Sunteți pe pagina 1din 5

Satul unde, de secole, ciresele pun painea pe masa a 500 de familii.

Localnicii au
dezvoltat 50 de soiuri, unele aduse din Rusia sau America
Bianca Sara,

Raiul cireselor este in Bistrita-Nasaud fara discutie. De sute de ani ciresele pun painea cea de toate zilele pe
mesele a 500 de familii din Ciresoaia, sat care si-a imprumutat numele de la gustoasele fructe. Mai mult,
locuitorii acestui sat au dezvoltat aproape 50 de soiuri, unele dintre ele provenind din Rusia sau chiar din Statele
Unite ale Americii.

Duminica, satul Ciresoaia a fost in sarbatoare. Aici s-a desfasurat Festivalul Cireselor, sarbatoare organizata de
localnicii din satul de langa Beclean inca din anul 1983. In schimbul sumei de 5 lei, toti cei care au trecut pragul
festivalului au putut sa se infrupte pe saturate din zecile de soiuri de cirese dezvoltate in micuta localitate din
Bistrita-Nasaud. Ciresele au fost donate chiar de catre proprietarii de livezi din zona, vizitatorii festivalului
avand la dispozitie peste o tona si jumatate de cirese. Pe scena amenajata de autoritatile locale au fost expuse
cele mai bune soiuri de cirese si au putut fi urmarite dansuri traditionale maghiare, asta pentru ca Ciresoaia este
singurul sat din Bistrita-Nasaud unde nu vei auzi limba romana nici macar la magazin.

Ciresele pun painea pe masa localnicilor din 1800


In satul Ciresoaia nu exista locanic care sa nu stie cum se ingrijesc livezile de ciresi. Asta pentru ca cele 500 de
familii din acest sat traiesc din 1800 de pe urma cireselor. Au inceput timid cu 15 soiuri si au ajuns sa dezvolte
50 de soiuri de cirese. ,,La inceput au fost 15 soiuri, in timpul colectivizarii au fost aduse si alte soiuri din
Ungaria si Moldova. Comunistii au venit si au studiat solul de aici si au ajuns la concluzia ca este perfect pentru
cirese, asa ca au mai adus soiuri. Dupa ce oamenii si-au primit pamanturile inapoi au continuat sa planteze
ciresi. Acum avem am 50 de soiuri", dezvaluie Nemet Janos, un localnic de 75 de ani, care traieste printre ciresi
de cand se stie.

Nemet Janos stie

toate secretele cireselor FOTO: Bianca Sara

Domnul Janos spune ca desi din afara pare o activitate care nu este presarata cu multa munca, lucrurile nu stau
deloc asa. Pomii trebuie stropiti de cel putin 10 ori pe an, trebuie pus ingrasamant la radacina ciresului de doua
ori pe an si abia apoi se culeg fructele. Nici aceasta activitate nu este una usoara, culegatorii stand pe scari, la
metri buni inaltime pentru a putea culege fructele. ,,Nu putem spune niciodata ca nu avem de lucru. Nici macar
iarna, cand taiem crengile uscate si punem ingrasamant la pomi", completeaza domnul Janos. In momentul de
fata, in Ciresoaia livezile se intind pe mai bine de 300 de hectare de teren. Nu mai exista localitate in tara unde
livezile de cirese sa se intinda pe o suprafata asa mare. Un hectar produce, intr-un an bun, cam 7-8 tone de
cirese. Intr-un an prost, ploaia si gheata poate face ca sa nu se poata valorifica nici macar o cireasa de pe sutele
de hectare de livezi.

Ciresele albe de Rusia si ,,buzgo" soiul adus tocmai din America


Localnicii satului Ciresoaia nu doar ca au invatat toate secretele cireselor, ci au improvizat si dezvoltat noi
metode de a-si creste productivitatea si chiar speranta de viata a ciresilor. Astfel, oamenii au observat ca ciresii
salbatici sunt mai rezistenti la conditiile meteo si traiesc mai mult. Au reusit sa prelungeasca viata pomilor de la
30 de ani la 60, cu ajutorul altoirii cu ciresi salbatici.
Ciresele albe au ajuns la Ciresoaia tocmai din Rusia FOTO: Bianca Sara

In Ciresoaia se gasesc inclusiv cirese albe. Acestea au fost aduse tocmai din Rusia, de un rus, dupa Primul
Razboi Mondial. Soiul cel mai bun dezvoltat aici este ,,buzgo", care provine tocmai din Statele Unite ale
Americii. ,,Buzgo" este adus din America. Un cetatean care chiar asa se numea si care era din Ciresoaia a plecat
in America, iar in 1924-1925 s-a intors cu acest soi. A altoit 5 pomi, iar dupa trei ani a dat roade. Oamenii au
vazut ce bune si rezistente sunt si le-au inmultit. Ciresele ,,americane" sunt mari, carnoase si dulci. Sunt mai
tari, au coaja mai groasa si rezista foarte bine, inclusiv la transport", povesteste domnul Janos.
Buzgo, ciresele

aduse tocmai din Statele Unite ale Americii

Care este secretul cireselor de ,,Ciresoaia", localitate devenita deja un branda In afara de cunostintele adunate in
sute de ani si transmise din generatie in generatie, unul dintre secrete este pamantul, care este prielnic ciresilor.
,,Aici, la noi, toata lumea stie tot ce se poate despre cirese. Si copiii dupa ce termina scoala sunt tot printre
ciresi. Le place sa munceasca, mai ales ca vad ca se fac bani", completeaza localnicul.

Localnicii au grija de livezile lor si investesc permanent in asta. Doar anul acesta au fost plantati 40.000 de
puieti de cires. ,,Nici in anii mai putin buni, oamenii nu se descurajeaza, pentru ca daca nu castiga cu ciresele,
castiga cu prunele sau cu alte fructe. Ploaia a facut anul acesta ravagii printre cirese, dar le face bine prunelor,
de exemplu. Acesta este back-up-ul oamenilor, pierd cu ciresele, castiga cu alte fructe. Doar 2% nu au ciresi,
peste 500 de familii au livezi de ciresi. Daca in urma cu 25 de ani tot satul avea 20 de tractoare, acum in
Ciresoaia sunt 150 de tractoare. Oamenii investesc permanent, daca nu ar fi profitabil, oamenii s-ar angaja in
fabric. De aici doar 5% lucreaza in fabric, oamenii nu merg, pentru ca fac bani aici, acasa", explica viceprimarul
Cornel Sasarman. De aici, ciresele ajung in mai toata tara, dar si peste hotare. Pana anul trecut tiruri intregi
ajungeau in Rusia si Italia. Anul acesta din cauza ploii si a grindinei, ciresele sunt si putine si crepate, motiv
pentru care nu prea pot fi valorificate, nici macar pentru industrie. Va mai recomandam:

La 76 de ani, Octavian Harsianu vrea sa readuca la viata vinul sasesc din Dumitra, recunoscut in perioada
interbelica pana si de francezi

FOTO De la agricultura la arta si inapoi. Povestea pictorului care se incapataneaza sa imbine arta cu cresterea
animalelor si cultivarea plantelor
Economistul care a inventat coniacul ,,made in Bistrita". Secretele retetei vinarsului ardelenesc facut ,,in casa"