ALECSANDRI

Cel mai reprezentativ poet al pașoptismului este Vasile Alecsandri. Aceste a ilustrat
literatura noastră timp de aproape jumătate de veac.
Alecsandri și-a câștigat merite de seamă în poezie, dramaturgie și proză.
A participant la Revoluţia din 1848, a fost un luptător activ al Unirii Principatelor.
„Doine şi lăcrămioare” este o opera bazată mai mult pe folclor, iar „Legende” creionează
momente din trecutul istoric glorios.
PASOPTISMUL
Pasoptismul este ideologia participantilor la Revolutia Română din 1848, expusă în
revista Dacia literară. Elemente importante erau caracterul national iar scopul
revolutionarilor a fost acela de a primi libertate si afirmare a nationalitatii romane.
Așadar au luat fiinta societati culturale, nr revistelor a crescut, la fel si cel al cartilor.
Se formeaza un popor care acum citeste, se organizeaza chiar si biblioteci. Se infinteaza o
viata romaneasca, traditionala.
OPERE DRAMATICE
Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a fi reprezentate pe scena
unui teatru. Astfel, spatiul si timpul in care se desfasoara actiunile sunt limitate. În operele
dramatice se prezinta de obicei un conflict dramatic, iar in jurul acestuia se dezvolta actiuni
bazate pe imprejurari, pasiuni si personaje.
COMEDIA
Comedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri cu actiune și
deznodământ vesel și care satirizează realităti sociale, slăbiciuni general – umane sau
prezintă situatii hazlii.

CHIRITA
 „Chirita in provinţie” reprezintă o comedie de moravuri întrucât Alecsandri
surprinde, satirizează moravurile societarii: corupţia, snobismul, incultura, parvenismul.
Astfel, V.Alecsandri abordează tema inlaturarii corupţiei, a dorinţei de a parveni, ducându-
si personajele, impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esenţa si
aparenta, criticând diferenţa dintre ceea ce sunt in realitate si ceea ce vor sa para personajele
comediei. . Este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si
aparenta prin care sunt construite personajele apartinand micii boierimi rurale, care,
inculte, vulgare si corupte, vor sa para aristocrati cultivati.
TEMA
Tema textului este aceea a parvenitismului, a snobismului specific societatii
contemporane. Prin intermediul comediei sunt satirizate incercarile de a ascunde esenta
printr-o aparentane convingatoare.
CONFLICT
Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita se
impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei Lulutei si Leonas, doi tineri care
se iubesc si care triumfa la finalul comediei.
CHIRITA
Chiriţa este provinciala care doreşte schimbarea şi nu se preface în nimic. Chiriţa
nu vrea să-şi mărite fetele la ţară, răzeşii vecini o dezgustă prin numele şi prin apucăturile
lor. Pe lângă fete mai are şi un băiat rău crescut, Guliţă, care răspunde părinţilor, porecleşte
pe ţigancă, ameninţă pe fecior cu bătaia, îşi bate joc de surori, se supără rău de glumele
altora, cere să fumeze.
BARZOI
Bârzoi este boiernașul care citește cronicele, caută în toate ceea ce e temeinic, nu
dispretuiește și nu îndrăgește pe om după haină, maniere și altă înfătișare, și e multumit la
locul lui, între ai săi, trece cu vederea slăbiciunile altora. Dar Bârzoi, în ciuda lumii noi,
ajunge o unealtă a nevestei sale.
TRASATURI COMEDIE
„«Chirita în provintie» întrunește conditiile unei opere dramatice, aceasta fiind scrisă
cu scopul de a fi pusă în scenă. Principalele modalităti de expunere folosite de către autor
sunt dialogul și monologul. O altă trăsătură specifică operelor dramatice este aparitia
conflictelor, ce determină actiunea piesei. În primul act, care este format din 13 scene,
cititorul face cunoștintă cu personajele. Chirita Bârzoi, care se află în curtea casei boierești
de la tară, se plimbă pe cal. O altă trăsătură proprie comediilor este comicul, care se
definește prin umorul ce reiese din modul în care vorbesc personajele, respectiv comicul de
limbaj, din situatiile în care se regăsesc acestea, respectiv comicul de situatie, sau din
numele personajelor, respectiv comicul de nume.
Comicul de limbaj îl regăsim în expresiile folosite de Chirita, ce împletește fără
succes regionalisme moldovenești cu expresii frantuzești.