Dragii mei, o s� m� joc odat�

Cu voi, de-a ceva ciudat.

Nu ?tiu c�nd o s� fie asta, tat�,
Dar, hot�r�t, o s� ne juc�m odat�,
Odat�, poate, dup� sc�p�tat.

E joc viclean de b�tr�ni,

Cu copii, ca voi, cu feti?e ca tine,
Joc de slugi ?i joc de st�p�ni,
Joc de p�s�ri, de flori, de c�ini,
?i fiecare �l joac� bine.

Ne vom iubi, negre?it, mereu,

Str�n?i bucuro?i la mas�,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
�ntr-o zi piciorul va r�m�ne greu,
M�na st�ngace, ochiul sleit, limba sc�moas�.

Jocul �ncepe �ncet, ca un v�nt.

Eu o s� r�d ?i o s� tac,
O s� m� culc la p�m�nt.
O s� stau f�r� cuv�nt,
De pild�, l�ng� copac.

E jocul Sfintelor Scripturi.

A?a s-a jucat ?i Domnul nostru Isus Hristos
?i al?ii, prin?i de friguri ?i de c�lduri,
Care din c�teva sfinte tremur�turi
Au ispr�vit jocul, frumos.

Voi s� nu v� m�hni?i prea tare

C�nd m� vor lua ?i duce departe
?i-mi vor face un fel de �nmorm�ntare
�n lutul af�nat sau tare.
A?a e jocul, �ncepe cu moarte.

?tiind c� ?i Laz�r a-nviat,

Voi s� nu v� m�hni?i, s-a?tepta?i,
Ca ?i cum nu s-a �nt�mplat
Nimic prea nou ?i prea ciudat.
Acolo, voi g�ndi la jocul nostru, printre fra?i.

Tata s-a �ngrijit de voi,

V-a l�sat vite, hambare,
P�?une, bordeie ?i oi,
Pentru tot soiul de nevoi
?i pentru m�ncare.

To?i vor �nvia, to?i se vor �ntoarce

�ntr-o zi acas�, la copii,
La nevasta, care pl�nge ?i toarce,
La v�cu?e, la mioarce,
Ca oamenii gospodari ?i vii.
Voi cre?te?i, dragii mei, s�n�to?i,
Voinici, zglobii, cu voie bun�,
Cum am apucat din mo?i-str�mo?i.
De o cam dat�, fe?ii mei frumo?i,
O s� lipseasc� tata vreo lun�.

Apoi, o s� fie o �nt�rziere,

?i alta, ?i pe urm� alt�.
Tata nu o s� mai aib� putere
S� vie pe jos, �n timpul c�t se cere,
Din lumea ceealalt�.

?i, voi a?i crescut mari,

V-a?i c�p�tuit,
V-a?i f�cut c�rturari,
Mama-mplete?te ciorapi ?i pieptari,
?i tata nu a mai venit...

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!

A?a este jocul.
�l joci �n doi, �n trei.
�l joci �n c�te c�?i vrei.
Arde-l focul!