.

-Gellu Naum:,,A doua

carte cu Apolodor” Blondul din fotografie

Este cangurul Ilie.

Fiind cangur, aşadar,

Are şorţ cu buzunar.

Pe toţi trei, iubindu-i foarte,

Vi i-am adunat în carte.

……….

2.

Câteodată, foarte rar,

Amedeu e grădinar.

Azi, pe când stropea şi el

Un ghiveci cu muşeţel,

Ploaia a-nceput să pice

1.
Şi, deodată, Amedeu,
Iată-l pe Apolodor
Încruntat ca orice leu,
Fost, pe vremuri, călător.
Tremură puţin şi zice!
Să reţinem cel puţin
-Vai, săracul muşeţel!
Faptul că e pinguin.
Ce să-i faci? Păcat de el!
.
Ploaia asta o să-l strice…
Lângă el e Amedeu,
.
Cel mai cumsecade leu,
Şi-a fugit la adăpost.
Cântăreţ la clarinet
.
Şi, din când în când, poet.
Iar sărmanul muşeţel, 4.

Părăsit şi fără rost, Amintim că orice minge

S-a simţit destul de prost Prin culoare se distinge.

Până când Apolodor .

I-a sărit în ajutor. Câte una se mai poate

………… (Dacă are greutate)

3. Fără vina nimănui

Muzica e o minune Să producă un cucui.

Când o faci cu pasiune. .

. De-asta e Apolodor

Ce ne cântă Amedeu? Şi la sport prevăzător…

Uvertura la Orfeu… …………..

. 5.

Dar, când stai prea mult la soare, Cum, de fapt, orice cântar

Dacă nu-ţi pui pălărie, Te înşeală foarte rar,

Chiar şi fără melodie, Am să aflu, gram cu gram,

Capul, sigur că te doare. Câte kilograme am…

. .

Cunoscând acest simptom, Prea sunt greu! Sau e stricat,

Deseori văzut la om, Sau acest automat

Iată că Apolodor Nu-şi cunoaşte nici măcar

Împreună cu Ilie Meseria de cântar.

Cară umbra unui pom .

Lângă muzicantul lor… Mă temusem de pomană:

………….. A avut şi el o toană…

…………. Să lipsească tocmai ei,

6. Şi-au făcut în graba mare

Pentru că la piaţă, azi Toate cele necesare.

Se aflau atâţia brazi, .

Până seara Amedeu Şi acuma, când au mască,

Şi-a făcut un pom de leu. Cine să-i mai recunoască?…

. …………..

Iată pomul lui Ilie: 8.

N-are nici o jucărie. Bulgărele mic (fireşte,

Pentru canguri sunt normale Dacă se rostogoleşte)

Darurile vegetale. Se preface în morman,

. .

Mai adaug şi susţin Iar un morcov şi-un tăciune

Că, făcut din crengi de pin, Fac din bulgăre un june

Pomul pentru pinguin Pinguin sau pelican.

E frumos când este plin. .

………….. Dar un pinguin răceşte,

7. Cât ar fi de dolofan,

Zilele de carnaval Chiar când este pelican

Se sfârşesc cu „Mare Bal”. (Dacă este frig, fireşte)

. Deci, e foarte necesar

Deci, aflând acestea toate Să-i pui şapcă şi fular.

Din afişe colorate …………….

Şi gândindu-se, cei trei, 9.

De la bal că nu se poate Sigur că Apolodor

Este cel mai bun schior. Şi pe urmă, a mai stat

. Până s-a decolorat.

Îl vedeţi cum se descurcă? …………..

Unde e nevoie, urcă. 11.

. Dacă vezi că nu e chip

Ştie cum să ia, la pantă, Să faci plajă pe nisip,

Poza cea mai elegantă De căldură şi dogoare,

Şi porneşte mai departe Te arunci frumos în mare.

Chiar cu schiurile sparte… .

…………. Şi pluteşti, pluteşti, pluteşti,

10. Printre alge, printre peşti,

-Soarele de la amiază Prin talaze, peste stânci,

Văd că nu prea se bronzează Pe sub apele adânci,

Nici pe gât şi nici pe piept, Printre sute de catarge

Nici pe spate, nici pe faţă. Ale navelor pierdute,

Fii şi tu băiat deştept, Printre scoicile tăcute,

Vino mai de dimineaţă. Unde unda nu se sparge,

. Şi înoţi, înoţi, înoţi,

Cum e el ascultător, Până simţi că nu mai poţi.

A venit Apolodor .

Pe la cinci şi jumătate Astfel, înotând de zor,

Şi a stat mai mult pe spate Pentru plajă, tocmai jos

Şi-a făcut, pe îndelete, A găsit Apolodor

Raze ultraviolete. Locul cel mai răcoros.

. Şi acum doarme profund

Pe nisipul de la fund… 13.

……………. -După ultimele ştiri,

12. Astăzi vom avea la masă

-Se cuvine fiecare Şi vreo câţiva musafiri.

Să aducă demâncare! Şase ouă ai în plasă,

. Du-le tu, frumos, acasă.

Astfel, răspicat şi greu, Fii atent să nu le spargi:

Îşi încheie Amedeu Plasa are ochiuri largi…

Înţeleapta cuvântare. .

. De atent, a fost atent,

Şi, cu pasul lor uşor, N-a uitat nici un moment;

Au pornit la drum, apoi, Preţiosul aliment

Gospodarii amândoi: Nu i-a fost indiferent:

Leul şi Apolodor. Nu că-i fac un compliment,

Iar Ilie a rămas. Dar l-a dus cu sentiment,

. L-a purtat uşor şi lent,

Şi-a trecut aşa un ceas. Dând dovadă de talent.

Şi pe când şedea Ilie L-a ferit şi de ciment,

Singur în bucătărie, Şi de zid, şi de curent.

Ce aduce Amedeu? S-a purtat cu el prudent,

Caşcaval de Penteleu… Dar n-a fost suficient.

. .

Mai târziu, Apolodor -Ghinionul, evident!

Vine cu un peştişor…. Şi cum plasa n-a fost nouă

……………. Au ieşit, prin accident,

Şase musafiri, din ouă… Zmeul, e de presupus

……………. Că se va urca mai sus

14. Şi, de-acolo, n-o să cadă,

-Ce balon ai, Amedeu! Ba, adeseori, în plus,

Dă-mi-l să mă joc şi eu… O să dea voios din coadă,

. Mulţumit şi zâmbitor.

Când te roagă cineva .

Ce-ţi rămâne de făcut? – (Teoria de mai sus

I l-a dat cu împrumut – E a lui Apolodor.)

Se putea să nu i-l dea? …………….

. 16.

Iar acum, Apolodor, -Iar faci mofturi la mâncare….

Tot el strigă: – Ajutor! Spune, cum vrei tu să creşti?

Amedeu! Nu vezi că zbor? Să-ţi mai pun un pic de sare?

…………… Dacă nu mănânci, slăbeşti…

15. Să-ţi aduc salată crudă?

Coborârea e plăcută Poate vrei să-ţi fac un ceai…

Cu oricare paraşută, .

Mai ales când eşti decis Dar Ilie, să n-audă!

Să o faci cu scop precis. Nu mănâncă, nici să-l tai…

. Stă cu ochii în tavan,

Astfel, cel care coboară, N-are chef nici de răspuns…

Dacă are multă sfoară .

Şi mai are şi un zmeu, Şi aşa, după un an,

Chiar de-ar coborî mereu, Iată, bietul ce-a ajuns…

…………….. Nişte note, Amedeu

17. A lăsat jocul de şah,

S-a-ntâmplat ceva grozav: Preferat de orice leu

Azi, Ilie e bolnav, Şi a spus: – Priveşte! Ah!

După cât se pare, grav! Numai melodii de Bach

. Pentru clarinetul meu.

Înţeleptul Amedeu Ţine-le, Apolodor…

(E şi doctor, va să zică) .

Priceput, ca orice leu, Nu-i plăcut şi nici uşor

Îl consultă şi explică: Dacă ţii ceva prea mult,

-Unii canguri, fac aşa: Ba e chiar obositor.

Când mănâncă, trag la fit, Deci, a spus Apolodor:

Ţin mâncarea pe măsea, -E un ceas de când te-ascult,

Mestecă, dar nu înghit, Prea iubite Amedeu…

Şi, păstrând mâncarea-n gură, Mulţumesc. Acuma, ah!

Fac un fel de umflătură Mai slăbeşte-mă cu Bach.

Care, când e uriaşă, Pentru mine e cam greu…

Leii o numesc toltoaşă. .

Deci, Ilie are încă Dar mai cugetând un pic,

Boala asta. Ce să fac? Pentru bunul meu amic

Nu cunosc decât un leac: A găsit el o metodă –

Să înghită ce mănâncă… Foarte simplă şi comodă

………………. Ca să cânte cât vrea, ah!

18. Melodiile de Bach.

…Deci, găsind în almanah …………….

19. .

Cel mai mare cititor Iată clipa! Am ajuns!

Este tot Apolodor. Iar Ilie, bine tuns

. Şi cu şorţul din portret,

Iată-l, a ajuns acum .

La al treilea volum De emoţie pătruns,

Şi ia carte după carte A mâncat, încet, încet,

Şi citeşte mai departe. Jumătate din buchet…

. .

Ce-o fi învăţat din toate (A compus acest sonet

Paginile studiate Amedeu, leul poet.)

Meşterul Apolodor? …………….

. 21.

Cum se face un vapor… Astăzi, Amedeu mi-a spus că

……………. Nu admite nici o muscă,

20. Ba mi-a arătat şi câte

Am notat în calendar: Sunt murdare şi urâte.

Azi e ziua lui Ilie. .

Să intrăm în florărie; Uite una, pe covor!

Un buchet e necesar. M-a simţit…Porneşte-n zbor

. Şi se-aşază fără teamă

Vai, cu câtă bucurie Drept la Amedeu pe coamă.

O să pună la ierbar .

Florile primite-n dar Ca să fiu operativ

Şi ce vesel o să fie! Şi s-o prind definitiv

Trebuie să fac un salt -Zgomotul e foarte rău

Mai precis şi mai înalt. Pentru cei din jurul tău.

. Îl suport destul de greu

…La sfârşit, o constatare: Chiar şi nervii mei de leu…

Unde dai şi unde doare… .

……………….. Astfel zice Amedeu!

22. Şi adaugă: – În fine!

Ca să creşti, eşti obligat, A plecat…E foarte bine…

Când e ora de culcat, După ce-am scăpat de chin

Să te urci frumos în pat. Să mă liniştesc puţin.

. .

Spune-i asta lui Ilie! După care, împăcat,

Nu se culcă, orice-ai face. Şade pe fotoliul pat

De culcat, nu vrea să ştie. Şi apasă pe buton.

Parcă patul are ace… Vai, ce mare ghinion!

. Astăzi la televizor,

Azi aşa, mâine la fel, E program Apolodor…

Când să-l culci, fuge pe stradă …………….

Ia uitaţi-vă la el: 24.

Parcă a-nceput să scadă… Sportul e folositor

. Pentru toţi.

Peste-un an şi jumătate Apolodor

Cam aşa o să arate… Boxul face muşchi de fier,

………………….. Dar mănuşile de piele

23. Pentru mine sunt cam grele

Să le port numai pe ger. După cum putem vedea

. Cel ce cugetă aşa

Printre altele, un sport Este leul Amedeu.

Mă atrage cel mai tare: .

Să ridic, fără efort, Iar după un sfert de ceas,

Greutăţile uşoare… Când îi cade-un strop pe nas,

………………….. Cugetă, acelaşi leu:

25. -Orice ploaie, va să zică,

Cangurii, precum se ştie, Până ce porneşte, pică.

Suferă de anemie. O să plouă. Este clar.

. Să deschid umbrela…

Iată marele motiv, .

Iată pricina ciudată Dar,

Pentru care niciodată Laolaltă, trei umbrele

N-am putut să fiu sportiv. S-ar ciocni rău între ele,

. De n-ar fi Apolodor

Dar se vede din portret Şi un pic inventator…

Că, deşi nu sunt atlet, ……………….

Mi-am făcut un şorţ de sport 27.

Şi, din când în când îl port. Printre alte vorbe vechi

……………….. A rămas de la strămoşi

26. Vorba că pe mincinoşi

-Mare om a fost acela Îl cunoşti după urechi.

Care-a inventat umbrela! .

. Chiar adevărat să fie?

Cam de şase ori pe lună, Aripa de chihlimbar

După câte ştiu, Ilie Poţi fi sigur, uneori,

Spune câte o minciună…. Că gonindu-l printre flori

………………. Fluturele nu se lasă

28. Până nu te vede-n plasă…

E ştiut că orice peşte .

În borcan se plictiseşte. P.S. Unde-un un cuvânt mai greu

. (Cum ar fi lepidoptere),

Deci, având Apolodor Întrebaţi-l pe-Amedeu,

Prin vecini, cam de un an, Vă răspunde cu plăcere.

Un prieten bicolor – ………………

Corcitură de biban – 30.

Şi aflând Apolodor La culcare, nu-i frumos

Că amicul bicolor Şorţul să-l arunci pe jos.

I se plictisea de moarte, Pune-l pe un scăunel.

I-a făcut cadou o carte. Lui Ilie nici nu-i pasă,

. Parcă n-ai vorbi cu el.

De atunci, acel biban Şorţul, tot pe jos îl lasă.

Cere zilnic un roman… Dimineaţa, şorţul cui

………………. E mototolit şi şui?…

29. …………

Orice fluture se cere 31.

Pus între lepidoptere. Ce-o fi oare în borcan?

Dar un lucru pare clar: Mere, pere, suc de hrean

Până-i vezi în insectar Sau sirop de leuştean?

Eu sunt vegetarian… Cine e acest erou

O fi plin? Sunt curios… Încălţat şi cu tricou?

Ia să-l trag puţin în jos. .

. E nevoie să mai spun?

După cum puteţi vedea, .

În borcan era vopsea… Cum de este cel mai bun

………………. Şi mai glorios portar?

32. Cum de este lăudat

Pinguinii – doi la mie - Chiar în „Sportul Popular”?

Sunt pescari de meserie. Cum de are pieptul lat?

Ceilalţi, ca Apolodor, Cum a devenit atlet

Numai dacă au răbdare, Şi de unde i-a fost tras

Prind şi ei, de ziua lor, Faima lui de mare as?

Câte-un peşte foarte mare. .

De asemenea, se ştie Cred că nu e un secret:

Că Apolodor, din apă, Poate învăţaţi la şcoală

Scoate câte o scrumbie Sau aflaţi de la părinţi

Afumată sau cu ceapă. Că Apolodor se spală

. Zilnic, de trei ori, pe dinţi…

Cel mai greu se pescuieşte …………..

Unde nu există peşte, 34.

Dar şi-acolo, deocamdată, Pe sub vechile cetăţi

El a pescuit o gheată. Se găsesc antichităţi.

……………. .

33. Câte unele (nu toate)

S-au păstrat pe jumătate. .

Deci, săpând, Apolodor La sfârşit e mai uşor

A găsit o jumătate Să expunem într-o frază

Dintr-un antic senator Goana lui Apolodor:

Cu veşminte colorate El, savant cum altul nu e,

Şi i-a spus lui Amedeu: Vrea să vadă o statuie

-Ăsta e pentru muzeu. Şi să afle personal,

Ia te uită cum îl dreg: Dacă e sau nu pe cal.

În oglindă e întreg… …………..

………….. 36.

35. Peste piatră, peste lut,

-Unde fugi, Apolodor? Merge un astronaut;

Pentru ce atâta zor? Merge în necunoscut,

N-auzi? – strigă Amedeu – Calcă grav, calcă tăcut

Stai puţin că vin şi eu. Şi e foarte precaut…

. .

Iată, după ei, Ilie Câtă cale-a străbătut

Vine ca o vijelie: Prin acest lunar ţinut!

-Unde fugi, Apolodor? Pe deasupra, cerul mut

Pentru ce atâta zor? Se întinde ca un scut.

Ce te-oi fi grăbind aşa? .

Poate arde undeva. Cum spuneam la început,

. Peste piatră, peste lut,

Strigă şi el, de pomană, Merge un cosmonaut.

Şi pe urmă, ţin-te goană… Şi mai merge un minut

Tot aşa de precaut. (Cred că nu mai e nevoie

Dar, deodată, ce-a văzut? Să vă spun că nu se ştie

S-a temut, nu s-a temut? Cine-i marţiana Zoe

Lângă el a apărut Şi de ce a fost bolnavă.)

Încă un cosmonaut .

Foarte, foarte cunoscut… Şi-a sosit ca o săgeată

……….. Falnica aeronavă

37. Fix, la ora anunţată,

După cum e şi normal .

Nu oricine are parte Şi acum, priviţi în carte

Să primească personal Cine sunt şi cum arată

Telegrame de pe Marte. Verişorii de pe Marte…

. ……………

Totuşi, prin telegrafie, 38.

De la postul receptor A ieşit Apolodor

S-a primit pentru Ilie În costum de vânător

Şi pentru Apolodor, Are gloanţe, fel de fel,

În mai multe exemplare, Să ne ţinem după el.

Telegrama următoare: .

„Stop. Sosim cu prima navă, Merge crunt, merge pe jos

Doar un ceas ne mai desparte. Înarmat şi fioros.

Zoe nu mai e bolnavă. O să fie, parcă văd,

Verişorii de pe Marte.” Jale mare şi prăpăd.

. .

Vai, ce mare bucurie! Am greşit şi nu mă mir:

În pădure, pentru tir, Şi atunci, Apolodor,

Fiindcă-i mare ochitor, Trist şi copleşit de dor,

E poftit şi dumnealor A urcat, foarte curând,

Să le fie profesor… Sus, în cuib, un difuzor.

………….. Şi aşa, din când în când,

39. Mai stătea şi el, oftând.

Vara, într-un copac Iar dacă venea vreodată

Locuia un pitpalac Cu pistil sau ciocolată

Şi cânta fermecător Îi ploua de sus, în cale,

Şi-l iubea Apolodor, Melancolic şi agale

Îl iubea ca un copil Mii de note muzicale…

Şi-i ducea mereu pistil ……………..

Ba, în cuib, câteodată, 40.

Îi punea şi ciocolată Totul e ca într-un joc.

(Aliment pe care încă Roşu spune: „Stai pe loc!”

Pitpalacii îl mănâncă). Pata galbenă, rotundă,

. Ce poate să spună, deci?

Dar aşa a fost să fie: „Mai aşteaptă o secundă!”

Toamna, păsările fac Dar cea verde? „Poţi să treci!”

Marea lor călătorie .

Deci, adio, pitpalac! Greu e numai prima oară.

. Iar când ştii pe dinafară

Şi-a rămas acel copac Fiecare ce arată,

Singur, ca o colivie Nu treci singur niciodată!…

Părăsită şi pustie. ………………..

41. Şi atunci Apolodor

-Eşti puternic, Amedeu, Spune: – Ce e drept, e drept!

Dar să ştii că nu e greu. Spală-mă, pe gât, pe piept,

Am să-ţi dovedesc din plin Vreau să fiu strălucitor.

Forţa mea de pinguin. .

. Cu săpun şi cu leşie

Şi aşteaptă Amedeu L-au spălat apoi, vârtos,

Răbdător ca orice leu. Amedeu şi cu Ilie.

. Şi apoi,ce bucurie

Iată că peste o clipă Când l-au aşezat, frumos,

S-a întors Apolodor Printre rufe, pe frânghie…

Şi-a ieşit învingător …………

Cu o singură aripă… 43.

………….. Cum vedeţi, Apolodor

42. Ţopăie într-un picior

Aş putea să-ţi dau un sfat: Graţios ca un dulap

Spală-te şi fii curat. Şi cu un butoi pe cap.

Uite, astăzi te cam strică .

Petele de pe burtică. Iată, vine şi Ilie.

Socotind că n-ar fi rău -Ce-i cu tine?

Să te speli într-un hârdău, -Ce să fie?

Cred că leacul cel mai bun Vreau să cumpăr şi să car

E clăbucul de spun… Mere de la Aprozar.

. Hai să mergem amândoi.

Tace leul înţelept Dacă ai de gând să vii,

Lasă jos acest butoi. O metodă foarte bună.

Ştii că merele sunt grele… .

. Geamul, o să iasă lună.

-Cui să-l las? ……………………………………………..

-Păi văd că-l ţii… (Text integral: GELLU NAUM, A DOUA

CARTE CU APOLODOR, Editura
-Eu? Nici gând… Stă pe proptele… Tinetretului, Bucureşti,1970).

…………….

44.

Cine-i mare gospodar

Şi nu rabdă nici măcar

Colţul unui geam murdar?

Sigur că Apolodor…

Dar aşa, e foarte greu…

Iată, vine Amedeu

Şi, pe limba lui, fireşte,

Ca un înţelept vorbeşte:

-Folosind această scară,

Orice muncă e uşoară.

Scara mai e bună dacă

Ţi se face chef de joacă…

Cum vedeţi, Apolodor

A descoperit uşor