Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suprafața
Dintele Leziunea Tratament Observații
afectată
18
17
16
15
14
13
12
11
21
22
23
24
25
26
27
28
38
37
36
35
34
33
32
31
41
42
43
44
45
46
47
48
Examinator....................................................Pacient.......................................................Data................
CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE. ANUL III.
FIŞA NR.1
RAPOARTE INTERARCADICE ÎN INTERCUSPIDARE MAXIMĂ
PLANUL SAGITAL
PLANUL VERTICAL
PLANUL TRANSVERSAL
OBSERVAŢII....
EXAMINATOR....................................................PACIENT.....................................................DATA................
1
CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE. ANUL III.
RAPOARTE INTERARCADICE ÎN IM
În plan sagital
Reperul molar/ Cheia Angle: şanţul intercuspidian (inferior) – vârful cuspidului MV (superior)
Raport neutral .....................ocluzie neutrală clasa I
Raport distalizat............................malocluzie clasa II
Raport mezializat..........................malocluzie clasa III
Reperul canin: vârful caninului inferior‐nişa masticatorie Incisiv lateral ‐ Canin maxilar
Raport neutral
Raport distalizat
Raport mezializat
Reperul incisiv:
Overjet (OJ)....(mm) acoperirea în plan sagital
Raport /ocluzie psalidodont(ă)
Raport /labiodont(ă)
Raport/ocluzie invers(ă)
Inocluzie sagitală
Raport/ocluzie invers(ă) cu inocluzie sagitală
În plan vertical
Molari premolari:
Rapoarte neutrale (dinţii maxilari acoperă pe cei mandibulari)
Cap la cap
Inocluzie verticală
Supraacoperire (mai mult de 1/3 )
Canin, incisivi:
Overbite OB....(mm) acoperire în plan vertical
Raport neutral (acoperire de 1/3 ) dinţii maxilari acoperă pe cei mandibulari
Raport labiodont OB= 0
Supraacoperire (OB mai mare de ½) ...(mm)
Inocluzie verticală
În plan transversal
Molari, premolari şi canin:
Rapoarte neutrale (dinţii maxilari depăşesc spre obraz/buză dinţii mandibulari)
Cap la cap
Raport invers –ocluzie inversă
Raport/ ocluzie lingualizat(ă) ± inocluzie transversală
Incisivi:
Rapoarte neutrale‐coincidenţa liniilor interincisive
Devierea liniei interincisive mandibulare la dr/stg cu ...mm faţă de cea maxilară
Facultativ: evaluarea şi a medianei maxilare şi mandibulare.
Reguli de examinare:
Pacientul în poziţie şezândă , cu capul sprijinit pe tetieră strînge dinţii. Se obţine poziţia de IM.
Se îndepărtează părţile moi cu oglinda sau se aplică depărtătoare de plastic pentru fotografii
Rapoartele în plan sagital se evaluează din normă laterală (din profil).
Rapoartele în plan vertical şi transversal se evaluează din normă frontală (din faţa pacientului).
O pereche de dinţi realizează un raport.
Mai multe perechi de dinţi realizează ocluzia pe sectorul de arcadă examinat:
o exemplu 13/43 raport invers
o toţi incisivii –ocluzie inversă frontală
2
CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI
OCLUZOLOGIE ANUL III
Fișa nr. 2
RELAŢIA CENTRICĂ . INTERCUSPIDAREA MAXIMĂ
ÎNREGISTRAREA CONTACTELOR OCLUZALE
MĂSURAREA DVR‐ DVO
LEGENDĂ
Contacte funcţionale în IM
X Contacte funcţionale în RC
Contact prematur în IM
X Contact prematur în RC
LC □ PC □
„” „” „” Direcţia de derapare a
mandibulei
MUDL □ BULL □ LUBL □
OBSERVAŢII
DVR ................(mm)
DVO ................(mm)
SIF ............... (mm)
Concluzii :
EXAMINATOR...........................................................................PACIENT..................................................................DATA...............................
RELAŢIA CENTRICĂ
CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI
OCLUZOLOGIE ANUL III
Determinare clinică:
Metoda unimanuală Ramfyord:
o pacientul în poziţie şezândă, cu capul nesprijinit, relaxat.
o Medicul poziţionat în faţa şi în dreapta pacientului în picioare
o Cu braţul stâng medicul susţine capul pacientului şi cu mâna stângă îndepărteză buza superioară
o Cu mâna dreaptă se poziţionează mandibula: policele este fixat pe faţa vestibulară a incisivilor mandibulari sau pe meton, celelalte
degete submandibular. Poziţionarea se poate face şi numai cu 3 degete‐ policele, indexul şi mediusul.
o Din poziţia de postură i se cere pacientului să stea relaxat, iar medicul execută mişcări blânde de deschidere închidere pe o distanţă
limitată (până în 20‐25 mm), până când simte că mandibula se mişcă fără participarea pacientului ( nu există contracţii musculare
voluntare) şi eventual un uşor salt posterior al acesteia.
o După ce s‐a obţinut poziţionarea în RC se apropie uşor mandibula de maxilar până se produc contacte dento‐dentare. Pacientul este
rugat să fie atent şi să spună pe ce parte se întâlnesc prima oară dinţii.
o Contacte dento‐dentare bilaterale ‐ simultane în RC (de obicei situate la dinţii posteriori) sunt funcţionale.
o Contact unilateral în RC – contact prematur ‐nefuncţional.
o După stabilirea primului contact dento‐dentar i se cere pacientului să strângă dinţii (se realizează poziţia de IM). Medicul observă
dacă:
RC şi IM sunt identice. Nu apare nici o deplasare. Pacientul are point centric.
Mandibula se deplasează anterior : 2 situaţii
Contacte bilaterale simultan‐ există long centric (cu condiţia ca deplasarea anterioară să nu fie mai mare de
20mm)
Contact unilateral‐prematur‐ derapare anterioară –MUDL‐ zonele de contact se găsesc pe pantele meziale la
dinţii maxilari şi pantele distale la dinţii mandibulari
Mandibula se deplasează lateral‐ contact prematur‐
De aceeaşi parte cu contactul – spre obraz ‐ (contactul e pe dreapta, mandibula derapează spre dreapta)‐
BULL‐ în conflictul ocluzal sunt implicate pantele care privesc spre obraz la dinţii maxilari şi pantele care
privesc spre limbă la dinţii mandibulari
De partea opusă contactului (contactul e pe dreapta, mandibula derapează spre stânga) –LUBL‐ în conflictul
ocluzal sunt implicate pantele linguale la dinţii maxilari şi pantele vestibulare la dinţii mandibulari.
o Cu hârtie de articulaţie se înregistrează contactele în RC şi se notează în fişă.
Metoda bimanuală Dawson:
o Pacientul culcat la orizontală cu mentonul uşor mai sus decât vertexul.
o Medicul este aşezat în spatele pacientului.
o Policele de la ambele mâini se situează pe menton iar celelalte degete cuprind mandibula.
o În continuare se procedează la fel ca la metoda unimanuală.
o Avantajul acestei metode constă în faptul că mandibula se poziţionează mai uşor, pacientul stă mai relaxat şi mandibula se află de la
început într‐o poziţie uşor retrudată.
Cînd nu se poate poziţiona mandibula în relaţie centrică?
o Când există spasme musculare (pacientul este încordat, poziţionarea îi provoacă durere)
o Metode de relaxare musculară în vederea poziţionării:
Gutieră ocluzală purtată continuu 24 de ore
Platou retroincizal
Plasarea unui rulou de vată bilateral la nivelul molarilor
Oboseala musculaturii propulsoare prin exerciţii de deschidere maximă, propulsie maximă, etc.
Comenzi de tipul: du maxilarul înainte ! Du vârful limbii în cerul gurii !
INTERCUSPIDAREA MAXIMĂ
Determinare clinică:
Pacientul strânge dinţii în relaţia habituală.
Înregistrarea contactelor ocluzale:
Se usucă dinţii cu spray‐ul de aer de la unit, se aplică hârtia de articulaţie între dinţi, pacientul strânge dinţii de câteva ori medicul susţine hârtia de
articulaţie cu mâna sau cu pensa.
Cu oglinda şi lumină optimă se expun suprafeţele dentare şi se observă contactele înregistrate.
Se desenează în fişă conform legendei.
Contact prematur în IM –primul contact stabilit‐hârtia de articulaţie se perforează în dreptul acelui contact .
Se apreciază dacă stopurile ocluzale sunt corecte, funcţionale şi corespondenţa lor la maxilar şi mandibulă.
RELAŢIA DE POSTURĂ
Se marchează cu creion chimic 2 repere tegumentare: subnazion şi gnation .
I se cere pacientului să efectueze deglutiţie la sfârşitul căreia mandibula se poziţionează în relaţia de postură.
I se cere pacientului să stea relaxat, fără contact între dinţi.
Se măsoară cu rigla distanţa dintre repere : DVR ‐ dimensiunea verticală de repaus
I se cere pacientului să strângă dinţii.
Se măsoară cu rigla distanţa dintre repere: DVO –dimensiunea verticală de ocluzie.
Se calculează SIF (spaţiul de inocluzie fiziologică la nivelul incisivilor) DVR‐ DVO = SIF
Se noteză toate valorile măsurate în fişă.
CLINICA DE PROTETICA DENTARA FIXĂ ŞI
OCLUZOLOGIE ANUL III
EXAMENUL MIŞCĂRILOR MANDIBULARE
A. DESCHIDEREA –ÎNCHIDEREA GURII
POSIBILĂ
DM
DI+OB
DIRECŢIE
CARACTER
PREZENŢA DURERII
ZGOMOTE
ASOCIATE
B. PROPULSIA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO‐DENTARE
POSIBILĂ
DINŢII DE
GHIDAJ
CCP
TIPUL
GHIDAJULUI
OBSTACOLE
OCLUZALE
OBSERVAŢII
C. LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO‐DENTARE
DREAPTA STÂNGA
POSIBILĂ
DINŢII DE GHIDAJ
L
CCP
TIPUL GHIDAJULUI
OBSTACOLE
OCLUZALE
OBSERVAŢII
EXAMINATOR....................................................PACIENT.....................................................DATA................
CLINICA DE PROTETICA DENTARA FIXĂ ŞI
OCLUZOLOGIE ANUL III
DESCHIDEREA /ÎNCHIDEREA GURII
DM se calculează ca suma dintre DI (distanţa interincisivă ) şi overbite(OB). Valorile se exprimă
în mm şi măsurătorile se fac cu rigla. DM normală: 40‐60 mm. Limitarea deschiderii maxime (cu
sau fără durere) poate fi de cauză musculară sau articulară. Deschiderea exagerată (peste
60mm) se datorează laxităţii ligamentare (subluxaţie anterioară).
Direcţia mişcării:
o rectilinie când liniile interincisive au acelaşi raport din IM pe parcursul mişcării şi la DM
o deviată spre dreapta /stânga cu .....mm. cu revenire /fără revenire la linia mediană/zig‐
zag
o Continuă/sacadată/în 2 timpi/ blocaj parţial
o Dureroasă/nedureroasă
o Cu zgomote asociate
PROPULSIA MANDIBULEI
Mişcare efectuată de pacient fără participarea medicului. În caz de deviere, medicul se poate
opune devierii pentru ca pacientul să sesizeze obstacolul ocluzal pe care mandibula îl ocoleşte.
Ghidajul dentar= ghidaj anterior
o Ideal: toţi incisivii
o Funcţional: 2 incisivi maxilari cu antagoniştii
o Patologic: 1 incisiv maxilar cu antagoniştii
o Atipic: participarea caninului
Partea lucrătoare: regiunea frontală unde se face incizia
Partea nelucrătoare: dinţii laterali
Obstacole ocluzale: interferenţe /contacte premature lucrătoare sau nelucrătoare
MIŞCAREA DE LATERALITATE A MANDIBULEI
o Mişcare efectuată de pacient pasiv, cu participarea activă a medicului care se opune deplasării
anterioare (se evită o mişcare antero‐laterală). Ideal se pleacă din RC.
o Partea lucrătoare dreapta sau stânga.
o Ghidajul dentar:
Ideal: canin
Funcţionale:
de grup lateral (toţi dinţii laterali, fără canin)
de grup frontal (caninul & incisivul lateral sau/şi incisivul central)
de grup complet (caninul& toţi dinţii laterali)
de grup incomplet (caninul& 2‐3 dinţi laterali succesivi)
atipice
observaţie! Participarea PM1 la ghidaj alături de canin este discutabilă!
Obstacole ocluzale: interferenţe/contacte premature lucrătoare/nelucrătoare