Sunteți pe pagina 1din 2

Badescu Anton Alexandru

Rezumat Mecanismul Votului


Mecanismul votului, este o cercetare a comportamentului politic american, a
atribuirii votului in timpul alegerilor prezidentiale. Alegerile prezidentiale devin un
experiment la scara larga in ceea ce priveste opinia publica si propaganda politica.
Stimulii sunt reprezentati de tot ceea ce fac cele 2 partide (partidul democrat si
republican) astfel incat canditatii lor sa castige alegerile. Care sunt conditiile care
determina comportamentul politic al oamenilor, ca sa intelegem cum si de ce au
hotarat oamenii sa voteze intr-un anume fel, si care au fost influentele lor ca sa
voteze asa? Metoda de cercetare abordata interviurile succesive efectuate asupra
aceluiasi esantion, precum si enumerarea principalelor atributii ale acestei tehnici.
Diferentele ideologice si sociale existente intre cele 2 partide ale participantilor
la vot: republicani si democrati. Cu cat caracterizarea sociala a subiectului este mai
detaliata, cu atat se poate realiza mai precis afilierea lui politica. Astfel, s-a constatat
ca cetatenii mai bogati, cu interese de afaceri, sunt in generela republicani, iar cei
mai saraci, clasa muncitoare cu constiinta de sine, se afla de partea democratilor. In
ceea ce priveste provenienta religioasa si varsta, s-a constatat c inaintarea n
varsta poate aduce cu ea nu atat conservatorism politic, cat social. Protestantii
varstinici erau majoritar republicani, iar catolicii batrani ii preferau pe democrati.
Pentru a stabili diferentele ideologice dintre cele 2 partide, s-a cercetat in ce masura
s-au diferentiat ele n opiniile asupra vietii sociale si politice.
Participarea la alegeri, in ce masura au fost interesati cetatenii de aceste
alegeri prezidentiale. S-a constatat ca cei mai sensibili la evenimentele alegerilor au
fost liderii de opinie, iar cea mai mare proportie de absenteisti a corespuns in
neinteresul cetatenilor fata de alegeri sau candidati.

Badescu Anton Alexandru


In momentul deciziei definitive, sunt analizati votantii ce si-au schimbat
intentiile de vot pe parcursul alegerilor. Aceasta categorie de alegatori au un interes
aparte deoarece ei sunt singurii care isi calarifica intentia de vot chiar in timp ce
campania electorala se desfasoara. Ei sunt clasificati in functie de momentul deciziei
definitive, in felul urmator : - votantii lunii mai alegatorii care si-au sustinut decizia
intiala, care stiau inca de la inceputul alegerilor cu cine vor vota, - votantii perioadei
iunie-august alegatorii care s-au decis cu cine sa voteze in decursul alegerilor si
- votantii perioadei septembrie-noiembrie - alegatorii care s-au descis foarte tarziu,
la sfarsitul alegerilor. Sunt trasate apoi cateva trasaturi ale acestor tipuri de alegtori
mobili, concluziile sunt, precum cea ca oamenii a caror decizie a fost tarzie au fost
mai putin interesati de alegeri (sau candidati) sau erau indivizi supusi unor presiuni
conflictuale. Este stuadiat apoi modul in care alegatorii cu decizii nehotarate ajung n
cele din urma la o decizie definitiva: unii s-au hotarat ulterior, pornind de la nu stiu,
alii au plecat cu o intentie de a vota si au deviat, iar apoi s-au inors la ea, iar altii au
pornit cu o intentie si au votat in final contrar acesteia.
Efectele de activare, sunt descrise ca fortele de activare pe care comunicarea
politica le are la dispoziie (mass-media si influentele personale directe) si modul in
care propaganda dezvolta sau activeaza inclinatiile potentiale ale alegatorului, in
final sa se insiste asupra fiecaruia dintre cei patru pasi ai activarii: trezirea interesului
asupra propagandei, receptivitatea sportita, atenia selectiva si clarificarea voturilor.
Efectul de ntarire, se raporta la faptul ca propagada a ajutat la mentinerea
fidelitatii adeptilor unui partid prin confirmarea deciziei initiale.
Efectul de convertire, s-a aratat spre un numar foarte mic de votanti, aceia
care citeau si ascultau foarte putin.