Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee

Beneficiar: Colegiul Economic Mangalia
Titlul subproiectului: Inițiativa de dezvoltare educativă prin instruire, acțiune și
motivare (IDEIAM)
Acordul de grant nr. 697/SGL/RII din 02.10.2018

Nr. înregistrare:_______
Data:_________

LIMBA MEA ESTE PATRIA MEA

ALTFEL DESPRE ZIUA NAȚIONALĂ

Limba ta este țara ta! Doanează- ți un DEX ție si colegilor și învată să vorbești frumos în limba
ta! Citește și vei învăța ca salvarea e mereu si în tine însuți ..

PROIECT EDUCATIV 2018-2019 ATELIER DE HERMENEUTICĂ.ROSE

OBIECTIVUL PRINCIPAL AL PROIECTULUI: dezvoltarea competențelor de comunicare ale

elevilor

OBIECTIVE SECUNDARE:

- Dotarea prin donație a fiecărei clase cu un exemplar din DEX, DOOM sau DICȚIONAR
DE SINONIME, utile în desfășurarea oricărei ore de curs
- Facilitarea accesului elevilor la cunoaștere de tip superior
- Dezvoltarea unor sentimente nobile precum: patriotismul, iubirea limbi române

Obiective specificie:

La finalul proiectului elevii vor fi capabili să :

- Utilizeze la nevoie dicționarul

- Își vor dezvolta vocabularul

PARTICIPANȚI:

- ELEVI DIN CLASELE: IX B, IX D, XA, XB, XC, XE, XI B, XI C, XID

- COORDONATOR: prof. Florea Delia ,
- Profesori colaboratori: prof. Mîrzali Gliuler, prof. Sandu Mihai, prof. Amet Nebie
Context :
 Marea Unire a fost în cele din urmă un act politic și militar posibil la un moment dat doar
pentru că a fost pregătit timp de sute de ani de singura noastră instituție națională care a avut
puterea să ne țină uniți chiar și când ne băteam între noi: limba română.
Eroismul ostașilor români și abilitățile unor politicieni inteligenți n-au făcut decât să ne aducă
un stat acolo unde exista deja conștiința lingvistică a unui singur popor. Mai înainte ca Mihai
Viteazul să-și fi condus armatele în Ardeal, diaconul Coresi trecea munții de la Târgoviște la
Brașov, pentru a pune împreună cu preoții din Șchei, dar și cu sprijinul Reformei bazele primului
program de carte românească. Pentru „noi, rumânii”, nu încetează el să repete în prefețele
tipăriturilor sale, așezându-ne pentru întâia oară numele neamului pe pagina unei cărți. (Însuși
etnonimul român apare prima dată în prefața unei cărți din Transilvania, Palia de la Orăștie,
1582 – paradoxal, de propagandă calvină! -, prefigurând singurul nume sub care vor încăpea,
până la urmă, și „ungureni”, și „vlahi”, și „rumâni”, și „moldoveni”, și oricum altfel ni s-a mai
spus sau ne-am numit de-a lungul timpului.)
N-am avut dintotdeauna imboldul unei unități politice românești, asta e foarte adevărat, dar cu
siguranță ideea ei încolțea deja în cuvintele cronicarilor moldoveni și munteni care, plecând de la
unitatea limbii, observau unitatea noastră națională („Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici
[din Țara Românească], ce și din Ardeal, carii încă și mai neaoși sunt, și moldovenii, și toți câți și
într-altă parte să află și au această limbă…, că toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură” –
Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești).
Așa cum, în „Cazania” de la 1643 (Carte românească de învățătură), Varlaam are conștiința că
se adresează nu doar Moldovei, ci „cătră toată semințiia romenească”, iar circulația ulterioară a
cărții în Țările Române va confirma intuiția sfântului ierarh.
Mai înainte de vitejia moților lui Avram Iancu au fost curajul și știința de carte ale istoricilor și
filologilor Școlii Ardelene care au trezit și pregătit conștiința românească. Mai înainte de a fi
uniți într-o singură țară, am fost uniți de o singură Biblie, tipărită la București în 1688, reluată cu
unele îndreptări la Blaj în 1792 și retipărită la Buzău în 1854. Mai înainte de a avea vreun
document al unirii, am avut, dincolo și dincoace de munți, aceeași liturghie românească a
Bisericii Ortodoxe.
Exemplele ar putea continua, dar ce vreau să spun este că România Mare a fost o biruință a
limbii române, mai înainte de a fi a victoriilor militare și a diplomației românești. Despre acest
lucru aș fi vrut să se vorbească de ziua națională, măcar după ce se vor fi terminat paradele și
ceremoniile, pentru că doar această limbă și cultura ei mai pot avea semnificații pentru
următoarea sută de ani a României, dacă-i mai prindem.
Foarte bine că trăim (încă) emoțiile cântecului „Treceți batalioane române Carpații”, dar trebuie
spus generațiilor de azi că aceste batalioane n-ar fi trecut niciodată munții dacă înaintea lor n-ar
fi fost acolo alți eroi, adesea la fel de anonimi ca soldatul necunoscut, alte sacrificii, alte eforturi
care uniseră deja țara în jurul limbii române. În piciorul sfintei mese din Catedrala Națională ar
merita să stea într-o zi și numele lor, alături de numele soldaților care au murit pentru România
Mare.
Abia din această perspectivă filologică ziua de 1 decembrie este o sărbătoare națională în sens
larg, pentru că este a tuturor celor care, indiferent de confesiune și chiar de etnie, au
fost cetățeni ai limbii române și ai culturii ei mai înainte de a putea fi cetățeni ai unui stat
românesc.
ACTIVITĂȚI:

1. Despre LIMBA ROMÂNĂ – lecție interdisciplinară – susține Florea Delia

- Clase IXB, IX D, XIC, XI D 29.noiembrie 2018
2. Dotarea claselor cu DEX, DOOM - anual
3. Concurs lingvistic între clase – decembrie – elevii care se înscriu
4. Cum construiesc o argumentare corectă- ianuarie- lecție deschisă
5. Cuvinte curioase în limba mea- martie- dezbatere
6. Actul de a traduce: pot traduce un text din limba mea în limba mea? –aprilie
7. Jocuri lingvistice- mai
8. Ce am învățat? – elavuarea proiectului, diseminare –iunie

Coordonator, Florea Delia

CPPE, Mîrzali Ghiuler

Șef Catedră, Sandu Mihai

DIRECTOR COLEGIUL ECONOMIC

MANGALIA, PROF. CIOBĂNEL RALUCA SIMONA