Basmele lui Ion Creanga poarta amprena geniului sau creator din “Amintiri din copilarie”,lumea acestei opera trecand transformata intr-o lume fabuloasa, dar pastrandusi aura arhaica. In basmul cult, la Creanga, accentual se deplaseaza din planul exterior al intamplarilor (asa cum se intampla in basmul popular) catre planul interior, psihologic. Povestea lui Harap Alb ,aparuta in 1877 in “Convorbiri literare”, este mai mult decat un basm cult, este o carte a initierii, este un bildumgsroman. Chiar daca subiectul povestii lui Harap Alb nu este original (tema este intalnita in 6 versiuni ale unor basme romanesti si basme din spatiul balcanic), subiectul se diferentiaza prin tema si viziunea despre lume, prin intrarea in subiect facuta prin intermediul primelor 3 probe ,aducerea salatilor,jupuirea pielii de cerb si petirea fetei de imparat, prin prezenta Spanului si prin “tema insotitorilor nazdravani”.(Jean Boutiere) Tema basmului o reprezinta triumful binelui asupra raului avand ca tema derivate cea a initierii si a procesului de maturizare treptata e eroului, ca de exemplu motivul fantanii care reprezinta renasterea protagonistului si motivul podului care reprezinta inceputului drumului initiatic al acestuia. Pentru a surprinde faptele din lumea fabuloasa, din puncta de vedere compositional, basmul este alcatuit din 2 parti ample, centrate pe motivul calatoriei. Impulsul initiatic este dat de craiul, fratele imparatului Verde care isi trimite “cel mai vrednic” dintre fii pentru a lua in stapanire imparatia fratelui sau. Curtea lui Verde imparat nu reprezinta capatul pamantului ci doar finalul primei aventuri unde ia nastere al doilea impuls initiatic dat de probele Spanului. Rolul pozitiv al Spanului in formarea tanarului fiu de crai este subliniat si de cal “Si unii ca acestia sunt rebuitori pe lume cateodata”, astfel tema luptei dintre bine sir au este astfel transpusa la nivel psihologic (binele este echivalent cu intelepciunea, iar raul echivalent cu naivitatea). Toate evenimentele dobandesc semnificatii simbolice.Motivul podului simbolizeaza inceputului drumului initiatic al protagonistului, unde tatal lui il testeaza, iar el reuseste sa treaca aceasta proba. Motivul adjuvantilor simbolizeaza necesitatea tipica a eroilor principali, de a avea ajutoare pentru a trece de anumite probe (furnicile, albinele, calul etc…). Motivul podului prezinta o semnificatie simbolica deoare podul reprezinta locul unde se petrece proba initiatica marcand inceputul impulsului initiatic si inceputul maturizarii lui Harap Alb. Drumul lui Harap Alb este un drum initiatic de contureaza idea ca inainte sa fii stapan trebuie sa stii cum sa fii sluga pentru a intelege modalitatea de conducere a unei imparatii. In concluzie , aceasta este tema si viziunea despre lume a operei “Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga.