Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Principalele modificări privind regimul politic românesc aduse de Constituția din 2003.
Întrucât România se pregătea la începutul anilor 2000 să facă un nou pas istoric, respectiv aderarea
la Uniunea Europeană şi NATO, în anul 2003 s-a iniţiat procedura de revizuire a Constituţiei din anul 1991,
în scopul adaptării acesteia la noile realităţi politice, economice, sociale şi culturale din societatea
românească.
La 18 şi 19 octombrie 2003 a avut loc referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei. Prezenţa la vot a
fost de 55%, din care peste 89% au votat DA.
În noua Constituţie este consacrat principiul constituţional al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, asi-
gurându-se accesul femeilor la funcţiile publice şi demnităţi în aceleaşi condiţii cu bărbaţii.
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, se acordă cetăţenilor Uniunii Europene dreptul de a
alege şi a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale din statul membru pe al cărui teritoriu îşi au re-
şedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui stat.
În domeniul justiţiei, este reglementată detaliat organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magis-
traturii, acesta devenind garant al independenţei justiţiei.
Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 3 noiembrie 1996 și la 17
noiembrie 1996.
Scrutin 3 noiembrie 1996---- (Ion Iliescu (PDSR) 4.081.093 (32.25%), Emil Constantinescu (CDR)
3.569.941 (28.22%))
Scrutin 17 noiembrie 1996 --- (Emil Constantinescu (CDR) 7.057.906 (54,41%), Ion Iliescu (PDSR)
5.914.579 (45,59%))
In 1996, pe 3 noiembrie, a fost ales al treilea parlament posdecembrist. in urma scrutinului, s-a produs,
pentru prima oara dupa 1989, alternanata la guvenare, Conventia Democrata Romana impreuna cu Uniunea
Social Democrata si UDMR formand noul legislativ.
Parlamentul din noiembrie 1996 a fost format din 343 de deputati (328 alesi si 15 desemnati de minoritatile
nationale) si 143 de senatori.
Alegerile pentru președinția României din anul 2000 s-au desfășurat în două tururi de scrutin, fiind
câștigate de candidatul PDSR, Ion Iliescu. Rezultatele primului tur de scrutin au declanșat o mobilizare în
favoarea lui Ion Iliescu, acesta fiind susținut chiar de către foști oponenți ai săi, pe fundalul perspectivei ca
politicianul extremist Corneliu Vadim Tudor să ajungă șeful statului.
Scrutinul pentru cel de-al patrulea Parlament postdecembrist a marcat revenirea la putere a actualului PSD
(atunci numit PDSR), varful de forma electorala pentru PRM, dar si sfarsitul politic al CDR.
Pentru alegerile din 2000, a fost impus un prag de 5% pentru partide si unul special pentru coalitii de
mininum 8% si maximum 10%.
Numarul mandatelor de senatori si deputati a fost redus cu 4; astfel, Senatul a avut 140 de mandate, fata de
143 in legislatura 1996-2000, iar Camera Deputatilor – 327, fata de 328 anterior; numarul de mandate de
parlamentari – senatori si deputati – a fost stabilit potrivit normei de reprezentare prevazute in legea
electorala, in functie de numarul locuitorilor fiecarui judet si din Capitala.
Guvernul
Petre Roman
Măsuri privind reorganizarea instituţională a statului; primele
(1)
alegeri libere (20 mai 1990);Fenomenul Piaţa
Universităţii; Mineriada din iunie 1990
27 decembrie
1989 - 28
iunie 1990 FSN
Guvernul
Petre Roman Pachet de măsuri privind mecanismele economiei de piaţă; Legea
(2) fondului funciar; vânzarea către populaţie a locuinţelor construite
din fondurile statului; liberalizarea parţială a preţurilor; inflaţie
28 iunie 1990 accelerată (170%); recesiune economică (PIB scade cu 13%); ca
- 16 urmare a mineriadei din septembrie 1991 premierul demisionează
octombrie
1991
Guvernul
Theodor Cabinet de concentrare naţională fără sprijinul PNŢ-CD;
Stolojan Constituţia din 8 decembrie 1991; naţionalizarea valutei
Uniune (societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe
16 octombrie Naţională [11] valuta în lei la un curs fixat administrativ); recapitalizarea
1991 - 20 băncilor; liberalizarea totală a preţurilor; scădere a PIB cu 8,8%;
noiembrie inflaţie galopantă (210%)
1992
Guvernul
Nicolae Abordare lentă a procesului de restructurare şi reformă a
Văcăroiu sistemului bancar, pierderile economice fiind acoperite de la
bugetul de stat; după atingerea unui prag record de 256%, rata
PDSR [12]
20 noiembrie anuală a inflaţiei scade sub 100%; introducerea
1992 - 12 TVA; Cuponiada; Afacerea Caritas; România devine membru în
decembrie Consiliul Europei; România semnează Acordul de asociere la UE
1996
Guvernul
Victor Program ce vizează accelerarea privatizării, restructurării şi
Ciorbea reducerea pierderilor din economie; recesiune economică (în anul
1997, PIB scade cu 6,1%, iar rata inflaţiei ajunge la 150%);
12 decembrie Căderea guvernului s-a produs ca urmare a unei crize politice
1996 - 17 provocate de PD
aprilie 1998 CDR •
USD [13] •
Guvernul UDMR Deteriorare a nivelului de trai (şomajul depăşeşte 10%); Legea
Radu Vasile
învăţământului din 1998; Mineriada din ianuarie 1999;
participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-
17 aprilie
lea; România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea
1998 - 22
la UE; primul ministru este revocat din funcţie de preşedintele
decembrie Constantinescu
1999
Guvernul
Mugur
Prima creştere economică după trei ani (2,4%); pachet de măsuri
Isărescu
CDR • PD • de relaxare fiscală (reducerea impozitului pe profit, aplicarea unei
PSDR cote unice de TVA de 19%, introducerea impozitului pe venitul
22 decembrie
• UDMR global, ş.a.); măsuri fiscale de sprijinire a exporturilor; Afacerea
1999 - 28
FNI; reglementarea sistemului public de asigurări sociale
decembrie
2000
Guvernul
Călin
Popescu Boom economic (creştere record de 8,8% în
Tăriceanu (2) sem. I al anului 2008); creştere a investiţiilor
PNL • UDMR străine; suspendarea preşedintelui Traian
5 aprilie 2007 Băsescu Summit-ul NATO de la Bucureşti;
- 22 introducerea votului uninominal mixt
decembrie
2008 [16]
Guvernul
Emil Boc (1)
2009 - 23 decembrie
2009
Guvernul
Mihai
Răzvan
Ungureanu
coaliţia guvernamentală pierde majoritatea în
9 februarie PDL • UDMR • UNPR Parlament, iar după 78 de zile de guvernare
cabinetul este demis prin moţiune de cenzură
2012 - 27
aprilie 2012
ad-int. 27 aprilie
Guvernul
Victor Ponta
(1) USL
suspendarea preşedintelui Traian Băsescu
(PSD • PNL • PC)
7 mai 2012 -
21 decembrie
2012
Guvernul
Victor Ponta
(2) USL
(PSD • PNL • PC • UNPR)
21 decembrie
2012 - 5
martie 2014
Guvernul
Victor Ponta
(3) PSD • UDMR • PC • UNPR
5 martie 2014
- prezent
Sorin Cimpeanu 2015- ALDE
Dacian Ciolos 2015-2017 Ind.
Dupa incidentele care s-au produs in diaspora, in timpul alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014, subiectul
a ajuns din nou pe masa politicienilor. Initial, acest proiect a fost depus in Parlament de catre parlamentarii
Partidului Miscarea Populara, insa a fost respins de catre majoritatea PSD.
“votarea prin corespondenta se realizeaza prin expedierea buletinului de vot, prin intermediul serviciilor
postale, catre birourile electorale ale sectiilor de votare organizate la misiunile diplomatice si oficiile
consulare din circumscriptiile consulare la care alegatorii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate
sunt arondati”. Textul prevede ca exercitarea dreptului de vot prin corespondenta se aplica doar in cazul
alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, nu si la cele prezidentiale si europarlamentare, asa cum era
prevazut in proiectul initial adoptat de Senat. Comisia a mai decis ca “cetatenii romani cu domiciliul in
strainatate care doresc sa se inregistreze pentru votul prin corespondenta trebuie sa se inscrie in Registrul
electoral, cu optiunea pentru votul prin corespondenta in baza unei cereri scrise datate si semnate, depuse
personal sau transmise prin posta catre misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau
resedinta, la care anexeaza o copie a pasaportului cu mentiunea statului de domiciliu, respectiv o copie a
actului de identitate”.
Alegatorul cu domiciliul sau resedinta in strainatate care doreste sa-si exercite dreptul de vot prin
corespondenta se poate inscrie in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta prin cerere
scrisa, datata si semnata, depusa personal sau transmisa prin posta catre misiunea diplomatica sau oficiul
consular din statul de domiciliu sau resedinta, la care anexeaza o copie a oricarui inscris oficial emis de catre
statul strain din care rezulta adresa de domiciliu sau resedinta unde locuieste, precum si o copie a actului de
identitate.
De asemenea, se poate inscrie prin intermediul formularului electronic pus la dispozitie online de catre
Autoritatea Electorala Permanenta, la care anexeaza cate o copie, in format electronic, o fotografie sau imagine
a actului de identitate, a oricarui inscris oficial emis de catre statul strain din care rezulta adresa de domiciliu
sau resedinta unde locuieste, precum si a unei cereri scrise, semnate si datate.
Alegatorul va primi un plic exterior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care
vor fi introduse plicul interior si certificatul de alegator, un plic interior prevazut cu elemente de siguranta care
sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse optiunea sau optiunile de vot, dupa caz, certificatul de
alegator si instructiunile privind exercitarea dreptului de vot.
Compania Nationala “Posta Romana” ar asigura trimiterea plicurilor exterioare catre alegatori pana cel mai
tarziu cu 45 de zile inaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare trebuie expediate cu suficient timp inaintea
datei votarii, pentru a asigura livrarea acestora cu 3 zile inaintea votului, cand vor fi desigilate.
Buletinul de vot prin corespondenta consta dintr-o singura foaie, care contine un singur candidat sau lista de
candidati, dupa caz.
Cartea ivan
Seminar:
1. Prevederi privind statutul partidului unic în Constituțiile comuniste;
principiul partidului unic, specificându-se faptul că forţa politică conducătoare a întregii societăţi este
Partidul Comunist Român, ceea ce arată fără nicio îndoială caracterul totalitar al regimului;
În 1948 s-a realizat fuziunea dintre PCdR și PSDR, noul partid numindu-se Partidul Muncitoresc
Român (PMR), devenit totodată partidul politic unic în statul român. Scopul final al politicii P.C.R.
este „construirea societăţii fără clase, societatea comunistă” Treptat, partidul adoptă principiul
solidarităţii şi unităţii „naţiunii socialiste”, socotind că „unitatea” trece pe prim plan.