Mary McAuliffe

@o,ritnt
ffiM
Traducere din limba englezl de AonreNe Dscu

Prefa[6 de AuNe Prvrrpscu

Con(nr
BOOKS
-2018-
Arthur,85
Helena,38, 174,277

vfrti,239,264
Yssint
,Elsa, 177,
pr, ]ean, 48,
rgtne, 38, 39,184
!rt" 167
hria, 60, 7 5-76, 89, 257, 258
lGodebska Natanson EdwardsL
t89, 94, 101, 1 16, 141, 235, 2*, Qrf-*
mrges,229,265
1,134,239,240
dm, 24, 26, 31, 40, 146, 209 Pnerali - Anii nebuni ai ,,generaliei pierdute" 5

t&,passim IxrnooucenE..... t5
45, t62,2t2 Ceplrorur r - SfArgitul noplii (r9r8) 17
rd gi Sarah, 212,242 Ceprrorur z
-Yiala merge inainte
(r9r8-r9r9) 30
pr, passim Ceprrorur 3 Versailles gi victoria (rsrs).
ryDesti,239,240 - 49
Ceprtor.ur. 4-Unnouinceput(rgry-ryzo)..... 66
ftra de Bosset, I0I,217,256
6,188 Ceplrorur 5 - Les Anndes folles (r9zo) 8o
iermaine,45 Ceprtorul 6 - Nunli, desplrliri gi alte aventuri Qgzt) 99
w,24s,2s4 Ceprrorur 7
-Generaliapierdut[
(t9zz). 119
nL 38, 174, 269,277 Ceplrorur 8 - O moarte la Paris Ggz) r4o
n" 86, 87, 106, 148, 149, 167,l7l Ceprrorul 9 - Americanii la Paris (1924) fi4
Capttorur ro E-o cale lungi de la St. Louis (1925) 186
8,151 -
CepIrolul r
,6,69,193,292 - All That lazz Ggz6) 2o5
Ceplrorur rz O doamni sofisticati GgzZ) zz7
; Kees, 250 -
n4 to:, Ceprrorur 13 Cocktailuri, dragdr (1928) 25o
-
rrie, 109 Ceprrorur 14 Fericirea se sfArqeqte (r9z) 267
del, 53, 6r, 192, 193, 260
-
koise, 161,162,176 Note . 285

],85, i35,195,197,259
Bibliografie 319
llliam Carlos, 123, 17 4, 245 Mullumiri 329
lndex. 33l
F,26
 @-nr$-wxr
/,z
=/l
n( /tl nti 1920 sau RoaringTwenties (,,zgomotogii ani'20"), cum sunt cunos-
\----'*-P cuti in statele unite ale Arnericii, s-au numit, la paris, les Anndes
folles -,,anii nebuni'l Este perioada de dupi primul Rdzboi Mondial, cuprinzand tot
deceniul urmitor, intre finele anului 191B (sfArEitul rizboiului) gi 1929 (cAnd a ar,,1t
loc prrbugirea Bursei de pe wall Street, urmat[ de crizaeconomicr mondial[).
Aceqti ani - in mare, un deceniu - au adus schimbdri semnificative in aproape
toate domeniile, de la artd gi arhitecturi pAnd la muzicd,literaturi, modd, arta
spec-
tacolului, transporturi si poate, mai ales, in comportamentul oamenilor. cea mai
mare parte a lucrurilor care pa.reau revolufionare in epoc[ isi aveau, de fapt,
originile
in perioada rdzboiului sau chiar in anii premergltori acestuia, insi ele s-au dezvoltat
pand la apogeu - gi au atras cea mai mare atenlie - in deceniul postbelic.
Cititorii ultimelor mele cirli despre Paris - Dawn of the Belle Epoque gi Twilight
of the Belle Epoque - yor recunoaste multe personaje, intre care Gertrude Stein,
Marie curie, Jean cocteau, Pablo picasso, Igor stravinski, Serghei Diaghilev gi Mar-
cel Proust, precum gi pe Georges clemenceau, sarah Bernhardt qi claude Monet.
vor apdrea insd gi allii - mai ales Ernest Hemingway, coco chanel, cole porter,lo-
sephine Baker gi Le corbusier, pe langi Jean Renoir, Man Ray, sylvia Beach,
|ames
|oyce gi Kiki, faimoasa Reine de Montparnasse.
Fotografia gi cinematograful au reprezentat,in aceastd epocl vibranti, noile mijloace
de expresie artisticd, insd spiritul inovator al wemii cuprindea qi formele de
arti mai
 MARY McAULIFFE

t6

tradilionale, laolalti cu fabricile zgomotoase, conduse de intreprinzitori precum

Andr6 Citro6n, Louis Renault gi fratii Michelin. Clinchetul metalic al liniei de asam-
blare gi vuietul traficului de automobile se reflectau in muchiile precise gi formele
exacte din Art Deco, iar arhitecfi precum Le Corbusier se inspirau din noii zei ai
maginilor, ai industrializdrii gi ai tehnologiei.
Epicentrul acestei creativitifi, dar gi al distracliei, era un cartier hidos, numit .<
{J
Montparnasse. Acolo, artigtii siraci gi scriitorii igi giseau tovar[gi gi cafenele, in timp
J
ce turigtii descopereau, m[car pentru o noapte sau doui, o modalitate de evadare. O
comunitate mereu in cregtere de expatriafi, reunifi sub numele de ,,generalia pier-
dutfi fie s-au regisit pe sine, fie s-au pierdut definitiv intr-o ceafi de fantasme gi de
bluturi. Evadarea din realitate gi creativitatea au mers mAnd in mdni timp de un de-
ceniu, in aceasti atmosferi efervescent[, pAni cAnd turigtii i-au intrecut, ca numir,
pe localnici, iar petrecerea s-a sfArEit. a 11 dimineala, pe I
De-a lungul acestor zece ani, hedonismul pur al celor cu bani Ei timp de pierdut ' laboratorul ei, cand t
contrasta puternic cu situalia celor, mult mai numerogi, care se chinuiau si-gi refaci franceze. Tunuri care, pentru p
viala ln anii de dupi rizboi. $i, ca o compensare in rdu a acestei infuzii de nou, care moment extraordinar, care rur
venea in toate formele, de la coafuri la lungimea fustei gi femei in cAmpul muncii, au boiul, acel cogmar nesfArgit plil
ap[rut grupuri si armate de extremi dreapta, fierbAnd de indignare din cauza aten- Helen Pearl Adam, jurnalis
tatului la pudoare. boiului si care a l[sat o mdrturir
Nu este vorba despre un deceniu de fericire absolut[ - les Anndeslolles presupun, sd rdmAnd cu capul pe umeri <
mai degrabi, o tensiune care a atins niveluri ame(itoare, un amestec combustibil care asta'i Timp de trei zile, Parisul I
a alimentat nu numai un remarcabil elan creator, ci gi o tentativ[ nemiloasl de anihi-
vdrsdndu-se pe strizi, dopuri c
lare a orice rcprezenta o ameninfare la adresa tradiliei gi a ordinii - un conflict care
Dar ordinea a fost, una peste al
va atinge cote culminante in deceniul urm[tor.
nice infractiuni comise de parii
steaguri". Era adevirat - maga
ate gi, in curAnd, norocoqii poc
nu dispar[1.
Cum voia s[ ia parte la sdrt
steaguri, Madame Curie a achi
rogu Ei, cu ajutorul femeii de s
trele Institutului radiului. Apo'
ten s-au avAntat pe str[zi in vec
eprilzitori precum
lic al liniei de asam-
e precise Ei formele
Ceprrolur.
irau din noii zei ai

@M*xw
artier hidos, numit
i gi cafenele, in timp
rlitate de evadare. O
de ,,generatia pier-
li de fantasme gi de
(rgrs)
tina timp de un de-
intrecut, ca num[r,
a 11 dimineafa, pe 11 noiembrie 1918, Marie Curie lucra ca de obicei in
timp de pierdut
ti Ei laboratorul ei, cAnd la Paris au inceput s[ risune tunurile. Nu germane, ci
Linuiau si-gi refaci franceze. Tunuri care, pentru prima dat[ in patru ani, nu trigeau cu ostilitate. Era un
infuzii de nou, care moment extraordinar, care marca intrarea in vigoare a armisti{iului gi faptul cdrdz-
tcimpul muncii, au boiul, acel co$mar nesfArEit plin de mlceluri Ei atrocit[li, se terminase cu adevirat.
nre din cauza aten-
Helen Pearl Adam, jurnalista englezd care a rimas la Paris pe toati perioadardz-
boiului si care a lisat o mirturie scris[ a momentului, nota: ,,Ar fi fost b izar caParisul
*s tblles presupun, sd r[mini cu capul pe umeri cAnd s-a semnat armistifiul - gi nici nu s-a intAmplat
bc combustibil care
astdi Timp de trei zile, Parisul qi intreaga Fran!5 au fost in sirbitoare, cu oameni re-
mniloasi de anihi-
vdrsAndu-se pe strizi, dopuri de gampanie pocnind in aer gi imbr[liqiri entuziaste.
ii - un conflict care
Dar ordinea a fost, una peste alta, menlinuti. Adam scria c[ ,,printre cele mai groaz-
nice infracliuni comise de parizieni in timpul acelor treizile s-a num[rat furtul unor
steaguri'l Era adevirat - magazinele qi-au eptizat imediat stocurile de steaguri ali-
ate gi, in curdnd, norocogii posesori s-au vizut nevoili si stea cu ochii pe ele, ca si
nu dispar[1.
Cum voia si ia parte la slrbltoare gi vizdnd cd nu avea de unde s[ mai cumpere
steaguri, Madame Curie a achizi(ionat prompt nigte fhqii de material alb, albastru qi
rosu si, cu ajutorul femeii de serviciu, a cusut steaguri, pe care le-a ag[fat la feres-
trele Institutului radiului. Apoi, insofili de un servitor, Curie lmpreuni cu un prie-
ten s-au avintat pe strizi in vechea magini echipat[ cu aparat Rontgen, cea pe care o
 MARY McAULIFFE

18

condusese de atdtea ori pe front ca si ingrijeasc[ rlni[ii. insi acum, ln loc sd se con-
frunte cu drumuri distruse de obuze qi incerc[ri disperate de a face radiografii gi de TAnirul arhitect elr-etian
a salva soldafii cu oasele zdrobite, Curie s-a vizut dintr-odati in mijlocul unei gran- weme, si-gi schimbe nurnd
dioase petreceri. Ea qi colegul ei n-au rdzbittut dincolo de place de la Concorde, cici de la mansard[, situat intr-or
au fost inconjura[i de mul1ime, care a oprit inaintarea vechiului Renault urcAndu-se pe malul st6ng al Senei. Sc
pe acoperiE gi pe ap[ritorile rolilor. Era un moment glorios. cele mai grele perioade ale I
Pe malul stAng al Senei, blAndul abate Mugnier a arzlt clopotele de la Saint-Ger- cuse parte, initial, din carrre
main-des-Pr6s anuntAnd armistifiul gi a fost luat de valul de studenli glligiogi care rii - aparlinuse cdndva unei
mirgiluiau pe boulevard Saint-Germain. Ceala se ridicase pulin Ei abatele avdzrt, cu un nobil elegant Ei ardtosa
emotionat, steaguri fluturdnd peste tot, mai ales de-ale aliafilor. Undeva in cale i-a format chichineala intr-un bi
iegit un american, care i-a spus ci armisti[iul fusese semnat gi, intr-o pornire specific un divan imens. Contrar inte
americani, i-a dat o ciocolati. lui Le Corbusier, cu podele g
Tot in aceeagi zi, dar mai tdrziu gi intr-o noti mai reflexivi, Marcel Proust - cui- tament cu un tapet negru, a(
negre, albe qi rogii. Mai mult,
bdrit, ca de obicei, in dormitorul siu capitonat cu pluti de pe boulevard Haus-
pentru incllzit din Parisul aff
smann - ii scria dragei lui prietene, Genevidve Straus: ,,Ne-am gAndit prea mult la
turale un peisaj tropical cu p
rdzboi ca si nu avem un cuvAnt duios de spus in aceast[ sear[ a victoriei, s[ ne ex-
Degi iarna degera gi sufe
prim[m bucuria adusi de victorie qi melancolia la gAndul tuturor celor pe care i-am
noului spirit care se fhcea dej
iubit gi care nu au apucat-o'i $i ad[uga: ,,CAnd iti jeleEti atdt de nem6ngAiat morlii,
m[veri pe care a petrecut-o a
un anume tip de veselie zgomotoasi nu e cea mai potriviti formi de sirb[torird'2.
Parade, creatie iconoclastd a
Aproape un milion gi jumltate de francezi au murit in r[zboi gi inc[ trei mili-
Picasso (decoruri si costume
oane au fost r[nili - unii atdt de grav, incAt n-au mai putut niciodati si lucreze sau si
cut la nebunie. Era nou, nel
funclioneze normal. Asta, dintr-o populafie inifiall de 40 de milioane de locuitori. Sta- imbriliEeze acelagi stil.
tisticile erau covArgitoare; realitatea era inci gi mai rea. Partea de nord a Frantei, cam in realitate insi, cum aye
o treime, fusese distrusi aproape in intregime , iar trezoreria era goali, in condiliile in cAnd din risputeri si se afirn
care lara acumulase qi o mullime de datorii de rizboi. $i, ca gi cum asta n-ar fi fost de nuia si-Ei sub control tr
fini
ajuns, epidemia mondiali de grip[, care fhcuse deja milioane de morli, r[scolea acum sfdrgitulrizboiului - ,,rdzb<i
Parisul. O victim[ a fost poetul Guillaume Apollinaire, deja slabit dincarzaunei r[ni gure intrebiri: ,,Ce va aduce
la cap primite pe front, care a murit pe 9 noiembrie. Vestea despre armistiliu s-a r[s-
pindit chiar cAnd prietenii lui se adunau in jurul trupului siu neinsuflelit, in aparta- A doua zi dttpd armistifir
mentul de pe boulevard Saint-Germain3. Cu atdtea steaguri fluturAnd pe strad[, ]ean Clemenceau, ca si ofere stz
Cocteau a scris mai tArziu c[ prietenii lui Apollinaire ,,au putut crede, in confuzia mai numea el. ,,E destul de pugin
multor tipuri de eroism, c[ Parisul fusese impodobit in onoarea lui"a. la victoriel'7

i acum, in loc si se con-
le a tace radiografii qi de
ti in mijlocul unei gran-
hce de la Concorde, clci
iului Renault urcAndu-se
lopoteie de la Saint-Ger-
h studenli giligioqi care
putin gi abatele a vdntt,
r$lor. Undeva in cale i-a
si, intr-o pornire specific
iyi, \larcel
Proust - cui-
de pe boulevard Haus-
ram glndit prea mult la
eara a victoriei, si ne ex-
trturor celor pe care i-am
it de nemAngAiat morlii,
form i de slrb[torire"2.
r rizboi gi inc[ trei mili-
riciodata si lucreze sau si
rnilioane de locuitori. Sta-
ea de nord a Frantei, cam
era soala, in condiliile
Ei cum asta n-ar fi fost de
r de morfi, rlscolea acum
slibit din cauza unei rini
despre armistiliu s-a r[s-
for neinsuflelit, in aparta-
fluturand pe stradi, )ean
tut crede, in confuzia mai
erea lui"r.
@/aa,,t o^tkt, rtl*t
19
TAn[rul arhitect elvelian charles-Edouard ]eanneret, care avea, nu dup6 multi
vreme, s6-gi schimbe numele in Le Corbusier, a urmlrit scena din apartamentul siu
de la mansardd, situat intr-o clidire construiti in secolul al XVII-lea, de pe rue
|acobs,
pe malul stAng al Senei. Sosise la Paris la inceputul lailglT, in timpul uneia dintre
cele mai grele perioade ale rlzboiului, Ei gdsise acest apartament minuscul care fh-
cuse parte, inifial, din camerele servitorilor. Fermecat de pozilie Ei de istoria clddi-
rii - aparlinuse cAndva unei faimoase actrite din secolul aI XVIII-lea, a clrei aventur[
cu un nobil elegant gi aritos a dus la otrlvirea ei de cdtre o rivali - feanneret si-a trans-
tbrmat chichineala intr-un bArlog confortabil, plin de tot felul de perne gi pernufe cu
9i
un divan imens. Contrar interioarelor cu linii clare gi fluide care vor caracteriza crealia
iui Le Corbusier, cu podele goale qi pereli albi, |eanneret gi-a decorat modestul apar-
:ament cu un tapet negru, accentuat de medalioane cu fructe, si cu covoare in dungi
regre, albe gi roEii. Mai mult, ca s[ uite, poate, de gerul crdncen gi de lipsa cirbunelui
rentru incllzit din Parisul aflat in rdzboi, a pictat pe un perete al locuinfei sale minia-
:urale un peisaj tropical cu palmieri sc5ldali in soare.
Degi iarna degera 9i suferea adesea de foame, |eanneret s-a dedicat Parisului qi
:-oului spirit care se ficea deja simlit in oragul afectatde rlzboi. in timpul primei pri-
:raveri pe care a petrecut-o acolo a asistat la punerea in scend a baletului avangardist
?uade, creafie iconoclasta a lui |ean cocteau (scenariu), Erik satie (muzici), pablo
Picasso (decoruri qi costume) gi L6onide Massine (coregrafie). Lui feanneret i-a pld-
'ut la nebunie. Era nou, necuviincios gi indriznef, iar |eanneret era neribd[tor sl
:nbriliEeze acelagi stil.
in realitate insl, cum avea si se traduci asta in viafa sa era mai pu{in clar. incer-
in :and din rlsputeri sd se afirme pe scena profesionald, in timp ce, in particular, se chi-
:uia s[-qi lini sub control trecerile brugte de la o stare la alta, ]eanneret s-a vdntt,la
i:irgitul rizboiului - ,,rizboiul acesta oribil gi lipsit de sens" - pus in fafa unei sin-
:ure intreblri: ,,Ce va aduce zi:ua de mAine?"6
(\-,
-\ doua zi dttpit armistifiu, claude Monet i-a scris bunului sru prieten, Georges
--emenceau, ca sr ofere statului doud dintre panourile sale ,,decorative'i cum le
-.:rnea el. ,,E destul de pulin] a spus el,
,,dar e singurul mod prin care pot lua parte
;',ictoriel'7
 "fl"
MARY McAULIFFE

Panourile reprezentau o parte din uriaqul proiect pe care Monet il numea Grandes \{oartea 9i distrugerea tio
ddcorations (devenit mai tdrzi,t Nuferii) qi la care trudea de ani buni. Era ca 9i cum, Joar fusese, in fond, rizboiul r
comenta prietenul lor comun, criticul de art[ Gustave Geffroy, Monet ,,ar fi oferit un i rost primul care a folosit t-ail
buchet de flori ca si onoreze victoria in rlzboi qi cucerirea pecii"8. Clemeanceau de- :ntr-o serie de articole apinl
venise deja prim-ministru al Franfei gi, dupl ce cAqtigase r[zboiul pentru tara sa, se ind War (,,Rizboiul care ra F
vedea acum pus in la fel de dificila situalie de a trebui sI cAEtige pacea. insi la numai imediat, laolalti cu celebra p
l5sat tot gi s-a dus cu Geffroy Dentru democralie'i Epuizati
Ease zile dupd primirea ofertei lui Monet, Clemenceau a
la Giverny ca s[ aleagI. sdsit in aceste vorbe speranta
Nu se stie exact ce igi propusese Monet si dea statului, cel pulin in varianta Autorul francez Joseph Ke
inifial5. in momentul vizitei, Geffroy se referea deja la acest dar ca la ,,mai multe" ta- iare urma s[ pun[ capat rutu
blouri, mai degrabi decAt la ,,doui'l Dac[ afirmalia este adevlrati, Clemenceau pro- tala qi eram convingi ci totul

babil c[ a insistat cu succes s[ primeascd un numlr mai mare depitnze. Dar oricAt de nistrul englez, David Llovd (
incAntat ar fi fost Monet devizitalui Clemenceau, el qi-a retras repede oferta. Deja urm[torul, este r[zboiul care r

la sfArEitul lunii ajunsese si refuze de-a dreptulvdnzarea sau donarea oricireia din- etul englez Siegfried Sassoon,

tre enormele sale pAnze, degi recunoscuse c[ ii ,,burdugesc" atelierul. ,,Imposibil'] i-a cread[ ci,,r[zboiul a fbst o fa

spus el negustorului de arti Gaston Bernheim-|eune. ,,Am nevoie de toate ca si lu-

dupl cum scria ti
$i totuEi,
diguet, in romanul siu din 19
crezlacele noil' ,,Nu prea-mi plac manifestirile publice'] a ad[ugat el intr-o alt[ scri-
sa condamni frivolitatea intr-r
soare si gi-a retras ofertae.
in care Georges Clemenceau s-a luptat eroic .,Tocmai in asemenea momer{
Aqa a inceput o poveste complicati
cel mai ugor de inlelesl' De ce
si oblinl tablourile cu nuferi ale lui Monet pentru naliune, incercAnd cu indArjire, in
poate aparline altcuiva"i:. Fap
acelaqi timp, s[-gi convingi vechiul prieten s[ se supuni unei operalii care s[-i sal-
greu. Talentatul gi depra,,-atul
veze vederea inainte de a fi preatdrzfit.
rizboiului... Parisul era locul
comorile"16. Paul Poiret, coutu

,,pace", se entuziasma pictorul a.rruXurerscriindu-i bunului sdu prieten, pic- pofida faptului c[ pierduse d
torul Andr6 Mare. L6ger suferise mult in :urma gazdrii pe frontul de la Verdun, iar gi fiul cel mai mic (Gaspard)-
Mare fusese grav r[nit in Picardia, in timp ce lucra la camuflarea artileriei cu modele patul de moarte, gi a fost tero
cubiste. ,,in sfArqit'l continua L6ger,,,dupi patru ani lungi, omul - adus la limita rib- treceri excentrice care atragea
dirii, surescitat, depersonalizat- igi deschide ochii, se uiti in jur, se destinde 9i re- remarcat, mai ales, strilucitu
descoperi viala, cuprins de o dorin![ nestiviliti de a dansa, de a scipa de tensiune, noapte") din 1911 gi urmare4
de a striga, de a sta in sfArqit drept, cu capul sus, de a !ipa, a ricni gi a uita de sine." eveniment inecat in sampanir
Cuprins de spiritul momentului, adiuga: ,,un uragan de forle vitale umple lumea"10. pe Cocteau, rizboiul nu rapi:
 @ati,nl an;kt, nehau

21

tet ii numea Grandes Moartea Ei distrugerea fhcusera, in cele din urm6, loc viefii. Speranfa triumfase.
buni. Era ca gi cum, Doar fusese, ln fond, rlzboiul care urma s[ puni cap[t tuturor rizboaielor. H.G. Wells
f,onet ,,ar fi oferit un a fost primul care a folosit faimoasa fraza, sau.micar o variant[ foarte aseminitoare,
a. Clemeanceau de- intr-o serie de articole apirute in 1914, apoi in cartea numitd The War That Will
iul pentru lara sa, se End War (,,R[zboiul care va pune cap[t rlzboiului")lr. Woodrow Wilson a adoptat-o
pacea. insl la numai imediat, laolalti cu celebra promisiune ci acest rdzboi va face lumea ,,un loc sigur
qi s-a dus cu Geffroy pentru democratie'l Epuizali gi vldgui{i din cauza rlzboiului, locuitorii Europei au
gdsit in aceste vorbe speranla gi puterea de a rezista.

el pu{in in varianta Autorul francez foseph Kessel scria mai tdrzir:,,cAstigaser[m rlzboiul, rizboiul
ca la ,,mai multe" ta- .are urma s[ pun[ capit tuturor rizboaielor; viafa ni se deschidea {hri opreligti in
ta, Clem.enceau pro- :a1i qi eram convinqi ci totul va fi bine"l2. Dar allii nu erau atAt de siguri. Prim-mi-
piLnze. Dar oricAt de ristrul englez, David Lloyd George, ar fi remarcat cu cinism: ,,rizboiul [sta, ca si
s repede oferta. Deja :rmi.torul, este r[zboiul care pune capltrlzboiului"l3. $i din ce in ce mai mulli, po-
)narea oriclreia din- :tul englez Siegfried Sassoon, spre exemplu - decorat ca erou de rizboi - au ajuns sd
ierul.,,Imposibil", i-a ;readl ci ,,rlzboiul a fost o farsi murdarl care mi s-a jucat mie gi generaliei mele"1a.
oie de toate ca s[ lu- $i totugi, dupi cum scria tAnirul iubit gi protejat al lui |ean Cocteau, Raymond Ra-
gat e1 intr-o alt6 scri- :iquet, in romanul siu din 1924, Le Bal du comte d'Orgel (,,Balul contelui d'Orgel")
..: condamni frivolitatea intr-un asemenea moment din istoria Europei era o gregeali.

Keau s-a luptat eroic -locmai in asemenea momente", explic[ Radiguet, ,,sunt frivolitatea, chiar depravarea
rci.nd cu indArjire, in :tl mai ugor de inlelesi'De ce? Pentru ci ,,omul se bucuri cdt poate de ceea ce mAine
op€ratii care s[-i sal- :,rate aparline altcuiva"ls. Fapt e ci, dupi armistitiu, Parisul petrecea - 9i petrecea din
.:eu. Talentatul gi depravatul Maurice Sachs, un tdnlr scriitor, spunea: ,,1a sfArgitul
:.zboiului... Parisul era locul indispensabil, m[relul orag in care lumea qi-a turnat
- - nrorile"r6. Paul Poiret, couturier, a slrbdtorit armistitiul printr-o uriaq[ petrecere, in

mlui siu prieten, pic- :':,tlda faptului c[ pierduse doi copii in epidemia de grip[ - fiica cea mare (Rosine)
rtul de la Verdun, iar '- :iul cel mai mic (Gaspard). fean Cocteau a venit acolo de la Apollinaire, care era pe
a artileriei cu modele :.:.rl de moarte, gi a fost fermecat. Poiret se ocupa de ani buni cu organizarea de pe-
I - adus la limita r[b- -::.eri excentrice care atrlgea:u la crime de la crime a lumii mondene pariziene de
-
iur, se destinde qi re- ::::arcat, mai ales, strilucitoarea feerie La Mille et deuxidme nuit (,,A o mie qi doua
: a scdpa de tensiune, : . :.rte") din 1911 gi urmarea, din 1912, Les festes de Bacchus (,,Serb[rile lui Bahus"),
icni si a uita de sinel' :',
=riment inecat in gampanie Ei linut in p[durea de la Versailles. Daci e sf,-I credem
itale umple lumea"'0. :t [octeau, r[zboiul nu rdpise nimic din magnetismul lui Poiret. Ceva mai tdrziu,

ilr
 I l. '"""u"

MARY McAtILIFFF.

Cocteau nota extatic: ,,cdnd s-au aretat zorii, noi eram convingi ci nu era decat 11, :ildrii, ale ciror linii arnoni,
precum cilitorii din balada german[ fermecali de privighetoare"lT. -apel a finanlat deschrderea p
in pofida acestui succes, Poiret - care petrecuse rizboiul creand uniforme pen- -r mod[, rue Cambon. Curanr
tru soldalii francezi, in detrimentul afacerii sale de couturier - intAmpina acum -his un boutique la Deau-,ille'
dificultali in incercarea de a-gi recip[ta statutul la Paris, atAt cel social, cAt gi in lumea [hanel s-a aventurat in iun:la
modei. PAn[ si inceap[ rizboiul, el fusese autoproclamatul rege al modei. Gata si-gi :ane purtate peste fuste din i
apere titlul odatl rizboiul terminat, Poiret era totugi conEtient de ameninlarea pe .tat de revolufionare. Doamn
care ceilalli, mai ales Coco Chanel, nou-venita cu alur[ de puqtoaicl, o reprezentau :iat la noul stil, care si-a c jstrl
---estimentare din trecut.
la adresa supremafiei sale. incor
Chanel a trebuit sa ir-rdure
?oiret Ei al\i couturiers din P
Spre deosebire de Poiret, care era r"r; prin nagtere, Gabrielle Chanel - a carei ::riar sd-gi inchida comp,er at,
biografie timpurie este destul de celoasl - venea din alti parte. O maml care mu- ..:Deauville, unde a lucra: ;u j
rise, un tati care displruse, ani lungi petrecufi intr-un orfelinat catolic gi ani de s[ri- ."rga gi folosit, de obicei. penn
cie cruntd, inci qi mai lungi, petreculi in Auvergne, finutul aspru unde se niscuse gi :e creeze veEminte confortabi
crescuse - toate aceste aminunte, impreunf, cu stigmatul de bastard, reprezinti ima- :in imbrac[mintea pentru bat
gini care apar qi dispar intr-o pdnzit de istorii mereu schimbate Ei inventii dovedite. :jn cauza avanslrii germanilc
Spre sfArgitul vielii, cAnd o t6nird i-a sugerat s[ vad[ un psihiatru, Chanel a rlspuns :ele Chanel, care erau atat pra
prompt: ,,Eu, care nu i-am spus niciodat[ adevirul preotului?"l8 :eia cAqtiga indeajuns cat si n
Se pare c[ a avut mai multe slujbe de mizerie gi c[ a fost, pentru scurti vreme, .au al oricui altcuiva - s-a rnu
cAntlreafi de cabaret, unde interpreta cAntecul Qui quh vu Coco? (,,Cine mi-avdntt i: s-a instalat intr-o vili pe car
cAinele, pe Coco?"), care se poate s[ fi inspirat publicul s[-i spun[ ,,Coco". Mai tAr- AbandonAnd linia taiiei,
zi:u, ea a negat aceastl poveste, afirmdnd - in cadrul lungilor interviuri cu bunul ei :rulti libertate de miscare {p
prieten, Paul Morand, scriitor, personalitate mondeni gi diplomat - c[ primise pore- .l eliberat femeia intr-un mo
cla de ,,micu[a Coco" in primii ani de via[6. Detaliile sunt mai pulin importante - ce .erile rizboiului cereau eracl
conteazd, e ci la un moment dat a primit acest nume gi i-a rlmas. :i spunea ea mai tdrziu lui Pa
Pe lAng[ numele de alint, Chanel a mai dobAndit gi un iubit, un ofi1er de cavalerie .ocul potrivit; s-a ivit o gansi
tdnlr gi bogat, Etienne Balsan, cu care a petrecut cdliva ani pe domeniul s[u, Chiteau Mai mult, ea a folosit ioar
de Royallieu, unde acesta cregtea cai, juca polo gi participa la curse. Prin Balsan, Chanel : alt[ povari a modei. Era o
l-a cunoscut pe Arthur 1,,Boy") Capel, odrasla unei prospere familii de englezi, care a ::t-o imediat. Paul Poiret ren
devenit marea dragoste a vielii ei. Balsan a pirut s[ accepte relativ ugor sd o imparti, aga :iielesc. Avea si ne produci
cI, odati mutatd in apartamentul acestuia din Paris, Chanel gi-a incercat mAna fbcAnd :ochii, gi coafuri, 9i bijuterii, r
 '0z.,rJnlrlnq rS 'uralnfrq rS 'rrn;eoc rS .r:::,
- Pugtrq} BUVrU lef,r3lur e-rs
'uerfr8eru ap rnl einlrgHd ulp'pugiols,:oS gdnp co$ grnpo;d au ps €a V'ls:::-T: e6e'pyedrul o es;oSn -rrluB
e1e pder ep urJal au ps ]mqeJ] IJ JV. :nrztgl rBru efJeureJ ]eJrod .lerpaur , -:r,: e amt'1za1Bue ep rrTrrue_I a
Ined
r
-[ur nE rarueJ a]le rS a.re: ad eun 'eieauze.rpug are:Srur o eJA .rapou e e.re.r.od g:-: Ieuerif, 'uesleg urJd'asrrt:
ap alrarual pugraqne '8un1prpd azeunts gs e: rs elaJreoJ ]ISoloJ e ea '}1nu relr; nealgql 'ngs pruaurop ad
r arJalelul ap rairyo un 'trqru
6l.ilellJord ue rS gsueS o JIAI e-s ilraulod 1::,
el urBJg 'efsBu as es alul ad era enou eun" 'pueJow Inud rnl rlrutgl rutu ea eeunc: - 'seur-eI
ipllSrgls ad era alunl O" 'Ba eaJaJo al aJef ad aprn;:n1 llexe neaJaf rnproqzpr a1,:.i ef - aluepodrur urind reu
-ueJlsuof, 16
apr:os rrrgdrcueua eeJenJuaffe pugl ]ualuolu un-Jlur erarual ]eJaqrl: -l -a.rod asrrurrd pr - qeruo1d11
Iauer.lf alalepolll '(guzalB el arepa^ eluetoS o rS un:a"rd) a.rersrur ap eteueqll Elr: * ra Funq n3 rJnrlratul Jo[
reru eJaJo gs el alalsnJ pugunls rS .ea o-1n:R, e runf, ,rarpl eruq puguopueqy -J9] IeW :pf,o]" Punds r-gs
'mproqzpJ plrS-rg;s e1 'so[ uueq nr ,o-lergdrunf e eref ad p11,r o-J]ul ]Ble]sur e-i :
]nzBA e-ru eul)") )o1o) r
alnlnu ap uosruru euud srq)sap e-rs apun 'zTrJtetgel ]eln(U e-s - el\rnflle rnfrJo IE :.1,i 'atueJl gpnf,s n:1uad '1so1
1ade3 dog ml Ie rerlueur; purfrrds ap arolau ?qre rcu nu gs ]er sun(eapul u8qSgr e,::
' ":In
eJef - Ieueql IS ]1ntu ]nreJl e nN 'ar€ole8prle rS 1g: ,a:r1:e.rd lgle nera aJef ,laueqJ al:: sundser B Iaueqf 'n.rlerrils(
-oru nf eqo-rapre8 ezaluaurrldns rS-ps {elugrug lsoJ ne lopuutu-la8 rrJpsuelu ezte) u-.: 'alrpalop r{ualur rS ateqm
srred ep ridnr 1a1druof,'allrlneag urp n15unler8a6 .rieqrpq n;luad ealurur?lgrqur1 u,; -eur ?]urzeJdar 'p:elseq ap
aged areru u1 ele.rrdsur 'plue8ala rs gldrurs erur1 o nf, 'alrqeuoJuo: alunusa,r. ezaaJl :.: rS asncspu as apun n:dse
Jenuquof e ea 'leualeru ]sele pursoloc 'ptuqul ar.ra(ua1 nrluad'rafrqo ap 'llsoloJ rs g3:r- -prES ap rue rS cr1ole: leuq
pJers ul pqruodsrp lerJaletu un '[gzaruer; w,bsnfl nas;afn: ]eJlnl B apun ,a1p.a.nuaq i -mu aJetr ?rueur g 'aped
druq un serupr e laueqJ 'rnp]lryuol upeorrad ad earace;e lalduro: ?pqlul rS-gs rerq: raJefB - Iauer{l aIarJqES'
nes ealBlr^r]f,e elnpal rs-gs rilorrau lnze^ nB-s eJef, 'suBd urp sfiunlnoc fi1e rs 1a.rro4
n: rS ielduglq e-s urnl IeJ e1'rnproqzgr alua8ug"rlsuor arnpu ?s rnqarl e Ieueq)
'eleluarueuJo ep ueJlxa rS arulcr.4sar ,allqeuoJuolur ,]nf,aJ1 urp aJelueruusa.,.
alrJnlrls n) ]seJluof ulllq) ruh q ep eJnlelnlr] apadar 1e3r1sg: e-rs are: ,lqs Inou e1 lelr neluazarda; o 'e:reolSnd
-aurr leuo{real ne allr^neac urp a}e}arf,os e}lBul urp sleulueoq 'a.reuorinlo^ar ap }vlE ad eareiuruaue ep luapsu
ad 'areole8e-r1e rs apqepoJuol ep tgc ad neJa aJef, 'nas.ra[ urp alsnJ alsad alepnd aue8 rS-gs
eleg 'rapou p a8a-r
-p"rm rS ']asrof eJEI .reuuBur Iapou eznlq iolalunuSarr Barunl ul ]eJnluele u-s Iaueq) Baunl u11619:'lerlos Iar I
arer ur Inlueuou ,ellrlnuaq elanbtyoq un srql
lsoJ B elalv 'rrrpru 1nleru el aunriuls o run:e euldruglu! - raunln
-sap e'1ade3 ml ee;eiueug rS earufernful n] ,Eaaf,B pdnp pug.rn3 .uoqure) anr .Bpour ?l -uad au.ro;gun pugan ln1
pperls o ad'sapoy4laueqf, 'Ilrplpd ap urze8eru ra rnpurr-rd earaprqlsep leiueug e yadu3 .,r(,alPola
(og '016I u1 fua11c rS ariuale snpe ne-r alue8ala rS aseoruouue rrurT rorpr ale ,llrplld 'II ]g:ap eJa nu p: tiunu<
€,2
lanlaa tal.ruo frysr{A)
 ATBUM

,,
!-'t..:!ii.6r1r-1

Ren6 Magritte, Frumoasa necunoscutd -

rochie de seard creatd de Norine
(reclami pentru casa de modi belgianl
cu acelaqi nume, 1925).
 ,ilt,
l$ t
MARY McAULIFFE

ilr

Semnarea Tratatului de pace in Sala Oglinzilor de la Versailles Linia de i

(tablou de William Orpen, 1919). Citrodn tip.
 @rwot a*itot, rilr*l

Marie Curie gi fiica ei,

Irdne |oliot-Curie
(fotografie din 1925).

Linia de asamblare a automobilului Citro€n tip A (fotografie din anul 1918).

Citro€n tip A a fost prima maqini din Europa cu volanul montat pe partea stingi.
 @rta,,t *tkt, *1**

Coco Chanel a ales o esenli

perfecti pentru femeia
moderni, parfumul
Chanel No 5
(era a cincea mostri din
seria de esenle pe care i
le-a prezentat parfumierul
Ernest Beaux in I 92 I ). Gabrielle Chanel (fotografie din 1928).

oChanel
nes, martie 1917).
 MARY MCAULIFFE

Pablo Picasso (cu bereti) gi echipa de decoratori aEezali pe lucrarea realizatl de pictor
pentru baletul Parade, crealie a lui fean Cocteau (scenariu), Erik Satie (muzic[),
,,*lillli
Pabio Picasso (decoruri gi costume) qi L6onide Massine (coregrafie).
Baletul a avut premierait l9l7 la Th6Atre du ChAtelet din Paris.