La peste zece ani de la c&derea comunismului, societatea
5i Bisericile din Romania, intrate deja intt-un nou mileniy
-estin, evolueazi in interiorul unei strategii dominate de
exigenfele integrdrii europene si euroatlantice. Lunga
paranteza rosie din trecutul imediat si ambiguitatile unei
tranzijii prelungite fac ca, paradoxal, dupa decenii de
regim socialist, romanii sa nu iba o viziune social& clara
despre noul tip de societate si de comunitate religioass si
despre interactiunile intre acestea, viziune ceruté de tim-
pul de fafa si noua realitate la care doresc s& partcipe.
Tn orizontul generos deschis celui de-al ltt-lea mileniv
crestin de momentul simbolic pentru reconcilierea dintre
Rasdritul si Occidentul crestin reprezentat de prima vizita
2 Papei loan Paul I! intro {ara ortodoxa in mai 1999,
volumul de fai strange fa un loc, intr-un spatiu inter-
disciplinar si ecumenic, teologi si economist, filozofi si
eseisti, clerici si aici, ontodocsi si catolici, animati de
raspunderea comuna ce le revine fai de Evanghelie si
istorie, fata de Biseric& si societate, fat de Revelatie si
ratiune int-o Europa care evolueaza rapid spre uniune si
integrare federalé in cadrul unei umanitafi tot mai globali-
zate. Reuniti inte-un consiliu de fnfelepfi crestini, ei oferd
Bisericilor si societatii romanesti, episcopilor, preotilor,
teologilor, tuturor specialisilor interesati si crestinilor din
toate confesiunile ~ angajate solemn prin Declaratia co-
unk dia mai 2000 fn susfinerea eforturilor de integrare
europeand si euroatlanticd ale Romaniei — un instrument
de lucru indispensabil pentru analiza si reflectie, pentru
studiu si dezbatere, dar si pentru prospectare si actiune
pozitiva responsabils privind viitorul societaii si al cres-
tinismului in noua lume plind de ganse, dar si de riscur,
in care a pasit si Romania dup’ Decembrie 1989,
Premier’ absoluta in cultura teologica si politic’ roma-
neasc, volumul de fat grupeaza studi si eseuri de
gandire sociald a Bisericii — fundamente, documente,
analize, perspective — care se vor tot atatea incitari la
reflectie si responsabilitate.
BISERICII
NDIREA SOCIALA A
loan |. Ica ji
Germano Maran
fundament4
document4
analizq
perspectiv4
ie)fe
5a stiut defini o autonomic avtentict, dar care s& rimind deschis& nelinisti
‘une! mantuiri si gratuitatii unei revelatil. De cealata parte (cea a revelatiei) nu
s-a gtiut degaja aceast& gratuitate si instrumentele manifestari ei, de forme reli-
gioase gi police care nu erau esenfiale. Modernitatea rationalisté s-a pierdut
intt-o revendicare nebuneascd de independente, dar succesele ci tehnice tot mai
mari n-au condus la fericirea societatilor umane. Biserica, si ma refer aici in
primul rind la Biserica Catolicd, s-a repliat tot mai mult in interiorul su, inca-
pabila s& intreprinda o critic& masurata a interpretirii exclusiv ierarhice care a
ddat-o formelor primordiale ale institufei sale. Nu este ingiduit s8 credem c&
inspiragia invers4, exclusiv spirituald, biblicd, ba chiar antinsitutionala a Bise~
ricilor ivite din Reformé n-a rezolvat mai bine problema articulafii intre mo-