvétati.
*A
10303 TraIul tatucfiI cu baniI mArnuciI.
V. A. FORESOU, c. Dorna, j.
SucTava.
'MAN
A
10304 Mai bine Wan In picIdIre decat boer In
genunchf.
AdicA Oran bogat, independent de cat boer scAp6tat
gi plecat.
I) Din sercenTa tattiluY r6mine copilul orb.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLTJ IX 279
TINTA
10305 A pu§ca preste tinta.
Dr. EL CRISTEA, Prov., p. 12,
c. Guraretaut, Ungaria.
A nu nemeri.
TRICA
*
10306 Canta In trisca.
E. I. PATRIC:11U, (ny. C. Smulft,
j. Covurluits.
A ispravit tot, a sarAcit.
TUN
10307 Arca topa. 1)
A mnrit.
VADANA
*
10308 Alérga la pat de vadanä,
Ca 0 la rims& de pomana.
Sucíava.
Cauta chilipir.
*A
10309 De cat inghemuit la pomanä,
Mai bine in pat la o vadanä.
V. FORESCU, c. j. Su-
ciava.
VODA
*A
10309 b Par'ca ar fi a lui Vodä.
P. GIRBOVICEANU, c. Monza, j.
Dolj.
Se mandresce, II crede total permis.
1) A tras tunul.
6896 20
www.dacoromanica.ro
280 PROVERBELE ROMINIL011
ZALOGA.
10310 S'o perdut zalága.
c. Logof, Ungaria.
réva§ul de drum.
ZAPC10
10311 N u 1-arI suba§I la loc.')
A fi ticnit la cap.
A se vedé la No. 10299 din a,cest capitol un alt in-
tales al cuvIntuluT suba.
1) Nu '1 are zapciul la loc.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU' X
AC
A
10312 Acu imbraca casa.
T. 1311lpi., preot, e. qtefelneecT,
j. V tilcea.
*A
10313 Pentr'un ac de mischlu dal un ti.er de
plug.
(. BANITLEScu, inv. c. Pietrofita,
j. Dimborifa.
10314 Di aumbra di ac, casa nu s-fagi 1).
Acela§ 1nte1es ca la No. 11006.
A
10315 Cat lea acul cu sufletul.
AVE. CONICEA, paroh, C. Coftelu,
Banat.
La cusgturli cAnd se lea mult pe ac. Insemaza lacomie.
A
10316 Daci arunci acu, pica In cap de om.
T. BALIvz, preot, C. &famed,
j. Viticea.
Arata o adunare d6s5, de 6menT.
1) De umbra de ac, casi nu se face.
www.dacoromanica.ro
282 PROVERBELE RONINILOR
*,_
10317 A nu avé nici un ac.
T. BItI§EL, preot, c. Stednese1,
j. Veticea.
A fi sarao peste fire.
AGONISIRE
*A
10318 Agonisirea la vreme Inlitura lipsa §i ne-
vola,
R. MATERSOU, (ny. C. Movilifa,
j. Putna.
ALB
10319 Carl s-nu hibi albu, va hibi laiu. 1)
GR. TOC1LESCU, IT, p. 420.
Daca nu o fi una o sa, fie alta.
ALDAMA5
*A
10320 0 babi a vindut o cocIorvä §i tot a béut
al dam a§.
E. I. PATRICf11, (ny. C. Smulti,
j. Covurlutu.
Dar non Motiv de a b6.
ASCARCHIRE
*
10321 Li s-ascarchi. 2)
G. ZUCA, C. Cavaia, Albania.
A pierdut, a cheltuit tot ce avea ; iaa secat isvdrele
de boga,tiei eta.
Asceirchire=-- sfir§irea urzelel la tesut.
A AVE
10322 Pa§ci n-casä, candu ari; §-candu nu,
s-tindi la sc5r1.2)
li Daca n'o fi alb o sii. fie negru.
2) I s'a ispravit urzéla.
2) Pascele In casi cAnd are; si cAncl nu, se Inticde la Ore.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMEN,i1, LA CAPITOLU X 283
°and are parale petrece .§i cheltufesce; cit'nd nu, FAA.

A
10323 Uncle nu'l, niel Dumnecileti nu da.
V. SEHIGANOSCHI, preot, C. Fe-
reblecea, Bucovina.
AVERE
.n.
10324 Mé bucuraI la avere,
La strachini si la ulcele;
Val de pécatele mele!
P. GIRBOVICEANTI, profesor, C.
Mona, j. DoU.
A.
10325 Averea nu e serfs& nim'énuI in frunte.
Dr. EL. CRISTICA, Prov., p. 18,
c. Sibii4, Transilvania.
E greu sit cunoscI adeverata stare a unuf om.
.6,
10326 Cel ce are avere e mai sgareit ca cel ce
n'are.
C. TEODORRSCII, fitV. C. Thigele,
j. Vaslufu.
Cel s&rac e in tot-dé-una mat darnic.
A
10327 Par'ca 'I din averea lui tat'sèil(so).
GAVR. ONI§OR, prof. c Creingu,
j. Tutova.
Pentru cel sgfircit, nedarnic; mal ales pentru cel care
nu d6. din& un lucru care nu'I apartine.
AvuT
A
10328 Cel mai avut e acela ee nu poftesce.
V. SALA, da8C. C. Ya?C0ii, Mai.
Bihor, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
284 PROVERBELE Bomisn..cm
BAN
.6,
10329 Banu 'I bicIu draculuI.
Dr. EL. CRISTSA, Prov., p. 20,
c. Toptita-Bom., Ungaria.
10330 Ca ;Aar-child (harghirlu) fudzi paralu.1)
Gs. TOCILESCII, II, p. 600.
*
10331 Banil nu cer mancare.
D-na Ea. ZANNIL C. Bc18e8cii, j.
Tutova.
li putem priu armare economisi fir& niel o t6mit.
A
10332 Niel o fata nu 'ti mai qlice:
eNu bé banii, m61. voinice.»
TEODORESOU-KIBILEANI; (ny. c.
Broscari, j. Mehedinfi.
Femeile store la pung5., pe bitrbatl.
A
10333 E mai bine a castiga banii, de cat a'I
sci Intrebuinta bine.
A se vedó No. 11111.
A
10334 Cu banl gasesci tata si mama.
V. SIMIGANOSCHL preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
A
Ai bard, a'i tata §i mama.
Dr. EL. CRISTNA, Prov., p. 6,c.
Rip' ov, Ungaria.
1) Ca arginnil Ind fuge banal.
www.dacoromanica.ro
SIIPLE1fENT LA OAPITOLU X 285
* .n.
10335 Unde'I banul, acolo'l §I minte.
V. SALA, dasc. c. Vag* comit.
Bihor, Ungaria.
A se -vedé gi. No. 11090.
10336
-
Maca Ti-asuni, 6spiti cati s-dzI9I adun1.1)
-
A se adaogN, la No. 11160.
*A
10337 Banu nu are (cum5sce) frate.
c. Toplita-Bom., Ungaria.
A
10338 Lega banul pe ilece locuri.
Dr. EL. CRISTEA, PM," p.135,
c. Colun, Ungaria.
10339 Banff Intru carY sta madularile o§tilor.
N. COSTIN, Letop. Mold., I, p.
439.
*i. cum Oice Francesul : l'argent est le nerf de la guerre.
10340 Nu umbla cu doI bani In treI pungl.

c. Logop, Ungaria.
A
10341 E plin de bani ca bresca de pene.
c. Sibil, Transilvania.
') Dad{ 1 sunY, prieteni c4Y sit she( (vret) adunr.
www.dacoromanica.ro
*
10342 Tipa banif a bolanda.
JUL. GROF§OREANII, profeaor, C.
Gal?a, cornil. Arad, Ungaria.
Om cheltuitor.
10343 Ban' de pesce.

HENRY JIIVARA, C. .1361aci, j. Tu-
tova.
AdicA, banf de cheltuit, mal ales in petrecer1 gi betiI.
BLAZNA
&
10344 Blazna
Face cazna.
Dr. EL. CRISTEAI Prov., p. 24,
De aceea, °and fad un lucru, sa '1 fad bine.
BLEAD
,n,
10345 Alb ca bleat'.
ST. TITTESCII, (ny. c. Catanele,
j. Dolj.
lo Adicd, negru.
20 TJrit.
BOGAT
a
10346 Bogatului, fie-care voesce a fi vér sail
parinte.
10347 Omul bogat e ca Iepurele; sare unde vré.

Dr. EL. CRIRTEA, PrOV., p. 192,
c. Gurartulul, Ungaria.
Bogatul face ce vré.
A
10348 Bete§ugul bogatului e ca sänätatea sà-
raculuI.
Dr. EL. CrasTEA, Prov., p. 23,
c. Gurarfulut, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLIT x 287
Bogatul, dad e mal r6t, tot Ai mal bine de cat omul

sArac.
A
10349 Mal curind ps5te sa mérgä bogatul la
vale, de cat säracul la dél.
Dr. EL. CrusTEA, Prov., p. 145,
c. Toplit.a, Ungarid.
Mal curind sitritcesce cel bogat de cat se ridicit cel stirac.
.6,
10350 Prin gardul bogatului nu bate nici vintul.
c. Logo?, Ungaria.
BOGATIE
*A
10351 Bogätia nu vine la nime pe apà.
c. Toplifa.Rom., Ungaria.
Ci Cu o muncit incordata
A BOI
*A
10352 A boj pre cine-va.
E. 1. PATRICM (ny. C. Smulti,
j. Covurluiu.
BUCATARÉSA
b,
10353 Mai multi bucitari pot strica rinta§u1;
dar o singuri bucatarésä páte strica
pe stipan.
Acela§ Inteles ca la No. 11277,
*.A
10354 Bucfitarésa säracului e nevésta.
c. Gurartalui, Ungaria.
Cad sliracul trebue sii se slujéseli singur.
www.dacoromanica.ro
BUTTE
.n.
10355 Fie butea cat de plink
Nu'l buna In casa strain&
V. SALA, inv. c. Vaftedi, collat.
Bihor, Ungaria.
Averea streinti, nu ne aduce niel un folos.
BUTOrU
10356 Cati brini ma multi Ti badzi a butiTlei,
ahantu ma sanatosa s-fa9i.
Prigonirea Intiiresce pe om.
A CALETORÌ
.n,
10357 Cine calatoresce scie sa umble.
P. GIRBOVICEANII, prof. c. Mic-
funescii- °reel, j. Ilfov.
Arata r6dele experientet
CALIC
A
10358 Ce mai lei traista de la calle?
P. PRELIPCEANII, inv. c. &Facia,
Bucovina.
A.cela§ inteles ca la No. 11339.
A
10359 Scarbit e calicul, and 'I bate vintul
traista.
C. TEODORFSOII, inv. c. Lipova,
j. Vaeluiu.
Adica. cá,'nd e g6113,, defOrtit.
.n.
10360 Sari, calice, ca arde satul!
Eil. mé .duc in altul.
P. PRELIPUEANII, Inc. c. Scheia,
Bucovina.
www.dacoromanica.ro
SIIPLF.MF.NT LA. CAPITOLII X 289
CAnd nu avem nimio de pIerdut, ce ne pasit de neno-

rocirile earl lovese pe
A CALTII
*4.
10361 Al cáltii (a se caltii).
THODOBESOU-KIRILEANII, env. C.
Broten, j. Suceava.
Al bate, dar mult tragèndu-1 de pdr.
CALUP
10362 Li trapsi calupea.1)
CAR
*
10363 Niel In car, niel In eärutä,
Niel pe jos descultä.
P. GiRBOVICEANII, prof. c. Cio-
fani, j. Meheding.
A
10364 Dupä ce se rastern'a carul, vede calea
cea bun'a.
Aeelag Inteles ea la No. 11381.
A
10365 Pan ce nu se rèsterni carul nu se toc-
mesce drumul.
c. Buda, Ungaria.
A se vedd No. 11379.
A
10366 S'a prins caru 'n
Dr. EL. CB.18THA, Prov., p. 243,
c. Logo?, Ungaria.
1) I-a tras calupul.
www.dacoromanica.ro
Wad. 1ncurcat lucrurile, nu mal merge.
10367 II pere carul In petri.

Dr. EL. CRISTEA, Prov, , p. 115,
e. Agnita, Ungaria.
Acelag inteles ca la No. precedent. 11.41 gi No. 11393.
*
10368 Carul plin merge Incet, cel de§ert alérgä
suchiet.
Pentru bogat i sarac.
*
10369 Carul gol hodorogesce.
V. SimuuNoscar, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Fudulie.
10370 Ti s'a 'ncärcat carul,

S'a umplut päharul.
Dr. EL. CatsTEA, Prov., p. 252,
c. Toplita-Bom., Ungaria.
10371 Dupi carul care nu te aqtépfa, nu alerga.

c. Agnita, Ungaria.
Acelag inteles ca la No. 9585. Nu te Incerca unde nu
aï trecere.
*
10372 Un car.
45ezat6re, 14 p. 39.
Adick,mult. Veq.I No. 11402.
Duc un car ca minclunT.
CARCIMAR
*
10373 Betivul cu un gand, §i carcimarul cu
alt g and.
N. RIVARA, C. POpeta, j.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMNNT LA CAPITOLU S 291
SN6v:i
Un betiv a cerut la d'Infla o 5111 cu vin. Cera dupti acésta o a
doua ea, g&ndind ch va fugi EA va pAcitli ast-fel pe carcimar. Dar ne-
gustorul, care'l simtise, puse mana pe adula, inainte de a merge
sal servésci.
CARLIG
*A
10374 A se face cArlig pe lAngi cine-va.
TEODONESCII-KIRILEANII, inV. C.
Broten, j. Suciava.
A'l lingu§i.
CARPA=
10375 Ca cArpaciul cu curéua de gAt,
ti puna pingtua numai de cAt.
A. PANN, III, p. 29.
Arata puterea st&pinuluI, care p6te sa faca orl-ce vro-
esce §i. cum vré. A se adaog& acest Inteles la No. 11418.
CARPATOR
10376 Pi còdä di cArpitor. ')
GR. Tocuatscu, II, p. 462.
Aclica niel odata.
A CARPI
*A
10377 A'l cArpi.
T. BXT.1gEL,preot, c. $tefilnesti,
j. Vcilcea.
1° Al lovi.
20 Al linea.
A se adaogh aceste Intelesurf la No. 11422.
A SE CARPI
*A
10378 A se cárpi,
T. 13.2111EL, preot, c. ftefclnesci,
j Veilrea.
1) Pe c6dI de cirpitor.
www.dacoromanica.ro
292 PROVERBELR ROMANTLOR
1° A se fn§ela.
20 A se potrivi la cele trebuinci6se.
(Se dirpace ei el cum péte, cum dit Dumnes166.)
A se adaogà aceste Intelesuri la No. 11426.
CARTE
10379 Omlu cu carti, cu patru ocri ésti. ')
GR. TOCILESCII, If, p. 591.
*
10380 Doarä cartea nu 'I birjar.
GR. POLENAEIT, ing. j. Putna.
Cand until se plânge a invétAtura. nu 'f-a adus nicf
un folos.
*A
10381 Scie carte ca un cal.
P. GARBOVICEAND, prof. c. Pe-
tresd, j. Gorj.
AdicA de loc.
cAlzuTA
.6.
10382 Nu fugi dupà caruta care nu te a§tépta,
§i nu te ruga sfantului care nu te as-
cult&
c. Bochia, Ungaria.
Acela§ Inteles ca la No. 10371 din acest capitol.
*L
10383 Cand cfiruta pe albuta, cand albuta pe
caruta.
Dr EL CRISTEA, PrOV., p. 20,
c. Begnov, Ungaria.
.n,
10384 Doi coceni in trel carute.
c. Befnov, Ungaria.
1) Omul cu carte cu patru ochY este.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA. CAPITOLAT ..K 293
Negustor prost; ora sarao.
A CA5TIGA
c
10385 Fie-ce nebun scie sa castige, dar nu scie
sä pistreze.
Dr. EL. CRIS TEA, Prov., p. 95,
C. Sibiti , Transilvania.
10386 Lisor s-aminta, greil si s-tin6.1)
GR. Tocu,ESCII, II, p. 530.
.6,
10387 Cinci castiga, I;lece mananci, ce 'I ré-
mane baga 'n pungi.
P. GARBOVICEANII, prof. C. ma-
lured, j. Argo.
CHELTUIALA
&
10388 Al da de cheltuiala.
I. PAuL, coma. Bihor, Ungaria.
CHEZ A5
VeOT Garant.
COBAN
b.
10389 De ar fi dupa gura ciobanului, Ote oile
le-ar manca lupul.
V. SFIEGANOSCHI, preot, c. Fe-
reblecea, Btccovina.
Dumnet¡leù duce lumea cum vrea el.
1) Uor se cAstigh, greil (e) sit se tinK.
www.dacoromanica.ro
10390 Dupä cum ciobanul, ast-fel §i turma.

Acleverul (ziar), 1902.
Dupft stApan §1 supu§ii lui. A se vede No. 11548 &
11549.
A
10391 Unde ciobanu nu chiulesce.
G. DEM. TEODORESCII, Poez..Pop.,
p. 866, 369 & 870.
Uncle dobanul nu chiotesce.

AdicA departe.
CTUR
*
10392 A umblà din ciur In mèr.
AdicA zApAcit, fära rost, In zadar ; fär. nici o ispravA.
CLAPA
*
10393 I-a tras clapa (clapsomul).
E. I. PATRICIO, inv. C. Smulti,
j. Covurlulu.
L'a ingelat.
CODA
A
10394 Nu e buna a:H:1a care a mal slujit la un
topor.
GR. TOCILESCII, I, p. 719.
COMORA
10395 Alagä dup a;isteri. 1)
AdicA dupit lucruri de§erte.
duptt comorY.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPLTOL17 x 295
CORABIE
A
10396 Trel coräbil Incarcate n'a§tépta pe una
de§érta.
E. I. PATRIC111, ¡Mi. C. SMUlti,
j. Covurluiu.
Multif nu a§tépta pe putinil.
10397 Par'cal o corabie.

Brogteni, j. Suciava.
Lucru mare de tot, mahalos.
cOsA
A
10398 05sa rea, cosa§ul ral,
Baterea lui Dumneipa 1
c. Bochia, Ungaria.
Unélt6 rea, in mana nepriceputa, face lucru nefolositor.
COSA
10399 Cosa§ul, mal mult face cu cutea,
De cat cu virtutea.
c. Gurartidut, Ungaria.
Me§tegugul, blandetea face mat mult de cat puterea.
CUM
.6,
10400 Tot culul 10 aflä gaura.
c. Poiana-M6rutui, Ungaria.
A
10401 A lovit cuIu 'n cap.
6896x 21
www.dacoromanica.ro
296 PROVERBELR ROMA NTEPR
10402 Li-inträ pénura tu inimä.1)

*
10403 Mí-a taIat la cue Intr'una.
V. RIMBU, c. Briineoci, j.
M'a supérat ca vorb ele
CUM PENA
*
10404 A fi In mare cumpénä.
'NOD ORESCU-K I RILE AMU, inv. C.
Broten, j. Suciava.
A fi 1ntr'o primejdie mare. A se adaogh la No. 11701.
A CUMPERA
* L.
10405 Cumpérä, nu vinde; are de dat nu de
cäpétat.
V. SIMIGANOsCHI, preot, C. Fe-
reblecea, Bucoviva.
Pentru omul sArac.
CURVA
10406 Curvä cu dou'é fete.
TEODORRSCU-KIRILEANII, i721). C.
Brogiteni, j. Suciava.
Fatarnic; lingu§itor; om de nimic. A se adaogh la
No. 11723.
CUSTURA
*A
10407 Daca'I tae custura.
E. 1. PATRIcIu, inv. c.
j. Covurlulu
Are putere, are ca ce. A se adaogh la No. 11726.
l) iT intrX cutul tn
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLTJ X 297
CUTITU
* .n,
10408 Cum tale cutitu meil la pita ta (a sasului).
c. Gurariutui, Ungaria.
In vote, ark milk. Vet;It §i No. 9011.
A DA
*A
10409 Dacä daI, nu aI; (lac& nu dai, estl om r'éti.
c. Bochia, Ungaria.
Cum sk '1 multumescl? A se vede §i No. 11750.
*.A
10410 Cand dal, cand nu !el'.
j. Vasluiu.
La jocul de ckrtt, unde in tot-de-una e§t1 pkgubit.
10411 Çe daI, agea lal. 1)

A se adaogh la No. 11764, corectandu se ast-fel va-
nauta a treta, care e tiparitk gre§it.
10412 N'ari om s-dzicä (mu u däm». 2)
GR. TociLEscu, H, p. 574.
A nu ave pe niment.
and nunta§if vin sk tea pe mirésà, cet din casa strigh:
nu o diim.
DAR
A
10413 Darul nu '1 cu carul.
c. Agnita, Ungaria.
SA te multumesct §i cu putin ; al ti se da.
') Ce dar, aceea Ter.
2) N'are om sK Old : (nu o am,.
www.dacoromanica.ro
A
10414 Nu da darul cu piclorul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., P. 168,
c. .R4nov, Ungaria.
SA, dal cu bunavointa §1 cu placere.
DARE
10415 Cu darea tre9I §-amarea. l)
Ase adaogb. la No. 11791.
DATO RIE
10416 Mai lini§tit ddrme cel ce se culciflamand,
de cat cel ce se sci5la cu datorii.
Sit fugim de datoril.
A
10417 Datoria
E ca rlia.
DATORNIC
A
10418 Datorniculuï, care plätesce Iute, mai
da; ca umblä sa te 'n§ele.
DOBANDÀ
10419 Toclu macä caplu.2)
Acelati inteles ca la No. 11841.
Cu dares trecT si marea.
Doblanda mnAic capitalul
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMF,NT LA CAPITOLII x 299
DOCTOR
10420 Di candu isirä iatrffi (hiatrIE) mor lu-
mea cama multu.
In potriva doctorilor.
DOUE
*A
10421 A sceite de &al&
AVR. CoRcEA. paroh, C. Co?tefu,
Banat.
A sc6te pe cine-va dal* cu bruscheta, necinstindu'l.
DRAM
10422 Nu (D) are tute drerriile 2)
MIHAILEANII, Dici., p.142 &M.
E cam ticnit, prost.
DREPTATE
10423 Dacä daI, dreptate aI.
Arley& (ziar), Oct. 1902.
Acela§ inteles ca la No. 11888; arètând cb, justitia e
venald.
*A
10424 Dreptatea este ca lemnul cel usor; apa-
sä'l In apä, el tot iese de-asupra.
P. PRELIPCEANII, inv. C. Schela,
Bucovina.
A se adaogò, la No. 11896 & 11897.
10425 Ndreptu ai, ma n-ai trä loari.3)

Celuf nedreptatit.
I) De cAnd ad egt doctoriY, máre lumea maY mult.

I) Nu are t6te dramurile.
3) Dreptate al, dar de luat nu aY.
www.dacoromanica.ro
300 PROVERBELE ROMÁNILOR
DHVARA
10426 Li-u searchi dhvara. 9
GR. TOCILESOU, 11, p. 686.
A goni din sluj136, pre cine-va.
FAUR
10427 A cumpérat de la faur carbuni.
Dr. EL. CRISTEA, p. 3,
t. Gurarfului, Ungaria.
FIERARIE
10428 Fieraria '1 urleiása
Dar In schimb e bänòsä.
P. GARBOVICEANTJ, profesor C.
Oprisor, j. Meheding.
FINIC
10429 Cu'n finic (filer)
Tot calic.
c. _Wpm, Ungaria.
Cu putin tot nimio.
FIR
10430 AV pierde firu.
Am COROEA, parch, C. COfteltk,
Banat.
Adica a'l vorbirei.
FOFIRLIGA
10431 *A face cu fofirliga.
G. POBORAN, int. C. Slatina,
j.
Adic6.. a fura.
1) I-a sf1rit dvara.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU X 301
FOIE
*z
10432 S'o intors fdia.
E. I. PATRICIU, (nv. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
GALBEN
*
10433 A gäsit un galben.
H. JUVARA, c. Berlad, j. Tu-
tova.
°and un copil cade jos.
GARANT
10434 AI paradzi tr-arcari, fä ti chifiTiu.1)
GRA.D1NAR
*A
10435 Nu vinde castraveti la grädinar.
P. GIRI3OVICEANU, profesor Cl.
VIII, Semin. Buc.
GRAPA
*L
10436 A se tine grapä de cine-va.
j. Vasluiu.
GROS
10437 1,15-adräm groslu zlotä.2)
Am suferit o paguba. Piastrul face patru-PcI de parale
§i. zlota numai treI4ecI.
') AT parale de aruncat, fa-te garant.

9 Am flcut piastrul zlotd.
www.dacoromanica.ro
10438 Altu ari grips% altu ari minti. 1)

Cel Cu avere nu sunt cef mal Cu cap.
GRO5ITA
A
10439 A pus grosita.
Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 11,
c. Sibia, Transilvania.
HATMANA
10440 Lucru de haimana.
FR. DÉ, Dic. g p. 93.
Ve4T Beak.
Lucrare McutA, repede §*1 prost.
HALIMA
10441 Halima.
L. AINEANU, Dict, p. 372.
Intimplare sat poveste minunatt.
De la sultana Halima, din colectiunea de pove01 arabe,
cunoscut6, sub numele de 0 mie fi una de nopti.
HARTIE
*L
10442 Cum if c6la de hartie.
Broqteni, j. Suciava.
Adia, f6rte alb.
A IMBLATI
A
10443 imblätesce 'n sura i vinturà afarä.
Dr. EL. CRIBTEA, Prov., p 117,
Borgoprund, Ungaria.
Face lucru cum trebue.
Unul are piastre si altul are minte.
www.dacoromanica.ro
10444 Aimblfitesce pale Ole.

c. Gurar(ulta, Ungaria.
Munca zadarnicli.
IMPRUMUT
A
10445 Imprumutul Imprumut a§téptä.
Daca, cell, ti. se va cere.
*A
10446 Ce dal, dai Cu Imprumut,
§i ce'i bun §1 eel pläcut.
Broten, j. Suciava.
Fie-cave e rèsplatit dupa faptele sale.
INCHISÒRE
10447 Hapsea trä dmini i adratä.1)
GR. TOCILESCU, II. p. 519.
Pentru voInid e na6rtea.
INJUGAT
*A
10448 Par'cä 's Injugatl.
TEODORESCC-ICIRILEANU, (nt,. C.
Brofteni. j. Suciava.
Se l.i.ce de do!, call aunt meret trapreuna.
A INVÈTA
*A
10449 A Inv'éta de pe päreti.
TEODORhSCUI inv. c. Brosceni,
j. Suclava.
10 A nu avé de pe ce sa Inv*.
20 A nu avé tragere de inima la invqa.tura.
1) Inchis6rea pentru 6menT e fit eutl.
www.dacoromanica.ro
.n.
10450 Nu e Invétat cel ce cetesce &dill, ci cel
ce scie ce cetesce.
c. aurareului, Ungaria.
* .L
10451 Omulul invétat II curge miere din gurä.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Ze-
gala, j. Mehedinp.
*L
10452 Omul Invétat §i necinstit, e ca belciugul
de aur la ritul porcului.
P. GARBOVICRANR, prof, c. Ca-
eitncea, j. Tulcea.
A
10453 Omul Invétat, dar färä stare, e ca un
negutätor färd marfä.
A
10454 Omul invétat, dar ne-pätit, e ca pu§ca
färä praf.
c. Gurareului, Ungarict.
10455 Avdzi'l ge greasce sciutlu. 1)
*i vel trage folóse din acésta.
INVÉTATURA
b,
10456 La o mänä de Invétäturä, se cere un car
de purtare bunä.
c. Ieciu, Ungaria.
. .
10457 Nu e orfan cel färä tati §i fall mamá,

ci ce! färä 'nvétaturä.
') Ascultl ce vorbqte 1nv6iatu1.
www.dacoromanica.ro
10458 Nvitatura nu s-t6rna priturécii cuhunia 1)

Acele§ inteles ea la No. 12090.
A
10459 Invétatura, daca o dai réti,
41 sparge capul téti.
P. GARBOVICEANU, prof., e Ca-
simcea, j. Tuteen.
L.
10460 Dai copilul la invétaturä,
Sa ai in cas'o secatura.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Poe-
nari, j. Gorj.
Vice adese or' tdranul p5.tit.
ITÀ
*
10461 S6-amisticara litlli, cu zorea §i dismés-
tic& 21,
GR TOCILESCU, II, p. 539.
G. ZUCA, c. Perivoli, Epir.
1° Cind supert pe cine-va, Cu greti 11 intord.
20 Acela§ inteles ea la No. 12105.
A JUDECA
A
10462 Te-a(11) judecat banti.
P. GARBovicEANu, prof. c. Ca-
sirncea , j. Tulcea.
Adieit banul, ei nu dreptatea, ail hotgrit.
JUDECATA
A
10463 Cine umbla dupa judecata, sä nu cre01
ca rndre la el a-casa.
P. GARBovicEANu, prof. c. Poe-
narii, j. Gorj.
') invEtItura nu se t6rnit pe urechT cu piles.
2) S'att amestecat itele, cu grad se descurci.
www.dacoromanica.ro
*A
10464 Judecatä dupä sprincénä.
E. I. PATRICM inv. C. &milli,
j. Covurlutu.
Adica cu hatir.
LEC
A
10465 Lécu
Nu'I Cu sacu.
LEGE
A
10466 Legea rnAncä toti banil din
pungt.
c. Agnita, Ungaria.
Sä fugl de judecatI.
10467 Legile le fac

Prin urmare pot fi gre§ite §i nedrepte.
*6
10468 Tare '1 legea.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofiteiu,
Banat.
oilice, &and cine-va ar voi s5:§I r6sbune, orI sa'§I
faca, singur dreptate, dar, de ténah judechtoruluT, nu o
face.
LEUCA
10469 Drept ca leuca.
c. Logo?, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
Li PSA
10470 Lipsa schimbä legea.
10471 La vreme de lipsa §i unélta rea 'I bun&

Dr. EL. ORISTRA, PrOr.) p. 135,
c. Zlatna, Ungaria.
La nevoe te servescI de orl-ce.
A LUA
*
10472 De unde ieI §1 nu pul, se isprivesce.
P. GARBOVICEANU, prof. Cl. VII,
Semin. Buc.
LULA CHIU
*L.
10473 A se caca
A da de un necaz, a nu isbuti intio Intreprindere.
Vel;11 No. 12231.
LUNTRE
A
10474 Cine sta pe dòué luntri, cade In apa.
c. Gurartulut, Ungaria.
A MACINA
A
10475 Unul macinä, altul mänanca.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 26g,.
c. Tisa, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
308 PROVERBELE ROMiNILOR
MARFA
A
10476 Daca nu vindi marfa, te vinde ea pe tine.
P. GARBOVICEARU, Cl. VIII,
Semin. Buc.
MaI bine s6, te multumescI cu un cagtig mic, de cât
cu marfa în prilvtilie.
10477 Tutiputa bun& s-vindi dit munte. )
MARTUR1E
.L
10478 Daca n'ai cale fa-te marturie.
Dr. EL. CR,STEA, Prov., p. 64,
c. Bochia, Ungaria.
MULITA.
10479 Ca limadura-Ti si dug' gura. 2)
A
10480 Par'ca eti fäcut la melitä.
P. GARBOVICEANU, profesor, Cl.
VIII, Semin. Buc.
MESERIE
*
10481 Cine nu scie nici o meserie,
E ca ursu in vizunie.
P. GIRBOVECEANU, prof. c Ca-
simeea, j. Tulcea.
Nu are ce manca.
Marfa bunit se vinde din munte.

Ca meliya i se duce (merge) gura.
www.dacoromanica.ro
*A
10482 Cine are o meserie,
Are o mo§ie.
P. GARBOVICEANU, profesor, Cl.
VI, Setnin. Buc.
10483 Zanatea nvét-u, §-las s-nu lipsescä.9

E bine sit scil o meserie
10484 Zanatli tuti 's buni, ma§ bmiiiTi-s are. 2)

ME5TER
10485 Masturlu,
L'aspuni lucrulu.')
Ga. TOCILESCU, II, p. 541.
ME5TE5UG
10486 *Cu me§te§ugul nu mori de Mme.
P. G.ARBOVICEANU, prof. c. 0-
prigror, j. Mehedinfi.
Omlu cu zänati nu agiunc1.4)

Acela§ fnteles ea la No 12292.
10487 Zanatea 'I biligic de amalarni. 5)

Meserie invatV1, si halt sit nu trebuiéscii.
Mesertile táte sunt bune, dar 6menil sunt re.

Pe mester Il aratä lucrul.
Omul Cu mestesug nu ajunit.
Mestesugul e britlarK de aur.
www.dacoromanica.ro
ME5TE5UGAR
. .
10488 Mana mestesugaruluI e suflata cu aur.
P. GARBOVIOEANU,prOf. C. Va-
lea Marcului, j. Mehedinti.
A
10489 Mestesugarul e tot-dé-una cu banul In
mana.
P. GARBOVICHANII, profesor, C.
Miciunescl-Greci, j. Ilfov.
MITA
10490 Mita angiléga amarea.9
GR. TOCILESCU, LE, p. 546.
Aratit puterea mitef.
MOCAN
A
10491 Mocanul nu scie de ce 'I bun sofranul,
cal pune In pasule.
c. Logo?, Ungaria.
A MORARI
*A
10492 Al moräri.
TEODORESCU-KIRILEANII, intr. C.
Brosceni, j. Suelava.
A'l trage de cap gi a'l bate.
A M051
A
10493 A mosi.
TEODORESCII-KIRILEANU, (nv. c.
Broscenl, j. Meheding.
A gedé grAmacIA, Cu nasu 'n 'Arafat, gi. a face ce-va
ce nu se 'Jae vedé de nimenf.
1) Mita tnchégit marea.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CIAPITOL1.7 X 811
MO*IE
*A
10494 A§tépti si'l vie de la mo§ie.
P. GARBOVICRANU, prof. c. Dra.
gannet, j. Vlagca.
Adica de-a gata; om lene.
A
10495 Nu te dà, nu te predà,
CA asta '1 mo§ia ta.
c. Logog, Ungaria.
Inddinnit pe Routtin Ed '0' apere. mogia, &lie/ patria.
NACO VELA
10496 Nacovéli la cIocan.
Dr. EL. CRISTRA, Prov., p.156,
c. Gurareuta, Ungaria.
Rabdare; impotrivire.
NEGUSTOR
*
10497 Negustorul trebue sä albä un pantece
larg, ca sä tréci prin el §1. bune i rele.
TRODORESMICIRLLEA.NU, inv. c.
Broccent, j. Sucrava.
Adic6s. cere abdare, la vorbele ce le spune mugteriu.
10498 Negustorul are treI man!: una de dat,

dbud de luat.
c. Guraritaut, Ungaria.
10499 Orl cA§tigi, ori pägubesci,

Tot negustor te numesci.
A se adaog& la No. 12355.
68961 22
www.dacoromanica.ro
312 PROVERBELE 'ROMANILOR
*
10500 S'a facut negustor, cu trei cäpëtani de
usturoiu.
P. G-ARBOVICEANU, prof. C. Ca-
sinwea, j. Tulcea.
*A
10501 Negustor marghiol,
Imbräcat pistol.
P. GARBOVICEADIU, prof. c. Mi.-
/diesel, j. Vdlcea.
Athc sarac.
10502 Platesci ca primitejtu.

Adica cinstit.
NEGUTATOR
10503 Negutatorul traesce din séul
c. Tisa, Ungaria.
Clef negotul ii aduce fol6se insemnate.
NEINVÉTAT
10504 Ninvitatlu 6sti orbu. 2)
: cine scie carte are patru ochI.
OBORÒCA.
*
10505 I-a fäcut capul oborácä.
T. SPERANTA, prof. j. 1401.
L'a certat rèti.
I) rilitesd ca negustorul.
2) Omul ne-tnOtat e orb.
www.dacoromanica.ro
SLIPLEMENT LA CAPITOL/Or X 313
OCA
10506 DascAlul State
DA ocaua pe spate,
maI face cu mana
SA mal vie Inca una.
G. DEM. TEODORESCU, POC8. Pop.,
p. 129.
OPT
*
10507 DucA-s6 opt.
E. I. PATRICIU, inv. C. &miff,
j. Covurluiu.
and dorescI Eä te ra'antut de el.
OSIE
10508 Osia unsä nu cartAie.
c. Bragov, Transilvania.
*A
10509 Unge osIa, daca vrei sä mérga.
TUL. GROFVREANU, profesor, C.
Galga, cornil. Arad, Ungaria.
OSINDA
10510 OsInda nu se IértA, niel trece pe om.
I. NECULCE, Letop. Mold., H, p.
213.
PA GUBA
10511 Omul cu pagubA e §i Cu p'écate.
c. Deciu, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
A
10512 Paguba ca§tig n'o pot' face.
Dr. EL. CmsTEA, Prov., p. 203,
c. Reqnov, Ungaria.
PAPINA
*
10513 A fi papinä.
G. POBORAN, hat. j. Olt.
Adieit curva.
PARA
*.n.
10514 Cine nu crutä paraua, nu are florinul.
10515 N45-aspuni cA s-fac paradzil carbun-1.2)
GR. TOOILESCI; II, p. 599.
Pentru ceI cari nu spun când agtigii parale.
Se crede ca dacit al visat o com6r6 gi 11 spuI visul,
dind te dud sá o desgropi, gasead i cArbuni in loe de bani.
10516 Ore, rninte nu iiii ilk paradzi, paradzI. 2)
Proqtli cred ea le merge Ali, Bind cii, n'ai1 parale.
10517 Parilu '1 gurgurfutos. 3)
10518 Paradzi furesci casä nu adarä.4)
Nu apune a se fac paralele carbunT.

Minte A nu 'inT daT, parale, parale.
Paraua 'T rotunda.
Parale furate casa nu fac.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL17 2C 815
10519 Da parälu s'afiä chrgälu.1)

GR. Tocmzscu, II, p. 600.
Yee& pará, istèr cavgd. 2)
Prov. Turc.
10520 . Lei-avÌnä parälu cu tufechia. 2)

Ga. Tocrusou, II, p. 600.
Pentru cel sgarcit.
10521 qe t-u c'ai paradzI §i n'ai minti?4)
GR. TOCILESC17, II, p. 599.
Averea nu folosesce daca lipsesce mintea.
*
10522 L'a facut de trei parale.
T. SPERANTA, prof. c. Ccildrafti.
*A
10523 L'a facut de doué parale.
T. SPERANTA, C. Tapu, j. TecucTu.

*L
10524 L'a ficut de duel parale.
T. SPERANTI, C. Bar¡Ou, j.
Argep.
Acelag inteles ca la No. precedent
PEZEVENCHTU
*
10525 Pezevenchiu.
Adicii om degtept, dibacTu.
9 Din parale, A glsesei vérfá,

') DI para ai cere cértii.
Vinézti paraua Cu puaca.
Ce ti-e c'aT parale g n'aT minte.
www.dacoromanica.ro
31et PROVERBELE ROALiraLOR
PICURAR
10526 Banä di picurar.1)
Adicii simplit, f5,r5, necazurf.
PIVA
A
10527 NicI In pivä nu'l poi lovi.
c. Logo?, Ungaria.
PLAN
*A
10528 Plan de curcä chIs5ra.
E. I. PATRICkr, inv. C. Smulff,.
j. Covurtuiu.
Acelal Inteles ca la No. 12043.
* .6,
10529 Face plan.
E. I. PATRICTU, ettV. c. Stnu111,
j. Covuritau.
D6, a intelege ce-va.
PLUG
A
10530 Plugul e ca pasèrea, ce cantà primävara
mal frumos.
c. Zlatna, Ungaria.
La Inceputul mancilor agricole.
*A
10531 Nu 11 laäga cu el In plug,
Ci vil cu cormanul rupt.
P. G:A.RBOVIOLANU, prof. cl. VIII,
Senvin.
1) Ill'éta de pastor.
www.dacoromanica.ro
Nu te Intovarà§i cu el, cä te veI cai.

*L.
10532 II merge plugul.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Ma-
gurele, j. Ilfov.
*1
10533 Par'ca a tras In plug.
P. GlasovicEAsu,prof. c. Corbu,
j. Olt.
A se adaogà. la No. 12649.
PLUGAR
. .
10534 Cand n'are plugarul,
Niel nadrägariul.
Dr. EL. CRISTEA, PM?), p. 31,
Munca campuluI imbogatesce &AA téra.
PLUTA.
A
10535 Pluta, far& apä nu merge.
c. Toplifa-Bom., Ungaria.
Niel omul fAra parale.
POVESTE
*
10536 Veste-poveste.
Adiel minduna.
PROCOPSELA
*A
10537 Procopséla nu se cumpérà cu bard,
Ci se ca§tiga cu anI.
P. GIRBOVICEANII, Cl. V/1/,
Benin. Buc.
www.dacoromanica.ro
318 PROVERBELE ROKINILOR
PUNGA
*
10538 Punga e cel mal bun prietin.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Pere.
blecea, Bucovina.

*c
10539 CAá'ï técA, cal pungi.
TEODORESCII-KLRILEANII, inv. C.
Broscent, j. Suclava.
técd, c pungcl.
CAI una, cit't alta ; cod616. A se adaogh acest Inteles
la No. 12599.
*
10540 E negurà In punga.
P. CaRBOVICEAITU, profesor, C.
Vindtort, j. Mehedinfi.
*
10541 N'are nime §erpl in pungt.
E. I. PATRICIII, inv. C. &map,
j. Covuritau.
Sa ñ slobod in a face cinste.
RESPÉR
*A
10542 Al lua In respér.
TEODORESCII, (ny. C. Brofteni,
j. Suciava. E. I. PATRICiti, 112V.
C. &Map, j. Covurlutu.
Cum II vine mal r611 ; a'l lua repede, a'l bruftui, a se
r6sti la cine-va.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAP1TOLU X 319
RESTEU
10543 Tot cu resteul la brit..
V. Rirou, C. Brdnevcr, j.
Cana. galcdvA. A se adaogh la No. 12659.
RÉVA5
10544 0 crest la réva§.
Dr. EL. CRISTEA, Prof), p. 189,
c. Gurareulu1, Ungaria.
A Insemna pentru a nu fi uftat, ma! ales cAnd
fAcut cine-va vre-un neajuns.
.Reva§ are aci Intelesul de raw.
*L
10545 Crést'o la révas.
c. Gurartu/ut, Ungaria.
ROGOJINA
10546 LI-apreasi pal n-cap.')
(iR. TOCILESCU, II, p. 443.
L'a IntAritat. A se vedé No. 12666.
ROTA
A
10547 Sè 'ntdrce ròtä pe Oa obada.
c. Toplita,Rom., Ungaria.
A
'146rce r6ta pe tot iidpladul.

Logo?, Ungaria.
1) I a aprins paTe 'n cap.
www.dacoromanica.ro
A
10548 A noua spit& la rdtà.
G. RINULESCIT, -inv. c. Pietro-
gita, j. Dinzbovita.
Rudenie indepartata. Veslf No. 10403.
L.A
10549 II lea de la 11:St&
E. I. PATRIChT, inv. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
De unde 'I e puterea.
A
10550 I fäcut de la ròte.
GAvR. OrugoR, prof. c. Avra-
mesa, Tutova.
*A
10551 Mäcar s'ä'l tragi la ròtä.
V. A. FoRzscu, c. Dorna, j.
Suclava.
Ori ce'l ad face, oii en raj chinui nu ye, face cutare
lucru.
SALAU
*
10552 Cine nu crutä saläul
Nu capètä leul.
P. PRELIPOEANU,pred, C. Schea,
Bucovina.
*
10553 Umblä cu
E. I. PATRICXU, inv. C. Smul(i,
j. Covurluiu.
Cu in§elacIune.
SAMARGIU
10554 Va tréci särnärälu.,)
GR. TOCILF,SCU, II, p. 625.
0 ea mantincl batae.
1) 0 A trécl samargili (cel care face samare).
www.dacoromanica.ro
SARAC
A
10555 Säracul cumpéra mai scump.
c. Gurar(ului, Ungaria.
a
10556 Mai bine särac si curat,
De cat bogat si Cu pécat.
Dr. EL. CRIbTEA, Prov., p. 143,
*.o
10557 Daca nu poi da saracului, nu'i maI lua
din straita.
Mad cine-va cAuta sä se folosésca de la unul care e
silrac.
10558 Di esti òrfan, nu te adunä cu avuili.1)

Cad ye! remâne pagubit.
A
10559 Saracul, daca n'are straitä, baga'i in gura.
Se daI gi stiracului care nu cere.
a
10560 Omul särac e tot de Hs.
c. 114nov, Ungaria.
Tot1 igf rid de el.
A
10561 Greil II este saracului a teal, si bogatu-
lui a muri.
1) De estT skrac, nu te insotesd Cu ceT bogatY.
www.dacoromanica.ro
322 PROVERBELE ROKABILOR
Citct sitracul n'are ce mtmca i bogatulut n vine gret

sä se despartit de averea lut.
A
10562 Mai curind capeti de la sarac o grositä,
de cat de la un bogat un crear.
c. Logog, Ungaria.
Col sArac e mal milos, mal darnic.
10563 Särac tare Inc& 'I rét;

Gazda mare incari grea.
c. Logog, Ungaria.
10564 Omul särac

E al doilea drac.
c. ToplitaRom., Ungaria.
A
10565 Omul särac,
E puiu de drac.
c. Logo?, Ungaria.
A
10566 Omul särac are oglindi mick dar se
vede tot in ea.
Dr. EL. CR1STEA, Prov., p.196,
O. Gurarfului, Ungaria.
Acelaq Inteles ca la No. 7438.
*A
10567 De cat särac,
Mai bine drac.
V. SALA, clan., c. Va.2co4, comit.
Bihor, Ungiaria.
Sit fact ort-ce i s5, nu r6milt sgrac.
www.dacoromanica.ro
IMPLEMENT LA CAPITOLU X 323
A
10568 E särac ca degetul.
SARACIE
10569 Särficia iese din cask nici panä te
imbraci.
Dr. EL. CRISTEA, Prom, p. 233,
c. Gurarialia, Ungaria.
A
10570 SärAcia
Strica domnia.
c. Tim, Ungaria.
Boeria cu axAcia nu merg impreuna.
*A
15571 Säricia null face voie.
V. SALA, dasc., c. Vapoil, co-
Cel sarac nu 'Ate face ce voesce.
A SCI
*
10571 b Apuca pe nu scia in brate (de cdoziä).
G. P. SALVIT1 & E. I. PATatetu,
(ny. c. Smulli, j. Covurluiu.
COLA
A
10572 Unde Scòla se ivesce,
EvAmIntul se 'mbog4esce.
c. ToplifaRom., Ungaria.
Arat& rólele InvétatureI.
www.dacoromanica.ro
SCRIERE
10573 Carl tbrnä frandzIli gramati nu nvétà.1)
Ga. TOCILESOU, II, p. 007.
Ci acel care citesce ce este In carte.
SCRISA
&
10574 Nu 'I cum II cilisa,
Ci cum II scrisa.
c. Logo¢, Ungaria.
Arata puterea unui act scris. Veçlï. No. 11429.
SCUMP
.n.
10575 E scump ca piperul.
Pentru un lucru feorte scump.
il
10576 Scump ca In poticä.
Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 228,
e. Gurartului, Ungaria.
SECURE
*
10577 Securea fára cdcli nimica nu face.
GR. ALEXANDRESCU, prof. .i.
Putna.
Adicii eel mare fdrg, ajutorul celui mic.
SFORA.
10578 Mac-u tradzI gic5ra multu, nu va s'arupP).
GR. TOCILESCIII, II, p. 474.
CarY tntérce foile scriere (carte) nu loyal&

Daca tragY 8f6ra mult, se va rupe.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU X 325
10579 gfdri s6-adara.')

A se destrabalà.
SFRINGHEL
*A
10580 Umblä cum II sfrInghelu.
TEODORESCIJ-KTRILEANU, (ny. C.
Brosceni, j. Sucfava.
Urabla tare Iute.
SITISCA
10581 Ca siti§c A'.
I. CREANGX, Pon., p. 243.
Adica eturit.
SOCOTÉLA
* .6.
10582 Carnatu lung e bun, da socotéla lunga
nu e buna.
E. I. PATRICIII, kV. C. Srnulp,
j. Covurluiu.
Sit 01 socot6la din scurt. A se adaogb, la No. 12898.
*
10583 Socotelile vechi Intretin dusmänia.
V. A. FORESOLT, C. Folticeni, j.
Suciava.
Trebue sa mantuI daraverile de banl.
SPINZURAT
*A
10584 Las'o spInzurata.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Orcingu,
j. Tutova.
STEJÉR
A
10585 S'a apropiat ata de sféjér.
ma, CORCEA, paroh, C. Co?tetu,
Banat.
S'a apropiat ce-va de sfir§it. Vetilf No. 12917.
') Sférl se face.
www.dacoromanica.ro
SURUGIO
10586 A ajuns un papugia ;
Tipa ca un surughl.
V. A. FORESOII, c. Folticeni, j.
Suclava.
Alungat de t6t6, lumea, octtresce pe eel cari nu'l primesc.
SUVEICA
A
10587 A slibit ca o suveIca.
c. Gurarfulul, Ungaria.
Adica e f6rte slab.
A TATA
A
10588 PAnfi taiti te strig ; pan& 'ncarc te-astept.
CAnd chsmi pre cine-va in zadar.
TELEGUTA
*A
10589 Hal In telegutä.
Balo, ea's descultä.
Halda In telégä.
Balo, ea's betéga.
TE0D0RESCU-KIRILEAN17, (ny. c.
Broten, j. Suclava.
Cand unul nu se impaca nici intfun fel.
TÉVA
*A
10590 Umflat cu éva.
A. GoR6ve, public. j. Sucrava.
Pentru un om f6rte gras.
TIGHEL
10591 A trage cuf-va un tighel.
G. POBORAN, inst. C. Slatina,
j. Olt.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII X 327
A 1n§ela ; a denunta. A Be adaogh acest inteles la No.

12974.
TINICHEA
*
10592 A fi tinichea.
Adic& bét. A se adaogh acest inteles la No. 12975.
TIRG
*.L
10593 Nu'mi trfiesce tirgul.
D-na Z. JUYARA, C. Fedesci,
j. Tutova.
Cara nu vrel a, fad schimb cu cine-va.
TOCITORE
*b.
10594 Din tocitóre, curgetóre.
P. GIRBOVICEANII, prof. Capu
Pisculut, j. Mused.
TOPOR
10595 Tipor farä tiptrisci.i)
GR. TOOLLESCII, II, p. 702.
E capabil, dar nu are sprijin, ca sit arate ce 'Ate.

10596 YA-u tdie cu tiporlu (tupata). 2)
GR. TOCILESCET, I, P. 642.
A spune ce-va pe §leat, verde. V&A No. 13029.
10597 Unde topor nu tale.

Adicit departe.
I) Topor färK toporlsce (c6c11 de topor).

2) 0 taYe cu toporu.
68961 23
www.dacoromanica.ro
TOPTAN
L.
10598 Vinde cu toptanul,
Ca sa lea banif la anul.
P. GIRBOVICEANU, Prof. Cl.
VIII, Semin.
A TORCE
.n.
10599 Nu 'I-a tors mama-sa pe mólele capului.
c. Bochia, Ungaria.
Are mintea agera.
A
10600 OH cat de subtire aI tòrce, tot trebue
sa Iésä ()data la lumina.
P. GARBOVICEANLT,prOf. c. Gldm-
bocata, j. Ddmbovila.
Oil-ce lucru se afla, cu timpul.
TRASURA
. ,
10601 Nu alerga dupa träsura care nu te aq-
tépta.
Acelag inteles ca la No. 10371 din acest capitol.
.n.
10602 Alérga dupa träsura ce nu'l a§tépta.
c. Tisa, Ungaria.
Veçlf No. precedent.
A TRIERA
A
10603 A triera.
TEODORESCIT-KIRILEANTJ, inv. c.
Broeceni, j. Suclava.
A merge necontenit de la un loo la altul, aceste locurf
ne fiind indepArtate.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU X 329
TRON
A
10604 E bun de bägat In tron.
P. GARBOVICEANIT, prof. C. .Pe-
tresci, j. Gorj.
E maï mult mort. Tron = cosciug.
UDLUBEGA
*
10605 Par'cä'i bätut de udlubege.
GRIGORESCIT, C. BUCUre8CI., j.
Ilfov.
Sta trist, sup6rat.
UNA
A
10606 Le-a dat tòte pe una, §i niel ala nu'i
bunä.
E. I. PATRIChT, (ny. C. SMUM,
j. Covurlufu.
Descurajat. A se adaogà, la No. 13056.
UNELTA
A
10607 Ca unéltä lucrezi, unéltä rèrnAI.
G. GARBOVICEANU, prof. c. Ca-
simcea, j. Tulcea.
Ve4f gi. No. 13070.
A UNGE
A
10608 Unge'l te Impunge, dar Impunge'l &A te
unge.
Fa-I bine, ati face r6a. Se aplica mal ales tèranului,
omuluT lipsit de crescere.
Oignes un vilain il vous poindra, poignez un
vilain il vous oindra.
Prov. Franc.
.6,
10609 Il unserä bine.
c. Bochia, Ungaria.
11 batura bine pe tot locul.
www.dacoromanica.ro
UNSORE
10610 Uns cu tòte unsorile.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 268)
Ungaria.
VATALA
*
10611 L'a bägat In vatalä.
E. I. PATRICIII, inv. C. &Matt,.
j. Covurluitt.
11 judecl.
VERDE
10612 A se face verde.
G. POBORAN, ifl8t. j. Olt.
Adicii, de frica.
A VINDE
10613 Eü a vinde i n'am ce;
Tu ai luà cu ce.
Adever, Oct. 1902.
Pentru ceI Barad.
10614 Ti vindi s-té-acumpîrä.1)
GR. TOOILESCII, IT, p. 703..
E de§tept. Veq.1 No. 13098.
VOPSEA
10615 Bagi211 Vifia.a)
GR. TOCILESCII, II, p. 658..
Al proasi.
re vinde si te cump6r6.
Bagel vopseaua.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
AGRIAN
* .6,
10616 MCA véra cari la var,
Iérna mancI tot pe amar.
V. SALA, clam c. Varaii, comit.
Bihor, Utagaria.
Vice Maderatanul catre Agrian.
ALI-PA5A
10617 Ca Ali-pase ti portl.')
A se pnrta ca un tiran.
A RBINES
10618 Pr-iu trégi Arbineslu Ti-seca mana.a)

Arata firea lor rapit6re.
10619 Sé-alavdà ca Arbines.9)
Acela§ inteIes ca la No. 13131.
1) Ca Ali-pap te portY.
i) Pe unde trece Albanesul, II séca mina (sterge tot).
8) Se lauda ca Albanesul.
www.dacoromanica.ro
332 PROTERBBLE ROMINILOR
ARBINESC
10620 Unä minti, §-age a arla1n§asck 1)
G-R. TOCILESCU, II, p. 671.
Adica nebunaticit, neehibzuita.
ARMEN
10621 Arménlu 'I §(5ric.2)
Adieg. string6tor.
AROMAN
10622 ArmAnlu nu chiari.3)
.Acela§ inteles ea la No. 13946.
10623 Mustätli 'n gifts, Armane.4)
Gind i se tale cut-va din unghiOre.
Bkixt, %WC Ta p.úeraxtoc.5)
Prov. Neo-Gr ec.
AROMANA
10624 Nvésta ésti bunk ma nu ésti Armani.°)
GR. TOCILBSC13, II, p. 698.
Arominul nu'§1 lea nicl odata o sotie dintfun sit ném.
BALENI
Vestr Rient
3) 0 minte si acea arngutéscg.

3) Armasul 'T s6ric.
Arominul nu piere.
5) Musa/He In jos, AromAne.
6) Nevésta e bung, dar nu e Arominii.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU XI 333
BANAT
&
10625 Cate stele pe Banat.
E. HODOS, Poe& Pop., p. 86, c.
Prilipef, Banat.
Mica multe.
BARBA-GFITANI
10626 Ca§area al Barba-Ghlani.,)
Lucru far& regula, care nu aduce nicf un folos, nicI
un cfi§tig.
BARE5TÉN
*. .
10627 Bar'é§tén cu lula (pipa) lung-a
N'ai nimic ca sal' ajunga;
Numai cizme vicsaite,
§i legi Ole parasite.
V. SALA, comit. Bihor, Unga-
ria.
Pi.Ce Va§cohanul despre Bar6§tén.
*A
10628 Ciodrahinta, cotrohaita,
Nu platesc un pulu de gait&
Da opinci §i sumanu
Nu le dail pe Baré§tén.
V. SALA, coma. Bihor, Ungaria.
Pice Va§cohanul despre Bar6§tén.
BAZDAGHIANT
10629 ré-adra§i Bazdagiffan1.2)
Te-aA pacMit.
BELEGENT
VeslY Mee.
Sana luY Barba-lani.

Te-ta fdcut Bazdagblant
www.dacoromanica.ro
BÉRLAD
1 0630 Hai, °data
Pe sub ri5ti;
Asezat
Ca la Berlad.
MARq, colonel, C. Bucuresci.
*A
Begulat
Ca la Berlad.
D. CosmoG, c. Perieni, j. Tu-
tova.
Gaud se face óre-ce fórte regulat, intiun mod obicInuit.
BISTRITÀ
veo Prizeir11.
BLAHNITÀ
*A
10631 Ibomnici ca a mea
Nu e 'n tòtä Blahnita.
P. WiRBOVICEANIT, profesor, Cl.
Semin. Buc.
Blahnita e o plasg, din judetul Mehedintl.
BOBIS,TE
10632 Ca ghambro (gambro) di Bobisti. 9
Imbrgcat inteun mod caraghtos, urit.
Bobigte, este un sat bulgaresc de tanga Vlaho-Clisura.
Clisurenif I§I bat ast-fel joc de modal cum se gatesc mirif
bulgarI din Bobigte.
BRASOV
Ve0T Cap, Xl, c. Netotu.
BRIHANAS
Veip ,Su,stean.
1) Ca mirele din Bobi%e.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMMIT LA CAPITOLTJ xi 335
BRUSA
10633 'M-Brusa. 1)
GR. Tocrmscu, II, p. 675.
Se cjice celor nemultumiti de slujba pe care o at, de
locul unde se afta.
Odinibrá. exilatii se trimeteat la Brusa, in Asia Micit.
In acel ora § at fost internati exilati Romini, dupa re-
volutia n6strà de la 1848.
BUNTESCI
Ver,1T Rient.
CACIOVA
V es11
CALBUREN
10634 Nu duce apa cu ciuru, ca Calburenii.

Dr. EL. CRISTRA, .Prov., p. 169,
c. Beclean, Ungaria.
Fa o muncä cum trebue ; nu fi prost.
CALE
10635 Cari Intréba, calea o afra. 2)
Cine intrébA, allá.
CALUGARAN
*A
10636 Calugäranul saracul,
El tot stringe cu sacul.
Me cu calul pe campie,
Ce-aduce da pe rachie,
Casa 'I pute a saracie.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
Despre Calugaranii.
I) In Brusa.
2) Care IntrébN, calea o afli.
www.dacoromanica.ro
336 PROVERT1ELE ROMANILOR
CAMPAN
*L
10637 CAmpanu e om smerit,
Cu bol si porci prin cotet,
Pérul lung si punga plinä;
Vascohanii i sé Inchinä!
V. SALA, comit. Billor, Ungaria.
Spre lauda Campenilor.
CARPANATAN
A
10638 Uhu l ciuhul ihaha l
Carpanatani a mancat buha.
In potriva Carpanatanilor.
CATINCA
A
10639 Mot, Catinco.
D-ra DID1NA ZANNE, j. Bfoo.
CAJA vré unul sa faca ce-va, fdr6, niel o socotéla.
CAZAC
10640 Asa trebue la Cazac,
Mämäligä cu dovléc.
Adevér, Oct. 1902.
CAZA CLAR
10641 Gumar di la Cazaclarri.1)
Adicä magar mare, om neru§inat.
CAzaclar este un sat, In TesalIa, renumit prin magaril MI.
CETATE
A
10642 A se incuià in cetate.
T. 13À11§En, preot, c. ,Pfelnesci,
j. Vcilcea.
1) Mugar de la Cazaclar.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA (APITOLU XI 337
1° Se lice când cine-va se afla la adapost, intiun loo

férte sigur.
20 Camd nu vré sa, vada pe nimenI.
CHMEASOVA
10643 Chireasuva vaI vindzI curcubete 9
La Chereasova, sat de Mug& Samarina, In Epir, se fac
dovlecI vestiff prin frumusetea §i marimea lor.
COHALM
10644 Ferésci Dumneftil de caii de la Cohalm
§i de fetele de la Sibia.
c. Codlea, Ungaria.
COLESTEAN
VedT 55u,stean.
COLONA
10645 Fur din Colona. 2)
Adica Albanez.
AromfiniI din Cru§ova, Bitolia, aplica acésta çlicere
Grecilor.
CONSTANTIN
*
10646 Costantin,
Fldre de crin;
Mandrä flOre,
126 putóre:
TRODORESCU-KIRILEARU, mV. C.
Brosceni, j. Suciava.
Se lice In ris, celor Pe earn chéma Constantin. §i
sunt lenegI.
La Chereasova o sd. vindT dovled

Hot din Colona.
www.dacoromanica.ro
10647 De la tine pan la mine,

Nene Constantine.
Adever, Oct., 1902.
CRICrOREAN
10648 Cri§cIoreanul, om de munte,
Lui nu'l tréba várbe multe.
El scála ca §i-o lubesce,
Pe InvétatorI §PI cinstesce.
V. SALA, comit.Bihor,Ungaria.
Spre lauda Cri§cforeanilor.
CUZA
10649 La pétra cea de lemn, unde s'a batut
Cuza cu RomaniI.
c. Avrig, Ungaria.
DAN
A
10650 Pan la anu
'I cu Danu.
DRAGANESCI
Ve0 RienY.
DRAGIA
10651 Fuge Dragia de Nädragia.
Ungaria.
Adicii femeea dupa barbatf.
DRUM
10652 IntIlnit doI rätäcitI, s'ati hotarit a
se duce, drumul 1ncotro 'I va duce.
A. PANN, II, p. 74.
Nu scie ce sa faca.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 339
DUCIPAL
*.n.
10653 Par'ca '1 un Ducipal.
Broecent, j. Suciava.
Se lice in ris de un cal slab de-o mirtoaga, gi. rare-
orl de un cal bun.
A se adaoga acest inteles la No. 13391.
DUMITRU
*.A
10654 Bade Dumitru.
Broseent, j. &clam.
Adica somnul.
eVine bade Dumitru pe la oeliI.,
FILURE A
10655 Ca di la Filureauä. 9
Mare fried, mare z5p&cealit.
Alusie la resvrAtirea Aromanilor, de la Pind, la 1854,
&And o cét5., a acestora a fost surprins& §Ii mdcelArit5, de
Turd, lâmga satul Filurea, In apropiere de Grebena.
GARLA
VesIT Puzdrd.
GHEGAN
10656 Cap de Ghegan (Ghiegan).2)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 158.GE. TOCILESCU, II, p.
502.
Om neascultkor, ind6rAtuic.
Gheghanii, sunt Albanesif din Nordul Albania
') Ca la Filureaua.
9 Cap de Gbegan.
www.dacoromanica.ro
340 PROVERB ELE ROmINILOR
GHEORGHE
.n,
10657 A fi Gheorghe.
TEODORESCII-KIRILEANU, inv. c.
Broscent, j. Suciava.
A se face prost.
A se adaogà, la acest Inteles la No. 13449.
GHTANI
10658 Nisci ari Ghiani tu tastru. ')
GR. TOCILESdr, II, p. 660.
GrALAP
A
10659 A fi Gialap.
T. BILIwL, preot, C. Stela-
need, j. Vcilcea.
Se r,l.ice unuf om mare la trup, indrAsnet, Ins& cam
necloplit.
GILAD
A
10660 Nu'I sat ca Gilad, ora § ca CacIova, firg
ca la IMr§et §i batate ca la Sasca.
c. Logo?, Ungaria.
GOG
10661 Tu Maiulu al Gog.2)
GR. TOOILESCIT, II, p. 539.
Adia niel °data,.
GOGU
A
10662 Gogule l
TE000RESCI3-KIRILEANU, inv. C.
Broeceni, j. Sudava.
Adica: prostule.
Ce-va (nisce) are lani In traisth.
La Maul luf Gog.
www.dacoromanica.ro
GREBINGIAN
10663 GribingiAi ga1bigiosI.1)
Imprejurimile de la Grebine, fiind mla§tin6se, locuitoril
sunt paliçli la fall, suferind mal tog de frigurl.
GREC
10664 Greclu ö-ari stricatörea aruptà.
Adica e fricos.
10665 Grec cu minte si cal verde,

Cine dracu va mai crede.
c. Tisa, Mzgaria.
10666 VidzusI dhicurlar, : Grec.8)
GR TOCILES017, II, p. 508.
Cad Aromânil nu cer§esc niel odat5,.
10667 Greclu'I lemnu putrid.4)
Nu te potI Increde IntrInsul.
10668 Cand s'o mai Impreuna Grec cu Grec.

Adia niel ()data.
GRECA
10669 Grécä s-era!, si aliàt disclisi nu vrea
Pentru o femee desfrinatit.
GrebingenY galbenY la fa.
Grecul are strecIt6rea rupa.
Al vNut un cmetor, : Grec.
Grecul e lemn putred.
GrecK de era, i aa deschisg. (fa perdea) nu erb. sit fit
www.dacoromanica.ro
GRECESC
10670 Una minti §-agé gr8gésca.')
Adica om prost.
HANCU
A
10671 Voda da §i Hancu ba.
c. Gurariului, Ungarict.
HOTIN
*
10672 Al manca Hotinu.
TEODORESOU-KIRILEANTJ, (nv. c.
A peri in pu§arie.
IJDILENT
*a
10673 Par'ca '1 t5ca de la Ijdileni.
E. I. PATItictt, inv. C. Smulli,
j. Covurlutu.
°And sun6, ola bine. Ijdileni e o comuni, din Covurluiu.
INGLEZ
10674 Inglezlu '1 ac.2)
Pic Aromanii de Inglejii.
JIDAN
*A
10675 Jidanul, numai din departare '1 om.
TEODORESOU-KIRILEANII, (nv. c.
Browse, j. Suciava.
Se 1.ice In ris, de Români. Veçil i No. 14192.
1) 0 minte i aceea grecésci.
Inglezul
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAP1TOLU XI 343
6.
10676 A fi mai réfi ca (de cat) un Jidan.
TEODORESCU, inv. C. Broccoli,
j. Suciava.
Om cu spiritul negustoresc.
LAMA
10677 Ca Lama cu ariz1u.1)
Femeile negospodine.
Barbatul uneI femeI, numita Lama, cump6rand °data
un sac de orez, ea La facut tot la o singura masa.
LEHECEAN
6.
10678 Leheceanul musgurit,
Face ále ne-Incetat;
El nu bé, ce umbla tréz.
Despre Lehecenl.
LELESCi
Ve4T Rite .
LIRA
A
10679 Par'ca ai fi Lira Impérat.
Dretgoesci, j. Olt.
Pentru unul care se mandresce.

LOC
10680 Tu loclu a téti §i chletrili di mpadi t-a-
gIuta.2)
GE. Tocuzsou, II, p. 532.
Nictderl ca in patria, ca in satul nostru.
I) Ca Lama cu orezuL
2) In locul tgd, si pTetrele de jos ttY ajutti.
6i961 24
www.dacoromanica.ro
344 PROVERBELE ROSIINILOR
LUCA
A
10681 Luca nu vede cä '1 ploué 'n casä.
c. Logo?, Ungaria.
Om prost.
A
10682 Luca, care ni-a scildat cacIula 'n balti.
c. Logo?, Ungaria.
LUNCAN
*
10683 Luncanul e ciop de bute,
El bé tot pe Intrecute,
Nuri fac baiu vitele 'n curte.
In potriva Luncanului.
MADERATAN
*
10684 Tòti véra sap' la vie,
Iérna faci pe datorie.
vice Agri§anul despre Maderatan.
MAIDAN
10685 A face maIdan.
GR. TOCILESCIT, I, p. 148 & 169.
A'§I alerga calul pe maidan.
MALACA5T
10686 HibarI di la Ma1acanli.1)
A vorbi nimicurI sat' chIar mincIunI, bra§6ve.
1) ScirY de la MIllcag.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII xr 845
MARGINE
*A
10687 Bate tot marginile.
GAVE. ONISOR, C. Zorlent, j.
Tutova.
E §iret. A se adaogh la No. 13659.
MARTA
*A
10688 §ede Marta cu colacul pe mAn'a.
MAVRANIT
10689 Ca di la Mavraiiiii.9
GR. TOCILESCLT, II, p. 541.
Galben la fata, bolnitvicIos. Mavranil e un sat langa
{4-rebene. A se vedé la acest din urm6, cuvint.
MIHAT
A
10690 Fall de cap, ca oile luI Mihai.
Ungaria.
A'gf face At' singur, din prostie.
10691 Li-ai trä dan i al Mihall. 2)
GE TOCILESCU, II, p. 543.
E cam ticnit.
MOLDO VEN
*A
10692 Moldovanu'i lat la v orba.
TEODORESCUKIRILEANU, CM). C.
Brosceni, j. Suclava.
Vorbesce lat, agezat gi cu tile la vorba.
1) Ca de la Mavranit
1) Are de dat NY Mihal.
www.dacoromanica.ro
346 PROVERBBLE ROKINILOR
*.A
10693 Tata Rus, mama tigan,
NumaI ell de Moldovén.
TEODORESCII-KIRILEANIT, inv. C.
Se intrebuintda cAte-odatA, dud se vorbesce fAxii. rost.
MOLDOVENESCE
*&
10694 A o lua moldovenesce.
G. ONI§OR, prof. e. Zorlenr, j.
Suctava.
Adic6 mal repede, la batae.
(DacA '1 afja, sei o ice& ea moldovenesce.,
*A
10695 A gräi moldovenesce.
TEODORESCII-KIKILBANIT, (ny. c..
A grai verde, de a dreptul, ldmurit.
MURE5
Ls.
10696 Pan atuncI va trece multä apa pe Mure§.
Dr. EL. CRIBTEA, Prov , p. 202,
c. Toplila-Rom., Ungaria.
Acela§ biteles ca la No. 13411.
NASTRATIN
10697 Zuru-gumarlu al Nastradin hogia.1)
GR. TOOILESOLT, U, p. 618. *
Celor cart se laud& di n'at niel un vitIn.
') Magarul 10 Nastratin Hogea.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU xi 347
NÉMT
10698 Nénitul cu trararahil,
Nu mane& mälahil.
c. Logog, Ungaria.
Trebue sit muncesef ea sa A
10699 Nérntul i 9igIor di sicarA.1)
GR. TOCILESCTI, II, p. 570.
NETOTU
A
10700 SA null IeI bol in Netotu, §i nevestA din
Bra§ov.
c. Fagarag, Transilvania.
NIHORI
10701 Ba!
Baca Nihori. 2)
GR. TOCILESCU, IT, p. 674.
Mud cine-va rèspunde: ba, intiun mod ne-cuviindos.

Nihori este un sat In Tesalia.
OLT
*A
10702 A trecut bälana Oltu.
losa COMANESCII, com. Codlea,
comit. Bragov, Transilvania.
S'a isprAvit, a r6mas pAguba§.
PACALESCÌ
V edT Rite.
1) Nérnol e picTor de secará.

1) Ba I Baea e la Nihori.
www.dacoromanica.ro
PADIAT
10703 Té-aduc Pädiatri divarliga.')
O sg, manfi,nci 13tae. Padiatii sunt locuitorif satului
aromânesc Paçlt, din Epir.
PANTA5ESCÌ
Ve lY Rice.
PLEVNA
*A
10704 Par'ca 'I la Plevna.
TEODORESCU-K.LRILEANU, inv. C.
Brosceni, j. Saclava.
Când se aud impuraturI multe.
POTANA NtIVITULUi
*n
10705 Poiana NérntuluI numitä,
E de rls §i ciufulitä;
Popa vinde la rächie,
Ru§ine cu el sä fie;
Popa vinde la vinars,
In sat sci face necaz,
De-a mers veste, 'n cerc §i térit
CA Poiana 'I de ocarä.
V. SALA, comit. Bihar, Ungaria.
In batjocura locuitorilor din Polana Nératula
POLI
10706 Tri§ 1m-Poli se-avdzl. 2)
La tras o palm& sdravOill. Ve41 §i No. 13907.
Te aduc PadiapY de jur Imprejur.

Pan in Constantinopol se ausli.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII xi 349
PREMETI
10707 Dhicuniar di Primetf.')
Premeti e o localitate din Albania de jos. In penin-
Bula balcanied, eenetori sunt, mai toVi, Greci se]. Bulgari,
rare ori Turd säü Albaneji, nici odatd Români sofí. Evrei.
PRUT
*A
10708 Pune capéstru in Prut, si Iese calul.
GAVR. ONI§OR,prof c. MUrgeld,
j. Tutora.
Pentru hotul de coi. A se adaogh acest inteles la No.
13913.
PUN TE
10709 Punti s-fa9i. )
Ajuta, pe toti. VOI No. 12237.
10710 A trecut puntea cu ochif Inchisi, si n'a

védut punga cu bani.
Putna.
Om lipsit de noroc. Exista o sn6vä f6rte eunoscutd.
Veçil Sperantd, Anecdote.
PUZDRA
*.A
10711 Nu se spalä cu apa PuzdreI (Bistritef,
Garlei).
TEODORESCII-KIRILEANU, (NV. C.
Broscent, j. Suciava.
Fugara este un pirld ce trece prin satul Holda, co-
muna Broseeni ; Garla, un brat al Bistritei.
Dupd chipul cum unul a fost batjocorit, se numesce
una din aceste ape.
l) Cersetor de Premeti.
2) Punte se face.
www.dacoromanica.ro
350 PROVERBELE ROKINILOR
RIENI
A
10712 RienT, Buntesc, LelescI, BälenI, Belegeni,
Sebi§, Panta§esci, Pacalesci, Draga-
nesci §i TigánescI, straita, bata, drumul,
de-a lungul, acela 'I tot anul lucrul.
V. SALA, cornit. Bihor, Ungaria.
In batjocura acestor sate.
ROMAN
UrnAt6rele çlicerl ale strainilor, despre Români, se
adaog6, la cele deja date in voluinul VI pagina 278 §1
urmét6rele.
Albanejff
Vela me vla ista vla.
Aromânul ca frate sunt frate.
Grecii
Him BXáxot gva raCapt,
.A6v.a. fpixot gva yoop.4pt
Cind Aron:Caul, un tirg, 4ce Grecf, un magar.
VälAhac¡Iii ')
U Vlahus éseasi tun clviaulu.
Aronafinul a facut pe drac sa crepe.
10713 Romanul e ca pisica: orl-cum li-i tranti,
tot In picióre cade.
c. Codlea, Ungaria.
A se apropia Oicerea datii in capitolu XI, pag. 278.
.n.
10714 Särace, codrule ;
Frost aI fost, Romanule.
c. Logoq, Ungaria.
3) Valahidir sunt Turcir din districtul Grebena.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA RAPITOLIT XI 351
A rAbdat Rominul multe, In loe sA se rèsbune §i. s5,

lea In urmil, calea codrulul.
.6
10715 Unde Roman cruce nu '§I face.
Adica departe.
RUS
*L\
10716 Rusu 'I cu crucea 'n mana §i cu dracu
'n sin.
TE000RESOU-KIR1LEANIT, tint). C.
Broten, j. Suclava.
Arat5., firea ascuus5, a RusuluI.
10717 Aruslu 'I ursa.1)
GR. TOCILLSCU, II, p. 430.
A se vede legenda de la Cap. XI, pag. 291.
S AS
A
10718 Fie Sasul cat de prost, numaI sa fie mare.
c. Codlea, Ungaria.
La Sas nu se cautA degteptAciunea, ci m5,rimea trupulul.
.n.
10719 Sasul nu'I ca omul.
c. Abrud, Ungaria.
In batjocura Smilor.
.6
10720 Ca doI Sa§I In trei gradinl.
c. Gurareului, Ungaria.
SASCA
Velf Gilad.
1) Rusu 'f urs.
www.dacoromanica.ro
SAT
10721 Ori-ce sat cu al s6ii obiceiu.
IORD. GOLESCII, II, p. 10.
AdicA fiie§-care Cu nAravul set" (GoLEsou).
10722 Mai lesne'l de tinut o gura de cat un sat.

TEODORESICIRILEANU, ftiv. C.
Brosceni, j. Suc1ava.
pico omul care nu vré sd se cAsAtoréscA.
*A
10723 M61 igane, arde satul! Lasal sa arda
eú mé duc In altul.
V. SIMIGANOSCHr, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina,
AratA nepAsarea pentru durerile altora, a consrdenilor ;
mal ales din partea omuluf care nu are niel o legAturA
de rudenie sal de interes.
10724 Dute 'n sat si da de scire; vino a-casa

si fa cum potl.
D-na ECAT. *ISIAAN, hm. c. A-
dant, j. Tutova.
SA nu te 14 in nádejdea altora.
A
10725 Vai de capul satuluï.
Dr. EL. CRIBTEA, Prov., p, 271,
c. Vale, Ungaria.
Adicl, de cel maI mare. T6te in capul lul se sparg,
la o intimplare mal mare.
10725 b BucIumul satului.

Dr. EL. CRISTEA , Prov., p. 25,
c. Refnov, Ungaria.
Duce vestele.
SEBI*
VeslY Riee.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU xx 353
SÉRB
*A
10726 Ride S8rbul de óla spartä.
c. Tisa, Ungaria.
In batjocura Sarbilor.
SÈRBESTEANU
*A
10727 Sérbe§teanu'I cAlétor,
§i cu mult fórte detor.
V. SALA, cona Bihor, Ungaria.
SIBIÙ
VeOT Cohalm.
SOHODOL
*A
10728 Sohodol e odor,
Plin de vite prin ocol,
Bol, pord, ol. §i yace multe,
El le tine, el le mulge.
V. SALA, conzit. Bihor, Ungaria.
Spre lauda locuitorilor din Sohodol.
STAN
*
10729 Nicl tu Stan, niel tu Ivan.
G. POBORAN, inst. 5. Olt.
Nu'tf pasa.
10730 E nea Stan.

GR. TOCILESCU, II, p. 1193, j.
Prahova.
5TEFAN
*A
10731 A fi §tefan
Gogoman.
GR. TOCILESCU, I, p. 1171.
Adica prost.
www.dacoromanica.ro
354 PROVERBELE ROMÁNILOR
5TETAN
VesIT Suflean.
5TIRBET
10732 Din felul §tirbeilor.
N. IORGA, Liter. Rom, I, p. 175.
Cam lung la mfinti.
sToIcA
10733 Sé-alinä StoI9e In capistere, si tradzi
ciubuchIa.1)
E a.m.° lipit.
STRAIN
A
10734 Sträinul, si cand te bae te sgarie.
c. Logog, Ungaria.
A se vede §i. No. 14103.
*A
10735 Sä muncescl si nòptea ca nu facI sträinul
frate.
G. MmALAcHE, (ny. c. &fldrecer,
j. Tutova.
A se vede No. 14102.
*.n.
10736 Sträinul te govesce,
Panä te belesce.
c. Logo?, Ungaria.
L.
10737 Nu'i dracul drac,
Ca sträinul In conac.
c. Loyog, Trantilvania.
SA, nu primesci strilin in gazda.
1) S'a suit StoTca In cKpistere, si trage cTubucu.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XJ 355
STRAINATATE
10738 Tu cséni n6u6
§'a-cas'a cu doi
GR. Tocuy.scu, II, p. 704.
Duo, o lips& indelungata,, s'a Intors a-cas5, cu putine
parale.
STROE
10739 A pätit'o ca Stroia cu ouéle.
Dr. EL. CRISTRA, Prov., p 11,
c. Rifnov, Ungaria.
Negustorie pr6sta.
10740 A umbla ca StroIe cu ouéle.

Dr. EL. ORISTEA, Prof J.., p. 17,
c. Codlea, Ungaria.
A
Ca Strae cu (Ride.
c. Bretcu, Ungaria.
Cumpèr5, dou6 i vinde noué.
5U5TEAN
*
10741 *u§teanul, §teIanul,
Brihana§ul, Cole§teanul,
Sunt de un tat& §i de-o mama,
Numai birturi cA le trébä;
Bisericile li's inchise,
Birturile tot deschise.
V. SALA, dasc. c. Vasco*, coma;
Billor, Ungaria.
TARCEA
10742 Plätesci tu, ca Tarcea.
Plittescl Lara doar i 'Ate.
') In strilinkate nouè anT, doT
www.dacoromanica.ro
TIGAN
10743 Tigan si om de trébk unde s'a mai véslut.
D-na EcAT. ZANNE, c. Mewl,
j. Falcia
.t
10744 Cere la sigan lapte acru, ca n'are nici
dulce.
c. Sinereig, Ungaria.
Cand cerf un lucru de la unul care nu ti.'1 p6te dà.
*
10745 Tiganu e cinstit In casa pustie.
GR. P0fENARLY, ing. j. Buzai.
NicI °data nu e cinstit.
10746 Ghiftul éra träga9ica s-caftä.')
.n.
10747 Cata 'n bota Siganului.
c. Gurartultel, Ungaria.
Dac6, al de uncle 0, id.
A
10748 Sé face Sigan mort.
c. Logo?, Ungaria.
A
10749 A vedé Siganl bet!.
A
10750 Un ghift cu mana sumsera.2)
G-. ZUCA, C. Berat, Albania.
Pentru vas de fer ori de aram5,, In forma de uldor,
gi. numit ghlum. E gi o ghicitére.
Tiganul Wit traTstil de pTele tg cere.

Un sigan Cu ininM subSiórd.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMMT LA CAPITOLIT XI 357
TIGANESCI
VedT Rienr.
TURC
10751 Turcil gonesc epurile cu carul.
ACSINTI, Letop. Mold., II, p. 127.
10752 §-nes Turcu, ma §-io un suflet hursescu
al Dumnidzé. 1)
Spun Muntenif AromânI.
10753 DA-11 masina TurculuI, s-flai vatalahlu. 2)

.6.
10754 §i cu Turcu §i cu Islémtu.
c. Logo?, Ungaria.
Nu se 'Ate, alege una din doue.
10755 Ca Tur9fil cu bairamea. 5)
A nu fi sigur de ce-va.
Turcul nu incepe serbetorile de ctit atuncI cand vede
luna none. Prin urmare dacä bite° localitate cerul este
In acea çli acoperit, serbetorile aunt intârçliate pitnit cind
se descopere cerul.
10756 Canda bagará Turgit cutut.4)
Arate o spaIme, mare.
I) i dinsu e Turc, dar si eil un suflet datorez luT Dumnedett.

2) Dill miisima Turculd, sit Tel burduful cu unt-de-lemn.
2) Ca TurciT cu balramul.
4) Par'cli bIgarI Turcif cutitul.
www.dacoromanica.ro
858 PROVERBELR ROMINTLOR
10757 DA §-fudzi di Turcu.i)

GR. TOWLESCII, II, p. 645.
and 10 cere Tarcul, sA, daI gi. sA. fugI.
ULITÄ
*A
10758 Ulita lungA, te face färä pungA.
V. SALA, clan. c. -Pam% comit.
Bihor, Ungaria.
UVREU
10759 Fudzi ca Uvréulu di cirIvidhä.2)
and fug! de ce-va.
VACOHAN
*.n,
10760 Vascohan, cu suman,
§i te mal chemi orA§an;
Noué ne tilici guduran,
N'al In pungá niel un ban!
V. SALA, eclat. Bihor, , Ungaria.
pice Baregteanul despre Vagcohan.
*A
10761 Vascohanu e fAlos,
N'are niel un pore In cotet.
V. SALA, cornit. Bihor, Ungaria.
Vice BAregteanul.
VER5ET
VelT Gilael.
i) Di si fugY de Turc.
2) Fuge ca Evreul de rac.
www.dacoromanica.ro
VÉRZARAN
10762 Vérzaranu säracu,
POrtä fenne cu sacu;
Unde vede un musunolu,
Strigà tulai ca '1 tipofu.
V. SALA, da8c. cona Biliar,
Ungaria.
VREA*TINA
10763 Cristin di Vreastina.1)
GR. TOCILESCU, Ir, p. 659.
Batjocoresce pe omul care mitnina de dulce in di
de post.
In Vreagtina, sat In Epir, toi locuitorif sunt musul-
mant
10764 Ca Mihall di Vreastina.2)
GR. TOC1LESCTJ, II, p. 659.
Vorbesce alandala.
ZAMA
10765 Casarea al Zamä.8)
Stang, care nu aduce nicI un folos.
10766 Fuméalla al ZamA.4)
GR. Tocumson, II, p. 484.
Cfind unul are copil multi i neastImp6rati.
ZMOLCU
10767 Zmolcul nu se-aspan i di néta.5)
Zmolcul este un munte In Epir.
Crestin din Vreastina.

Ca MihaT din Vreqtina.
31 Stina luY
Familia luY ZamI.
Zmolcul nu s sperie de alpaca,
68961 25
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XII
APA
10768 Nu '1 cu tótä apa.
Dr. EL CRISTEA7 Prov., p.171,
ATA
10769 Li sé-arupse gIóra.1)
GR. TOCILESCII, H, p. 474.
A murit. ITEK1I gi No. 14579.
BALAUR
*
10770 Balaur.
TEODORESCU-KIRILBANIT., inv. c.
Broten, j. Sue.lava.
Om rh,pitos, shugeros.
CREDINTE
Balauril s fac din gerpT. Vara au el o vreme anume cand se
string, o multime de gerpT intr'un loe ascuns i neumblat de picior
de om gi de vite. Duprt ce s'aa atrins, prind a se 'ngramAdi unul
peste altul, freciindu-se intre crangiY, IncolAcindu-se, descolliticindu-se,
aga cà din frecugurile acestora li se umple tot trupul cu un fel de
spurn& Din spuma acésta se alege un bot. Botul acesta a6 tot indés4,
1) 1 s'a rapt ata.
www.dacoromanica.ro
vi se tot intéresce pinli, ce se face CA 0 tnctrgicd. Indaté cum s'a

flcut mérgica, fie-care dintre sort:A with s'o prindl vi BA fugg, Cu
(lima. Oel care o furl/ féré ca sé-1 zérésci ceia-laltI serpI, oil ()chi
de om, oil chiar o muscé el nu-1 vada, acela fuga Cu dinsa vi se
ascunde intr'un ezer. Aid vede gépte anI, Rrá ca sé easé dart). Dupil
vépte anl, verpele s'a flout grozav de mare, are-o putero ne mal po-
menitil vi-i force, de sé te feréscé D-deA sé-1 vedl. La sépte anl el
are slobodenie ca sit 1ésé. din ezer, sa se rédice in nourl, sa-T pórte
cum o vra el. Balauril &duo nouril ea piétré vi slotile cele mail. El
sfarmé co codile.in bucatele micl ghiété., care se aflé, in nourl.
Sunt nail bmenil call NvAd balauril cum umblé prin vézduh. Aga, tata
imI spunea de multe or!, cé de dupé muntele Balauru din sus de
satul HoIdé, tot-déuna And 11 sloaté iese un balaur dinteun iezer
care se aflà pe-acel monte. Tot tata mi-a spas cd. pe muntele CAlimailt
iar BA OA balaur.
Balauril sunt cu vépte pin& la doufi-spre-dece capote, vi pe atatea
col. Balaurul 11 WI margica sub limbh, eit triiesce el.
Margica verpilor, daca o puT pe masé., néptea, apoT nu tl maI tre-
bue cea mal luminésé lampé, ava de stravnic luminézfi.
BISERICA
* .n.
10771 Biserica e scara ce duce la cer.
Dr. EL- CR'STEA, Prov., II. 24,
Cine merge la biseria. §i ascultà sfaturile ce i se &Al,
nu p6cAtuesce §i. se mantue.
10772 Furasi creIli di la bisérci.1)
GR. Toomuscu, II, p. 682.
Cilnd cine-va e mAnjit, innegrit pe obraz cu funingine,
cernéla, etc.
.6,
10773 I-a arétat turnul bisericer.
Dr. EL. (JRISTEA, Prov., p. 110,
c. Bochia, Ungaria.
Nu a luerat cursi se cuvine: l'a scos de la lucru, 'I-a
dat drumul.
*A
10774 N'al fi crescut In biserici.
P. GAROVICEANII, Cl.VII,Semin.
Pentru unul r6ti.
I) Fura?'t chelle de la bisericé.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 363
* A
10775 A sta ca In biserica.
TEODORESCU, ¡NV. C. Brosceni, j.
Suciava.
A gedé linig tit gi cuviindos.
BOTEZ
*L
10776 Ii smuncit (snfincit) din botez.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
Acelag inteles ca la No. 19637, unde s'a tip6.rit, in&
un mod gregit : a fi numit din botes.
* ,L
10777 E smintit din botez, §i lovit cu capul
de cristelnitä.
V. A. FORESCU, inv. c. Dorna,
j. &clam.
A BOTEZA
* A
10778 Botéza copilul pe nume.
CLOPOT
.n,
10779 N'o lega de limba clopotului.
TacI, nu da un lucru in vileag.
CRUCE
10780 Crugea treci In gurä, ca cru9ea s-ti usI91.1
3) Crucea tree( in gur:S, (de cruce pomenescY,) ca crucea A te usucY.
www.dacoromanica.ro
364 PROVERBELE R('MINILOR
10781 Iu si-1 vedzi, crugea s-tt fagl.')

Adicit om réii. VeçlI No. 14765.
*A
10782 FA cruce,
SA nu te 'mbuce.
JUL. GROF§OREANU, ¡RV. c. Gal-
a, omit. Arad, Ungaria.
Cind al a face cu un om rét.
A DESCANTA
*A
10783 L'a descantat.
M. POPESCU, inv. c. Nucet, j.
D(mbovila.
DOMN
10784 DA, D6mne, la '1 de dt5rme, ci la '1 de
lucrä capétä.
c. Logos, Ungaria.
Gaud unul capét, se Imbogtitesce, far& muncit.
DOMN-DE-ROUA
*A
10785 WaI fi Domn-de-rota I
P. GIRBoviCimitr, profesor, j.
Vdicea.
Nu fi a§a de delicat ; a doar nu te topescI, ca Dom-
nul-de-rouit, daca fact cutare lucru.
DRAC
A
10786 Dracu atuncl umblä sä te omáre, and
ti se arata mal bun pectin.
c. Bochia, Ungaria.
Omul viclén, cand vroesce salI faciL vre-un réd.
') Unde'l vedT, cruce AV facT.
www.dacoromanica.ro
A
10787 Dracul ara, ma-sa grapa.
c. Bochia, Ungaria.
Unul te apuca, cel-alt te jup6e.
A
10788 Cu dracul n'o potl duce 'n capét.
c. Bochia, Ungaria.
Ca omul indarStnic, nestatornic, schimbStor nu potf
face buns, isprava.
10789 Ride dracu de cucuvea,

§i '1 mai negru de cat ea.
c. Sohodol, Ungaria.
A se adao0, la No. 14834.
c,
10790 Nu 'I dracul asa de negru, cum 11 face
pe hartie.
r. Bkftnov, Ungaria_
A
10791 Nu fe§teli 9 dracul pe párete.
c. Toplita-Bom., Utzgaria.
10792 Aprindi §-a draclui nä Ora, s-nu 11 as-
pargä lucru.2)
Git. TOCILESCU, II, p. 481.
A
10793 C6da '1 a draculuf I
§i icu '1 voinicul ;
Dar nu 'I inimicul.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., p. 55,
Ungaria.
Festela --= a vopsi, a pieta.
Aprinde g draculuT luminarea de ark', A nay strice dracul tréba.
www.dacoromanica.ro
366 PROVERSELE ROMANILOR
*
10794 Nu se furi tirnae de la dracu.
E. I. PATRICIU, inv. c. Smulff,
j. Corurlutu.
De unde nu e, nu pot1 sil 1e1.
A
10795 Dracul sade si In virful acului.
c. Bretcu, Ungaria.
Cel raa orl ì unde se afta,.
10796 Din oti de drac, puiu de drac Iese.

C. Levo!, Ungaria.
Pentru pariati i copii.
A
10797 Dracul nu face manästirI.
Dr. EL. (laisTEA, Prov., p. 78,
c. Brefcu, Ungaria.
A se adaoga, la No. 14911.
10798 Carl s-dugi cu draclu, draclu va-1 rIa').
A
10799 Nu rasa pe dracu s'A piérä, ca nu te lasi
s'A träescI.
c. Bochia, Ungaria.
10800 Daca a luat dracu vaca, pote lua §i

c. Guraräului, Ungaria.
Daca s'a prapadit ce a fost mat de s6nag, duca-se
ce a ramas.
1) Care se duce cu dracu, dracu o sl'l Tea.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLIT XII 367
10801 Draclu of n'aveà, si umtu vindea.1)

GR. TOCILESCIII, II, p. 481.
Pentru cel hot.
a
10802 Lucru draculuf
In casa nänasulul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 86 &
339, c. Toplira-Rom., Ungaria.
10803
-
Fu draclu agel miclu, nu fu agel marli. 2)
Cancl se intimp16, un rdu mal mic.
10804 Candu'I sä te lea dracul, te lea si din bi-

seria, ca pe Macehala.
Dr. EL. CRISTBA, Prov., p. 31,
c. Logos, Ungaria.
10805 Omul cu dracu, de drac d'a.
c. Logos, Ungaria.
Cel Au o patesce qi. el.
A
10806 Pe dracu, la cruce nu 'I pot' duce.
Adicit pe Au, la bine.
4.
10807 Usor la dracu s'a ;lic'd 'n fluer, c'a sade
'n trestle.
c. Logos, Ungaria.
Cand putem face uktor óre-ce.
.n.
10808 Dracul cilice, dracul jòcä..
c. Logos, Ungaria.
El spune, el Mee.
Dracul oY n'avelt e unt vindeh.
Fu dracul cel mic, nu fu acel mare.
www.dacoromanica.ro
368 PROVRRBELE RODIANILOR
10809 §-arupsi draclu papu911i. 1)


*A
10810 Saracu dracu.
V. SALA, (lase. C. "Pawn/ COMig.
Bihor, Ungaria.
CA n'are suflet. A se adaogh la No. 14984.
*
10811 Sarac e dracu, ca n'are opinci.
POPESCII, (ny. c. Margineni,
j. Ia
*
10812 S'o suit dracu pe casa.
E. I. PATRIChr, tillV. C. SMUlii,
j. Occurlulu.
S'a dat de gol trail' r6i1 Intre doI saü intre mai
A
10813 A se uIta ca dracu la popa.
c. Agilita, Ungaria.
10814 Traiesce ca dracu 'n apä mica.

c. Logog, Ungaria.
Adich
10815 Drac scris.

Adicii. chlar dracul. Ve1.1 No. 15022.
T-a rupt dracu papucit
www.dacoromanica.ro
A
10816 E plin de draci,
Ca móra de sad,
q. TopUfa Rom., Ungaria.
Acelatt Inteles ca la No. 15025.
*A
10817 *-o bfigat dracu cbda.
TEODORESCIKIRILEANU, (ny. C.
1° Cand se stric5, traIul cel bun diutre do l tinerI.
2° and se pIerde un lucru f6rte de graba.
A
10818 A Imbräcat cämasa draculuI.
Dr. EL. CILISTEA, Prov., p. 6,
c. Codlea, Ungaria.
Om rail.
10819 La dragi si cama 'nclo. ')
GR. TOCILE8CU, II, p. 685.
Férte departe. Ve0.1 No. 15053.
*A
10820 A sparge cojocul draculuI.
T. BALI§EL.preot, c. Stefanesci,
j. Wilcca.
A desfiinta o stare de lucrurI rea.
A
10821 Umblä, de creçll ci dracu'l pártä.
c. Dupd-Pétrel, Ungaria.
Adica férte repede.
*&
10822 Al cresce pe dracul.
TEODOVESCU-KIBILEANU, (nV. C.
&nulit, j. Covurkuiu.
Copil de suflet, care mal tot-déuna null este recn-
nosator.
1) La dracT, §I maT Inc°lo.
www.dacoromanica.ro
* .6,,
10823 ImI vin toti dracii
E. L PATRIOIU, hit). C. &map,
j. Covurluiu.
M6 superi fárte mult.
*.6.
10824 L'a facut ca pe dracu.
T. SPERANTA, prof. C. Paqescf,
j. Vdlcea.
L'a certat r6u.
A
10825 A fi 1:451A de drac.
G. DEM. TEODORESCII, Poe& Pop.,
p. 501.
AdicA rAll.
DUMNEpEe
*.6,
10826 Bun e DumneOeti, aprc5pe'I padurea.
c. Codlea, Ungaria.
NAdejde de scdpare.
.6,
10827 Omul gandesce,
Dumnesleil carmuesce.
Dr. EL. OBISTRA, Prov., p. 194,
c. Bendorf, Ungaria.
Acelag mueles ea la No. 15124.
10828 Dumnidzéti dà, ma nu i5-adu9i a-casä.l)
GR. TOCILESUU, II, p. 483.
Acelag fateles ea la No. 15165.
A
10829 Dumneslea e tata de säracI, si nu'i fecIor
de Sas.
c. B,4nov, Ungaria.
Ingrijesce de eel sAracT.
1 Dumnecleti dit, dar nu aduce a-casa
www.dacoromanica.ro
SUPLEMMT LA CAP1TOLU XII 371
A
10830 Fie-care pentru sine, Dumnecpil pen-
tru toff.
Dr. Eta. °ERMA, Prov., p. 94,
Devisa egoigtilor.
Chaeun pour soi et Dieu pour tous.
Prov. Franc.
,n.
10831 L'a v'eslut DumneOet.
* /I
il vede Dumneclefi.
E. I. PATRICIU, inv. C. SM/i/A,
j. Covurlutu.
Aeelag Inteles ea la No. 15250.
10832 Canda acatá Dumnidzai di poli.')
A se veda No. 15253.
*
10833 A se duce ca pedépsa lui Dumneftil.
G. POBORAN, ¡Mt. j. Olt
A
10834 A fi (sta) dupä spatele lui Dumnerslea.
* .n,
10835 Un bitut de Dumnec¡leti.
Broscent, j. Suctava.
Un ran]. rèilor. Om f6..rä niel un citpItaiii, farit rugine
gi. kr21. fricit de nimen.l.
10836 Nu gräbi cu cDumnesiefi sal Ierte.»

v. Gurariului, Ungaria.
Mal e sperantg, de setipare.
1) Par'cl a npucat pe Dutnnetjed de p61S.
www.dacoromanica.ro
372 PROVER WILE ROBIANILOR
A
10837 Unde Dumne(ileil nu se pomenesce.
Aclica departe.
EGUMEN
*
10838 Egumenul va, lar chelarul nu.
GR. ALE.XANDRESCU, magistr.f.
Fuina.
and cel mare voesce óre-ce §i cel maI mic se opune.
EVANGHELIE
*
10839 Cuvint de Evanghelie.
Epoca (dar), II, p. 170.
FRATE
10840 Za cumpagnia s énsurat frateru.1)
FR. MIKLOSICH, Burn. Miter.,
I, p. 16.
*i cum çlice Francesul: l'oceasion fait le larron.
GRAILU MARI
10841 Faptu 'n graIlu mari.2)
Ga. TOCELESCU, II, p. 507.
Om norocos.
GRAU
10842 LI mAcai grAnIu. 8)
Adica coliva ; a murit. VeçlI No. 14735.
1) Pentru a face ca ce-14i0, un cAlueir s'a Insurat.

3) Nitscut cAnd se face slujba de la prInz, tn prima sli de Pant.
3) I-am mincat griul.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOL!' XII 373
HRISTOS
10843 Cine'l frate cu Hristos, u§or se mAntue.
Sibiii, Ungaria.
E un proverb identic unguresc.
10844 LI si fitä Hristolu n-casA.1)
GR. TOC1LESCU, II, p. 690.
E flirts multumit, bucuros.
10845 SAndzili a Hristolui. 2)
Adiek vinul. Veqf No. 15332.
LITURGHIE
10846 ApA di liturghie. 3)
GB. Toonazscu, II, p. 424.
Adicg, curat de tot.
MASLU
*A
10847 Al big& in masle.
TEODORESCIT-KIRILEANII, inv. C.
tnfrico§a. A se adaogk la No. 15412.
MIR
A
10848 DA, cAnd daf, unde i-a pus mai IntAiu
popa mirul.
1) I s'a niscut Hristos in casi.

1) Singele luT Hristos.
Api de prescuri.
www.dacoromanica.ro
874 PROVRBBELE ROMINILOR
MITROPOLIT
*
10849 Par'cä 'I carja Mitropolitului.
Patna.
Pentru un om mândru.
NATBA
.n.
10850 Pe naIba nu'l cäuta cu lumin5, cal afli
§1 la Intunerec.
Pentru cel rét.
NOE
10851 Dit chirolu al Noe.1)
GR. TOCILESCUI ll, P. 573.
De canal lunaea.
Depuis le cOuge.
Prov. Franc.
ORELE
10852 L-acatarà Orli.2)
Ga. Tocumou, II, p. 594.
E f6rte sup6rat.
Orele aunt nisce Einte care supèrA pe cimenI.
PARESIM/
10853 Nu (ari) tfni parésirSI.2)
A se purta de o potaivA cu top, a nu face hatfruri.
I) Din vretnea luY Noe.

L'ad pram Orele.
Na are (tine) paresimY.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA (ìAPTTOLIT XII 375
PASCE
10854 Nu '1 tata dzuà Pasa')
A
10855 Nu 's tot Pase!; mal sunt
Dr. EL. CRISMA, PrOV., p. 181,
c. .Reffnov, Ungaria.

Partea a doua a çliceref este luatA de la Ungurf.
10856 Tutä dzua Pase!. 9
GR. TOCILESOU, II, p 600.
In tot-dé-una bine, petrecerf, etc.

10857 Di Pasci-Pasci. 8)
TOCILESCU, II, p. 600.
AdicA f6rte rar. Vei No. 15473.

10858 Faptu n-dzuà di PascI.9
GR. TOCILESCU, H, p. 488.
Om fericit. A se adaogh la No. 15475.

10859 Canda Ti viairá Pascili. 5)
E bucuros, vesel.
A
10860 Fire-aI de rls, ca fasolea 'n sliva de
Pase!.
Nu 'Y in fie-care di PascY.

In fiecare t PascY.
2) Din PascY in Pasa.
4) NIscut fn d de PascY.
2) Par'cl venid. Pascile.
68961 26
www.dacoromanica.ro
376 PROVERBFIX ROMANILOR
PRCAT
10861 Pecatul vechIu aduce rusine migua.
c. Logog, Ungaria.
10862 Nu '1 om farä pécat, niel padure fära

uscaturi.
c. Topliga-Rom., Ungaria.
Fie-care p6te gregi.
10863 A veni ca pécatele.

Adicit repede. A se adaogh, la No. 15514.
PÉCATOS
10864 Gura pecatosuldi adevérul vorbesce.
A. PANN, Pov. Vorb., Editia
1889, p. 11.
Gura peceitosului adeverul grdesce.

POPA
A
10865 Fie bine, fie ret,
Nu supera pe popa tea.
c. Log* Ungaria.
10866 *Volu areta eft cine '1 popa In biserici.
GR. ALEXANDRESCIU, magistr. j.
Putna.
Cine are dreptul sä porunc6sci, cine e mal mare.
www.dacoromanica.ro
A
10867 Popa nu are nimic ispravit.
Nu se saturà de fol6se, de cA§tigurI. A se adaogh la
No. 15548.
a
10868 Nu 'I-a egit de multe orI popa din casa
cu färamaturi In barba.
A. GoRovEI, c. Selistea, j. Su-
clava.
Sgircenie.
a
10869 Parca am fost popa.
E. I. PATRICIU, Ny. C. Stnulft
j. Covurluiu.
Cand nimerescI orl ghicescI o tréba.
A
10870 Acru, popo!
TEODORESCU-KIRILEANIT, (ny. C.
Brosceni, j. Sudava.
Acru amarnic.
a
10871 Unde popa nu tócä.
G. DEM. TEODORESCU,Poes.Pop.,
p. 367. GR. TOCILESCU, I, p. 648.
AdicA departe.
a
10872 Unde popa nu citesce (cetesce).
G. DEM. TEODORESCUr PM. Pop.,
p. 366. 369 8r 370. GR. TOCI-
LESCU, I, p. 603.
Adica departe.
PRAZNIC
*A
10873 A se grämädi ca babele la praznic.
TEODORESCU-KIRLLEANUs itiV. C.
Brosceni, j. Sudava.
A da nitvalA, busna ; a fi obraznic. A se adaogá la No.
15668.
www.dacoromanica.ro
378 PROVERBELE It OMANTLOR
PREOT
10874 f..i dédi don a preftului. 1)
GR. TOOTIZEICU, II, p. 480.
A murit, a dat ortul popii.
10875 Plitesci §-ca'preftu. 2)
10876 Ca preftul cu purintétä.
GR. TOCILESOU, IL p. 616.
Pentru eel fdtarnia
10877 Va ti fac preftu.'1)
O sd te bat.
10878 Prufit dupä Hristo gumar ésti. 5)
Acela§ Inteles ca la No. 15693
potpin.; tier& Xptarb, yedaccpoç iatt.
Prov. Neo Grec.
RAIL'
10879 CAt a sta un popä In raiu.
Gs. TOCILESCIT, I, p. 634.
Adicd putin, saù chIar de loc.
A
10880 CM o sta o fermecätbre In raiu.
I) A dat cel doT grog preotuluT.
6) PldtescT ca popa
Ca preotul cu de dulce.
Te volu face preot.
Profet dup4 Hnstos mugar este.
OrT-ce profet dupl Hristos e migar.
www.dacoromanica.ro
817PLEMENT LA CAPITOLZ XII 379
A
10881 CAt a sta o smeòica In raiu.
GR. TOC1LESCU, I, p. 634.
10882 Cat o sta OvreIu Cu Ovreica In ralu.

10883 CAt o sta o curva cu doI frati In raIu.

Acela§ luteles ca la No. precedent.
10884 Cat o sta un pircalab In raiu.

RUGACTUNE
10885 Rugaciunea réti facutä,
Niel °data nu ajuta.
A. PANN, II, p. 38.
SAMBATA
*A
10886 I-a särit Sambäta.
E. I. PATRICIII, inv. C. Srmati,
j. Covur/uitt.
S'a sperIat. A se apropia de No. 15728.
SERBATORE
10887 Nu sé-acatä slrbatorli di fucara0.1)
Acela§ Intoles ca la No. 12750.
1) Nu se prind s6rbStori1e de grad.
www.dacoromanica.ro
380 PROVERBELE ROMA'NILOR
10888 SfrbAtorli lAlAtorI, §-1AlAtorli slrbAtorl. 1)

Pentru femeile lene§e.
SFANT
10889 Nu toff suinii 's de-o potrivä.
r. Tisa, Ungaria.
Acela§ luteles ea la No. 15789.
*
10890 Cele sfinte nu se spurcA.
E. I. PATErclu, (ny. c. SmulIf,
j. Covurltau.
Se lice de eel de trdba, and se amesteca odaia cu
10891 Acum §i-a aflat sfAntul.

Dr. EL. CRISTEA, Frei), p. 3,
c. Tisa, Ungaria.
SFANTU ANDREI
10892 Va ligan i l'aghlu Andonl. 2)
E nebun.
A TAMMA
*6.
10893 Al tämMa.
P. GABBovicEANu,prof.,
Sc. Norm.
prinde. A se adaoga la No. 15877.
1) S6rbItorile (le fad) slile de lucru, i çblele de lucru Orb5torY.

I) Trebue legat la SfAntu Andrei.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII XII 381
TIPSIE
Vicerea de la No. 7918 In care cuvintul tipsie, arata
o carte bisericésa, trebue a§qatA aci.
A TOCA
*A
10894 A aw;lit cä a tocat dar nu scie la ce bi-
serica.
D-na ECAT. ZANNE, C. Bann%
j. Falcirs.
Vest( Cowl.
10 Scie ce-va, dar nu e tocmal sigur.

2° Se laud& 0, le scie tete §i In realitate e un prost.
TRICOLICrU
10895 Umbla ca tricolicii.
GR. ALEXANDRESUIJ, tnagistr., j.
Putna.
Pentru ceI earl tot umblA n6ptea. A se adaogh acest
inteles la No. 15901.
ULCICA
*A
10896 Ii sfirle cu ulcica.
TEODORESCU-KIRILEANTI, inv. C.
Brofteni, j. Sucfava.
il vrljesce ; 11 ch6mit de grabA. Veqf §i No. 15902 &
15903.
URSIT
*A
10897 Nu va scApa omul de ce e ursit sä patd.
V. A. FORESOU, C. Dorna, j. Su,
cVava.
www.dacoromanica.ro
VIDA ME
*A
10898 Ail baga In vidanil.
G. POBORAN, inst. C. Slatitta, j.
Olt.
Al Ingrijora, a'l spaImânta.
VA MPIR
10899 Ca supt di vombirl. 1)
GR. ToomEscu, II, p. 703.
B e f6me tare.
3) Ca supt de vampirT.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII
BOW
10900 I§I bate boiu.
AVR. CORCEA, parch, c. Cofteiu,
Banat.
II face volea.
OuvIntul bent are, In Banat, intelesul de: voIe, dis-
positie, placere.
(AV bate bola inaintea mortiT, inaintea uneT neferieirT.,
DUH
*
10901 Phil de duh, ca spanu de barbA.
GR. POTENARU, ing C. Rama,
j. lalomita.
.ti.dicA prost.
A SE GANDI
10902 Omlu prindi s-mintuésca §-nAinti §-nApoi. i)
Adica In viitor kd in trecut.
10903 Carl s-mintuésci nu agAr§asci.2)
G. ZIICA, C. lanina, Epir.
*i. cum ¡lic TransilvaneniI: lionitinul tine minie.
3) Omul trebue st se giondéscl si inainte si dupl.

2) Care se gindeset, nu uTtl.
www.dacoromanica.ro
HACHITA
A
10904 Are hachitä.
GAVR. ONINR, prof. c. Zorleni,
j. Tutova.
6.
L'a apucat hachitele.
E. I. PATRI0fU, inv. C. SYntati,
j. Covurlutu.
L'a apucat draciile; e infuriat.
GUST
A
10905 Gust pimbiti.
E. I. PATaidu, inv. c. Smv,lti,
j. Covurluiu.
Adicg curios, fistichiti.
INTELEPCTUNE
10906 Mintea nu stä tu mu§utéti.i)
GR. ToCiissCu, II, p. 544.
A se ved6 No. 5272.
INTELEPT
.n,
10907 Gura Inteleptuldi cand se deschide, tu
1nchide pe a ta.
Dr. EL. CRIBTEA, PrOV., p.105,
6
10908 mima Inteleptuluf e In limbä, §i a ne-
bunuluI In gull.
V. SALA, dasc. c. Var.oft, vo-
CM nebunul spune tot ce are pe inima.
A
10909 Daca daI pricinä 1nte1eptu1uI §1 ma! In-
telept 11 fad.
G. MIHALAOHE, (ny. c. $endrescl,
j. Tutova.
') Intelepaunea nu sti( In frumusete.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII 885
A INTREBA
10910 §-cu s-ti 'ntreghI.1)
GR. TomLksnu, II, p. 681.
n sfat e bun, fie de la or' §i cine.
vorba de un doban care s'a sfatuit Cu arligu lul.
ISCUSIT
*
10911 Omul cel mai iscusit,
Une-ori e päcälit.
Dra ECAT. *I§MAN, Inv. c.
A(lamj. Tutova.
eel mal cle§tept se in§éla.
LAUDA
10912 Lauda de sine
Nu minisé bine.
P. GiRsovrcEArru, profesor., Cl.
VII, Semin. Buc.
A
10913 Surdul cautä la buze, prostul la laudä.
reblecea, Bucovina.
Pentru eel carula 11 plac laudele.
MINTE
10914 Li fétä mintea.2)
G. ZUCA, C. Albania. MIHAI-
LEANU, Diet., p. 190.
E detstept.
10915 Minte féminä (théminä).2)

G. &ICA. c. Georgea, Albania.
MinAiLEANu, Dig., p. 189.
§1 Cu cArligul ti a te intrebT (sffituescY).
11 flag mintea.
Minte femeninl.
www.dacoromanica.ro
386 PROVERBELN ROMINILOR
Adidt inventivd, nascocitére.

10916 Minti tealta dirk')
G. ToaLEscu, II, p. 545.
Cfind te diesel prea tilqiü de ce af flout.
10917 §-lo mintea la gi916r1.2)
A'§I lua lumea 'n cap; a umblh hilt cdpètMu. A se
apropia de No. 16163.
*.A
10918 AI sbura mintile pe déluri.
A. GoRove, public, j. Suclava.
A se gandi departe, a avé imaginatie mult6..
10919 Om cu dòué mintl.9
Om nehotarit; fatarnic.
*A
10920 Nu tine minte de la gura pan la nas.
V. SALA, dasc C. Traficart,eornit.
Bihor, Ungaria.
E uituc.
*. .
10921 E ascutit la minte.
E. I, PATRICItry inv. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
Minte agerà, pétrunçrétére. Cu acelag inteles se maI
çlice in Itoldova : are con(et.
NEBUN
10922 Zurlu fu tinir, zurlu q-au§.4)
Clef: nebunia din nascere, ca gi prostia, nu are léc.
Veçlf No. 16242.
t Minte pentru alt1 dat5.

2) 10 luh. mIntea la picTáre.
2) Om cu dou6 min.
4) Nebun fu tIn6r, nebun 0 'Atari.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII 387
NEBUNrE
*. .
10923 Din nebunia strAinA sA trivet' minte.
P. PRELIPCEANU, f22/1. c. Schela,
Bucovina.
A. se vede No. 16243.
NEROD
10924 Chirutlu sburasci si nu minduései.9
GR. TOCILESCO, If, p. 679.
Acelag inteles ca la No. 16258
NEROPIE
10924 b Neoroc¡lia din näseare
Léc In lume nu mai are.
A. PANN, Mof Alb, p. 22.
Aceleg inteles ca la No. 16382.
NE VOTE
*A
10925 Nevoiea te 1nvatA minte.
N. G. IONESCU, i'nv. c. Mamor-
nifa, j. Dorohol.
A se adaogA, la No. 16304.
*
10926 GidacA preftu di bileaua.2)
F. G. BALAMACI, c. Glicorglaa,
Macedonia.
A. se adaogò. la No. 16295.
10927 Zorea hiari frAndzi.3)

9 Nerodul (nebunul) vorbesce st nu gindesce.

a) J6cd preotul de nevoe.
a) Nevolea ffére frAnge.
www.dacoromanica.ro
388 PROVERSELE ROTtliNILOR
PANC
c
10928 Yri pancuri bune.
CORCEA, paroh, C. Cofte
Banat.
AdicA In bune dispositiunl.
Panc=dispositiune care póte fi bunA sau rea.
PROST
10929 Prostul nu scie multe.
TEODORESCIKIRILEANU, OW. C.
Brosceni, j. Suclava.
SA te portf bine cu. (Masai, cAcl nu soil ce i se nazare,
§i gAsit beleaua 1ndatA.
*
10930 Cel mai greil lucru din lume, e sä
socotélä unui om prost.
C. Gurariulut, Ungaria.
A se vedó No. 16351.
*
10931 Prostul face ce vede §1 ce aude crede.
V. SALA, dasc. C. Zdvoent, cornit.
Bihor, Ungaria.
A se adAoga la No. 16332.
c.
10932 Prostu n'asudà nicÌ la dél, nicl la vale.
TEODORFSCU-KIRILEANIT, (ny. c.
Om nesciutor. A se adaogii, la No. 16364.
*
10933 Nu e fum fárã foc,
Niel prost färà noroc.
GR. POTENARII, ing. C. Rama, j.
Icdomita.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA OAPITOLU auir 389
b.
10934 Prostul spune tot ce scie.
V. SIMIGANOSCHI, p-eot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Pentru cel care nu péte tiné o tan.
.6.
10935 Nu'l mal mare du§manie, de cat cand
cilicI prostuluI ea 'i prost.
reblecea, Bucovina.
Adevérul e In tot-dé-una supérator.
.6
10936 TO pro§tiI réstòrnä pamIntul.
P. GIRBOVICEANU,prOf. C. Hirfa,
j. Prahova.
Se cred In stare ca sa. faca lucrurl grozave.
* .6
10937 Prost ca nóptea.
Am CORCEA, parch, c. Coftetu,
Banat.
10938 Nu crede ce e In carte
Ci crede In lucruri de§érte.
A. PANN, apud Gaster, Lit. pop.,
p. 219.HINTEsou, p. 28.
Pentru cel prost.
PROSTIE
.6.
10939 De unde s'a Impartit prostia a luat . . .
C. I. 1 ONESCU, iiiV. C. Broscari,

j. Mehedinfi.
Until om prea prost.
SALBA
L
10940 Lasal In salba luí.
AVE. CORCEA, paroh, C. Coftetu,
Banat.
Mica Cu nAravul set, cu planul 8611, cu scaderile sale.
www.dacoromanica.ro
In Banat cuvintul salba insemnezà, : vole, nilrav, 1nsu-

Ore, datina.
SFAT
*
10941 Culege sfaturI numai de la ceI ce se tem
de Dumne0eil.
c. Tisa, Ungaria.
SILA
10942 Cu zorea poi nu pos' s-dai. 1)
GB. TOCILESCII, II, p. 666.
VOTE
*
10943 Niel nu '1 soli volea, niel nevoIea.
E. I. PATRICIII, inv. C. Smulli,
j. Covurlutu.
Se çlice de omul inchis, posac. A se vede gi No. 16412.
1) Cu salt potT sit UT, nu puff s dat
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV
AMARIT
*A
10944 Arnäritu de el.
AVR. CORCEA, paroh, C. Co?telu,
Banat.
Se ç[ice pentru un prost.
BACANA
*A
10945 A'§I gfisi bacanaua.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Zorlent,
j. Tutova.
AV da peste om.
Bacana = belea, bucluc.
BAFTA.
*A
10946 Nu mai are baftä.
E. I. PATmcfu, inv. c. Smulft,
j. Covurlutu.
Din causa relei sale purtitri nu mai are trecere la
óre-cine.
CURAJ
*A
10947 Curaj de 'Asia.
G. P. SALvItr, inv. c. Smulp,
j. Covurluiu.
68961 27
www.dacoromanica.ro
392 PROVERBRLE ROMANILOR
DOR
10948 A duce dorul dui:4 capét.
A nu av6 niel o grip,.
DUMAN
*A
10949 Dusmanului dei pane si sare.
E. 1. PATRICIII, inv. C. &nag,
j. Covurluiu.
*.A
10950 Mai lesne IncungiurI un spin, de cat sä
träesci cu dusmanul In casä.
V. SIMIGANOSGHI, preot, C. Fe-
reblecea, Bucovina.
*
10951 Omul cat träesce,
DusmaniI 'I sporesce.
I. POPESCII, bZU. C. Dobreni, j.
Nov.
De altminterea çlicerea de la No. 16531 ne arata
acésta este folositor.
*
10952 De cat un dusman, maI bine ¡lece prietini.
V. SIMIGANOSOELI, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
Omul Ingdduitor. VeçlI No. 16529.
10953 A dusmanulul pisti
Stt nu te Increçu intr'Insul.
*
10954 Dusmanul cel mai rèú, cu pane ti'l castigi.
V. SihnomroscHr, preot, c. Fe-
reblecea, Bu,covina.
Cu binele Imblânçlescl qi pe cel mal rèft voitor.
1) Si nu da credintit (s31 nu te IncreslY) dumanuluT.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU my 393
10955 Du§man vecliu 5spl nu s-fa9i.1)

GR. Tocn.zscu, II, p. 484.
Du§mitnia vechie nu se tilt& nici odat6..
FRICA
10956 ti se-acatara alattli di gi9idori di frica.a)
De fricg, sta incremenit, nu mal 'Ate merge, i se tale
picerile.
10957 Frica ti-da 00568)
GR. TOCILhSCU, II, p. 497.
Cfind unul fuge de fricii.
HAZ
VeOT Naas.
A
10958 A petrece impreuna haz §i necaz.
c. Gurartu/ni, Ungaria.
A duce ImpreunA, kii bunul 0 rèul.
*A
10959 A se satura de hazul cui-va.
D-na. ECAT. ZANNE, c. Bawl,
j. RIid&
A nu'l mai face haz, a nu'l mal putea suferi.
A SE INCREDE
.n.
10960 Nu me incred nici In sin,
De cand m'a 'n§elat ce! strain.
c. Logo?, Ungaria.
Aratá lipsa de incredere.
2) Dusman veciffu, prietinu se face.
2) Li se acatarl latele de picióre de fricl.
2) FrizaT a pici6re.
www.dacoromanica.ro
A TUBI
10961 EU te iubesc, sl tu nici visezi.
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 7.
S6 çlice pentru cel ce in zada,r Iubesc p6 ceI ce nicl

In séma II baga. (GoLzsou.)
10962 'L voiu ca neaua 'n sln.1)

10963 'L voIu ca gusturicea tu sménä. 2)

I. COYAN, prof. c. Cavara, Al-
bania.
MANDRA
*
10964 Draga mea si mandra altura.
V. SALA, dacc. C. Vagoil, coma.
Bihor, Ungaria.
O muIere cu dol drAgutl.
NECAJIT
10965 Nîiritlu nca9feri scáti.2)
Cel supèrat tot certurI viséza.
NECAZ
10966 Fie-ce obraz
Cu al sal necaz.
ALEXANDRESCU, magistr. j.
Rana.
111 Tubesc ca nena In sin.
11 Tubesc ca §oplirla In ismene.
Neajitul cértit aduce.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA OAPITOLU xri 895
*A
10967 A umblat dup A ragaz,
§i a dat peste necaz.
V. FORRSCII, c. Dorna, j. Su-
cicala.
A cautat pace, lini§te, §1 a dat de supérare.
NEMULTUMIT
10968 A aharistului li si Tia harea.1)
GR. TOCILBSCIT, II, p. 519.
NOROC
10969 Norocul vine cu lanturf de pick:ore §i
fug-e cu po§ta.
Adev6rul, Oct., p. 902.
A se vedé No. 16737 §i urmétérele.
10970 Tih'ia §-u fa9i omlu. 2)
10971 Cathiun cu tibia-Ti.)
G-R. TOCILESOII, II, p. 640.
Fie-care i§i are destinul luI care'l a§tépta.
OGOD
*
10972 AI cautà ogodu.
G. POBORAN, int. j. Olt.
A'i cituta prilejul, a cauta ca el sa fie in du§i buni,
In voie buna.
2) NemultumituluY i se Yea darul.

2) Norocu el face omul.
8) Fie-care cu norocul WY.
www.dacoromanica.ro
PAS
10973 Aspuni 11 dorlu la omlu a téti, §-nu ti
da la csenlu.1)
Cad numal a MI te compAtimese §i te ajutA.
PIZMA
A
10974 Teme-te mai mult de pizma rudei de
cat de a strainului.
*b.
10975 Datoria veche nu 'I rea, numai pizma
veche li rea.
TS. STRUGER, padurar, C. Ba-
rad, comit Bihor, Ungaria.
PRIETIN
.6.
10976 Cu apä rece nu se ca§tigä prietin.
BelMOV, Ungaria.
10977 Óspe veclu, cane veclu.2)
SA te incre0.1 In el. Ve4I No. 16857.
10978 Cu limba t5spl..3)
SpunetT plsul la omul tRi, si nu te arta la stritin.

Prietin vechiu, citne vechTu.
5) Prietin cu limba.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU xvir 397
A SE SPERIA
10979 S'aspare di aumbri-11.1)
G. ZIICA, C. Fieri, Albania.
Rind q-clë aumbreCri së-aspare.2)

URIT
*
10980 A'§I face de urit (de cap §i de ciolane).
TEODORESCU-ICIRILEANIT, inv. C.
Brosceni, j SucIava.
Obraznic, se prea intrece ea gluma.
VOINIC
10981 Muma gionIlor plandzi.3)
Citc1 10 expun vIéta.
10982 Táti ambar, ma nu va gionili.4)
Acela§ inteles ca la No. 3258. Origina çlicerel este
aceea§I.
«Son mariage ressemblait à c lui d' Arlequin, kquel était
presque fait, puisqu'il ne manquait que le consentement de la
future.»
10983 Unde voinic cu securea nu cloplesce.

Adicit departe.
& 2) (Pinli si) de umbra luT se sperTe.

Muma voTnicilor plfinge.
Téte bine, dar nu vré voTnicul (mirele).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XV
BINE
10984 Ghini faÇI, ghini val afli.1)
GR. Tom,Esau, II, p. 502.
* ,6,
10985 Fa bun s-arucal tu-amare, ca sI aclo el
nu chiére.8)
T. IONESCIT, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
.6,
10986 Lasi asa, cä'l bine asa; c'o mal fost asa
si tot a fost a dracului.
Dr. EL. CRISTEA, PM., p. 133,
c. Logo?, Ungaria.
rentru ce-va rè.a. Veçu §i No. 17004.
10987 Bunéta ge u fagi, totna s-u tagP)
GR TOCILESGU, 11, p. 676.
S5. nu te lauçlf Cu binele pe caze'l facI.
.6.
10988 Fie'i de bine, pan 'i-o fi de cap.
c. Logo?, Ungaria.
I) Bine facY, bine veY afta.

3) 141 bine 0 aruncit'l In mare, a o acolo el nu pYere.
3) Binele ce'l fad, tot-dé.una ail tacY.
www.dacoromanica.ro
°And vine cuf-va un bine care 'n urnaä trebue

aducg sup6rgrI.
BLANDETE
10989 Blandetea cuceresce inimele.
V. SALA, clan. c. Va?corc,
Bihor, Ungaria.
BUN
*A
10990 Pentru o fapta /Duna nu a§tepta résplata.
V. SALA, clay.. c. Vapoti , comit.
Bihor, , Ungaria.
Sg, fad binele fArg interes.
10991 Vei fi bun cat vei fi.
.Rom. Glumel, p. 13.
A se adaogg la No. 17084.
10992 De bun eel II prost.

D-na Z. JIIVARA, c. R&M, j.
Tutova.
CINSTE
A
10993 Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce
folos, unii o vInd prea eftin.
10994 Erghia la om, i ca liludha la pom.1)
Indata se scuturg §i pIere.
') Cinstea la oin, e ca fl6rea la pom.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLT7 XV 401
CINSTIT
*
10995 Om cinstit In casä goal&
T. BALA§EL, pivot, c. Stefanesci,
j. Villcea.
Se pare bun, ne-avind prilej de a'rgi arAta insugirile
lui cele rele. Veçli No. 17115.
A
10996 Mte femeile ar fi cinstite,
Daca n'ar fi ispitite.
CREPÉMINT
A
10997 N'are cresremint ca §ilupul ce! flamand.
Nimenea nu se increde in el.
GOSPODINA
*A
10998 Nu ts5te femeile, cu cheile In brit', sunt
gospodine.
V. A. FORESCII, c. Dorna, j.
Suciava.
Nu trebue sit judeci dupA aparente.
A LUCRA
A
10999 A lucra ca la ilea ciumei.
c. Gurariulta, Ungaria.
AdicA incet.
11000 Lucrédzi ca cani §-maca ca domnu.1)
Gs. TOCJLESOII, II, p. 459.
1) Lucréz/ ca arm 0 mhnána ca domnu.
www.dacoromanica.ro
LUCRU
11001 Lucru Cu v-ie, orbu va lu-adari.1)
Graba stricit tr6ba.
A
11002 Lucru sus legat cu atä.
Dr. EL. CRISTRA, Prov., p.139,
c. G-urar(u/ui, Ungaria.
Adicit lucru prost.
A
11003 Lucru de Beci, lucrat cu atà de bucl.
Acela§ fateles ca la No. precedent.
miLA
*A
11004 Milä de silä §i dor de nev ofe.
G. POBORAN, 618t. j. Olt.
MUNCA
11005 Munca ne scapa de treI mari rele: de
urit, de fapte rele §i de ne-avere.
*A
11006 A pune osul la muncfi.
TEODORESOUKIRILEANU, inv. C.
Brosteni, j. Suclava.
Adicl a munci din rèsputert
1) Lucru cu grabh, orb II veT face.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU xv 403
A MUNCI
t
11007 De cat se muncesci de géba, mal bine
se §esii de géba.
E. I. PATRICfU, inv. C. &SUM,
j. Covurluiu.
A PASTRA
A
11008 E mat greil a pastra de cat a ca§tiga.
c. Toptiladiorn., Ungaria.
Acela§ Inteles ca la No. 11488
RABDARE
, .
11009 Cu rabdare se fac tòte.
H. D. ENESCU, inv. C. Zamostea,
j. Dorohol.
La patience vient 4 bout de tOUt.
Prov. Franc.
RINDUELA
.6.
11010 Cel ce are enduéla
Cruta multi ostenélä.
RUSINE
11011 Ar§inea 'I tra 6miiii. i)
Omul trebue sit sib& omenie.
I) RuOnea 'Y pentru nmenf.
www.dacoromanica.ro
404 PROVERBELB ROMiNILOR.
TRÉBA
*
11012 La tete pore-de-cane, numal la trébfi do-
bitoc.
E. I. PATRIctu, inv. C. SMUill,
j. Covurhau.
Itl place cAnd IÏ fac trébg, dar la rèsplata miS lel In ris.
11013 Cand e§ti In trebä,
Toff te 'ntrebä.
and insemnez ceva, and III merge bine.
*
11014 S'o IncAtélat tréba.
E. I. PATIUCh3, intl C. &nags
j. Covurlutu.
Tréba s'a lucurcat, afacerea a luat proportie mare.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI
A BATJOCORI
11015 Di ge li pizuescI nu-ascachI. 1)
GR. TOWLES= II, p. 607.
R4.1 de altif, se va ride §i de tine.
A CERTA
11016 AI trage un zabrac.
FR. DAMg, IV, p. 237. S. I.
GROSSMANN, p. 112.
*
Si trage un zavrac.
I. BAREscu, prof. j. Roman.
VeqY Perdaf, Sdpun.
A certa pre cine-va.
A SE CERTA
*A
11017 Unde se cértä doI, fide al treilea.
V. SALA, dasc. c. Vasco*, coma.
Bihor, Ungaria.
11018 Fudzi d-iu si ncagie, tradzi di nä parte.2)
GR. TOCILESCII. 11, p. 569.
Nu te amesteca in cercetArile altora.
De ce 'IY batY joc nu scapt
FugY de unde se cértI, trage de o parte.
www.dacoromanica.ro
CHELTUITOR
A
11019 Cheltuitorul e dusmanul stringëtorului,
cadi 11 pandesce punga.
C. TFODORESCU, inv. c. Lipova,
j. Vasluiu.
Pentru copii i pArinti, unul stringe i cel-alt risipesce.
CTUDOS
A
11020 Nu fi amic omului cludos.
V. SALA, dasc. C. Vafcati, coma.
Bihor, Ungaria.
Cad un asemenea om nici nu INA° fi prietenul cuT-va.
A SE FUDULI
A
11021 Géba te fudulesci,
Caci te sal cine estl.
G. I. TOMESOU, inv. c. Broscari,
j. Mehedintt.
Cand unul se fudulesce fAr6, nicf un drept.
FUDULIE
A
11022 Fudulia si säricia sunt surori.
Auitim TtuTuL, preot, c. Su-
clava, Bucovina.
Cine e fudul saracesce.
A
11023 Fudulia inträ 'n cask säräcia '1 dupä u$k
V. SimiGANosciii, preot c. Fe-
reblecea, Bucovina.
A
11024 Fudulia mare,
Mämäliga n'are.
ALTREL TEUTUL, preot, C. Su-
clava, Bucovina.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIT XVI 407
A PURA
*A
11025 Tot ce se furä, Tese la sbre.
GAVR. ONIS.OR, prof. c. Avra-
mesa, j. Tutova.
Adicit se aft,.
*6.
11026 OH furä, ori tine sacul e tot lotru.
V. SALA, (lasc. c. Vapati, emit.
Bihor, Ungaria.
11027 Cari furä, sell §i s'ascundä.1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 176.
Acelag fnteles ca la No. 17493.
FURAT
*A
11028 Paricä'i lucru de furat.
TEODORESCIPICIRILEANUI (tiV e.
Broten, j. Suelava.
Despre un lucru care '1 tot prAphdescf mal malt, §i,
and ftf face trebuintk atuncf nu'l gasescl.
GALCÉVÄ
11029 Iu infra ngrin-Ia, sé-aspardzi casa. 2)
Ga. TOCILESCII, II, p. 447.
Casa unde nu e unire gi unde nu se invoesc 6menil.
GRESÉLA
A
11030 Gre§éla, indreptare a§téptä.
Card al gregit, trebue s5, indreptezI ce af &cut DM.
1) Cine furl, scie si sit ascundg.
3) Unde bark' glacéva, se sparge casa.
68961 28
www.dacoromanica.ro
408 PROVE RBELE ROMiiNILOR
11031 Gre§éla are §1 iertare.

GR. A LEXANDRESCU, rnagistr.
Putna.
Daca se pocaesce cel gre§it.
11032 *Gre§éla de o elipä, e, adesea, supérare

pe viétä.
V. A. FORESCU, inv. c. Bros-
ceni, j. Suclava.
AratA urnarile unei greselL
A GREI
A
11033 Gre§ind Invata omul.
Dr. Et.. CRISTRA, Prov., p. 103,
c. Gurartului, Ungarsa.
R6clele experientet
11034 A gre§it, a fäcut.

P. GIRBOVICEANU, prof. c. ,Fer-
behind, j. Argo..
HOT
*
11035 De hotul din casa nu te potI feri niel
()data.
P. G-IRBOVICEANU, profesor, Cl.
Semin. Buc.
11036 Hotul nedovedit

Î Roman cinstit.
TRODORESCU-KIRILEANU, inv. c.
Zorleni, j. Tutova.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLII XVI 409
A INJURA
*
11037 DacA de departe te Injura, de aprepe
te bate.
G. P. SALvit, env. c. Smulti, j.
Covurluiu.
Pe omul rki, de departe 11 cuuoscI.
A
11038 SA te 'njur
Nu me 'ndur;
SA te las
Mi-e necaz.
P. G-ARBOVICEANII, profezor, Cl.
VIII, Semin. Buc.
Cand unul ar don i sa se lege de cine-va Ili nu Indrg,s-
nesce.
11039 Carl' tacsésce s-birbitésce.1)
LENE
A
11040 Lénal dòmnä mari. 2)
A
11041 Cand 11 cuprinde pe om lenea, särficia i
se stile In spate.
P. PRELIPORANII, inv. c. Schela,
Bucovina.
Acela§ 1nteles ca la No. 17584 §i unnèt6rele.
LENES
11042 Paserea 'n aer, cartita 'n pAmint, §1 le-
ne§ul in rugina trAesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 20e,
C. Sineraig, Ungaria.
I, Line iij.irt, e insultd. pe sine.

2) I.enea'T ch5mnd. mare.
www.dacoromanica.ro
410 PROVERBELE ROMiNILOR
LOTRU
*6.
11043 Fii lotru cu limba scurta.
G. PETRICITÀ, C. Coma, comit.
Alba Infer., Transilvania.
MINCrUNA
11044 Nu mai spune mincIunI de ale tale, ca
's sätul de ale mele.
G. P. SALvrer, inv. c. &milli,
j. Covurluiu
Ca sa. aretI tutu% di Du creg.I ce 11.
11045 Niel laptele negru, nicl mincIuna un
adevér.
11046 1Ç11 dzisi préftésa: mingluni, prefte; carI
te-arisi?",)
GR. TOCILEBOII, ir, p. 543.
Un preot, atruia i s'a spus cit preotésa Il Inge15, o
IntrébA, daca lucrul e adeverat, ea négl i el remh,ne
multumit.
Pentru unul Increçletor i prost.
11047 Mingiuna spusa na árg, nu s-baga tu
cornu alta dora.2)
GR. Toingscu, II, p. 543.
Acelag luteles ca la No. 17679 & 17696.
11048 Cu minglunl nu se 'nvapsescu òule! prinde

se-al bacame.g)
I. Coy, c. Berat, Albania.
11049 Banédzä dé-a mingiunilea.4)
GR. TOOILESOU, II, p. 670.
E s5..rac, o duce gret.
1) ltnY dise preotésa: cminclunT, preote, cine a rls de tine?,

) Minduna spusa 'Asti, nu se baga In corn (urechTe) alta data.
Cu mincTun't nu se vopsesc oudie I trebue sa aT bacan.
Traesce cu mincTunT.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU xvr 411
11050 Min9Iunä cu còdä.')

Acela§ mueles ca la No. 17728.
OBICETU
* .6.
11051 A lAsat seminte de obicelurile sale.
C. TEODORESCU, (nv. C. Lipova,
j. Vaslutu.
Adica om stricat.
A °MORI
*.6.
11052 Mé omorl cu (tine.
E. J. PATRIC:ILI, inv. C. Smulg,
j. Covurlulu.
ImI facI inapotriv5..
RÉD
*L.
11053 Soful r6.1 nu piere.
C. TEODORESCU, (nv. c. Lipova,
j. Vasluitt.
Acelarl Inteles ca la No. 17807.
11054 Aféulu 1-sémn'a Dumnidzéu.2)
GR. TOSILFSCU, II, p. 427.
A se ad.aogh la No. 17808.
SciT ea omul
Insemnat,
E de Domnul
Blestemat.
C. DEM. TEODORESCU) Ponit
Pop., p. 599.
11055 De cel réti se prinde cuvIntul, ca ma-
zerea de pärete.
V. SIMIGANOSCMI, preot, C. Fere-
blecea, Ungaria.
Adica nu se prinde de loc.
1) MincTune cu Oa.
s) Pe rèul 11 inséaml Dumnedeu.
www.dacoromanica.ro
412 PROVER1311.1 ROM NILOli
L.
11056 Calul bun si omul rét, ori orbesce, orI
schiopéza.
c. Logos, Ungaria.
Existà un proverb magi:liar identic.
11057 Omlu aréti, om nu s-fagi.')
GR. TOCILESLLI, II, p. 692.
Adic5, tot rèmâne.
A. se vedé snliva care a dat nascere, acesteI çlicerl, In
colectia D-luI Tocilescu.
A
11058 NumaI un pic nu'i bine, si Iéra 'I fa'.
c. Gurariulu, Ungaria.
Adicit intr'una e rèti.
A
11059 is buni sa 'I legl de 'plait& si sa 'I achetI
de-o crénga uscatä.
Sunt de o potriv6. ra
SCUMP
A
11060 Scumpil la Walla nici cand nu sé pot
Intelege.
V. SALA, dasc. C. Vasco*, coma
Bihar, Ungaria.
A
11061 Scumpul se aséménä cu focul, cu cat
punem pe el mai multe lemne, Cu atat
mal multe cere.
V. SALA, dasc. c. Vasco, comit.
Bihor, Ungaria.
*A
11062 Scumpul, din mult ce are, nu vré sa
mance.
V. SALA, dasc. c. Va§cati,comit.
Bihar, Ungaria.
1) Omul rgit, om nu se face.
www.dacoromanica.ro
SIIPLEMENT LA CAPITOLU XVI 413
SFADA
*A
11063 Cine vré sfadA, afiä causä.
V. SALA, C. 'Pap*, omit. Bi-
hor, Ungaria.
Pentru cel care cautà pricinä de cérta.
SGARCIT
*
11064 Cel sgarcit nu5re cu panea'n mAn'a.
V. SiMIGANOSCHI, preot, c. Fe-
reblecea, Bucovina.
STRIMB
*A
11065 Strimbii mänancA téra, §i dreptil n'o lasa.
THODORESCU-KIRILRANIY, flV. C.
Brofteni, j. Suciava.
11066 A face strimbul drept.
A are-La lucrurl aiminterea de cht cum sunt.
(Se ailesce prin cuvinte, ca s facä strImbul drept., A. PAN.
TIM BEL
11067 Timbelu a§téptä. 'n gura.')
At.lied cel lene.
11068 Timbelu viermili '1 macä.2)
Lenepl atéptil In gull.

Pe lene vlermi1 11 ['iguana
www.dacoromanica.ro
414 PROVERBELE BOBELITILOR
VINA
11069 Daca vref sá 'nvinuesci,
De \Tina sa te feresa
Dr. EL. CELISTEA., Prov., p. 65,
c. GurartuZuf, Ungaria.
Vorba luf Hrist: cine e nail pècate sit't arunce °ea
d'Intau pIétrh,.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII
A
*A
11070 A cerca ce e al WI te face nebun.
V. SALA, dase. c. Vascou, comit.
Bihor, Ungaria.
Cand 41 cautl dreptul VA ce ti se cuvine. A se adaogò.
la No. 17947.
11071 Aidi-aidi, ésti.1)
GR. TOCILESCII, IT, p. 668
Se pronunta In graba §i prin urmare prost.
*A
11072 AI fäcut pozna nu te da in laturi.
C. TEODORESCU, inv. c Lipova,
j. Vaslulu.
AI facut, trebue 0, tragI.
B
*A
11073 Binefacerea pusa réù, e fapta rea.
C
*A
11074 Cand ai vre-o graba, atuncea se sperIe
calul.
V. A. FORESCU, dasc. c. Dorna,
j. Suciava.
') Arcle-aYde, este.
www.dacoromanica.ro
*
11075 Cand eel n'are, cänd daI n'are.
V. SALA, clan. vomit. Bihor,
Ungaria
Om scuiny §i. lacom.
11076 Candu ti ncagi cu omlu a tétl, ndòuà
dz!, §i ndemä alasa.1)
Cacl ()data tot o sa te impacI, §i nu e bine sa spuI
vorbe carl nu se mai ulta.
11077 Carl n'al ge s-fagf, arucutea chietri din
dzénä. 2)
GN. TOCILESCU, II, p. 430.
11078 CarI sé-acatä di multi, nu bitésci vIrä.3)

*.A
11079 Ce a fäcut al mult §i al putin.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cof(eiti,
Banat.
Pentru ceI carI '§I pferd rébdarea.
*. .
11080 Ce facI, sä a§teptl.
AVR. CORCEA, paroh, C. Coptelu,
Banat.
*6.
11081 Ce '1 al WI e §i al mea; tu la mine
parte n'al.
c. Bochia, Ungaria.
Cere de la altif, dar nu da la rindu Inf.
*A
11082 Cine cu cine, dar ea cu tine.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Do
breni, j. Mused.
and te certY Cu omul MI, cite-va (vorbY) sK çlicl, §i cite-va A lag.

Cind nu aT ce face rostogolesce igetre dupi dé).
and se incepe multe, nu se sfiresce nimic.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU xvii 417
A
11083 Cine Incunjurä ajunge mai curend.
D-ra ECAT. SI§MAN, tnv. a A-
dam, j Tutoca.
A
11084 Cine nu crutä (pastréza) cand are,
Va räbda la lipsä mare.
r. Agnita, p. 49, c. Toplita Rom.,
Ungaria.
A
11085 Cine nu scie cruta putin, nu pote avé
mult.
c. Toplita-liom., Ungaria.
A
11086 Cine se lndestuléza cu putin, se face
vrednic de mult.
Dr. EL. CRISTEA, POV, p. 51,
11087 Cine te scie te cumpérä, cine nu te scie

te vinde.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
164.

A
11088 Corbul numai la bmenif mortl nu scòte
ochil, lar lingu§itorul la cel vil.
V. SALA, dam c. Vapot comit.
Bihor, Ungaria.
A
11089 Cu cine traIescI,
Sa nu tIrguescI.
D
* .n.
11090 Daca aI dat uitä, lar daca aI luat pome-
nesce.
V. SALA, dasc. c. -Pascal%) emit.
Bihor, Ungaria.
www.dacoromanica.ro
418 PROVERBELE ROVINILOR
A
11091 Daci nu'I nici nu trebue.
c. Bi§nov, Ungaria.
A
11092 DA, pAnA poti; cA, de nu, va trebui sA
tinl (rabqII).
c. Logof, Ungaria.
A
11093 DA-te la o parte cA te apriNii.
P. GARBOVIOEANIT, prof. c. 14-
garcea, j. Teleorman.
A
11094 De cAt sä te cAesci pe urmA, mai bine
s'AV parA réfi la Inceput.
C. TEODORESCIT, it/B. C. Cursescif,
j. Vasluiu.
*
11095 De la cel ce n-are nu ve! luA.
GR. ALEICANDRESCII, public. j.
Putna.
A
11096 De unde nu'l de acolo nu se varsä.
c. Borgoprund, Ungaria.
11097 Di zori si btrtirli s-disicA.1)
(IR. TOCILESOU, II, p. 704.
E
L,
11098 E usor a rlde de pe uscat de cel ce e In
vIrtej.
V. SALA, dasc. C. Bien, cornil.
Bihor, Ungaria.
F
A
11099 FA ce potI, cAnd n'al alta de fAcut.
Dr. EL. CaisTRA, Prov., p. 92,
c. Bochía, Ungaria.
Luerez1 far6 rost.
1) De zor §i bolovanif se despich.
www.dacoromanica.ro
SUPLEATRNT LA CAPITOIX X.ViI 419
A
11100 Fa-te scalu-mälaIu,
Dacä vrei sa nu te dal.
c, Bochfa, Ungaria.
Daca te legl de mine, folosesce-mi.
11101 Ferice de acela, carui Ii spui o vorba

pricepe slece; si vai de acela,
spul slece si nu pricepe niel una.
c. Gurariutuf, Ungaria.
11102 Frunza verde de gutui,
Tot omul cu tréba lui.
c, Logo?, Unaaria.
11103 Greil s-adari, lisor s-aspardzi.1)

11104 II dä vine.
E. I. PATRICIU, inv. C. Swimlp,
j. Occurtutu.
°And e indemnat prostul la vorlA.
A
11105 La cele pline nu maI vine nime.
*A
11106 Las sá fie, bine ca nu'l.
V. FORESCU, C. ARUM, j.
clava.
Pentru omul
I) Gred se face, upr se stria.
www.dacoromanica.ro
420 PROVERBELE RONLINILOR
*
11107 Lumea o vede cat oul,
§i o face cat boul.
P. GARBOVICEANII, profesor, Cl.
VIII, Semin.
M
*A
11108 Mal bine mat talpagos,
§i la inima sänätos.
P. GIRBOVICEANIT, profesor, Cl.
VII, Semin.
Spre lauda celor de jos.
A
11109 Mai bine odata : n'am, de cat Oece : da'mi.
Dr ELIE CRISTEA, Prov., p. 142,
c. Aciliu, Ungaria.
A
11110 Mai bine sa dal, de cat sa capeti.
c. Calbor, Ungaria.
*A
11111 MaI bine sa intréca de cat sa n'ajungl.
K. A. ZAMPIRESCU-DIACON, inv.
c. Stubieni, j. Dorohd. G. ONI-
§OR, prof. c. Zorleni, j. Tidova.
A
11112 Mal curind se pote folosi omul cuminte
de la cel nebun, de cat cel nebun de
la cel cuminte.
Dr. EL. CftISTEA, Prov., p. 145,
A
11113 Multa lumeg necajitä,
Dar mai multa präpádita.
e. Logof, Ungaria.
*A
11114 Multi chematI, dar putintei ale§i.
H. D. ENESUIT, inv. c. Zamostea,
j. Dorohoiti.
A se adaogh., la No. 18548.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII 421
A
11115 Mult pe mult nu strica'.
c. Zlatna, Ungaria.
11116 Muntrea nafoark si vedzI niuntru.1)

G. ZUCA, c. Elbusan, Albania.
Duph fatA se judeeit omul.
N
*L.
11117 Nu e mult sä nu sé gate, §i putin sä nu
sé ajungä.
V. SALA, dam c. Trapati, co-
mit. Bihor, Arad, Ungaria.
A
11118 Nu face nimic numal pe jumAtate.
Dr. EL, CRISTEA, PM), p.170,
c. Toplip Rom., Ungaria.
11119 Nu'l cui se menesce,

Ci '1 cum se nimeresce.
Dr. EL. CR1STEA, Prov., p.171,
c. Gurarittlyi, Ungaria.
11120 Nu läsa ce este, pe ce nu'l.

V. SALA, dam c. Vafcoti,
Bihor, Ungaria.
11121 *Nu '1 cautä al cui este.

G. P. SALvit, (ny. C. SMUltf,
j. (7ccurlulu.
Nu '1 eruta de loe, mdcar BA fie fecTorul luf Iroda.
1) Privesce In afard, s veçlY Induntru.
www.dacoromanica.ro
11122 Nu lua ce nu'l al WI, ci te arde.

c. Sinersig , Ungaria.
*A
11123 Nu poi cere omului ce n'are.
E. 1. PATRICIU, inv. C. Smulg,
j. Covurluiu.
.n.
11124 Nu purtà povara celuf mai tare ca tine,
Dr. EL. CRIM.t.. z'rov., p. 179,
c. Tisa, Ungaria.
11125 Nu spune ot ce scii, nu ,--ede tot ce au;11.
Dr. EL. CRIMEA. Prov., p.180,
11126 NvC,.4 altu §-nas nu s-védi.1)
0
.n,
11127 0 cercare
N'are stricare.
*A
11128 0 fi, n'o fi,
Dar s'o nemeri.
MIN IORDACHE, j. Argep.
*
11129 Omlu a téti s-fure cä 11 mac& carnea,
ósele va s-ti le alasä. 2)
C. IONF.SCU, c. Nevésta, Mace-
donia.
Cel din némul tèt, chiar cfind IV face vre-un rèt, tot
11 e milà de tine.
*
11130 Omlu cari s-nchédica toti urbarea Ti
dzic. a)
C. lorrEscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Invétti. pe altul si clInsul nu se vede.
Omul tat si dad IT mKnAnd carnea, ásele ti le las.
Omul care se Impedici, totT orbire IT dic.
www.dacoromanica.ro
SUPLEMENT LA CAPITOLIJ XVII 423
A
11131 Omul e ca un pu t cu api: cu cliCface mar
mult bine, cu atAt mai malt fi vine.
DR. Er.. Orrs'rE4, Prov., p. 193,
c. Gurarlulut, Ungaria.
A
11132 Omul e ca un tirg: cind se ridicsl §etre.le,
~fine pimint.
DR. Er.. OrisTs4,prov., p. 193,
r. Gurariului, Ungaria.
*A
11133. °mis' na face ce vré, numaT ce pene..
D-na ECAT. SIEMAN, it/E. COM.
ltdam, j. Tutova.
*6
11134 Ori cave Taptii are i risplatiir
A. PANN, MOf Alb, p. 51.
*
11135 Oil t är piti omul, nu se lovesce una
eu- anal,
G. BINULESCU, inv. c Retro-
$if a, j. latomita.
A
11136 Pan' °data 's téte.
DR. Er.. OrisTE4, Prov., p. k05.
c. Aldrulra, -11vgaria
11137 Putin §i des face_nudt.

1. DrErnarm, irn3. c. Zarnodtht
j. Dorohoi.
11138 RinduTéla cind e bunh

Rostui cinstei merge bine.
G. MIHALACHE, fray. C0771. ven-
dresei, j. Tutova.
11139 Thtà fapta

10 are rèsplata.
E. I. PATRICiU, inv. c. Smutiti,
j. Cpvt4rlutu.
29
www.dacoromanica.ro

*
11140 Tot daca cotesc
Tot ma/ nimeresc.
GAVR. ONIBOR, prof. C. Crdugu,
j, Tutova.
*
11141 Tréci, cine o trece,
Cel din firma sit se-plece.
P. GARBOVICEANU, profesor c.
Hdrsa,, j. Prahova.
Pentru ed-mieY.
11142 Una sPo fad, Alta sa n'o--

c. Codtea, Ungaria.
*
11143 Urma alege, and tot umbli a culege.
V. FORESCU, COM. Málini, j.
Suctava.
V
*
11144 Vino pana te relga, cad pe urmil 1T da
Cu picioru.
I. POPESCU, nv., c. Dobrent,
11145 Vremea vinde paele §i nevoIa le cumpérii.

P. ISPIRESOU, Leg, I, 1872, p.
164.
Finele volumului al ¡lecelea.
www.dacoromanica.ro
SCARA
Pagina
T 1TLIJ IN I
BIBLIOGRAFIE ' VIIXXVI
SEMNE CONVENTIONALE XXVI
CAPITOLUL XXIII. SUPLEMENT LA CAPITOLELE IXVIII . 1-42 i-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Iuliu Zanne 10 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iuliu Zanne 10 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROVERBELE ROMANILOR

ROMANIA, BASARABIA, BUCOVINA, UNGARIA, ISTRIA 0 MACEDONIA

PROVERBE, RICgTORI, POMUIRI, CUVINTE liDEVtRATE,

ROUMANIE, BASSARABE, BUCOVINE, HOME, ISTRIE et MACMINE

PROVERBES, LOCUTIONS, SENTENCES, MAXIMS, COMPARAISONS,

D'UN GLOSSA1RE ROUMA1N-FRANCAIS

eregi0ii at o/d (. 1 iff/lideL In4eta'an/

9ZAmman, a co ea4n/d . .sic la a

101E DREPT URILE RESERVATE

RUHR, BASARABIA, BECOYINA, UNGARIA, ISTRIA i LEDO%

PROVERBE, pictron povnuml, CUVINTE ADEVERATE,

OPERA PREMIATÄ DE ACADEMIA ROMANA

EDITURA LIBRARIEI SOCECO & Comp.

ASAKI (G.). - Fabule. -Iasi. 1862.

-- Descrierea Moldavia.- Edit. Academiel, Bucurescl, 1875.

52 CODRESCU TEODOR).- Uricaru. XXII volume -11.§1, 1852-1892.

93. FRINCIT T. & G. CANDREA-Rotacismul la MotT vi IstrienT.-

Eci.$13kla (R. PETRICEICU). - Tratan, Piar, 1869 No. 63.

LUCACIU DR. VASILE), parolt greco-catolic, c. isescl, p. u.

- Satire poporane Roman, Suclava, 1893.

ODOBESCU (ALEXANDRII ION). - ScrierT literare i istorice, 8

SAINEANU (LAZAR). - Incercarr asupra semasiologieT limbcT ro

- scriere. - Stein, Clusitl, 1879.

-- Maur( lunare. VIrcolaciT. - ConvorbirT literare.- An, XXIII

- Operele luT Anton Pann. - I. Göbl, BucurescI, 1893.

TINIPUL -piar.- Bucurescl.

ALBU (GR.), elev la M'a norma'd de inveyltori din Birlad, c.

ARMEAN T.). student, c. Zibot, comitatul Hunedi6ra, Transil-

CIOICA. (Am., c. Strehala, J. Mehedintl.

EMANDI (G.), c. Bêrlad, Jud. Tutova.

1) Tote proverbele din comitatul Arad $ Imprejurul lut a4 fost adunate

Inclemnul if i amalmlit6teT D-luT profesor G. Onisor datorez

PALADE (v.), student, c. Cluipenl, comit. Turda-Arie§, Tran-

Badet, MAgura, Sudrigin, Rienl, ZavoenI, PetrilenI, Câni p..

Táte proverbele primite de la eleva $c6leT de institutorT din Bu-

TODAN (roNA§u), diac, c. Bkr6scl, comit. Bihor, Ungaria.

MILESCU (n. A., student, C. Gope-,,1 Macedonia.

SUPLEMENT LA CAPITOLELE I-XVIII

8645 Baba cere Implinite táte,

1° JudecA fetele dupa ascendentil ef.

8649 Baba b'étrAnä

Acela§ luteles ca la No. 2717.

Daca barbatul e vreclnic 4l tine bine muferea.

8668 Mi-fudzi buriclu. 1)

8672 S-nu spindzuri budzle.')

8673 ZdrImbásie pe buzé.

8675 Îi arunci 'n buze.

Aeela§ 1nteles ea la No. 2848.

Ci nu cu creen. Pentru omul prost.

8690 *Cap mare, ma minte n'ari.4)

Caplu ca figari, ma minti n'are.5)

Acela§ inteles ca la No. 2886.

2) Capul face, capul sparge.

8693 Niel nu'I cap de 'nvélitdore, nice trup de

Mud suferd, unul de o b6lit lute, durer6s4.

1) I§T dit capul de plétrh.

O sa suferl din causa mea. Se ilice cand facem 6re-ce,

Mi-al luat pacatele; o sa suferl din causa mea.

S'a imbogatit. V4I. No. 2982.

Cama apt* e e ecIrintele, ccl parintele. 2)

A '1 pedepsi pentru vorbe próste.

& i) MaT apr6pe e coital (chnte cZnesc) de nit phrintele.

8736 Cine nu se indurä de varga, pierde copilul.