Înv ăţătorul Ion Creang ă ne propune probleme chiar şi în

pove ştile scrise de el, nu credeţi?

— Ba mai pune-ţi pofta-n cui! Mai bine să ne-ntrecem din trântă.

—Din trântă? Doar de ţi-e greu de viaţă. Mă! Eu am auzit din bătrâni că dracii nu-s
proşti; d-apoi cum văd eu, tu numai nu dai în gropi, de prost ce eşti. Ascultă. Eu am
un unchi, pe moş Ursilă, bătrân de 999 de an i şi 52 de săptămâni; şi de-1 vei putea
trânti pe dânsul, atunci să te încerci şi cu mine, dar cred că ţi-a da pe nas !...
(Ion Creangă — Dănilă Prepeleac)

a) Câţi ani avea moş Ursilă ?

b) Dacă un sfert din vârsta lui moş Ursilă întrece cu 220 vârsta nepotului (Dănilă), ce vârsta
avea acesta ?

...Cică era odată o babă şi un moşneag; moşneagul de-o sută de ani şi baba de
nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea
rea, din pricină că n-aveau copii...
(Ion Creangă — Povestea porcului)
Basmul nu ne spune, dar zice-se că ar fi avut un copil pe când vârsta babei era jumătate
din jumătatea celei de-acum a moşneagului şi că ar fi murit când vârsta moşneagului era
de două ori cât vârsta aceea a babei.
Cât a trăit acel prunc?

...Ivan atunci se duce de-a dreptul înaintea lui Dumnezeu şi zice:

— Doamne, nu ştiu dacă ai la ştiinţă au ba, dar eu slujesc la poarta raiului de
multă vreme. Si acum vine Moartea şi întreabă ce mai poronceşti!
— Spune-i, Ivane, din partea mea, că poroncesc să moară trei ani de zile de-a rândul
numai oameni bătrâni, aşa ca tine... zise Dumnezeu, zâmbind cu bunătate.
— Bine, Doamne, zise Ivan, uitându-se cam lung la Dumnezeu. Mă duc să-i spun,
cum ai poroncit.
Şi ducându-se el, scoate Moartea din închisoare şi-i zice:
— Dumnezeu a poroncit ca să manânci trei ani de zile de-a rândul numai
pădure bătrână; dar în primul an, numărul copacilor pe care-i vei mânca să nu
fie nici cu soţ, nici fără soţ, în anul următor să mănânci de trei ori mai mulţi
copaci decât ai mâncat în primul an, iar în al treilea an să mănânci cu o sută mai
puţin... Înţeles-ai? Hai, porneşte şi-ţi fă datoria!...
(Ion Creangă — Ivan Turbinca)
Câţi copaci a mâncat Moartea în trei ani de zile?
— Ce bine vrei să-ţi fac şi eu pentru că mi-ai scăpat puii de la moarte?
— Să mă scoţi pe tărâmul celălalt, răspunse Prâslea.
— Greu lucru mi-ai cerut — îi zise Zgripţuroaica — dar pentru că ţie îţi sunt datoare
pentru mântuirea puilor mei, mă învoiesc la asta. Pregăteşte o sută kilograme de carne,
făcută bucăţele de câte un kilogram una, şi o sută de pâini.
Făcu ce făcu Prâslea, găti pâinile şi carnea şi le aduse la gura groapei. Zgripţuroaica
zise:
— Pune-te deasupra mea cu merinde cu tot şi, de câte ori oi întoarce capul, să-
mi dai câte o pâine şi câte o bucată de carne...
(Petre Ispirescu — Prâslea eel voinic si merele de aur)

Ce greutate transporta, în zborul ei, Zgripţuroaica:

A — la începutul drumului;
B — la jumătatea drumului;
C — la capătul drumului.