Sunteți pe pagina 1din 12

Republica Moldova

Caracteristici generale
 Capitala: Chişinău
 State vecine: România, Ucraina
 Ieşire la mare: Portul Giurgiuleşti - singurul punct de acces al Republicii Moldova la Dunăre
 Suprafaţa: 33 843 km²
 Populaţia: 3 563 800 locuitori
 Ziua Independenţei: 27 august
 Limba oficială: moldovenească
 Moneda naţională: leu (MDL) = 100 bani
 Forma de guvernare: republică parlamentară
 Membru al organizaţiilor politico-militare internaţionale sau regionale: GUAM, TRACECA
 Culte religioase: Creştinism
 Componenţa etnică a ţării: moldoveni, ucraineni, bulgari, ruşi, găgăuzi, români, armeni, evrei
 Durata medie a vieţii: 68 de ani
 Indicele dezvoltării umane: 0,623
 Drapelul de Stat al Republicii Moldova este Tricolorul cu Stema de Stat. Stema de Stat a Republicii Moldova
reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră,
încărcat cu capul de bour, între coarnele căruia se află o stea cu opt raze.
 Forma de guvernământ este republica parlamentară, cu respectarea prevederilor constituţionale vizând
separarea şi conlucrarea puterilor în stat. Republica Moldova este membră a organizațiilor internaționale:
Organizația Națiunilor Unite (1992), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) (1992),
Consiliul Europei (1995), Comunitatea Statelor Independente (1991), a intrat în vigoare Acordul de Asociere
cu Uniunea Europeană (2016), semnat în 2014.
 Moneda naţională: leul moldovenesc.
 Sub aspect economic, Republica Moldova este o ţară agroindustrială, specializată în viticultură, pomicultură,
legumicultură şi alte culturi agricole, precum şi în industria prelucrătoare, industria uşoară, industria chimică
ş.a. Principalele centre industriale sunt Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Bender şi Râbniţa.
 Teritoriul Republicii Moldova este organizat pe două niveluri. Primul nivel îl constituie satele şi oraşele, al
doilea nivel – raioanele, municipiile (Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol şi Comrat), unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
 Din punct de vedere administrativ, teritoriul republicii este divizat în 32 de raioane cu 1 681 de localităţi,
inclusiv 5 municipii, 61 de oraşe, 41 de localităţi din componenţa oraşelor (municipiilor), 916 sate-reşedinţe şi
659 localităţi din componenţa comunelor.
 Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a fost formată în anul 1994, având 32 de localităţi şi în calitate de
centru administrativ municipiul Comrat.
 Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de alegeri in rezultatul carora sunt validate locurile in
legislative. Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede functiile, imputernicirile presedintelui,
parlamentului, primului ministru, a sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala). Alegind
modelul statului de drept participantii la consolidarea institutiei statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa
respecte la nivel teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din pacate in practica relatiilor
politice ca este imposibil sa iti urmaresti realizarea scopurilor de grup, a intereselor personale atunci cind lansezi
principiul autonomiei institutiei puterii de stat. Din 1994 pina in 1996 Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996
pina in 2000 Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul voteaza, revenind la republica
parlamentara. Prin Referendum esuat din 5 septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la
semiprezidentiala/presidential.
 Deosebirea dintre aceste doua modele consta:
1. In Republica Moldova presedintele este ales de catre parlament.
2. In republica parlamentara presedintele nu are dreptul sa dizolve parlamentul, el indeplineste functia de putere
executiva suprema, iar cu parlamentul conlucreaza prin dreptul la initiative legislatva.
3. Relatiile presedinte-prim-ministru in republica parlamentara sunt cu continut consultative, deoarece primul ministru
este ascultat in sedinta in plen la fiecare 6 luni.
1.*In republica prezidentiala presedintele este ales de catre tot poporul.
2.* Presedintele in republica prezidentiala dispune de dreptul de a dizolva parlamentul prin decret.
3.* In republica prezidentiala presedinrele coordoneza programele politicii interne si externe, adica premierul nu
intreprinde nimic fara consultatie.
Principii de functionare a sistemului politic
 Modelul de organizare a vietii publice in Republica Moldova este cel democratic. Principii de functionare a
sistemului politic sunt urmatoarele:
 1. Principiul legalitatii activitatii tuturor elementelor sistemului politic;
 2. Principiul independentei lor;
 3. Principiul asigurarii suveranitatii si independentei statului;
 4. Principiul respectarii drepturilor omului;
 5. Garantul dreptului fiecarei personae la exprimarea publica a opiniei;
 6. Principiul cooperarii;
 7. Egalitatea tuturor membrilor societatii in fata legii, garantarea dreptului fiecarei persone la protectie juridica.
 La baza organizarii si institutionalizarii puterii politice in Republica Moldova este plasata vointa poporului. In
art. 38 al Constitutiei Republicii Moldova se mentioneaza ca “ vointa poporului constitue baza puterii de stat.
Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere care au loc in mod periodic pri sufragiul universa, egal, secret si
liber exprimat”
Partidele politice din Republica Moldova
 Primele partide politice în spaţiul politico geografic dintre Prut şi Nistru apar în anii 1905 -1907 în rezultatul
evenimentelor revoluţionare ce au avut loc în Imperiul Rus. În regiune îşi desfăşoarăactivitatea circa 50 partide
şi grupări politice, în majoritate fiind reprezentante teritoriale ale partidelor din centrele administrative ale
Imperiului ţarist, însă, primul partid politic moldovenesc, care a jucat un rol important în viaţa politică din
regiune, a fost Partidul NaţionalMoldovenesc (PNM), fondat în aprilie 1917. Această organizaţie social-
politică a fost constituită prin implicarea directă a unor personalităţi marcante ca Vasile Stroiescu, Pantelimon
Halippa şi Onisifor Ghibu.
 După ce Basarabia a intrat în componenţa statului român, se trece într-o nouă fază a tradiţiei pluripartitiste
basarabene (1918-1938). Perioadă pe parcursul căreia populaţia din regiune a avut posibilitatea să participe în
premieră la alegeri parlamentare în bază pluripartitistă. Cele mai populare în Basarabia erau formaţiunile
politice care aveau în program stipulaţii despreameliorarea situaţiei ţăranilor.
 O următoare etapă importantă în istoria partitismului moldovenesc începe cu anul 1944, când teritoriul
Basarabiei intră sub jurisdicţia şi controlul politic al Uniunii Sovietice. Viaţa politică, şinu doar ea, este
reprezentată de autoritatea unei singure formaţiuni politice – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
Opoziţie politică nu exista. Unele încercări au fost întreprinse în primii ani de regim stalinist, când şi-au
desfăşurat activitatea asemenea grupuri ilegaleanticomuniste ca „Arcaşii lui Ştefan", „Sabia Dreptăţii",
„Armata Neagră", „Uniunea Democratăa Libertăţii". Acestea însă erau nişte cazuri singulare care nu au trecut
în particular sau îngeneral. Orice posibilitate de opoziţie organizată a fost exclusă din start prin deportările
massive ale intelectualităţii, ale reprezentanţilor administraţiei publice, ale ţăranilor consideraţi înstăriţi etc.
 Decisivă pentru formarea sistemului de partide moldovenesc actual este perioada de la sfârşitul anilor '80 -
începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, când prăbuşirea Uniunii Sovietice şi,implicit, a puterii PCUS a
permis „dezgheţul politic" în republicile unionale. Drept consecinţă, înRepublica Sovietică Socialistă
Moldovenească (RSSM) se constituie un şir de organizaţii obşteşti care „atentează" la monopolul politic al
Partidului Comunist al Moldovei (PCM). Primele formaţiuni de acest gen au fost: Frontul Popular din
Moldova (FPM), Mişcarea „Unitate-Edinstvo", mişcarea Gagauz-Halkx şi asociaţia bulgarilor „Vozrojdenie".
Instituirea pluralismului politic a fost o premisă fundamentală pentru independenţa statului
moldovenesc(27.08.1991). Pe parcursul anilor 1990-1994 numărul partidelor şi al altor organizaţii social-
politice a crescut vertiginos, ajungându-se la cca 60 de formaţiuni.
 O primă testare a partidelor politice moldoveneşti a avut loc în anul 1994, anul primelor alegeriîn bază
pluripartitistă din Republica Moldova. La scrutin au luat parte 13 partide şi blocurielectorale, precum şi 20
candidaţi independenţi. Principalul subiect de discuţie pe parcursul campaniei electorale a fost independenţa
Republicii Moldova, în condiţiile celor două mişcări politice centrifuge: „unionistă" (se are în vederea ideea
unirii Republicii Moldova cu România) şi„sovietico-nostalgică" (avem în vedere dorinţa unor
segmente sociale de a reface Uniunea Sovietică). Câştig de cauză au avut partidele care au susţinut ideea
independenţei statului moldovenesc.
Partidele actuale din Republica Moldova
 În Republica Moldova sunt 30 de partide politice, înregistrate la Ministerul Justiţiei. Numărul total de membri
este de peste 300 de mii. Partidele cu cei mai mulţi votanţi, care, de altfel, au intrat în Parlament sunt: Partidul
Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Comuniştilor.
 Partidul cu cel mai mare număr de membri-de 50 de mii este Alianţa Moldova Noastră. Apoi urmează Partidul
Comuniştilor cu 30 de mii de membri şi Partidul Liberal Democrat- cu 23 de mii.
 Partidele Social Democrat şi Popular Creştin Democrat au câte 20 de mii de persoane înregistrate pe listele
acestora. Formaţiunile politice care au cei mai puţini membri sunt Partidul pentru Neam şi Ţară şi Patria
Rodina, cu aproximativ şase mii de membri.
 Avem însă şi formaţiuni politice mai puţin votate de cetăţeni. Este vorba de spre partidele Patrioţii Moldovei,
Mişcarea Forţa Nouă, Partidul pentru Neam şi Ţară, Noul Partid NaţionalMoldovenesc, Partidul Legii şi
Dreptăţii.
 Potrivit Comisiei Electorale Centrale, deocamdată nu se ştie cu exactitate numărul cetăţenilor care vor împlini
vârsta de 18 ani până pe 5 septembrie, iar numărul persoanelor cu drept de votdin ţară şi de peste hotare va fi
cunoscut abia după data de 16 august.
 Guvernul va deschide pentru referedumul din 5 septembrie 80 de secţii de votare în 27 de state, cu 47 de secţii
mai mult decât la alegerile anticipate din 29 iulie anul trecut. Cele mai multesecţii, 20 la număr, urmează să
fie deschise în Italia.
Problemele actuale ale Republicii Moldova
 O societate fără probleme ar însemna o societate perfectă. Or, cu părere de rău, găsim astfel de societăţi doar
în utopii. În viaţa de zi cu zi, problemele sunt o parte componentă a activităţii noastre. Mai mult sau mai
puţin grave, acestea ne provoacă şi ne dinamizează activitatea cotidiană, contribuie la stimularea stresului,
ne face să gândim asupra soluţiilor necesare, care în anumite cazuri sunt total nepotrivite.
 Pe parcursul ultimelor două decenii, Republica Moldova a mers pe un drum complex şi controversat al
formării sale.
 Societatea moldovenească este profund marcată de intoleranţă. Majoritatea moldovenilor nu tolerează alte
puncte de vedere şi nici alt mod de a fi sau de a gîndi. Cel mai bine acest lucru se observă în mass-media, în
politică, în mediul neguvernamental, dar şi în multe alte domenii. Anume intoleranţa este una din frînele
principale ce împiedică dezvoltarea societăţii moldoveneşti.
 Ca şi multe alte state aflate în dezvoltare, în Moldova nu există cultură politică. Lipsa acesteia se expune
asupra tuturor proceselor importante din societate şi le marchează decisiv, în sens negativ. Atît timp cît în
Moldova nu va exista o autentică cultură politică, despre o nouă calitate a vieţii oamenilor nu se va putea de
vorbit la modul serios.
 Corupţia politică este o temă puţin dezbătută în Republica Moldova. Corupţia tinde să se extindă până la
cele mai înalte niveluri de decizie ale politicului, legislativului, justiţiei şi administraţiei. Riscurile
proliferării corupţiei politice sunt mari în Republica Moldova pentru că nu există mecanisme de control
suficient de puternice pentru a verifica activităţile partidului de guvernământ
Vă mulțumesc!