G.M.D.S.S.: Nicolae Bădără Vasile Solcanu

http://adl.anmb.
ro
Nicolae BĂDĂRĂ Vasile SOLCANU
G.M.D.S.S.
- Note de curs -
Constanţa
2007
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
http://adl.anmb.ro
CUPRINS
SECŢIUNEA 1 -a. Introducere ...............................................................................................7

1.1.Generalităţi.........................................................................................................7
1.2.Conceptul de bază al GMDSS –ului..................................................................7
SECŢIUNEA a 2-a. Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave............................9
SECŢIUNEA a 3-a. Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC) ................................13
3.1. Introducere ......................................................................................................13
3.2. Structura unei secvenţe de apel DSC .............................................................13
3.3. Procedura DSC pentru VHF , MF şi HF .....................................................15
SECŢIUNEA a 4-a. Comunicaţii de distress non – GMDSS ................................................19
4.1. Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon) ................................................19
SECŢIUNEA a 5-a. Rapoarte despre nave ............................................................................25
SECŢIUNEA a 6-a. Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime .....................................26
6.1. Destinaţia principalelor frecvenţe ..................................................................26
6.2. Supravegherea frecvenţelor............................................................................30
SECŢIUNEA a 7-a. Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare (extras din
rezoluţia IMO A. 474 (XII)).....................................................................................................32
7.1. Ghid de folosire a VHF pe mare ....................................................................32
SECŢIUNEA a 8-a. Comunicaţiile de urgenţă .....................................................................33
SECŢIUNEA a 9-a. Comunicaţii de siguranţă ......................................................................35
SECŢIUNEA a 10-a. Codul Q ................................................................................................37
SECŢIUNEA a 11-a. Procedurile NBDP (TELEX) ..............................................................43
SECŢIUNEA a 12-a. Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio folosite în
echipamentele de comunicaţii maritime .................................................................................48
SECŢIUNEA a 13-a. Prescurtarea claselor de emisie ..........................................................52
SECŢIUNEA a 14-a. Propagarea undelor radio ...................................................................54
SECŢIUNEA a 15-a. Exemple de proceduri de apelare .......................................................60
SECŢIUNEA a 16-a. Sistemul de identificare automată .......................................................66
16.1. Obiectivele SIA.................................................................................................... 66
16.2. Descrierea SIA.......................................................................................... 66
SECŢIUNEA a 17-a. INMARSAT .........................................................................................77
17.1. Structura şi funcţiile sistemului ...................................................................77
17.2. INMARSAT-A...............................................................................................80
17.3. INMARSAT-B...............................................................................................89
17.4. INMARSAT-C...............................................................................................90
17.5. INMARSAT-M ..............................................................................................96
17.6. INMARSAT FLEET .....................................................................................96
17.7. INMARSAT FLEET 77 ................................................................................99
SECŢIUNEA a 18-a. Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) ...........................................103
18.1.NAVAREA/METAREA ..............................................................................104
18.2.NAVTEX. Echipamentul NAVTEX ...........................................................105
18.3.INMARSAT- EGC Safety net ....................................................................106
SECŢIUNEA a 19-a. Sistemul COSPAS-SARSAT .............................................................111
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 5 Orice formă de copiere, stocare, modificare
SECŢIUNEA a 20-a. INMARSAT E ...................................................................................115
SECŢIUNEA
http://adl.anmb.ro a 21-a. Transpondere radar ..........................................................................116
SECŢIUNEA a 22-a. Taxarea traficului .............................................................................117
ANEXA Nr. 1 GLOSAR .......................................................................................................121
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................128
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 6 Orice formă de copiere, stocare, modificare
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA 1
Introducere
1.1. Generalităţi
Dezvoltarea sistemului maritim comercial este însoţită de creşterea fluxurilor de informaţii,

în interiorul sistemului cât şi în exterior. De aici, necesitatea unui sistem de comunicaţii maritime
cu acoperire globală şi reguli respectate de toate componentele sistemului.
În 1974 prin convenţia SOLAS se pun bazele unui sistem de comunicaţii de pericol şi
siguranţa. Convenţia SOLAS din 1974 a devenit unul dintre principalele instrumente a IMO.
Sistemul de comunicaţii maritime folosit de majoritatea navigatorilor lumii până în 1992,
aşa cum este descris în cap. IV al Convenţiei SOLAS din 1974 şi în reglementările radio ITU,
necesită o supraveghere continuă a radiotelegrafiei Morse pe frecvenţa de 500 KHz pentru navele
pasager, indiferent de mărime şi a navelor cargo de până la 1600 tdw şi mai mult. Convenţia
necesită o comunicare radiotelefonică pe frecvenţele de 2182 KHz şi 156,8 MHz (VHF – canalul
16) pentru navele pasager şi de mărfuri de 300 tdw şi peste.
Cu toate că sistemul s-a dovedit eficient peste ani, limitările ca rază mică de acţiune, alertare
manuală şi supravegherea auditivă au devenit o problemă.
Avansul tehnologiei a condus membrii IMO la luarea deciziei de dezvoltare a unui nou
sistem bazat pe tehnologia modernă şi automatizare.
Noul sistem este numit Sistemul global de urgenţe şi siguranţă şi a fost adoptat de IMO în
1988. El este automat şi asigură o cale de comunicare eficientă între nave – uscat şi nave – nave.
Pentru alertă şi comunicaţiile radio ulterioare foloseşte mijlocirea radio terestră şi căi radio prin
satelit.
Sistemul va fi aplicat tuturor navelor cargo de 300 tdw şi mai mari şi tuturor navelor de
pasageri în voiaj internaţional indiferent de mărime.
Cerinţele GMDSS pentru radiocomunicaţii sunt conţinute în noul cap. IV al SOLAS 1974.
A fost o perioadă de tranziţie la noul sistem în scopul de a permite industriei anilor respectivi
depăşirea tuturor problemelor de introducere a noului sistem. Tranziţia începe la 1 februarie 1992 şi
s-a terminat la 1 februarie 1999. Implementarea graduală a debutat cu receptoarele NAVTEX
pentru recepţia informaţiilor de siguranţă maritimă şi a EPIRB din 1 august 1993. În timpul
perioadei de tranziţie navele ce operau cu GMDSS au trebuit să corespundă cu reglementările din
1988 la cap. IV al SOLAS din 1974.
1.2. Conceptul de bază al GMDSS –ului
Conceptul de bază al GMDSS –ului (prezentat în figurile 1 şi 2) este acela ca autorităţile de

căutare şi salvare de la coastă, precum şi navele din imediata apropiere a navei, sau a persoanei în
pericol vor fi alertate rapid către incident astfel încât ei să participe la operaţiunile de căutare şi
salvare cu o întârziere minimă. Sistemul este de asemenea folosit pentru comunicaţii de urgenţă şi
siguranţă şi pentru trimiterea de informaţii de siguranţă maritime (avertizări şi previziuni de
navigaţie şi meteorologice şi alte informaţii urgente de siguranţă). Cu alte cuvinte, orice navă este
capabilă, indiferent de zona în care operează, să efectueze aceste comunicaţii care sunt esenţiale
pentru siguranţa proprie a navei şi a altor nave ce operează în aceiaşi zonă. În acest moment fiecare
7
http://adl.anmb.ro
guvern participant la Convenţia SOLAS referitoare la radiocomunicaţii pentru GMDSS ia măsuri
pentru a înfiinţa staţii de coastă pentru servicii de comunicaţii radio terestre şi spaţiale, aşa cum au
fost recomandate de Organizaţia Maritimă Internaţionala şi toate navele ce sunt pe mare trebuie să
fie capabile să:
a) transmită alerte de distress (pericol) navă-coastă prin cel puţin două mijloace diferite şi
independente, fiecare folosind un serviciu de radiocomunicaţii diferit;
b) recepţioneze alerte de distress coastă-navă;
c) transmită şi să recepţioneze alerte de distress navă-navă;
d) transmită şi să recepţioneze comunicaţii de căutare şi salvare;
e) transmită şi să recepţioneze comunicaţii on-scene;
f) transmită şi să recepţioneze semnale pentru localizare;
g) transmită şi să recepţioneze informaţii pentru siguranţa maritimă;
h) transmită şi să recepţioneze radiocomunicaţii de la reţelele şi sistemele radio de coastă;
i) transmită şi să recepţioneze comunicaţii punte-punte.
Tabelul 1.1. Zonele GMDSS
Descrierea Mijloc de
Distanţa Radio Frecvenţe EPIRB-uri
Zonei supravieţuire
Fie banda L
(1.6GHz) sau 2182KHz
Depinde de
406MHz 3023KHz
A1 În interiorul înălţimea 156.525MHz(ca
COSPAS- 4125 KHz
razei de acţiune antenei de nalul 70) pentru
VHF SARSAT sau 5680 KHz
a staţiilor de coastă VHF, DSC 156.8 Hz
EPIRB 123,1MHz
coastă VHF aproximativ (canalul 16) RT
VHF(după ch.6
20÷ 50Mm
februarie ch.16
1999)
Ca mai sus, plus,
banda L
A2 În interiorul 2187.5 KHz
(1.6GHz) sau
razei de acţiune Aproximativ MF DSC, 2182 KHz
406MHz Ca mai sus
a staţiilor de 50÷400Mm VHF RT, 2174.5
COSPAS-
coastă MF KHz NBDP, 518
SARSAT
KHz NAVTEX
Ca mai sus, plus,
A3 În interiorul CF banda L
alertarea pe 1.5-
razei de acţiune sau (1.6GHz) sau
1.6 GHz sau ca
a satelitului 70º N÷ 70º S satelit 406MHz Ca mai sus
în A1 şi A2,
geostaţionar MF COSPAS-
plus, toate
(INMARSAT) VHF SARSAT
frecvenţele HF
A4 Alte arii (în
La nord de HF 406MHz
afară razei de
70º N sau la MF COSPAS- Ca mai sus
acţiune
sud de 70º S VHF SARSAT
INMARSAT)
8
http://adl.anmb.ro
Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare maritime pentru
a determina caracteristicile operaţionale a comunicaţiilor radio maritime:
A1 - O zonă cu acoperire radiotelefonică cu cel puţin o staţie de coastă VHF în care
sistemul DSC este disponibil. O astfel de zonă se extinde de obicei de la 30 la 50 mile marine de la
uscat.
A2 - O zonă în afara zonei Al, cu acoperire radiotelefonică a cel puţin o staţie radio
coastă MF, cu sistem DSC la dispoziţie. Această zonă se poate extinde până la 150 mile marine de
la uscat, excluzând orice zonă A1 prestabilită. În mod practic, acoperirea satisfăcătoare poate fi
adeseori extinsă până la aproximativ 400 mile marine de la uscat.
A3 - O zonă în afara zonelor A1 şi A2, cu acoperirea unui satelit geostaţionar Inmarsat
în care se foloseşte sistemul de alertare automată. Această zonă se întinde între 70 0 latitudine
nordică şi sudică, dar exclude zonele prestabilite A1 şi A2.
A4 – O zonă în afara zonelor A1, A2 şi A3, acoperită de cel puţin o staţie radio de
coastă în gama HF cu sistemul DSC. Această zonă are acoperire globală.
Caracteristicile echipamentelor pentru nave depind acum de zona de navigaţie în care se
deplasează nava. În plus, comunicarea navală în sistemul GMDSS necesită un sistem primar şi
secundar de apelare de pericol. Aceasta presupune un sistem VHF, DSC ca sistem primar pentru o
navă aproape de ţărm, suplimentată de un satelit EPIRB. O navă într-o zonă departe de ţărm, poate
dispune de un sistem DSC pe frecvenţă medie, DSC pe frecvenţă înaltă sau satelit Inmarsat pe post
de sistem principal, suplimentat de un satelit EPIRB. Tipul de echipament pentru sistemul principal
este determinat de zona de navigaţie folosită. Caracteristicile suport sunt definite în cap. IV în
SOLAS pentru cele patru arii navale.
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave
Tabelul2.1.. Cerinţele pentru echipamentul GMDSS
Nr.
Echipamente A1 A2 A3 A4
crt.
1 VHF cu DSC X X X X
2 SART (2) X X X X
3 NAVTEX A A A A
4 Receptor EGC B B B B
5 EPIRB X X X C
6 2-3 Staţii portabile VHF X X X X
7 Receptor de supraveghere pe2182kHz (până la 1 feb 1999) 1 X X X X
8 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) X X X X
9 MF R / T + DSC X X X
10 plus
11 Inmarsat A, B sau C X
12 HF R / T cu DSC şi telex X X
1
administraţia poate extinde aceste cerinţe şi asupra navelor construite după 1 feb. 1997
9
http://adl.anmb.ro
Observaţii:
A - cerute numai în acele zone în care este disponibil serviciul NAVTEX.
B - cerute numai în acele zone în care NU este disponibil serviciul NAVTEX; de asemenea
facilităţile de recepţie EGC sunt incluse în terminalul standard Inmarsat-C,
C - EPIRB COSPAS-SARSAT pe 406 MHz.
INMARSAT
COPAS SARSAT
Staţie de coastă a RCC

şist. COSPAS
+SARSAT
(LUT)
RCC-CENTRU
DE
CES COORDONARE
A SALVÃRII
RCC CES-
STAbIlE DE
COASTÃ
CRS- STAŢiE
RADIO DE
COASTÃ
REŢELE NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE REŢELE NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE
Article I.
CRS
Section 1.0 MF HF
CRS
MF HF
Figura 2.1. Conceptul de bază al GMDSS
Toate navele trebuie să aplice GMDSS-ul începând cu 1 Februarie 1999.

În ariile navale A1 şi A2, folosirea echipamentului va fi asigurat de una dintre strategiile:
- dublarea echipamentului,
- întreţinere la bazele de pe uscat,
- întreţinere pe mare
sau o combinaţie a celor de mai sus, după cum va fi aprobat de Administraţie.
În ariile navale A3 şi A4, folosirea echipamentului va fi asigurat de folosirea unei
combinaţii de cel puţin două din cele de mai sus, după cum va fi aprobat de Administraţie.
10
http://adl.anmb.ro
MODUL DE ACŢIUNE AL CENTRULUI DE COORDONARE A SALVÃRII
DACÃ ESTE POSIBIL SE

Section 1.02 RECEPŢIE COMUNICÃ CU NAVĂ ÎN PERICOL
SEMNAL PERICOL
DA
INMARSAT
DACÃ INCIDENTUL S-A
PRODUS ÎN ZONA PROPRIE DE
RESPONSABILITATE
Artic
ANUNTAREA NAVELOR
DACÃ INCIDENTUL S-A DIN VECÎNÃTATE
PRODUS ÎN ALTÃ ZONÃ PRIN BROADCASTS
RCC DE RESPONSABILITATE
NU
DA
COORDONAREA
DACÃ EXISTÃ UN ALT AŞISENŢEI NAVEI
CENTRU RCC MAI BINE ÎN PERICOL
CES PLASĂT PENTRU
ASISTENŢĂ
DA
REŢELE NAŢIONALE DACÃ ESTE UN ALT CENTRU

ŞI INTERNAŢIONALE RCC CARE ÎŞI ASUMÃ CONŢINUAREA
RESPONSABILITATEA
COMUNICÃRII CU
NAVĂ ÎN PERICOL
PÂNÃ CE RCC ÎNTRÃ
Articl
ÎN CONTACT DIRECT
CRS
MF HF VHF
TRANSFERUL
RESPONSABILITÃŢILOR
DE COORDONARE CÃTRE
ACEST CENTRU
Figura 2.2. Modul de acţiune al centrului de coordonare a salvării
Personalul ambarcat trebuie să deţină certificate de specializare în comunicaţii maritime şi să

aibă responsabilităţi de radiocomunicaţii în caz de pericol.
Prevederile Regulamentului Radio cer ca personalul staţiilor terestre şi navale pentru care
instalaţiile radio sunt obligatorii şi care folosesc frecvenţele şi tehnicile GMDSS să includă cel
puţin:
- pentru staţiile de la bordul navelor ce navigă în afara razei staţiilor de coastă VHF,
luând în considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui certificat de radioelectronist clasa
întâi sau a doua certificate de operator general(GOC),
- pentru staţiile de la bordul navelor care navigă în raza staţiilor de coastă VHF, luând în
considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui certificat de radioelectronist clasa întâi sau al
unui certificat de operator general (GOC) sau al unui certificat de operator limitat (ROC).
Efectul combinat al cererilor de întreţinere şi a personalului în cele patru arii navale este acela
că trebuie să fie cel puţin doi deţinători GOC la bordul navelor ce navigă în zonele A2, A3 sau A4.
11
http://adl.anmb.ro
Convenţia internaţională a standardelor de pregătire, certificare din 1978 amendată în 1995 cere ca
toţi ofiţerii de punte să deţină un certificat de folosire a echipamentului de radiocomunicaţii;
Tabelul 2.3. Echipamentele de telecomunicaţii
VHF Operează pe banda de 156 – 174 MHz. Canale duplex sunt disponibile pentru
radiotelefon lucru navă/uscat şi simplex pentru navă/navă şi de rutină pentru apelare
navă/uscat. Raza de acţiune maximă este 30 – 40 mile marine, în funcţie de
înălţimea antenei
VHF DSC Operează pe canalul 70 şi este folosit şi pentru alerte de pericol , urgenţa, siguranţa
maritima, rutină
VHF portabil Comunicaţii de pericol un-scene
Aero-VHF Comunicaţii de pericol on-scene, cu aeronavele, în 121,5 MHz ,123 MHz
SART Sistem de căutare şi salvare ce operează pe banda X de 3 cm(9,3 – 9,5 GHz).
Folosit să ajute căutarea bărcilor de salvare pentru localizarea supravieţuitorilor
NAVTEX Folosit să recepteze informaţii despre siguranţa navigaţiei(MSI) automat prin
printarea directă în bandă îngustă de la staţiile selectate, folosind 518, 490 şi
4209,5 KHz
EPIRB Radiofaruri de indicare a poziţiei în caz de pericol prin satelit ce operează pe 406
MHz prin reţeaua COSPAS-SARSAT şi pe 1,6 GHz prin reţeaua Inmarsat. DSC
EPIRB operează pe canalul 70 VHF poate fi folosit în aria A1. Transmisiile
EPIRB servesc pentru identificarea unei nave în caz de pericol pentru a informa
RCC de incident şi să ajute la determinarea poziţiei supravieţuitorilor
MF/HF DSC Folosite să monitorizeze frecvenţele de pericol ale DSC în benzile de 2, 4, 6, 8, 12
şi 16 MHz. Folosite de asemenea pentru apelări de rutină pe benzile de 2, 4, 6, 8,
12, 16, 18, 22 şi 25 MHz. DSC folosesc atât pentru a transmite alerte de pericol ,
urgenţa, siguranţa maritima, rutină cât şi recepţia confirmărilor pentru aceste alerte
MF/HF Cu facilităţi R/T şi telex pe toate benzile Maritime
Transceiver
Inmarsat- Folosit pentru comunicaţii de voce, telex, date, video şi fax ,via satelit
A/B
Inmarsat-C Asigură comunicaţii telex, date, email pe baza memorării şi retransmiterii. De
obicei încorporează un receptor EGC pentru receptarea automată a informaţiilor
de siguranţă maritimă via Serviciu Internaţional SafetyNETSM
2182 KHz Receptor, ce este folosit pentru a asculta alarma formată din două tonuri pe 2182
watch- KHz.
keeping
Alarm panel Monitorizează alertele de pericol
12
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 3-a
Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)
3.1. Introducere
Pentru a înţelege procedura de transmitere a mesajelor trebuie înţeleasă una din regulile
principale de procedura şi anume, fiecare din cele patru tipuri de mesaje, Pericol, Urgenţă,
Siguranţă şi Rutină se transmit în două etape: alerta DSC, şi transmiterea propriu-zisă a mesajului.
Apelul digital selectiv (DSC) este o parte integrată a GMDSS şi este folosit pentru
transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave şi staţiile de coastă Sistemul DSC e foarte
cuprinzător şi furnizează toate tipurile de alerte. Este de asemenea folosit de nave şi staţii de coastă
pentru retransmiterea alertelor de distress şi pentru recepţia confirmărilor. Vechiul sistem de
apelare în caz de sinistru sau de urgenţă implica, fie folosirea listelor de trafic, fie folosirea unor
canale speciale, staţiile de navă având în permanenţă asigurată recepţia pe canalele de veghe (2182
KHz, 500 KHz sau canal 16 VHF).
Necesitatea de a putea apela direct o staţie de navă individuală, fără a solicita tuturor
navelor să facă veghe pe diferitele canale de primejdie, a fost o cerinţă vreme îndelungată.
Sistemul DSC este utilizat pentru a apela:
a) navă individuală
b) staţie de coastă individuală
c) un grup de nave (dintr-o anumită arie geografică)
d) toate navele
Navele trebuie dotate cu echipament DSC capabil să funcţioneze în zona în care se navigă.
DSC în VHF - toate navele echipate GMDSS trebuie să aibă echipament DSC-VHF pe
canalul 70 pentru transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave şi staţiile de coastă pentru alerta
de pericol, urgenţă, siguranţă şi rutină.
DSC în MF (banda de medie frecvenţă) - toate navele dotate cu echipament GMDSS care
navigă în zonele A2, A3 şi A4 trebuie să fie prevăzute cu echipamente care să permită lucrul pe
frecvenţa de 2187,5 KHz pentru alerta de pericol, urgenţă şi siguranţă. Pentru apel DSC, mesaje de
rutină, se recomandă frecvenţele 2189,5 KHz navă-coastă, 2177 KHz coastă - navă, reducând astfel
traficul pe celelalte canale.
DSC în HF - navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zona A4 şi cele fără
terminal INMARSAT care navigă în zona A3, trebuie să fie echipate cu echipament DSC pentru
VHF şi MF. De asemenea, navele trebuie să fie echipate cu echipament DSC în HF pentru
comunicaţii de pericol, urgenţă şi siguranţă între navă şi staţiile de coastă. DSC HF: 4207,5 KHz,
6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.
3.2. Structura unei secvenţe de apel DSC
Recomandarea 541 CCIR (modificată) dă procedurile operaţionale ale sistemului DSC,

formatul semnalului în diferite tipuri de DSC este specificat în Recomandarea 493 CCIR
(modificată).
Pentru a realiza un apel complet DSC, operatorul radio trebuie să tipărească doar
informaţiile relevante.
13
http://adl.anmb.ro
Tabelul 3.1. Structura unui apel DSC
Secvenţa Secvenţa Specificarea Secvenţe

de de formatului Adresă Categoria de
acord fazare identificare
Caracter
Mesajul Mesajul Mesajul Mesajul Sfârşitul pentru
1 2 3 4 secvenţei corectarea
erorilor
Secvenţa de acord conţine o succesiune de puncte transmise pentru ca receptorul cu baleiaj

să se poată acorda şi să oprească scanarea (baleierea, căutarea).
Secvenţa de fazare conţine o succesiune de semnale în fază menite să aducă receptorul în
starea: gata pentru recepţionarea informaţiilor de la emiţătorul DSC.
Specificarea formatului reprezintă o secvenţă logică ce anunţă formatul mesajului:
a) tipul - mesaj de pericol, urgenţă, siguranţă, rutină,
b) direcţia-mesaj către toate navele,
c) mesaj către un grup de nave specificat (toate navele norvegiene de exemplu,
d) mesaj selectiv pentru o anume navă,
e) apel către un grup de nave dintr-o anumită zonă geografică.
Adresa reprezintă codul (numărul) MMSI al navei sau staţiei de coastă care este apelată.
Excepţie fac apelurile către toate navele sau mesajele de pericol sau urgenţă.
Categoria este o secvenţă care specifică tipul mesajului:
a) mesaj de primejdie (MAYDAY),
b) mesaj de urgenţă (PAN-PAN),
c) mesaj de siguranţă (SECURITE),
d) mesaj important de trafic cu navele,
e) mesaj de rutină.
Secvenţa de identificare conţine codul numeric de identificare a navei (numărul MMSI)
(Maritime Mobile Service Identity)
MMSI. Toate ţările participante la traficul mobil maritim şi care folosesc echipamente
GMDSS au alocate pentru participanţii la trafic numere MMSI – Maritime Mobile Service
Identities – număr identitate pentru serviciul mobil maritim.
Numărul MMSI constă în 9 digiţi: MID XXX XXX
MID – Maritime Identificatori Digit şi indică naţionalitatea navei. Exemplu: România 264.
Numărul MMSI serveşte la identificarea balizelor plutitoare EPIRB şi a echipamentelor
DSC-VHF/MF/HF.
Pentru staţiile de coastă, primele două cifre ale MMSI-ului sunt 00 în total nouă cifre, când
prima cifră este 0 MMSI-ul este al unei grupări de nave.
Mesajul. Numărul de mesaje poate varia în funcţie de tipul de trafic.

Mesajul 1: Apel de primejdie – descrie situaţia de primejdie existentă:
a) incendiu/explozie,
b) scurgeri,
c) coliziune,
14
http://adl.anmb.ro
d) punere pe uscat (eşuare),
e) pericol de răsturnare,
f) scufundare,
g) derivă,
h) abandon,
i) transmisie EPIRB,
j) om la apă,
k) nespecificat.
Mesajul 2: descrie poziţia sinistrului sub forma unui semnal numeric de 10 digiţi:
a) 1 digit: 0 – NE, 1 – NV, 2 – SE, 3 – SV
b) următorii 4 digiţi indică latitudinea în grade şi minute
c) următorii 5 digiţi indică longitudinea în grade şi minute;
d) Notă: dacă poziţia sinistrului nu este stabilită, digitul 9 este transmis de 10 ori.
Mesajul 3 indică momentul de timp la care poziţia este corectă. El indică acest moment sub
formă de 4 digiţi în timpul UTC:
a) digitul 1 şi 2 indică ora,
b) digitul 3 şi 4 indică minutul,
c) Notă: Dacă momentul de timp nu este cunoscut, digitul 8 este transmis de 4 ori.
Mesajul 4. Indică tipul de comunicaţie care este dorit pentru comunicaţiile de urgenţă ce se
vor face.
Sfârşitul secvenţei este o secvenţă care indică:
a) dacă se doreşte confirmarea legăturii (comunicaţiei),
b) dacă mesajul curent este un răspuns la un apel.
Caracterul pentru verificarea erorilor este transmis ca bit de control pentru întreaga
secvenţă (mesaj).
Mesajul de rutină DSC include aceleaşi elemente ale secvenţei DSC descrise în capitolul
anterior cu excepţia că ele include doar mesajul 1 şi mesajul 2. Astfel:
a) Mesajul 1: indică faptul că legătura este realizată prin intermediul telefoniei, telexului
sau transmisiei de date,
b) Mesajul 2: indică frecvenţa/canalul pentru următoarea etapă.
3.3. Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF
Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este în general aceeaşi ca cea în MF (unde
medii) şi HF (unde scurte).
Transmiterea mesajelor de primejdie - Mesajul de primejdie se transmite când, în opinia
comandantului, nava sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată. Cuvântul de
cod este MAYDAY sau M′AIDER.
Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie
cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. Poziţia şi momentul de
timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un
operator. Alerta de primejdie DSC este transmisă în modul următor:
În măsura în care timpul permite se tastează sau selectează din tastatura echipamentului
DSC de la bord:
a) natura primejdiei,
b) ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea),
c) momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă,
15
http://adl.anmb.ro
d) se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu instrucţiunile de fabricaţie ale
echipamentului DSC.
Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz,
8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.
Clasele de emisie F1B sau J2B, cu viteza 100 baud pentru canalele HF şi MF cu durata de
6,2-7,6 secunde şi se repetă la 25 secunde. G2B pentru folosirea pe canalele VHF cu viteza 1200
bauds cu durata de aprox. 0,42-0,63 secunde şi se repetă la 5 secunde.
Se pregăteşte traficul ulterior de primejdie. Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress,
urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi VHF canal radiotelefonic sunt:
Tabelul3.2. Frecvenţele pentru comunicaţii în radiotelefonie MF/HF şi VHF
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
156.8 MHz - Canalul 16
Tabelul 3.3. Frecvenţele pentru comunicaţii radiotelex MF-HF
2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz

4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz
Traficul de pericol începe cu formatul:

a) MAYDAY,
b) NUME, MMSI sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS,
c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografica),
d) NATURA DISTRESS-ULUI,
e) FELUL DE AJUTOR CERUT,
f) ORICE ALTĂ INFORMAŢIE AJUTĂTOARE.
Confirmarea alertei de primejdie DSC. Staţiile de navă şi de coastă sunt obligate să
asigure veghea pentru DSC pe frecvenţele/canalele de apel de primejdie şi securitate.
Orice staţie de navă sau de coastă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie trebuie
să înceteze imediat orice transmisie care ar putea să se interfereze cu traficul de primejdie şi trebuie
să continue ascultarea până la confirmarea apelului de primejdie. Astfel, o staţie de navă care
recepţionează prin DSC un apel de primejdie, trebuie să amâne un interval de timp confirmarea
recepţiei acestui apel pentru a da posibilitatea staţiilor de coastă să localizeze sinistrul în interiorul
ariei pe care o acoperă şi să confirme primul apel. Intervalul de timp este de 3,5-4,5 minute.
Odată recepţionat un apel de primejdie prin DSC pe una din frecvenţele DSC, canalul 70,
2187,5 KHz, 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz., staţia fixă, sau
mobilă care a recepţionat apelul de primejdie trebuie să confirme alerta DSC. Formatul confirmării
alertei de distress conţine următoarele informaţii:
a) format: toate navele (inclus automat),
b) categoria: distress (inclus automat),
c) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, înştiinţare (inclus automat),
d) comanda: confirmare de distress (inclus automat),
e) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol (poate fi transferat
automat de la apelul de distress primit),
16
http://adl.anmb.ro
f) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul comunicaţiei următoare:
identice informaţiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de distress
primit).
Confirmarea alertei de distress este transmisă ca un apel singular DSC pe aceiaşi frecvenţă
pe care a fost primită alerta de distress. Se confirmă recepţia apelului de primejdie, transmiţând în
telefonie, pe canalele de trafic de primejdie din aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC
de primejdie.
Tabelul 3.4. Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelefonie a mesajelor de primejdie
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelefonie:

a) MAYDAY,
b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie, repetat de 3 ori,
c) THIS IS sau (DELTA ECHO),
d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care confirmă recepţia,
pronunţat de 3 ori,
e) RECEIVED MAYDAY sau (ROMEO, ROMEO, ROMEO)
sau transmiţând în canal radiotelex în gama HF-MF, cu frecvenţele de primejdie din
aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC de primejdie.
Tabelul 3.5. Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelex a mesajelor de primejdie
2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz

4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz
Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelex:

a) MAYDAY,
b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie sa call – sign,
c) DE,
d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care confirmă recepţia),
e) RRR
Retransmiterea alertei de distress. Retransmiterile de distress DSC sunt trimise în
următoarele două situaţii:
a) De o staţie de coastă pentru a informa navele din zona incidentului că a apărut un
pericol. O astfel de transmisie va fi în mod normal transmisă dacă navele din zona nu au primit
alerta de distress originală, dacă o alerta de distress DSC a fost transmisă pe o frecvenţă care nu a
fost recepţionată de navele din zonă sau dacă alerta de distress originală nu a fost transmisă
folosind DSC;
b) De o staţie de pe navă către o staţie de coastă dacă a primit un apel de distress pe o
frecvenţa HF.
Formatul retransmiterilor de distress conţine următoarele informaţii:
a) format: fie TOATE NAVELE sau NAVELE DINTR-O ZONĂ GEOGRAFICĂ
ANUME sau STAŢII INDIVIDUALE;
17
http://adl.anmb.ro
b) adresă: dacă formatul este ”toate navele” atunci nici o adresă nu este inclusă. Dacă
formatul este „nave dintr-o zona geografica anume” atunci adresă defineşte zona. Dacă este
adresată unei „staţii individuale” se va include MMSI-ul de 9 cifre al staţiei (navă sau de coastă);
c) categoria: DISTRESS (inclus automat);
d) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, retransmisie (inclus
automat);
e) comanda: RETRANSMISIE DE DISTRESS (inclus automat DISTRESS RELAY);
f) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol (poate fi transferat
automat de la apelul de distress primit);
g) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul comunicaţiei următoare:
identice informaţiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de distress
primit).
Dacă o navă primeşte o retransmisie de distress DSC adresată navelor dintr-o zona
geografică particulară, atunci afişajul şi alarma nu vor fi activate dacă coordonatele geografice
introduse manual sau de interfaţa de navigaţie în receiver-ul DSC se află în afara zonei geografice
adresate.
O staţie de coastă ce primeşte un apel de distress pe MF sau HF trebuie să transmită o
înştiinţare de distress DSC după minimum un minut de la recepţia apelului de distress şi dacă este
posibil cu o întârziere maximă de 2,75 min. Pe VHF o înştiinţare de distress DSC trebuie transmisă
cât mai repede posibil.
Este important să ne asigurăm că, acolo unde se foloseşte un receiver cu scanare, toate
frecvenţele selectate pot fi scanate în mai puţin de 2 sec. Scanarea trebuie să se oprească doar la
găsirea unei etichete. Ar fi indicat ca staţiile de coastă să poată să primească mai multe apeluri de
distress DSC simultan pe frecvenţe diferite astfel receiverele de scanare nemaifiind necesare la
staţiile de coastă.
În concluzie vă puteţi întâlni cu următoarele situaţii:

1. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria A1, A2. Acţionaţi
astfel:
a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182kHz,
b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul,
c) Aşteptaţi 3 minute pentru ca o staţie de coastă să confirme DSC în canalul 70 sau 2187,5
kHz,
d) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz, cu formatele de mai sus.
2. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria A3, A4. Acţionaţi
astfel:
a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182 kHz,
b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul,
c) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz,cu formatele de mai sus,
d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS RELAY dată de
o staţie de coastă, nu confirmaţi R/T, confirmaţi utilizând DSC pe aceeaşi frecvenţă. Atenţie
confirmarea DSC întrerupe transmiterea automată a alertei DSC de distress. În acest caz veţi
transmite şi un DISTRESS RELAY către cea mai apropiată staţie de coastă .
3. Recepţia unei alerte DSC de distress în HF. Acţionaţi astfel:
a) Nu confirmaţi imediat,
b) Acordaţi Transceiver HF, în frecvenţa asociată R/T benzi în care a-ţi recepţionat alerta
DSC de distress,
c) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul,
18
http://adl.anmb.ro
d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS RELAY dată de
o staţie de coastă şi aţi recepţionat mai multe alerte DSC de distress, timp de 3 minute, transmite un
DISTRESS RELAY către cea mai apropiată staţie de coastă.
Dacă transmiteţi un distress, ordinea folosirii canalelor este următoarea:

1. În aria Al:
a) VHF DSC – canalul 70,
b) VHF R/T – canalul 16,
c) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz,
d) MF R/T – alarma pe 2182 kHz,
e) INMARSAT,
f) EPIRB.
2. În aria A2:
a) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz,
b) MF R/T – alarma pe 2182 kHz,
c) INMARSAT,
d) VHF DSC – canalul 70,
e) VHF R/T – canalul 16,
f) EPIRB.
3. În aria A3:
a) INMARSAT,
b) HF DSC pe 8414,5 kHz sau orice altă frecvenţă HF DSC,
e) EPIRB.
4. În aria A3:
a) HF DSC pe 8414,5 kHz,
b) HF DSC pe orice altă frecvenţă HF DSC,
e) EPIRB (COSPAS-SARSAT).
SECŢIUNEA a 4-a
Comunicaţii de distress non- GMDSS
Alerta DSC în sistemul GMDSS a fost explicată în secţiunea de mai sus. Oricum, până la 1
februarie 1999 sau până la o dată ce va fi determinată de Comitetul Siguranţei Maritime IMO,
frecvenţele şi tehnicile folosite înainte de introducerea GMDSS-ului rămân în vigoare. Aceste
metode de comunicaţii de distress în MF, HF sau VHF ce încă se folosesc sunt descrise în această
secţiune.
19
http://adl.anmb.ro
4.1. Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)
Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi

VHF sunt:
Tabelul 4.1.
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
Cel mai probabil de a fi folosite sunt canalele de 2182 KHz şi Canalul 16 VHF. Procedura
de distress prin radiotelefon constă din:
a) semnalul de alarma (dacă este posibil),
b) apelarea de distress,
c) mesajul de distress
Semnalul de alarmă în 2 tonuri R/T: Semnalul de alarmă e trimis pe frecvenţa de 2182 KHz
şi se obişnuieşte să alterneze tonuri de 1300 şi 2200 Hz trimise pentru 250 ms pe o perioadă între
30 şi 60 secunde. Scopul semnalului este să:
a) atragă atenţia personalului de gardă (cart),
b) activeze dispozitive automate de alarmă,
c) activeze un speaker închis sau cu volumul la 0.
Semnalul de alarmă poate fi folosit doar pentru a anunţa:
a) că urmează un mesaj sau o apelare de distress,
b) semnalul de “Om la apa” când numai folosirea semnalului de urgenţă nu are ca efect
obţinerea asistenţei (ajutorului). Mesajul trebui precedat de un semnal de urgenţă,
c) De o staţie de coastă, să anunţe o avertizare urgentă de furtună, mesajul trebuind
precedat de un semnal de “safety”.
Alarma în 2 tonuri ar trebui folosită oricând e posibil, înainte de apelarea şi mesajul de
distress pe 2182 KHz. Trebuie reamintit că multe staţii de pe nave folosesc un receptor cu speakerul
închis pe 2182 KHz şi nu se va auzi nimic până ce comanda “mute” nu este anulată. Unele
receptoare de 2182 KHz anulează automat aceasta comandă în timpul perioadelor de tăcere radio.
Semnalul de distress R/T- Semnalul de distress trimis prin radiotelefonie constă din:
a) Semnalul de distress MAYDAY (X3),
b) THIS IS (sau DE, sau DELTA ECHO în cazul dificultăţilor de comunicare),
c) CALL SIGN, NUME sau orice altă metodă de identificare a staţiei în pericol.
Semnalul de distress MAYDAY indică faptul că o navă, avion sau alt vehicul, este sub
ameninţarea unui pericol grav şi iminent şi are nevoie imediată de ajutor.
Mesajul de distress ce urmează alarmei în 2 tonuri (pe 2182 KHz) şi apelul “trebuie” să
aibă următoarea formă:
a) MAYDAY,
b) NUME sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS,
c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografica),
d) NATURA DISTRESS-ULUI,
e) FELUL DE AJUTOR CERUT,
f) ORICE ALTA INFORMAŢIE AJUTĂTOARE.
20
http://adl.anmb.ro
Acelaşi format de mesaj şi apelare va trebui folosit pe orice altă frecvenţă de distress R/T.
Un exemplu de secvenţă completă a transmisiunii de distress de pe vasul WANDERER, call
sign “MMVR”
a) alarma < Semnal de alarma în 2 tonuri>,
b) Apelarea de distress MAYDAY MAYDAY MAYDAY
THIS IS MIKE MIKE VICTOR ROMEO
Sau
This is WANDERER, WANDERER, WANDERER,
c) Mesajul de distress:
MAYDAY
WANDERER MIKE MIKE VICTOR ROMEO
SUNT LA 3 MILE DE CHIKENROCK
FOC & EXPLOZIE ÎN SĂLA MAŞÎNI
CER ASISTENŢĂ IMEDIATĂ
15 PERSOANE LA BORD
OVER
d) Alte informaţii: “Orice altă informaţie folositoare” (poate fi transmisă mai târziu, când
condiţiile o permit)
Alte informaţii:
a) Intenţiile MASTERULUI,
b) Tipul încărcăturii (dacă este periculoasă),
c) Starea mării şi a vremii,
d) Ora abandonului navei,
e) Numărul şi tipul ambarcaţiunilor de salvare de la bord,
f) Numărul de persoane ce abandonează nava/ nr. celor ce rămân la bord,
g) Detalii de ajutor în determinarea locaţiei ambarcaţiunilor de salvare sau a navei pe mare.
Confirmarea de distress
O navă după ce a recepţionat un apel de distress R/T de la o altă navă ce e, fără îndoială, în
apropierea sa, ar trebui să aducă la cunoştinţă că a recepţionat mesajul, în afara cazului când e în
zonele maritime A1 sau A2 unde trebuie lăsat timpul necesar staţiei costiere să aducă la cunoştinţă
că a recepţionat mesajul.
Când staţia ce emite distressul e fără îndoială la o mare distanţă, atunci ia la cunoştinţă şi
retransmite celei mai apropiate staţii de coastă, doar dacă nu a mai fost recepţionată şi altă
înştiinţare.
În cazul unui semnal de distress R/T recepţionat pe o frecvenţă de distress în HF, amintiţi-
vă că transmisiunile în HF pot fi recepţionate în unele zone dar în altele nu. Deci nu trebuie
presupus nici că o staţie oarecare a primit şi ea înştiinţarea de distress sau că lipsa confirmării
implică faptul că nu a fost trimisă nici o alertă .
Confirmarea are următoarea formă:
a) MAYDAY,
b) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress x3,
c) THIS IS (sau se rosteşte DELTA ECHO în caz de dificultăţi de comunicare),
d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA propriei staţii x3,
21
http://adl.anmb.ro
e) RECEIVED (RECEPŢIONAT) (sau RRR rostit ROMEO ROMEO ROMEO în caz de
dificultăţi de înţelegere),
f) RECEIVEID MAYDAY.
Comunicaţii adiacente
Orice navă aduce la cunoştinţă recepţionarea unui semnal de distress trebuie să se supună
Regulii 10 din SOLAS , capitol V, reluată şi în MERSAR Manual. Masterul unei nave ce se
îndreaptă spre locul unui incident de distress va transmite, imediat ce e posibil, următoarea
informaţie :
a) MAYDAY,
b) ALL STATIONS ,
c) NUME,
d) POZIŢIE,
e) CURS & VITEZA,
f) ETA la POZIŢIA de DISTRESS,
g) (ESTIMATE TIME OF ARRIVAL).
N.B : Înainte de transmisie operatorul trebuie să se asigure ca nu va cauza interferenţe
staţiilor ce se găsesc într-o poziţie mai bună să acorde asistenţă staţiei în distress.
Retransmitere (RELAY) MAYDAY
Staţiile ce nu sunt ELE ÎNSELE în distress, ce află ca o navă avion sau alt vehicul e în
distress, pot transmite un mesaj legat de semnalul de distress, dar însă DOAR în următoarele
circumstanţe:
a) Când staţia în distress nu este în poziţia cea mai bună pentru a transmite mesajul de
distress,
b) Când masterul sau alta persoana însărcinată cu staţia ce nu e în distress considera ca un
ajutor adiţional e necesar,
c) Când, chiar dacă nu e în poziţie să acorde asistenţa, staţia a primit un mesaj de distress
pe care crede ca nu l-a recepţionat toată lumea.
Un asemenea mesaj trebuie transmis în mod normal pe 2182 KHz canalul 16 sau orice altă
frecvenţă R/T de distress:
a) MAYDAY (x3),
b) THIS IS (… DE …),
c) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI DE RELAY (x3),
d) URMĂTORUL MESAJ RECEPIONAT DE LA …,
e) CALLSIGN sau identificarea staţiei în distress,
f) ON (metoda şi / sau frecvenţa) AT [data , timpul (UTC)].
Acest mesaj va fi urmat de o repetare a MESAJULUI ORIGINAL de DISTRESS.
Navele ce fac o apelare de relay de distress trebuie să se asigure ca o staţie potrivită este
informată de comunicarea de distress originala. NB: NICIODATĂ NU TREBUIE ÎNLOCUIT
NUMELE STAŢIEI DE LEGĂTURA CU ACELA AL STAŢIEI ÎN DISTRESS, CHIAR DACĂ
IDENTIFICAREA ESTE DIFICILĂ. Dacă staţia în distress nu poate fi identificată, se va face
referire la ea ca “UNIDENTIFIED TRAWLER” sau “UNIDENTIFIED HELICOPTER”
Perioadele de tăcere: Pentru 3 minute din ora în ora şi din ½ oră în ½ oră orice
transmisiune, în afară de cele de distress e interzisă în banda între 2173.5 şi 2190.5 KHz. Operatorii
trebuie să-şi facă obiceiul să asculte pe 2182 MHz în acest timp. Frecvenţele de distress NBDP şi
DSC de 2174.5 KHz şi 2187.5 KHz sunt de asemenea incluse în aceasta banda. Perioadele de tăcere
radio nu se aplica oricum frecvenţelor DSC inter navă/ţărm-navă internaţionale 2177 KHz şi navă-
ţărm internaţionale pe 2189.5 KHz.
22
http://adl.anmb.ro
Semnalele orare: Acestea trebuie obţinute zilnic pentru a verifica precizia ceasului
radioului/punţii şi ceasurilor echipamentelor de la bord. Un motiv pentru a face acest lucru e faptul
că sunt ascultate cu acurateţe perioadele de tăcere radio. Timpul standard al semnalelor staţiilor şi
caracteristicile lor sunt publicate în ITU LIST of RADIO determination and Special Service
Stations.
Procedurile de Distress NBDP: Frecvenţele MF şi HF sunt disponibile pentru traficul de
distress, urgenţă şi safety folosind NBDP, adică: 2174.5 KHz, 8376.5 KHz, 4177.5 KHz,
125220 KHz, 6268 KHz, 16695 KHz.
Nu e de preferat ca NBDP (radiotelex) să fie folosit ca metoda principală de alertă de
distress. Frecvenţa de 2174.5 KHz este indicat să fie folosită pentru traficul de distress de la faţa
locului. Toate mesajele trebuie precedate cel puţin o dată de comenzile:< carriage return >+< line
feed> sau <return> (pentru a avansa hârtia) şi <letter shift> sau <caps lock> (pentru scriere cu literă
mare a semnalului de distress MAYDAY).
Modul telex “FEC mode” trebuie folosit pentru ca toate staţiile să poată asculta, cu toate că
“ARQ mode” poate fi folosit între 2 staţii dacă este necesar.
Înştiinţarea NBDP: Înştiinţările de alarmă de distress şi apelurile sunt efectuate în mod
normal de nave folosind r\t în aceeaşi bandă cu semnalul original. Tehnicile NBDP pot fi folosite
oricum, chiar dacă nu s-a obţinut răspuns pe r\t.
Formatul va avea următoarea formă:
a) MAYDAY ,
b) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress,
c) DE,
d) CALL SIGN şi numele navei care confirmă,
e) RRR MAYDAY.
Comunicaţii de căutare şi salvare - TRAFICUL DISTRESS\ SAR: Traficul de distress
constă în toate mesajele cu referire la asistenţă imediată solicitată de o navă în pericol, incluzând
comunicaţiile de căutare şi salvare şi comunicaţiile de locul dezastrului. Controlul traficului este,
iniţial, responsabilitatea staţiei în distress, dar este transferat RCC-ului zonei (Rescue Coordination
Centre) care poate controla traficul direct sau prin intermediul unei staţii echipate corespunzător,
cum ar fi staţia locală de coastă sau o staţie mobilă.
Procedurile radiotelefoniei în timpul acţiunii de distress:
Semnalul de distress MAYDAY trebuie să preceadă orice trafic de distress. Staţia ce
controlează traficul poate impune tăcere radio oricărei staţii folosind termenul:
SEELONCE MAYDAY
Alte staţii pot impune tăcerea folosind:
SEELONCE DISTRESS
Când tăcerea totală nu mai este necesară, staţia ce controlează, poate indica ca o activitate
restantă e posibilă trimiţând mesajul:
a) MAYDAY,
b) HELLO ALL STATIONS x3 (sau CQ, rostit Charlie Quebec în caz de dificultate de
înţelegere),
c) THIS IS (sau DE),
d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI ce emite,
e) TIME,
f) NUMELE & CALLSIGN staţiei în distress,
g) PRUDONCE (pronunţat ca franţuzescul “prudence”),
h) PRUDONCE înseamnă: Distress în acţiune, dar poate fi reluată în trafic restrâns).
23
http://adl.anmb.ro
Când “Normal Working” poate fi reluat, staţia de coastă trimite un mesaj similar dar cu
finalul: “SEELONCE FEENEE” în loc de “PRUDONCE”.
Proceduri NBDP în timpul acţiunii în caz de distress:
Staţia coordonatoare poate impune tăcere radio prin următorul mesaj: SILENCE MAYDAY
Orice altă staţie poate impune tăcerea radio, dacă e nevoie prin mesajul: SILENCE
DISTRESS
Formatul mesajului NBDP folosit pentru a indica reîntoarcerea la normal este:
a) MAYDAY,
b) CQ,
c) DE,
d) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA pentru staţia emiţătoare,
e) TIME,
f) NAME şi CALLSIGN pentru staţii în distress,
g) SILENCE FINI.
Apeluri suplimentare în timpul acţiunii de distress
În regiunile 1 şi 3 şi Groenlanda frecvenţa 2191 KHz este folosită pentru apeluri R/T
suplimentare, când 2182 KHz e folosită pentru distress iar frecvenţa de emisie a staţiei de coastă e
folosită pentru răspunsuri. Amândouă staţiile se vor orienta apoi către canalele normale de lucru. În
SUA frecvenţa de 4125 KHz e folosită pentru uz normal de către staţiile de coastă şi navale pentru
comunicaţii R/T şi Simplex, iar puterea nu depăşeşte un KW.
Frecvenţa de 4125 KHz şi 6215 KHz mai poate fi folosită în simplex pentru apeluri generale
şi răspunsuri de către staţiile navale şi de coastă şi puterea nu depăşeşte 1 KW. De vreme ce
frecvenţa de 4125 şi 6215 KHz sunt destinate pentru traficul de distress şi safety, folosirea acestor
frecvenţe pentru alte scopuri trebuie să se facă astfel încât să nu fie interferat traficul de distress şi
safety.
Coordonarea ‘on scene’ : Într-o situaţie de distress sau SAR poate fi necesar ca una din
staţiile participante să-şi asume rolul de On Scene Comander (OSC) şi Coordonator Surface Search
(CSS). Dacă unităţile specificate SAR (nave de război, nave de salvare sau avioane) sunt la locul
incidentului, atunci una dintre ele trebuie să-şi asume rolul de OSC sau CSS, sau amândouă.
Îndatoririle OSC sau CSS sunt multe şi variate. Masterii de nave, echipajul şi operatorul radio
trebuie să se formalizeze cu MERSAR-ul IMO (Merchant Ship Search and Rescue Manual).
Comunicaţii la locul incidentului : Acestea sunt comunicaţii între nave în pericol şi alte
unităţi mobile angajate în SAR. Controlul acestor comunicaţii este responsabilitatea RCC sau
MCC, o datorie fiind aceea de a numi frecvenţa ce va fi folosită. Ar trebui folosite transmisii tip
simplex pentru ca toate navele să aibă acces la informaţii. Frecvenţele preferate în R/T pentru
comunicaţii ‘on scene’ sunt Canalul 16 (156.8 MHz) şi 2182 KHz. Frecvenţa de 2174.5 KHz în
modul FEC ar mai putea fi folosită pentru comunicaţii ‘on scene’ navă- navă. Staţiile navale pot
comunica cu staţiile aeriene pentru scopuri de distress şi safety. În plus faţa de CH 16 şi 2182 KHz,
frecvenţele folosite pentru comunicaţiile ‘on scene’ între navă şi avion mai pot fi :
a) 3023 KHz
b) 4125 KHz
c) 9680 KHz
Frecvenţa 4125 KHz trebuie în primul rând folosită între avioanele şi navele antrenate în
SAR. Dacă contactul nu e posibil pe aceasta frecvenţa avionul va folosi 3023 KHz.
Frecvenţele aeronautice 121.5 MHz şi 123.1 MHz pot fi folosite în emisia A3E, prima doar
pentru apelul de distress şi safety a două pentru operaţiuni SAR.
24
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 5-a
Rapoarte despre nave
În întreaga lume exista mult mai multe organizaţii implicate direct în operaţiunile de salvare
pe mare. Ca suport al acestora în întreaga lume se folosesc de către nave sisteme de raport despre
nave. De exemplu în Canalul Mânecii exista un sistem de raport despre mişcările navelor ce se
transmite pe Canalul 16.
Ca o bază comună Organizaţia AMVER (Automated Mutual Asistance Vessel Rescue
Sistem) operata de Paza de Coastă Americana asigura ajutor în eforturile SAR. AMVER a fost
fondata în 1958 ca o baza computerizata pentru sistemul de informaţii SAR pentru Oceanul Nord
Atlantic, dar s-a dezvoltat într-o reţea de siguranţa a traficului acoperind toate oceanele.
Toate navele sunt încurajate să transmită detalii ale călătoriilor lor şi rapoarte periodice de
poziţie către centrul AMVER din New York prin staţiile de coastă selectate sau printr-un CES
INMARSAT. Când are loc un apel de distress computerul AMVER informează autorităţile SAR
răspunzătoare despre ce nave se găsesc în zona. (vezi vol I ALRS pentru detalii).
Baza de date a computerului AMVER se bazează pe informaţii oferite voluntar de către
nave despre poziţia şi ruta lor. Se identifica patru tipuri de rapoarte de către sistemul AMVER după
cum urmează :
a) SAILING PLAN conţine informaţii complete despre drum şi trebuiesc trimise după
câteva ore de la plecarea din port,
b) POSITION REPORT trimis în 24 ore de la plecare şi înnoit la cel puţin 48 de ore până
la sosirea în port,
c) DEVIATION REPORT trebuie trimis oricând se produce o deviere materiala de la
planul de drum afectând acurateţea informaţiilor oferite anterior,
d) ARRIVAL REPORT trebui trimis până la intrarea în port.
Tipul raportului este identificat din prima linie a mesajului AMVER folosind formatul :
AMVER/ [TIPUL MESAJULUI]// folosind codurile de 2 litere SP, PR, DR, FR.
AMVER/ PR //
Un format standard de raport se foloseşte pentru mesajul propriu-zis bazat pe liniile de
raport în care literele alfabetului sunt folosite pentru a prefixa şi identifica tipul informaţiei ce
urmează. Litera A de exemplu identifica prin nume şi CALL SIGN navă ce trimite raportul ca în :
A/SEALAND MARINER/ KGJF//.
Elemente discrete cum sunt numele şi CALL SIGN-ul de deasupra sunt separate printr-o
singura liniuţa iar linia de raport se termina prin ‘//’.
Se identifică 15 tipuri de linii de raport ce pot fi folosite pentru a construi mesaje AMVER.
Acestea sunt descrise în detaliu în AMVER Ship Reporting System Manual.
Sistemul japonez de raporturi navale (JASREP) asigura un serviciu paralel de voluntariat de
rapoarte navale în jurul Japoniei. Toate navele ce naviga în zona de serviciu JASREP sunt
încurajate să participe.
Navele ce intenţionează să participe în ambele sisteme pot trimite rapoartele către orice
parte. Mesajul JARSEP urmează la scurt timp după cel de la AMVER.
Sistemul Australian (AUSREP) e obligatoriu pentru navele comerciale sub pavilion
australian şi pentru cele străine ce navigă între porturi australiene. Pentru navele incluse în
AUSREP, mesajele pot fi înaintate către AMVER la cerere. Sunt mai multe posibilităţi de raport în
structura mesajului AUSREP, dar în general formatul mesajului este similar cu cel al AMVER-ului.
25
http://adl.anmb.ro
Rapoartele către AMVER, AUSREP şi JASREP sunt netaxabile de staţia de coastă
implicată dacă sunt trimise prin staţii care au declarat un contract de netarifare. Oricum, detaliile
structurii mesajului, frecvenţa de folosire şi modificarea tarifului sunt supuse schimbării.
Alfabetul fonetic - Pentru identificarea literelor din alfabet se va utiliza următorul alfabet
fonetic standard.
Tabelul 5.1. Alfabetul fonetic
Litera Fonetic Vorbit ca Lit. Fonetic Vorbit ca

A ALFA AL FAH N NOVEMBER NO VEM BER
B BRAVO BRAH VOH O OSCAR OSS CAH
C CHARLIE CHAR LEE P PAPA PAH PAH
Sau
SHAR LEE
D DELTA DELL TAH Q QUEBEC KEH BECK
E ECHO ECK OH R ROMEO ROW ME OH
F FOXTROT FOKS TROT S ŞIERRA SEE AIR RAH
G GOLF GOLF T TANGOU TAN GO
H HOTEL HOH TELL U UNIFORM YOU NEE FORM
Sau
OO NEE FORM
I ÎNDIA ÎN DEE AH V VICTOR VIK TAH
J JULIETT JEW LEE ETT W WHISKEY WISS KEY
K KILO KEY LOH X XRAY ECKS RAY
L LIMA LEE MAH Y YANKEE YANG KEY
M MIKE MIKE Z ZULU ZOO LOO
NOTĂ: Accentul se pune pe silabele scrise italic.

Pronunţia numeralelor se face respectând următoarele reguli:
Tabelul 5.2. Pronunţia numeralelor
Numeral Vorbit ca Numeral Vorbit ca

0 ZE RO 5 FIFE
1 WUN 6 ŞIX
2 TOO 7 SEV EN
3 TREE 8 AIT
4 FOW ER 9 NÎN ER
26
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 6-a
Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime
6.1. Destinaţia principalelor frecvenţe
490 kHz
În serviciul maritim mobil, după integrarea totală a serviciului GMDSS, frecvenţa de 490
kHz va fi folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de
avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave, prin folosirea Telegrafiei cu
Printare Directă în Bandă Îngustă (în sistemul lingvistic naţional).
518 kHz
În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 518 kHz este folosită în exclusivitate pentru
transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a
mesajelor urgente către nave în limba engleză prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în
Bandă Îngustă (sistemul NAVTEX Internaţional).
2174,5 kHz
Frecvenţa de 2174,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi
siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
2182 kHz
Frecvenţa de 2182 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin
radiotelefonie, folosind clasă de emisie J3E.
2187,5 kHz
Frecvenţa de 2187,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă
folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.
3023 kHz
Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 3023 kHz, poate fi folosită pentru comunicaţii
între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi
pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27
din Regulamentul Radio al ITU (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor).
4125 kHz
Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă de
către radiotelefonie. Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz poate fi folosită şi de către aeronave pentru a
comunica cu staţiile mobile maritime în scopuri de distress şi siguranţă, inclusiv căutare şi salvare.
4177,5 kHz
Frecvenţa de 4177.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru trafic de distress şi siguranţă,
folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
4207,5 kHz
folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.
4209,5 kHz
În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 4209,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru
transmiteri de tip NAVTEX de către staţiile de coastă, a avertismentelor meteo şi de navigaţie,
precum şi a mesajelor urgente către nave folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
4210 kHz
Frecvenţa de 4210 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de
coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă
Îngustă.
27
http://adl.anmb.ro
5680 kHz
Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 5680 kHz, poate fi folosită pentru comunicaţii
între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi
pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27
din Regulamentul Radio cu referire la Serviciul Aerian Mobil.
6215 kHz
radiotelefonie.
6268 kHz
Frecvenţa de 6268 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi
6312 kHz
Frecvenţa de 6312 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă
6314 kHz
Frecvenţa de 6314 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de
Îngustă.
8291 kHz
radiotelefonie.
8376.5 kHz
Frecvenţa de 8376,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi
8414.5 kHz
8416.5 kHz
Frecvenţa de 8416.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de
Îngustă.
12290 kHz
radiotelefonie.
12520 kHz
12577 kHz
Frecvenţa de 12577 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă
12579 kHz
Frecvenţa de 12579 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile
de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă
Îngustă.
16420 kHz
radiotelefonie.
16695 kHz
28
http://adl.anmb.ro
16804.5 kHz
Frecvenţa de 16804.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi
siguranţă folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.
16806.5 kHz
Frecvenţa de 16806.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile
Îngustă.
19680.5 kHz
Frecvenţa de 19680.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile
Îngustă.
22376 kHz
Frecvenţa de 22376 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile
Îngustă.
26100.5 kHz
Frecvenţa de 26100.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile
Îngustă.
121.5 MHz şi 123.1 MHz
Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 121.5 MHz este folosită pentru distress şi
urgenţă prin radiotelefonie pentru staţiile de pe aeronave, folosind frecvenţe între 117.975 MHz şi
137 MHz. Această frecvenţă poate fi folosită în aceste scopuri de către navele supravieţuitoare.
Staţiile EPIRB folosesc frecvenţa de 121.5 MHz.
Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 123.1 MHz, auxiliară frecvenţei de 121.5 MHz
este folosită de către staţiile aflate pe aeronave şi de către alte staţii mobile şi de coastă angajate
în misiuni de căutare şi salvare.
Staţiile mobile maritime pot comunica cu staţiile de pe aeronave pe frecvenţa de urgenţă
de 121.5 MHz doar în scopuri de distress şi urgenţă şi pe frecvenţa auxiliară de 123.1 MHz în
misiuni de căutare şi salvare folosind clasă A3E de emisii pentru ambele frecvenţe.
156.3 MHz
Frecvenţa de 156.3 MHz(canalul 6) poate fi folosită pentru comunicaţii între staţii aflate
pe nave şi cele aflate pe aeronave, angajate în misiuni de salvare şi căutare. De asemenea, poate fi
folosită de staţiile de pe aeronave pentru a comunica cu staţiile aflate pe nave şi în alte scopuri de
siguranţă. Navele ar trebui să evite interferenţele dăunătoare comunicaţiilor precum şi
comunicaţiile între aeronave, spărgătoare de gheaţă şi a navelor în timpul iernii.
156.525 MHz
Frecvenţa de 156.525 MHz (canalul 70) este folosită în serviciul mobil maritim pentru
apeluri de distress şi siguranţa folosind DSC.
156.650 MHz
Frecvenţa de 156.650 MHz (canalul 13) este folosit pe plan mondial drept canal de
comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei în special pentru comunicaţii între nave. De
asemenea,poate fi folosit şi pentru manevra navei în port sau pentru operaţii portuare care fac
subiectul reglementărilor naţionale.
29
http://adl.anmb.ro
156.8 MHz
Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) este folosită pentru trafic de distress şi siguranţă
pentru radiotelefonie.
Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) poate fi folosită de aeronave doar în scopuri de
siguranţă.
406-406.1 MHz
Banda de frecvenţe între 406-406.1 MHz este folosită în exclusivitate de către radiofaruri,
care indică poziţia de urgenţă prin satelit, pe direcţia sol-aer.
1530-1544 MHz
În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă, banda de frecvenţe
1530-1544 MHz este folosită în scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul
maritim mobil.
1544-1545 MHz
Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă,
inclusiv legături de bandă îngustă de la sateliţi la staţiile mobile.
1626,5-1646,5 MHz
În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă, banda de frecvenţe
1626,5-1646,5 MHz este folosită în scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul
maritim mobil.
1645,5-1646,5 MHz
Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă,
inclusiv transmisiuni de la sateliţii EPIRB.
9200-9500 MHz
Banda de frecvenţe de 9200-9500 MHz este folosită de radare pentru a uşura misiunile de
căutare şi salvare.
Echipamentele pentru radiotelefonie din bărcile de salvare, dacă sunt capabile să
funcţioneze în orice frecvenţă din banda de 156 MHz şi 174 MHz, trebuie să poată transmite şi
recepţiona pe frecvenţa de 156,8 MHz(canalul 16) şi pe cel puţin o altă frecvenţă din această
bandă.
Echipamentele pentru transmiterea de mesaje locale de pe bărcile de salvare trebuie să
funcţioneze în banda de 9200-9500MHz.
Echipamentele cu facilităţi DSC din bărcile de salvare trebuie, dacă pot funcţiona:
- în banda de 1605-2850 kHz, să poată transmite pe 2187,5 kHz,
- în banda de 4000-27500 kHz, să poată transmite pe 8414,5 kHz,
- în banda de 156-174 MHz, să poată transmite pe 156,525 MHz.
6.2. Supravegherea frecvenţelor
Staţiile de coastă sunt acele staţii de coastă care au rol în supravegherea GMDSS trebuie
să menţină o supraveghere automată a frecvenţelor DSC pe perioada de timp indicată în
informaţiile publicate în Lista Staţiilor de Coastă (revoluţia ITU nr. 322(Rev.Mob-87)).
Staţiile de coastă locale sunt acele staţii care au rol în supravegherea GMDSS, trebuie să
menţină o supraveghere permanentă,automată pentru alerte de distress emise de sateliţi.
Staţiile navale
a) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, cât timp sunt pe mare, să
menţină o supraveghere automată DSC a apelurilor de distress şi siguranţă în banda de frecvenţe
în care operează. Staţiile navale echipate astfel trebuie să menţină o supraveghere automată
pentru recepţionarea transmisiunilor meteo şi a avertismentelor de navigaţie şi a altor informaţii
30
http://adl.anmb.ro
urgente către nave. Cu toate acestea, staţiile navale trebuie să urmărească traficul comunicaţiilor
de distress şi siguranţă(cap IX din ITU Regulation).
b) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, unde este posibil, să menţină
o supraveghere pe frecvenţa de 156,650 MHz (canalul 13) pentru comunicate privind siguranţa
navei.
Următorul tabel este doar pentru informare ca o scurtă referinţă la disponibilitatea
frecvenţelor GMDSS pentru distress şi siguranţă. Nu este publicat ca un extras din ITU Radio
Regulation.
Tabelul 6.1. Frecvenţe disponibile
RADIOTELEFONIE DSC NBDP NBDP/MSI

490 kHz NAVTEX
518 kHz NAVTEX
2182 kHz 2187.5 kHz 2174.5 kHz
3023 kHz
4125 kHz 4207.5 kHz 4177.5 kHz 4209.5 kHz NAVTEX
4210 kHz
5680 kHz
6215 kHz 6312 kHz 6268 kHz 6314 kHz
8291 kHz 8414.5 kHz 8376.5 kHz 8416.5 kHz
12290 kHz 12577 kHz 12520 kHz 12579 kHz
16420 kHz 16804.5 kHz 16695 kHz 16806.5 kHz
19680.5 kHz
22376 kHz
26100.5 kHz
(a) Frecvenţe
pentru VHF
le alocate
(b) Canalul 6
156.3 MHz între nave
VHF
(c) Canalul pentru alertare
156.525 MHz
70 VHF DSC
(d) Canalul1 Între nave
156.650 MHz
3 VHF MSI
Distress,
(e) Canalul1
156.8 MHz Siguranţa şi (i)
6 VHF
Chemare
31
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 7-a
Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare
(extras din rezoluţia IMO A. 474 (XII))
Folosirea incorectă, la scară mare a canalelor VHF, în special cele de distress, safety şi
urgenţe, canalul 16 (156,7 MHz) şi a canalelor folosite pentru operaţiuni portuare, serviciile
mişcările navelor şi a sistemelor de rapoarte e un motiv mare de îngrijorare. Adesea folosirea
incorectă a canalului 16 VHF cauzează interferenţe serioase a comunicaţiilor esenţiale şi devine un
pericol potenţial a siguranţei maritime. In conformitate cu Regulile Radio ITU:
a) Canalul 16 poate fi folosit doar pentru distress, urgenţă şi comunicaţii foarte scurte şi
apelarea pentru stabilirea altor comunicaţii ce ar trebui purtate pe un canal de lucru corespunzător.
b) Pe canalele VHF alocate operaţiunilor portuare, singurele mesaje permise sunt restrânse
la cele referitoare la mişcările şi siguranţa navelor şi, în caz de urgenţă, la siguranţa persoanelor.
Folosirea acestor canale pentru comunicarea navă-navă poate cauza interferenţe serioase cu grave
repercursiuni asupra mişcărilor şi siguranţei navelor în zonele portuare aglomerate.
Echipamentul VHF este operat frecvent de personal necalificat în folosirea sa corectă, deşi
ITU Regulamentul Radio cere ca seviciul fiecărui radio-telefon naval să fie controlat de un operator
ce deţine un certificat emis şi recunoscut de Guvernul respectiv.
7.1. Ghid de folosire a VHF pe mare
Pregătire: Înainte de transmitere, gândiţi-vă asupra subiectelor ce vor fi comunicate şi, dacă
e necesar pregătiţi note scrise pentru a evita întreruperile şi a vă asigura că nu irosiţi timp pe un
canal aglomerat.
Ascultare: Ascultaţi înainte de a începe să transmiteţi pentru a fi siguri că respectivul canal
nu e deja folosit. Aceasta va evita interferenţe iritante.
Disciplină: Echipamentul VHF trebuie folosit corect şi în acord cu Regulamentul Radio.
Următoarele lucruri ar trebui evitate în mod special:
a) apelarea în Ch 16 în alte scopuri decât cele de distress, urgenţe şi comunicaţii de
siguranţă foarte scurte când alt canal apelabil este disponibil,
b) comunicarea fără legătură cu siguranţa navei în canalele portuare.
c) transmisii fără identificare corectă,
d) transmisii neesenţiale; ex: semnale şi corespondenţă nenecesare,
e) ocuparea unui canal particular,
f) folosirea limbajului ofensiv.
Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitată doar dacă nu e cerută special de
staţia care le primeşte.
Reducerea puterii: Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea mai joasă putere
pentru comunicaţii satisfăcătoare.
Comunicarea cu staţia de coastă: Comunicaţiile ar trebui purtate în canalul indicat de
staţia de coastă. Când se cere o schimbare de canal, aceasta ar trebui înştiinţată de staţia de coastă.
La primirea instrucţiunilor de la staţia de coastă de a înceta transmisia, nici o altă comunicare nu
trebuie purtată până la instrucţiunea contrarie (staţia de coastă ar putea primii mesaje de distress sau
safety şi alte transmisii ar putea cauza interferenţe)
Comunicarea cu alte nave: În timpul comunicării navă-navă, navă apelată trebuie să indice
canalul în care următoarea transmisie va avea loc. Navă apelantă trebuie să înştiinţeze acceptarea
32
http://adl.anmb.ro
înainte de a schimba canalele. Procedura de ascultare subliniată mai sus ar trebui urmată înainte de
începerea comunicării în canalul ales.
Comunicaţiile de distress: Mesajele/apelurile de distress au prioritate absolută asupra
tuturor celorlalte comunicaţii. Când le auzim, toate celelalte transmisiuni trebuie interzise şi ţinut
un cart de monitorizare. Orice mesaje/apeluri de distress trebuie înregistrate în jurnalul de bord şi
încredinţate masterului. La recepţia unui mesaj de distress, dacă e în apropiere, confirmaţi imediat
recepţionarea lui. Dacă nu e în apropiere, permiteţi unui interval de timp să treacă înainte de a
aduce la cunoştinţă receptarea să pentru a permite altor nave mai apropiate să acţioneze.
Apelarea: Oricând e posibil, o frecvenţă de lucru ar trebui folosită. Dacă o frecvenţă de
lucru nu e disponibilă, Ch 16 poate fi folosit, presupune că nu e ocupat de un mesaj/apel de distress.
În cazul imposibilităţii stabilirii legăturii cu navă sau staţia, lăsaţi un interval de timp să treacă
înainte de a repeta apelul. Nu ocupaţi canalul dacă nu e necesar şi încercaţi alt canal.
Schimbarea canalelor: Dacă comunicarea pe un canal nu e satisfăcătoare, indicaţi
schimbarea canalului şi aşteptaţi confirmarea.
Pronunţie: Dacă devine necesară (ex: nume descriptive, call sign-uri, cuvinte ce pot fi
neînţelese) folosirea tabelelor de pronunţie din Codul Internaţional şi Regulamente Radio (vezi
Alfabetul Fonetic şi Codul de Semnale).
Adresarea: Cuvintele “Eu” şi “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicaţi la cine se referă.
Cartul: Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui să monitorizeze Ch 16 când se
află pe mare. Alte nave ar trebui, când e posibil, să monitorizeze Ch 16 când sunt în zona de lucru a
unei staţii de coastă capabilă să apeleze pe acel canal. În anumite cazuri guvernele pot cere navelor
să monitorizeze şi alte canale.
SECŢIUNEA a 8-a
Comunicaţiile de urgenţă
Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la :

a) semnalele de avertizare pentru navigaţie şi meteorologie,
b) siguranţa navigaţiei,
c) rapoartele navei,
d) suportul comunicaţiilor pentru operaţiunile SAR,
e) sfatul şi transportul personalului medical,
f) alte mesaje pentru urgenţa şi siguranţă,
g) situaţia navigaţiei, problemele navelor şi mesaje meteorologice.
Urgenţă: Semnalul de urgenţă PAN-PAN indică faptul că va urma un semnal foarte
important referitor la siguranţa unei nave, avion sau altui vehicul, ori siguranţa unei persoane.
Semnalul de urgenţă şi mesajul care urmează este trimis pe o frecvenţă de pericol. Totuşi în cazul
unui mesaj mai lung sau unei intervenţii medicale într-o zonă cu trafic intens sau când mesajul este
repetat atunci el este trimis pe o frecvenţă de lucru folosindu-se pentru anunţarea lui semnalul de
urgenţă sau o frecvenţă apropiată de cea de frecvenţa de pericol. Alerta DSC de urgenţă şi
siguranţă, se transmite canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz,
16304,5 KHz., cu următorul format:
- All ships sau MMSI staţiei,
- Urgency,
- MMSI propriu,
- Canalul de lucru sau frecvenţele,
- R/T sau NBDP.
33
http://adl.anmb.ro
Modelul unei convorbiri de urgenţă folosind R/T este dat în tabelul următor :
Tabelul 8.1. Modelul unei convorbiri de urgenţă în radiotelefonie
PAN-PAN(X3) PAN-PAN(X3)
ALL STATIONS (X3) or NAMED TOATE STAŢIILE (X3) sau NUMELE
STATION (X3) STAŢIEI (X3)
THIS IS AICI ESTE
CALL SIGN or IDENTIFICATION INDICAŢIVUL DE APEL sau
IDENTIFICAREA
Forma acestui mesaj ar trebui să fie similară cu următorul exemplu prezentat :
Tabelul 8.2. Exemplu de mesaj de urgenţă în radiotelefonie
PAN-PAN(x3) PAN-PAN(x3)
THIS IS NONSUCH AICI ESTE NONSUCH
ONE ZERO MILES WEST OF ZECE MILE VEST DE SKERRIES
SKERRIES
LOST PROPELLER DRIFTÎNG WEST AM PIERDUT UN MOTOR ŞI SUNT ÎN
SOUTH WEST AT THREE KNOTS DERIVĂ VEST SUD VEST CU VITEZA DE
TREI NODURI
REQUIRE TOW URGENTLY CEREM URGENT REMORCARE
OVER TERMINAT
Când se foloseşte NBDP, mesajul de urgenţă este început de semnalul de urgenţă PAN-
PAN şi se transmite numele de identificare al staţiei care transmite.
Sfaturi medicale: Majoritatea staţiilor de coastă din lume pot oferi serviciu medical.
Atunci când se foloseşte R/T, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) ar trebui folosit pentru
mesaj. Mesajul ce va urma apoi ar trebui să fie adresat celei mai apropiate staţii de coastă
folosindu-se preambulul publicat, prezentat în Lista staţiilor radio şi servicii speciale. De multe ori,
este adevărat, este de preferat să fie sunat direct un doctor.
Costurile serviciilor medicale se face în conformitate cu Recomandarea ITU-T-D90 (vezi
Manualul ITU pentru Uzul serviciilor maritime pentru mobil şi mobil-satelit) şi se adaugă la taxele
serviciului de comunicaţii.
Mesajul medical trebuie să conţină :
Tabelul 8.3. Conţinutul unui mesaj medical
SHIPS NAME / CALL SIGN AND NUMELE NAVEI / INDICAŢIVUL DE APEL

NATIONALITY ŞI NAŢIONALITATEA
POSITION POZIŢIA NAVEI
NEXT or NEAREST PORT with ETA URMĂTORUL sau CEL MAI APROPIAT
PORT cu TIMPUL ESTIMAT DE INTRARE
PATIENS DETAILS (i.e., name, age, sex, DATELE PACIENTULUI (nume, vârstă, sex,
medical history, etc.) probleme medicale)
PATIENTS ŞIMPTOMS and ADVICE ŞIMPTOMELE PACIENTULUI şi CEREREA
REQUIRED SFATULUI
34
http://adl.anmb.ro
MEDICATION CARRIED ON BOARD TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR LA
BORD
Exemplu: Pentru a contacta Land’s End Radio, din Marea Britanie, se foloseşte :
Medico landsend radio. Când se foloseşte telexul, prefixul MED trebuie folosit pentru a da
prioritate semnalului.
În toată lumea, sfatul şi asistenţa medicală pot fi obţinute prin staţiile de coastă, staţiile
gărzii de coastă sau prin INMARSAT C. Aceste informaţii se pot găsi în ITU Lista Staţiilor Radio
pentru Servicii Speciale şi Manualul Comunicaţiilor INMARSAT.
Transporturile medicale
Pentru efectuarea comunicaţiilor legate de persoanele protejate pe timp de război unităţile
medicale sau de transport pot folosi semnale distincte. Termenul de transport medical este definit,
de către Convenţia de la Geneva şi de Protocolul Adiţional din 12 August 1949, ca toate tipurile de
transporturi pe uscat, apă sau aer folosite pentru asistenţa răniţilor, în caz de scufundare sau
naufragiu. Navele neutre ar trebui să asigure asistenţă când alte navele cu răniţi o cer şi să protejeze
aceste nave de orice acţiune ostilă.
În scopul anunţării şi identificării transporturilor medicale care sunt protejate de Convenţia
de la Geneva, semnalul radio ar trebui să conţină semnalul de urgenţă aşa cum este descris de
Regulamentul Radio, urmate apoi de adăugarea unui singur cuvânt (MEDICAL) în canalul NBDP
şi cuvântului MAY-DEE-CALL pentru radiotelefonie. Când se foloseşte radiotelefonia, semnalul
de urgenţă PAN-PAN (x3) este utilizat la apelare.
Mesajul radio, început de un semnal de urgenţă, trebuie să conţină următoarele date
referitoare la transportul medical indicând :
- indicativul de apel sau alte forme de identificare,
- poziţia navei,
- numărul şi tipul unităţii,
- drumul navei (itinerarul),
- timpul estimat în care navă ajunge în cel mai apropiat port,
- orice altă informaţie, precum altitudinea de zbor, radiofrecvenţele de siguranţă, limba
folosită precum şi modurile şi codurile de urmărire şi supraveghere radar folosite.
SECŢIUNEA a 9-a
Comunicaţii de siguranţă
Semnalul de siguranţă SECURITE indică faptul că urmează un mesaj de avertizare

meteorologic sau de navigaţie foarte important. Mesajul este transmis pe o frecvenţă de lucru după
ce este anunţat pe frecvenţa de pericol.
Majoritatea convorbirilor şi mesajelor de siguranţă sunt trimise după recepţionare la finalul
următoarei perioade de linişte. La fel ca şi frecvenţa de avarie menţionată anterior, canalul 13 VHF
este folosit ca un canal de comunicaţii de siguranţă între nave. Celelalte canale pot fi desemnate de
organizaţiile locale de pază de coastă pentru semnale de urgenţă la ţărm.
Un exemplu de semnal de siguranţă este :
35
http://adl.anmb.ro
Tabelul 9.1. Exemplu de semnal de siguranţă
SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ (X3)
ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE (X3)
THIS IS AICI ESTE
CALL SIGN / IDENTIFICATION (X3) INDICAŢIVUL DE APEL (X3)
LISTEN…FOR NAVIGATIONAL MESAJUL TRANSMIS PENTRU

WARNING SIGURANŢA NAVIGAŢIEI
ON FREQUENCY /CHANNEL PE FRECVENŢA /CANALUL
Pe o consolă GMDSS ar trebui trimis semnalul de siguranţă All ship (toate navele) pe
canalul DSC sau pe frecvenţa 2187,5 KHz ce indică frecvenţa de lucru sau canalul 13 sau 2048
KHz.
Un exemplu de mesaj de siguranţă pe o frecvenţă de lucru :
Tabelul 9.2. Exemplu de mesaj de siguranţă
SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ
ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE
THIS IS NONSUCH (X3) AICI ESTE NONSUCH
LARGE RED CONTAINER SPOTTED AT UN CONTAINER DE DIMENSIUNI MARI A

1030 UTC ÎN POSITION 52.02 NORTH FOST REPERAT ÎN POZIŢIA 52.02 NORD
003.36 WEST 003.36 VEST
VESSELS KEEP SHARP LOOKOUT AND TOATE NAVELE O OBSERVARE ATENTĂ ŞI
REPORT RAPORTAŢI
AUT TERMINAT
În mod normal, confirmarea mesajelor de urgenţă şi de securitate se face numai de staţiile

de coastă. Staţiile mobile sunt obligate să urmărească traficul şi dacă sunt solicitaţi să intervină.
În caz de dificultăţi de comunicare/limbă, se face referire la Frazele Standard pentru
Comunicaţiile Marine IMO.
36
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 10-a
Codul Q
Abrevierile codului Q sunt deseori cerute de staţiile de coastă, de comunicaţii navale sau
alte staţii de coastă pentru ajutorul comunicaţiei. Întreaga listă a codurilor Q folosite în serviciul de
telefonie maritimă se găseşte în Manualul ITU folosit de Serviciul Mobil Maritim şi de Serviciul
prin satelit Maritim. Cele mai utilizate coduri sunt date în tabla S 10-2 precum şi codurile de
urgenţă şi siguranţa traficului iar comunicaţiile de căutare şi salvare sunt prezentate în tabla S 10-3.
Abrevierile Codului Q, precum şi informaţiile suplimentare, sunt puse sub forma unei întrebări
când sunt urmate de semnalul RQ (rostit „ROMEO QUEBEC” ). Câtorva abrevieri li se poate da un
sens afirmativ sau negativ prin adăugarea semnalului C (pozitiv) sau NO (negativ).
Multe din codurile Q pentru Serviciul Maritim Telefonic au un înţeles similar cu semnalele
din Codul Internaţional de Semnale (INTERCO). Acestea sunt indicate în Tabla S 10-2 şi S 10-3 de
un asterisc (*).
Tabelul 10.1 Codul Internaţional de Comunicaţii Navale
A Alpha AL FAH
B Bravo BRAH VOH
C Charlie CHAR LEE sau SHAR LEE
D Delta DELL TAH
E Echo ECK OH
F Foxtrot FOKS TROT
G Golf GOLF
H Hotel HOH TELL
I India ÎN DEE AH
J Juliet JEW LEE ETT
K Kilo KEY LOO
L Lima LEE MAH
M Mike 1) MIKE
N November NO VEM BER
O Oscar OSS CAR
(ii)P Papa PAH PAH
Q Quebec KEH BECK
R Romeo ROW ME OH
S Sierra SEE AIR RAH
T Tango TANG GO
U Uniform YOU NEE FORM
V Victor VIK TAH
W Whiskey WISS KEY
X X-ray ECKS RAY
Y Yankee YANG KEY
Z Zulu ZOO LOO
0 Nazaredo NAH-DAH-ZAY-ROH
1 Unaone OO-NAH-WUN
37
http://adl.anmb.ro
2 Bissotwo BEES-SOH-TWO
3 Terathree TAY-RAH-TREE
4 kartefour KAR-TAY-FOWER
5 Pentafive PAN-TAH-FIVE
6 Soxisix SOK-SEE-SIX
7 Setteseven SĂY-TAY-SEVEN
8 Oktoeight OK-TOH-AIT
9 Novenine NO-VAY-NÎNER
Decimal point Decimal DAY-SEE-MAL
Full stop Stop STOP
Tabelul 10.2. Codurile comerciale de lucru Q
i) Codul Întrebarea Răspuns/Sfat

Pot comunica pe canalul R/T (2182
QOB Poţi comunica pe R/T (2182 kHz)?
kHz)
Poţi comunica pe R/T (canalul Pot comunica pe canalul R/T (canalul
QOC
16)? 16)
Poţi comunica în 0.Olandeză;
Pot comunica în : 0.Olandeză;
1.Engleză; 2.Franceză;
1.Engleză; 2.Franceză; 3.Germană;
QOD 3.Germană; 4.Greacă; 5.Italiană;
4.Greacă; 5.Italiană; 6.Japoneză;
6.Japoneză; 7.Norvegiană; 8.Rusă;
7.Norvegiană; 8.Rusă; 9.Spaniolă
9.Spaniolă ?
Este navă adaptată pentru recepţia
Navă mea este adaptată pentru a primi
selectivă a canalelor; dacă este aşa,
QOL apeluri selective, numărul/semnalul meu
care este semnalul/numărul
este
apelului tău selectiv?
Pe ce frecvenţe poate fi găsită Navă mea poate căutată de frecvenţa
QOM
navă de apelul selectiv? selectivă
Poţi trimite pe orice frecvenţă de
QOO Pot trimite pe orice frecvenţă de lucru
lucru?
Care este numărul de identificare Numărul de identificare al staţiei mele
QRA
al staţiei? este
Care este distanţa dintre staţiile
QRB Distanţa dintre staţii este
noastre?
Care este autoritatea de
QRC Autoritatea mea de înregistrare este
înregistrare?
QRD De unde eşti? Sunt de loc din zona
QRE Care este timpul estimat de sosire? Timpul meu estimat de sosire este
Câte apeluri telefonice aţi
QRJ Am rezervat .. telefoane
rezervat?
Inteligibilitatea semnalului este :
Care este inteligibilitatea
QRK 1.proastă; 2.saracă; 3.acceptabilă;
semnalului meu pentru alte staţii?
4.bună; 5.excelentă
Sunt ocupat cu .. te rog să nu mă
QRL Eşti ocupat?
deranjezi
QRM Apar interferenţe în transmisia Transmisia ţi-a fost interferată : 1.deloc;
38
http://adl.anmb.ro
mea? 2.f.puţin; 3.moderat; 4.sever; 5.extrem
Sunt deranjat de zgomot : 1.deloc;
QRN Eşti deranjat de zgomot?
2.f.puţin; 3.moderat; 4.sever; 5.extrem
QRT Să nu mai trimit? Nu mai trimite
QRU Ai ceva pentru mine? Nu am nimic pentru ţine?
QRV Eşti pregătit? Da sunt pregătit
QRX Când vei suna din nou? Voi suna din nou la ora .. pe frecvenţa ..
QRY Când este rândul meu? Rândul tău este
QRZ Cine mă sună? Eşti sunat de
QSL Poţi confirma recepţia? Confirm recepţia
QSM Repet ultima telegramă? Repetă ultima telegramă de la
Vei conecta fără taxă indicativul Voi conecta fără taxă indicativul de apel
QSP
de apel / numele ? / numele
Vei transmite pe frecvenţa … Voi transmite pe această frecvenţă …
QSW
kHz/MHz (cu clasă de emisie) ? kHz/MHz (cu clasă de emisie).
Ai un doctor la bord /sau altă Am doctor la bord /sau altă persoană
QSQ
persoană care să-l înlocuiască ? care să-l înlocuiască.
Schimbă transmisia pe frecvenţa …(sau
QSY Vrei să transmit pe altă frecvenţă ?
pe …kHz/MHz).
Am trimis …telegrame pentru ţine (sau
QTC Câte telegrame ai trimis ?
pentru numele/indicativul de apel).
Poziţia mea exactă este…(latitudine
QTH Care este poziţia ta exactă ?
/longitudine).
QTI* Care este drumul tău adevărat ? Drumul meu adevărat este… grade.
Viteza mea este… noduri.
QTJ* Care este viteza ta ?
QTL* Care este direcţia ta adevărata ? Direcţia mea adevărată este … grade.
QTM* Care este drumul tău magnetic ? Drumul meu magnetic este … grade.
Poţi comunica cu staţia mea prin
Voi comunica cu voi prin Codul
QTQ Codul Internaţional de Semnale
Internaţional de Semnale (INTERCO).
(INTERCO) ?
QTR Care este ora bordului ? Ora bordului este …ore.
Ai în dotare semnale de navigaţie
Am următoarele semnale/balize de
QUX de urgenţă sau balize de avertizare
avertizare…
?
Tabelul 10.3.. Codurile Q – Urgenţă şi Siguranţă / Căutare şi Salvare
Codul Întrebarea Răspunsul sau Sfatul

Ai primit semnalul de siguranţă
Am primit semnalul de siguranţă trimis
b) QOE trimis de … (numele/indicativul de
de (numele/indicativul de apel).
apel) ?
Adâncimea estimată unde s-a produs
Care este adâncimea locului unde s-
QSE* naufragiul este de (în cifre şi unităţi de
a produs naufragiu ?
măsură).
Aţi procedat la operaţiunea de Am procedat la salvare şi mă îndrept spre
QSF*
salvare ? baza … (cu … persoane, cer urgent
39
http://adl.anmb.ro
ambulanţă ).
… (numele/indicativul de apel) a
Ce a recuperat navă/avionul care a recuperat : 1…(numărul)
QTD*
efectuat salvarea? supravieţuitorilor; 2…epava; 3…
(numărul) cadavrelor.
QTW* Care este starea supravieţuitorilor ? Supravieţuitorii sunt … cer urgent …
Vă îndreptaţi spre locul
Mă îndrept spre locul naufragiului şi mă
QTY* naufragiului; dacă da, când veţi sosi
aştept să ajung la ora … (ora/data).
acolo ?
Conţinui cercetarea pentru … (avion,
QTZ* Continuaţi căutarea ? navă, supravieţuitorii unui accident sau
naufragiu).
Aţi primit semnalul de urgenţă
Am primit semnalul de urgenţă trimis de
QUD trimis de … (numele/indicativul de
… (numele/indicativul de apel) la ora…
apel) ?
Aţi primit semnalul de trimis de
Am primit semnalul de pericol trimis de
QUE pericol (numele/indicativul de apel)
… (numele/indicativul de apel) la ora…
?
Pot reveni la programul de lucru
QUM Se poate reveni la programul normal.
normal ?
Către toate staţiile : toate navele din
vecinătatea mea sau a punctului
(latitudine/longitudine) vă rog
indicaţi-mi poziţia, drumul Poziţia mea, drumul adevărat şi viteza
QUN
adevărat, viteza. sunt …
Către o singură staţie : te rog
indică-mi poziţia drumul adevărat,
viteza.
Să caut : 1.avion; 2.navă;
Te rog caută : 1.avion; 2.navă;
3.supravieţuitori în vecinătatea
QUO* 3.supravieţuitori în vecinătatea punctului
punctului…
(latitudine/longitudine).
(latitudine/longitudine).
40
http://adl.anmb.ro
Tabelul 10.4. Transmiterea frecvenţelor în banda de 156-174 MHz pentru staţii în Serviciul
Maritim Mobil
Frecvenţa de Operaţii portuare Mişcarea navei
Corespondenta
transmisie(MHz)
publica
canalului
Numărul
Navă- o două o două

Nota
Staţie navă frecvenţa frecvenţe frecvenţa frecvenţe

Navă
coastă
60 h 156.025 160.625 17 9 25
1 156.050 160.650 10 15 8
61 156.075 160.675 23 3 19
2 156.100 160.700 8 17 10
62 156.125 160.725 20 6 22
3 156.150 160.750 9 16 9
63 156.175 160.775 18 8 24
4 156.200 160.800 11 14 7
64 156.225 160.825 22 4 20
5 156.250 160.850 6 19 12
65 156.275 160.875 21 5 21
6 g 156.300 1
66 156.325 160.925 19 7 23
7 156.350 160.950 7 18 11
67 k 156.375 156.375 9 10 9
8 156.400 2
68 m 156.425 156.425 6 2
9 l 156.450 156.450 5 5 12
69 m 156.475 156.475 8 11 4
10 k 156.500 156.500 3 9 10
70 o 156.525 156.525 DSC pentru distress, siguranţa şi chemare
11 m 156.550 156.550 3 1
71 m 156.575 156.575 7 6
12 m 156.600 156.600 1 3
72 l 156.625 6
13 p 156.650 156.650 4 4 5
73 k 156.675 156.675 7 12 11
14 m 156.700 156.700 2 7
74 n 156.725 156.725 8 8
15 j 156.750 156.750 11 14 14
Banda de siguranţa 156.7625-156.7875
75
MHz
16 156.800 156.800 Distress, siguranţa şi chemare
Banda de siguranţa 156.8125-156.8375
76
MHz
17 j 156.850 156.850 12 13 13
77 156.875 10
41
http://adl.anmb.ro
Frecvenţa de Operaţii portuare Mişcarea navei
Corespondenta
transmisie(MHz)
publica
canalului
Numărul
Navă- o două o două

Nota Navă
Staţie navă frecvenţa frecvenţe frecvenţa frecvenţe
coastă
18 f 156.900 161.500 3 22
78 156.925 161.525 12 13 27
19 f 156.950 161.550 4 21
79 fm 156.975 161.575 14 1
20 f 157.000 161.600 1 23
80 fm 157.025 161.625 16 2
21 f 157.050 161.650 5 20
81 157.075 161.675 15 10 28
22 f 157.100 161.700 2 24
82 157.125 161.725 13 11 26
23 157.150 161.750 5
83 157.175 161.775 16
24 157.200 161.800 4
84 157.225 161.825 24 12 13
25 157.250 161.850 3
85 157.275 161.875 17
26 157.300 161.900 1
86 n 157.325 161.925 15
27 157.350 161.950 2
87 157.375 161.975 14
28 157.400 162.000 6
88 h 157.425 162.025 18
Date privind tabelul

Numerele din coloana navă-navă indică secvenţa normală de folosire a canalelor de către
staţiile mobile.
Numerele din coloana „operaţii portuare”, „mişcarea navei” şi „corespondenţă publică”
indică secvenţa normală de folosire a canalelor de către staţiile de coastă. În unele cazuri, ar putea fi
necesar să se evite anumite canale pentru a preîntâmpina interferenţe dăunătoare între serviciile
staţiilor de costă învecinate.
Administraţia poate hotărî frecvenţele între nave, ale operaţiilor portuare şi ale serviciului
de manevră a navei în uzul aeronavelor şi elicopterelor, pentru a comunica cu navele sau cu staţiile
de coastă participante în operaţiunile de suport predominant maritim în condiţiile specificate de
Regulamentele Radio. Folosirea canalelor deschise corespondenţei publice trebuie să constituie
subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.
Canalele enumerate, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76 pot fi de asemenea
folosite pentru transferuri de date de mare viteză şi transmisiuni fax, subiect prioritar de încheierea
acordului între organele interesate (vezi nota o)
Excepţie făcând SUA, canalele enumerate, preferabil două canale adiacente din seriile 87,
28, 88, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76 pot fi folosite pentru telegrafie cu printare
directă şi transmisia datelor, subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.
42
http://adl.anmb.ro
Canalele cu două frecvenţe pentru operaţii portuare (18, 19, 20, 21, 22, 79, 80) pot fi
folosite cu corespondenţa publică, subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.
Frecvenţa de 156,300 MHz (canalul 6) poate fi folosită, de asemenea pentru comunicaţii
între nave şi aeronave angajate în operaţiuni de căutare şi salvare. Staţiile de pe nave ar trebui să
evite interferenţele dăunătoare ale comunicaţiilor pe canalul 6 ca şi ale comunicaţiilor între
aeronave, spărgătoare de gheaţa şi nave de asistenţă în timpul iernii.
a) Canalele 60 şi 88 pot fi folosite ca subiect prioritar de încheierea acordului între
organele interesate.
b) Frecvenţele din tabel pot fi de asemenea, folosite pentru radiocomunicaţii pe canale şi
şenale navigabile, în concordanţă cu condiţiile specificate în Regulamentele Radio.
c) Canalele 15 şi 17 pot fi de asemenea folosite pentru comunicaţii la bordul navei, care
furnizează putere efectivă ce nu depăşeşte 1 Watt şi constituie subiect al Regulamentelor Naţionale
ale Administraţiei răspunzătoare când aceste canale sunt folosite în apele teritoriale.
d) În afară de suprafaţa maritimă europeană şi Canada, aceste frecvenţe (canalele 10, 67,
73) pot fi de asemenea folosite dacă se cere de către administraţiile naţionale răspunzătoare pentru
comunicaţii între nave, aeronave şi staţii de coastă participante, angajate în operaţiuni de căutare şi
salvare coordonate, şi în operaţiuni antipoluare, în zonele locale în condiţiile specificate în
Regulamentele Radio.
e) Primele trei frecvenţe preferate în scopul indicat în nota (c) sunt de 156.450
MHz(canalul 9), 156.625 MHz (canalul 72) şi 156.675 MHz (canalul 73)
f) Aceste canale (68, 69, 11, 71, 12, 14, 74, 79 şi 80) sunt preferate pentru serviciul de
manevră a navei. Ele pot fi oricum folosite de serviciul de operaţii portuare până la solicitarea
serviciului de manevră a navei, dacă dovedeşte că este necesar în orice împrejurare.
g) Acest canal (86), poate fi folosit ca un canal de chemare, dacă astfel de canal este
solicitat într-un sistem radiotelefonic automat, când un asemenea sistem este recomandat de CCIR.
h) Acest canal (70) se foloseşte exclusiv la DSC pentru distress, siguranţă şi chemare.
i) Canalul 13 este destinat pentru folosirea în întreaga lume ca un canal de comunicaţii
pentru siguranţa navigaţiei, în primul rând la comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei între nave.
Poate fi de asemenea, folosit la manevra navei şi la serviciile de operaţiuni portuare, care fac
subiectul regulamentelor naţionale portuare.
SECŢIUNEA a 11-a
Procedurile NBDP (TELEX)
Operaţiunile Telex Maritim. Acoperă procedurile de telex în FM şi HF. NBDP înseamnă

Narrow Band Direct Printing (Imprimare directa în banda îngusta) şi este folosit pentru
transmiterea telex-urilor maritime. Uneori este cunoscuta sub numele de Telegrafie cu Printare
Directă.
Modurile de operare.
În funcţie de destinaţia mesajului sunt cunoscute 3 moduri de operare:
a) Modul ARQ (Automatic Request for Repeat): folosit pentru comunicarea între 2 staţii.
În acest mod Telexul receptor verifica grupurile de coduri ce sosesc (reprezentate de primele 3
caractere) şi dacă acestea sunt corecte cere expeditorului să trimită următoarele 3 caractere. Dacă
un grup e primit incorect, Receptorul va cere o repetare a ultimului grup.
b) Modul FEC (Forward Error Corector ): pentru comunicaţii de tipul "All Stations",
uneori cunoscute drept transmisii FEC (Broadcast FEC) sau FEC colectiv. Acest mod este folosit,
43
http://adl.anmb.ro
de exemplu, la trafic de tip Distress sau transmisiuni de tip NAVTEX. Telexul aşteaptă ca fiecare
caracter să se repete, şi, dacă unul din cele două caractere se conformează codului corect, caracterul
este printat.
c) Modul SELFEC (Selective FEC): folosit pentru transmiterea de la o staţie la alta,
specificată. Modul este similar în operare modului B-FEC dar este folosit în mod obişnuit de o
staţie de coastă pentru a transmite unei nave în port al cărei transmiţător nu este disponibil.
Tehnici de operare:
Apelarea telex către staţiile de coastă poate fi făcută manual introducând numărul
SELCALL al staţiei (de exemplu UK-3220) şi apoi introducând manual frecvenţele de emisie şi de
recepţie. În unele aparate este posibilă introducerea canalului ITU pentru operare în frecvenţe (HF).
Când a fost stabilită legătura, pot fi folosite diferite coduri de comandă în funcţie de scopul
apelării sau de serviciul solicitat. Mai târziu se va exemplifica aceasta printr-o apelare telex directă
către un abonat de la o staţie de coastă.
Apelări total automate pot fi executate în modul în care operatorul selectează întâi staţia de
coastă, dintr-o listă preprogramată, apoi selectează mesajul dorit pentru a fi transmis şi apoi ora
transmiterii. Aparatura selectează cel mai bun canal şi transmite mesajul.
Cu terminale telex moderne, în mod obişnuit se cataloghează staţiile cu care e posibil ca
nava să comunice în mod frecvent, pentru ca apoi staţia dorită să fie doar selectata dintr-o lista. În
mod asemănător frecvenţele staţiilor sunt catalogate şi echipamentul poate recomanda o frecvenţa
bună, depinzând de timpul zilei şi de calea semnalului. Manuale de folosire specifice fiecărei staţii
pot fi consultate pentru mai multe detalii.
Dacă este posibil mesajul ar trebui pregătit dinainte, sau prin întipărire unei benzi de hârtie
sau introducând în mesajul în memorie, cu terminalul Telex în "Local Mode". Aceasta permite
editarea mesajului înainte de a fi transmis. Terminalele Telex moderne cu VDU şi memorie
electronică pot oferi facilităţi de editare excelente dar, înainte, o cantitate mică de hârtie trebuie
folosită pentru a pregăti, prepara şi trimite mesajul telex.
Formatul unui mesaj telex ar trebui în general să cuprindă următoarele informaţii:
- Compania destinatară şi/sau numele adresei,
- Numele şi titlul iniţiatorului mesajului (expeditorului),
- Un nr. de referinţă a mesajului şi/sau subiectul apelării,
- Textul mesajului propriu-zis,
- NNNN codul de sfârşit al mesajului
O parte a unei bune tehnici de comunicaţie constă în a alege cel mai bun timp de expediere
a unui mesaj telex şi, când se poate, să se ia în considerare următorii factori:
- evitarea blocărilor (aglomerărilor) prin apelarea în afara orelor de vârf,
- diferenţa de ora locală între navă şi abonat pentru a evita orice inconveniente şi întârzieri.
Proceduri de apelare:
Pentru a stabili o legătura cu o staţie de coastă, folosiţi următoarea procedură:
- selectaţi canale de frecvenţa pereche, folosind lista ITU de Staţii de Coastă sau publicaţii
corespunzătoare naţional recomandate (unele staţii emit semnale "Chanell Free" în modul
A1A/F1B când canalul nu are activitate, cum ar fi semnalul de identificare în codul MORSE,
urmat de un semnal Telex),
- introduceţi numărul SELCALL al staţiei (ex 3220),
- indicaţi procedura de apelare NBDP în modul ARQ. Dacă apelul este acceptat, ar trebui să
primiţi semnalul de răspuns al staţiei ( answerback ) (ex: Radio Portishead are answerback-ul
3220AUTU-G).
44
http://adl.anmb.ro
- trimiteţi semnalul de răspuns al staţiei navei (adesea aceasta se face automat). Un exemplu de
răspuns al unei staţii de navă este 45656GBLWX. Nava primeşte apoi, de ex, o indicaţie dacă
exista sau nu trafic rezervat pentru ea la staţia de coastă, urmata de o invitaţie, trimisă ca un
cod GA+? adică să conţinui (GO AHEAD)operaţiunile de comunicare.
O dată ce legătura a fost stabilită, serviciul furnizat de staţia de coastă poate fi accesată
trimiţând un "Command Code" pentru serviciul cerut. O listă de coduri standard de comandă este
exemplificată în TABELUL S7-1.
O legătura telex către un abonat staţie de coastă ar folosi următorul cod:
DIRTLX (codul ţării) (nr. telex naţional)
Exemplu : DIRTLX 051426348+
unde: 051 = codul telex al ţării (ex. UK),
426348 = numărul naţional telex al abonatului,
+ = caracter ce termina nr. Telex şi iniţiază convorbirea.
După un schimb de mesaje de răspuns, şi după recepţia “MESAGE” codului MSG+ , nava
îşi stabileşte legăturile în trafic. De obicei, mesajele prezentate vor fi selectate pentru transmiterea
urmând instrucţiunile telexului de pe ecran, sau în cazul altor terminale, folosind hârtie telex.
Oricum e posibilă scrierea mesajului direct de la tastatură.
Pentru a deconecta legătura cu abonatul de la ţărm, operatorul ar trebui să introducă codul
KKKK. Staţia de coastă ar trebui să răspundă cu un grup “data/ora” şi apoi durata convorbirii,
urmat de o invitaţie să continue, adică GA+? .
Pentru a închide legătura cu staţia de coastă, operatorul ar trebui să introducă codul BRK+
şi să seteze Telexul în modul “STAND BY”.
Tabelul 11.1 Codurile de comandă telex
COD SEMNIFICAŢIE
AMV Mesaj ce trebuie trimis la AMVER (pag S8-9).
BRK Legătura radio ce va fi deconectată imediat.
Mesaj ce va fi înaintat de staţia de coastă,folosind facilităţile
DATA(nr.)
datei, către numărul indicat al abonatului PSTN.
FAX Mesaj ce va fi înaintat ca facsimil, via PSTN, către numărul
indicat al abonatului telefonic.
FREQ Mesajul conţine frecvenţa pe care nava execută recepţia (ascultă).
HELP Lista facilităţilor disponibile ale sistemului. Este cerută imediat.
ÎNF Informaţia e cerută imediat din baza de date a staţiei de coastă.
Legătura cu reţeaua ar trebui întreruptă, menţinând legătura
KKKK
radio, alte mesaje/comunicaţii ar trebui să urmeze imediat
Mesajul va fi salvat şi înaintat manual către o staţie dintr-o ţară în
MAN
care o legătura telex nu e disponibilă.
MED Urmează un mesaj medical URGENT.
MSG Mesajele ţinute de staţiile de coastă trebui trimise imediat.
E cerută legătura telex directă către multipli (cel puţin 2) abonaţi
MULTLX (no 1);(no 2)
telex.
MULTLXA Ca şi MULTLX, dar este cerut şi sfatul de livrare.
NAV Sunt cerute mesajele noi de avertizare de navigaţie.
OBS Mesaj meteo cate organizaţia meteo potrivită.
OPR Este cerută conectarea printr-un operator manual de asistenţă.
45
http://adl.anmb.ro
COD SEMNIFICAŢIE
Mesajul conţine şi poziţia navei; asigura automat transmiterea şi
recepţia mesajelor radio de către staţia de coastă; de ex. pentru
POS
selectarea frecvenţei optime de trafic (pag S3-8) şi antene
direcţionale.
RTL Mesajul va fi înaintat ca o scrisoare radiotelex.
RDL Reapelează ultimul număr telex indicat de DIRTLX.
Mesaj de servicii ce urmează să fie supus unei analize manuale.
SVC Retransmiterea unui mesaj emis anterior în modul FEC , în
RPT (identificator) modul ARQ, mesajul specificat trebuie analizat folosind
identificatorul de mesaje potrivit.
Staţia navei cere un raport imediat al mesajului salvat şi înaintat
STA pe care l-a trimis. Mesajele individuale pot fi caracterizate prin
adăugarea unui identificator corespunzător.
Mesajul ce va fi transmis prin facilitatea de stocare şi trimitere a
STS (SELLCALL/MMSI) staţiei de coastă către o navă specificată, identificată printr-un
număr SELLCALL sau MMSI.
Mesaj ce va fi trimis vocal de staţia de coastă la numărul de
TEL (număr)
telefon indicat.
TGM Mesaj ce va fi transmis ca telegramă radio.
Mesajul trebuie trimis imediat la o instalaţie de stocare şi
TLX (număr)
înaintare la staţia de coastă.
Ca şi TLX, dar cu anunţ de livrare la nr. de telex indicat folosind
TLXA (număr)
proceduri normale ţărm-navă.
Informaţii despre tariful perceput de către staţia de coastă (doar
TRF
pentru servicii automate).
TST Este cerut un mesaj text (doar pt. staţiile automate).
Doar pentru folosire în caz de urgenţa – Staţia navei trebuie
URG conectată la un utilizator manual de asistenţă urgenţă (o alarma
sonora poate fi activată la staţia de coastă).
Mesajul e dictat de staţia de coastă la o căsuţa vocală
VBTLX (număr)
(voicebank).
WX Informaţiile despre starea vremii sunt solicitate imediat.
Coduri de servicii internaţionale telex şi abreviaţii
Lista de coduri de facilităţi şi abrevieri este exemplificată în Lista ITU de STAŢII DE

COASTĂ şi alte publicaţii editate de Administraţia Naţională . Cele mai des folosite coduri sunt
exemplificate în TABELUL S7-2.
Apeluri nerealizate (nereuşite) - în cazul unei încercări nereuşite de apelare de la un terminal
manual, un cod de semnale va fi recepţionat cu semnificaţia explicata în Tabelul S7-2. Operatorul
trebuie să ia în calcul aceasta informaţie pentru a determina cum să procedeze în continuare.
Dacă semnalele OCC sau NC sunt returnate, atunci dificultatea poate fi considerată
temporară şi apelul poate fi reluat după ce se aşteaptă în jur de un minut.
O aşteptare mai lunga de cinci minute este indicată dacă este primit codul DER; terminalul
abonatului apelat este indicat ca “deranjat” (“out of order”). Problema terminalului poate fi relativ
46
http://adl.anmb.ro
minora, de exemplu se înlocuieşte banda sau hârtia de fax şi deci problema va fi remediată în
curând.
În orice caz, dacă apelurile următoare eşuează, atunci problema este mai serioasă şi trebuie
anunţată Autoritatea de Administrare a Telexurilor (TELEX ENQUERY SERVICE). Dacă se
primeşte unul din următoarele semnale: ABS, NA, NP sau NCH, primul pas ce trebuie executat este
să se verifice numărul abonatului şi să se reîncerce apelarea. Dacă acelaşi semnal este returnat,
problema trebuie raportată la TELEX ENQUIRY SERVICE, deoarece este improbabil ca
problema să fie rezolvată în curând.
Tabel 11.2. Coduri şi abreviaţii pentru serviciul Telex
ABS Abonat absent / Echipament închis

ADD Va rugăm introduceţi numărul internaţional de telex
ANUL Delete!
BCT Apel de transmisie
BK Pauza
BMC Sfârşitul mesajului/ Transmisie nerecepţionata/ Mesaj anulat
CFM Va rugăm confirmaţi!
COL Repetiţie de caractere sau caractere amestecate/ informaţie importanta
CRV Recepţionaţi bine/ Recepţionez bine
DER Deranjat (postul)
DT Sunteţi în legătura cu postul solicitat/apelat
EXM Legătura întreruptă datorita epuizării hârtiei/ benzii la orice capăt
(apelat/ apelat)
FMT Eroare de format
GA Continuaţi
IAB Răspuns invalid recepţionat de la staţia apelata
IMA Înştiinţare de mesaj de iniţiere
ÎNF Abonat apelat necontactabil/ Sunaţi la serviciul de informaţii.
ITD Tranzacţia de iniţiere acceptată pentru livrare
ITL Transmit mai târziu
JDE Centrala închisă datorita sărbătorilor
LDE Lungimea maxima acceptată a mesajului a fost depăşită
MNS Minute
MOM Aşteptaţi un moment
MUT Mesaj transmis greşit
NA Legătura cu abonatul nu e realizata
NC Lipsă de circuit
NCH Numărul abonatului apelat a fost schimbat
NDN Notificare de ne-livrare
NI Nici o linie disponibila
NP Apelatul nu mai exista
NR Indicaţi nr. dumneavoastră de identificare/ Nr. meu de identificare
OCC Abonat ocupat
OK Acceptat/ Aprobat/ Aprobaţi?
PPR Hârtie
R Recepţionat
47
http://adl.anmb.ro
RAP Te voi reapela
RDI Redirecţionat convorbirea
REF Referinţa a mesajului telex livrat, generata de o facilitate de conversie a
mesajului (CF) pentru interacţiuni Telex-Telex
REI Eroare la validarea adresei/ nu se primeşte răspuns
RPT Repetaţi/ Repet
RSBA Se reîncearcă transmisia
SSSS Se schimba alfabetul
SUP Va rog
T or 5 Opriţi transmisiunea / Repetaţi până va faceţi înţeles
TAX Care este tariful? / Tariful este…
TESTMS Va rugăm trimiteţi un mesaj “test”
G
THRU Sunteţi în legătura cu o poziţie Telex
TMA Nr. maxim de adrese depăşit
TPR Teleprinter
MX Indicarea unei facilităţi de convorbire pentru interacţiune Telex-Telex
VAL Validaţi răspunsul
W Cuvinte
WRU Cine e? / Cine sunteţi?
XXXX Eroare
SECŢIUNEA a 12-a
Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio
folosite în echipamentele de comunicaţii maritime
Emiţătoare MA cu purtătoare
Schema bloc a unui astfel de emiţător este reprezentată în figura 1.3.
Oscilatorul local (OL) generează un semnal sinusoidal pe frecvenţa f01 = fe/n.
Pentru a asigura stabilitatea de frecvenţă impusă (+/- 10Hz) se folosesc oscilatoare
controlate de cristale de cuarţ sau sintetizoare de frecvenţă care au la bază tot un oscilator cu cuarţ.
Separatorul (SEP) are rolul de a oferi condiţii optime de lucru oscilatorului, adică îi asigură
o impedanţă de sarcină mai mare şi constantă.
48
http://adl.anmb.ro
ARF DE PUTERE
f01 MULT. nf01
SEP LANT ARF DE FR ETAJ FINAL
(putere mica) (xn) PREFINAL ARF M
f01
OL g(t) Ae
AJF
fe
CA
Figura 12.1 Schema emiţătorului MA cu purtătoare
Amplificatoarele pe f01 etaje ARF care funcţionează pe frecvenţă fixă cu nivel mic la intrare.
Multiplicatorul de frecvenţă realizează o multiplicare a frecvenţei cu n.
Amplificarea de putere se realizează în două etaje: ARF prefinal şi final.
Pentru a asigura impedanţa de sarcină optimă etajului final se foloseşte un circuit de
adaptare (CA) cu antena, se mai numeşte ATU.
Emiţătoare MA-PS
Schema bloc a acestui emiţător este dată în figura 1.4.
Specific este de această dată realizarea modulaţiei la nivele mici de putere ale purtătoarei,
deoarece la nivele mari suprimarea purtătoarei este practic imposibilă.
ARF DE PUTERE
ARF +
nf01
SEP MULT.FR MOD ETAJ ARF
(xn) PREFINAL
FINAL
f01
OL Ae
g(t)
AJF
fe
CA
Figura 12.2. Schema bloc a emiţătorului MA-PS
Emiţătoare MA-BLU
Schema bloc a emiţătorului folosind această metodă este prezentată în figura 1.5.
49
http://adl.anmb.ro
Ca şi în cazul anterior, modulaţia se realizează la nivel mic, deoarece modulatorul
echilibrat realizează semnale MA-PS.
Filtrele folosite pot fi ceramice, fie realizate cu componente discrete.
OL
ARF
MOD. FTB1 SF1 FTB2 SF2 FTB3
echilibr. PUTERE
Ae
g(t) O2 O3
AJF f02 f03
fe
CA
Figura 12.3. Schema bloc a emiţătorului MA-BLU
Emiţătoare MF
Emiţătoarele MF pot folosi:
a) metoda directă (adică modularea directă în frecvenţă a oscilatorului) sau,
b) metoda indirectă (adică modularea în fază cu semnalul modulator integrat)
Emiţător MF – folosind metoda directă
Schema bloc este prezentată în figura 5, unde rolul etajelor este în mare cunoscut
Limitatorul, ca şi la demodulatoarele MF, are rolul de a elimina variaţiile nedorite ale
amplitudinii, deoarece atât modulaţia cât şi multiplicarea nu se pot realiza în mod ideal.
Amplificatorul de putere poate fi realizat în clasă C, deoarece semnalele MF au amplitudini
constante (deci au randament bun).
MOD.MF f01
ARF + nf01
AJF OSC. SEP MULT.FR LIM. ARF
MF FINAL
(xn) Ae
g(t)
fe
FTJ DEM. CA
MF
CAF
Figura 12.4. Schema bloc a emiţătorului MF folosind metoda directă
Controlul automat al frecvenţei (CAF)
50
http://adl.anmb.ro
Din cauză că semnalele MF se obţin prin acţionare directă asupra oscilatorului, stabilitatea
acestuia scade. Pentru ameliorare se introduce sistemul CAF.
Receptorul superheterodină
Schema bloc a unui receptor superheterodină MA, cu simplă schimbare de frecvenţă este
prezentată în figura 1.7. iar în figura 1.8. un receptor superheterodină MF.
RAA MU
A
DIF
CI ARF SF AFI DET AAF
OL DF
ACORD
CAF
Figura 12.5. Schema bloc a unui radioreceptor superheterodină cu simplă schimbare
Semnificaţia notaţiilor este următoarea:

• OL – oscilator local (oscilator cu frecvenţă variabilă – VFO),
• CI – circuit de intrare,
• ARF – amplificator de radiofrecvenţă,
• SF – schimbător de frecvenţă (mixer),
• AFI – amplificator de frecvenţă intermediară,
• D – demodulator,
• DF – discriminator de frecvenţă,
• CAF – dispozitiv (circuit) pentru controlul automat al frecvenţei,
• RAA – circuit pentru reglajul automat al amplificării,
• AAF – amplificator de audiofrecvenţă,
• MU – dispozitiv (circuit) de muting – acord silenţios,
51
http://adl.anmb.ro
ARF SF AFI DET AAF
CAF ON/OFF
OL
DR FCAF DP
+/-Ucaf
SISTEM CAF
Figura 12.6. Principiul CAF într-un receptor MA
• DR – dispozitiv de reglaj,
• FCAF – filtru CAF,
• DP - discriminator de fază.
SECŢIUNEA a 13-a
Prescurtarea claselor de emisie
Modurile de emisie sunt descrise cu următoarele coduri:

1) Primul simbol-tipul modulaţiei:
a) A - Bandă laterală dublă modulaţie în amplitudine,
b) H - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare întreagă,
c) R - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare redusă,
d) J - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare suprimată,
e) F - Modulaţie de frecvenţă,
f) G - Modulaţie de fază.
2) Al doilea simbol-tipul semnalului care modulează purtătoarea:
a) 1 – Un canal, semnal digital fără subpurtătoare,
b) 2 – Un canal, semnal digital care modulează subpurtătoare,
c) 3 – Un canal, semnal analogic.
3) Al treilea simbol –tipul informaţiei transmise:
a) A – Telegrafie - (Morse),
52
http://adl.anmb.ro
b) B - Telegrafie – (Telex, DSC, etc.),
c) C – Faximile,
d) E – Telefonie.
Exemple
Telefonie:
a) H3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare întreagă
(permisă numai pe 2182 kHz ),
b) J3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare suprimată,
c) F3E – Modulaţie de frecvenţă,
d) G3E – Modulaţie de fază,
Radiotelex şi DSC:
e) F1B – Salt de frecvenţă,al purtătoarei
f) J2B – Salt de frecvenţă,al subpurtătoarei
g) G2B–Modulaţie de fază,transmisii date modulaţia subpurtătoarei.
Figura 13.1. Tipuri de modulaţie
Figura 13.2.. Moduri de emisie
53
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 14-a
Propagarea undelor radio
În procesul de propagare identificăm trei moduri principale: unda de suprafaţă, unda

directă şi unda ionosferică, iar spectrul frecvenţei radio utilizate în comunicaţiile maritime se
împarte în câteva benzi majore.
Benzi în MF:
a) 435 kHz – 526.5 kHz.,
b) 1600 kHz – 3800 kHz
Benzi în HF:
c) 4063 kHz - 4438 kHz (4 MHz band);
d) 6200 kHz - 6525 kHz (6 MHz band);
e) 8195 kHz - 8815 kHz (8 MHz band);
f) 12230 kHz - 13200 kHz (12 MHz band);
g) 16360 kHz - 17410 kHz (16 MHz band);
h) 18780 kHz - 19800 kHz (18/19 MHz band);
i) 22000 kHz - 22855 kHz (22 MHz band);
j) 25070 kHz - 26175 kHz (25 MHz band).
Benzi în VHF:
156 – 174 MHz
Tabel 14.1. Benzile de frecvenţă
Denumirea benzii Simbolul Banda de frecvenţe Lungimea de undă

Frecvenţă joasă LF 30 kHz to 300 kHz 10 km to 1 km
Frecvenţă medie
MF 300 kHz to 3 MHz 1 km to 100 m
Frecvenţă înaltă HF 3 MHz to 30 MHz 100 m to 10 m
Frecvenţă foarte
înaltă VHF 30 MHz to 300 MHz 10 m to 1 m
Frecvenţă ultra
înaltă UHF 300 MHz to 3 GHz 1 m to 10 cm
Frecvenţă super
înaltă SHF 3 GHz to 30 GHz 10 cm to 1 cm
Unda de suprafaţă
Unda de suprafaţă, se propagă în contact cu suprafaţa pământului sau a mării, urmărind
curbura suprafeţei. Distanţa unui canal sigur de comunicaţie depinde de frecvenţă şi proprietăţile
suprafeţei pe direcţia propagării undei. Datorită conductivităţii foarte bune a apei de mare,
atenuarea undei de suprafaţă deasupra mării este foarte mică. Atenuarea undei de suprafaţă este
mare pentru lungimi de undă mici. Unda de suprafaţă este predominantă pentru frecvenţe joase. Un
fenomen important ce afectează unda de suprafaţă este difracţia, ducând la schimbarea direcţiei de
propagare. Difracţia este mare pentru lungimi de undă mari. Distanţa unui canal sigur de
comunicaţie depinde şi de puterea emiţătorului.
54
http://adl.anmb.ro
Unda ionosferică
Partea superioară a atmosferei este constituită de câteva straturi ionizate formând ionosfera.
Legăturile la mare distanţă în HF în mare parte sunt rezultatul uneia sau a mai multor reflexii de
straturile ionizate. Procesul de ionizare în parte superioară a atmosferei din care decurge acest efect
este cauzat de Soare, evident că densitatea ionizării va varia în decursul unei zile şi în decursul
unui an. Ciclul petelor solare, care durează aproximativ 11 ani influenţează aceste comunicaţii.
Furtunile ionosferice şi alte perturbaţii care pot apărea în timp în cazuri extreme, pot provoca
blocarea comunicării pentru câteva zile.
În general, când densitatea ionizării este mare, este necesară o frecvenţă ridicată iar când
densitatea ionizării scade, o frecvenţă joasă.
Propagarea la distanţă a undelor radio pe HF este în principal rezultatul reflexiei singulare
sau multiple în zona ionizată.
Cele mai importante straturi pentru propagarea la distanţă ale undelor radio sunt:
- stratul E la 120 Km
- stratul F1 la 200 Km
- stratul F2 la 300-400 Km.
Noaptea şi în mijlocul iernii straturile F1 şi F2 se combină formând un singur strat F la 250
Km. Acesta este rezultatul recombinării gradate al ionilor şi electronilor înapoi în moleculele de gaz
atmosferic pe timpul nopţii.
Sub stratul E se află stratul D, la o înălţime de 50-90 Km, care are o influenţă mai mică
asupra propagării, mai mult ca un absorbant de unde radio, decât a unui strat de reflexie. În gamele
de frecvenţe VLF şi LF stratul D este suficient de reflexiv pentru a ghida semnalul între pământ şi
partea inferioară a stratului D, de-a lungul câtorva mii de Km cu atenuări minime.
Radiaţia solară, datorită căreia are loc ionizarea atmosferei, variază de la zi la noapte şi de la
anotimp la anotimp. Activitatea petelor solare are un efect mare în nivelul ionizării. Nivelul
activităţii petelor solare variază de-a lungul unui ciclu de 11 ani, cu perioade de maximă ionizare
atinse când numărul de pete solare este maxim.
Comunicaţiile HF pot fi întrerupte de furtunile ionosferice pentru câteva zile pe timpul
erupţiilor de pe suprafaţa solară care emit un şir de particule încărcate cu energie foarte mare care
ocupă straturile ionizate, în special stratul F.
Furtunile ionosferice sunt adesea precedate de perturbaţii ionosferice spontane când
intensitatea ultravioletelor radiate de soare produc o ionizare intensă la nivelul inferior al stratului
D. Când au loc perturbaţiile ionosferice undele sunt absorbite de stratul D înainte de atingerea
stratului superior sau sunt reflectate pe o distanţă mult mai mică decât de obicei. Drept urmare
comunicaţiile la distanţe mari vor fi blocate. În condiţii normale, selectarea frecvenţei optime
pentru stabilirea şi menţinerea comunicării este bazată pe următoarele consideraţii:
Frecvenţa maximă care este reflectată de ionosferă pe orice cale este cunoscută ca MUF.
MUF depinde de:
a) timpul zilei,
b) anotimp,
c) latitudine,
d) perioada ciclului de pete solare.
Pentru fiecare strat, cea mai înaltă frecvenţă maximă de folosire se obţine când calea razei
de acţiune părăseşte tangenţial pământul, astfel încât raza se apropie de cel mai inferior strat sub un
unghi cât mai oblic.
Aceasta corespunde cu o distanţă la pământ de 4000 km pentru propagarea prin reflexie cu
stratul F2 (calea 3) sau 2500 km pentru propagarea prin reflexie cu stratul E (calea 2).
55
http://adl.anmb.ro
Orice rază ce părăseşte pământul sub un unghi mai mare (calea 1) va penetra stratul şi nu va
fi reflectată.
Când o rază este trimisă vertical, cea mai înaltă frecvenţă pentru care reflexia are loc este
denumită frecvenţă critică, f0. Această frecvenţă este mult mai joasă decât MUF pentru unghiuri de
incidenţă oblice şi respectă relaţia:
MUF = fo/cos a,
unde a este unghiul de incidenţă al razei cu stratul. La o frecvenţă mai înaltă decât f0, undele vor
penetra stratul şi se vor pierde, dar cu cât unghiul de radiaţie este scăzut, va fi atins un unghi ce
permite reflexia (numit unghi critic al undei).
Figura 14.1. Propagarea undei ionosferice
Unghiul critic al undei pentru un strat particular depinde de frecvenţa de operare şi scade
când frecvenţa creşte. Deci, distanţa creşte cu frecvenţa. MUF reprezintă o limită care nu trebuie să
fie depăşită .
Pentru orice tip de receptor radio frecvenţa optimă de lucru se află chiar sub MUF (cea mai
mare frecvenţă utilizabilă).
Cu reducerea frecvenţei cu care se operează, reflexia va avea loc în straturile inferioare ale
ionosferei. Totuşi, la altitudini mai mici, mai ales în stratul D, energia din undă este absorbită,
datorită ciocnirilor dintre moleculele din aer şi electronii care sunt puşi în mişcare de unda radio.
Efectul creşte la frecvenţe joase, iar limita pentru orice tip particular este atinsă la cea mai joasă
frecvenţă utilizabilă, (LUF).
Figura 14.2. Exemplu de propagarea undei ionosferice şi a distanţelor de salt pentru

frecvenţele de 8 MHz şi 12 MHz.
56
http://adl.anmb.ro
În timp ce MUF este determinat doar de proprietăţile fizice ale ionosferei, LUF mai
depinde şi de puterea radiată şi de sensibilitatea receptorului şi poate fi controlat prin echipamentul
adecvat şi performanţa antenei.
O legătură radio HF poate fi realizată de către reflexii multiple între ionosferă şi pământ.
Absorbţia creşte cu fiecare reflexie, astfel încât reflexia singulară este preferată. În practică, prima
alegere a frecvenţelor ce pot fi folosite pentru legături sigure este de 85% din MUF.
Absorbţia ionosferică este mai mică noaptea decât ziua, de aceea atenuarea frecvenţelor
HF joase este foarte puţin diferită de cea a frecvenţelor înalte pe timpul zilei. Din moment ce
noaptea pe o anumită cale MUF va fi mai puţin de jumătate decât noaptea, înseamnă că pe timp de
noapte comunicaţiile la distanţe mari sunt posibil de menţinut în frecvenţe joase şi să se obţină
rezultate bune. Pentru o anumită cale, MUF este mai mare pe perioada lunilor de vară decât în
lunile de iarnă, dar în timpul furtunilor ionosferice, MUF poate deveni mult mai redus pentru
transmisii în unele direcţii.
În planificarea traficului optim (sau funcţional) frecvenţial, pentru orice perioadă de timp,
anotimp, distanţă sau direcţie, este necesar a se lua în considerare toate aceste variabile.
În orice moment o cale de undă poate fi întâlnită pe canale într-o fereastră mai jos de
MUF, dar deasupra LUF. MUF este definit de condiţiile ionosferice premergătoare, dar LUF este
făcut pentru o combinaţie de căi şi performanţele receptorului/antenei.
MUF poate fi prevăzut pe o perioadă lungă cu anumite limite. Variaţiile MUF pot ajunge
până la o treime mai joase sau mai înalte între limite normale, iar în condiţii nefavorabile, MUF
poate fi mai puţin de jumătate decât valoarea prevăzută.
LUF este de obicei la jumătatea valorii MUF pentru echipament maritim HF, dar aceasta
poate varia considerabil.
În condiţii normale, fereastra de frecvenţe folosibile variază predictibil după cum
urmează:
a) pe timpul zilei, MUF este mai mare decât noaptea;
b) iarna, MUF sunt mai joase şi variază mai mult decât vara;
c) legături radio mai mici de 1000 Km (600Mm) folosesc în mod normal frecvenţe mai
joase de 15 MHz;
d) legături radio mai mari de 1000 Km folosesc frecvenţe mai mari de 15 MHz.
VLF
Unda radio urmează curbura suprafeţei pământului şi este cunoscută ca undă de suprafaţă.
Raza de acţiune este determinată de valoarea pierderii de energie datorită pământului. Atenuarea
undei de suprafaţă este minimă pe suprafaţa mării şi maximă pe suprafeţele stâncoase, uscate sau
deşerturi.
Semnalele VLF sunt bine reflectate de stratul D al ionosferei şi datorită înălţimii acestuia,
efectul net fiind al ghidului de undă pentru semnalele VLF dintre suprafaţa terestră şi stratul D.
Atenuarea semnalului este foarte scăzută datorită acestor condiţii şi transmisia până la 12000 Mm
devine posibilă.
Semnalele VLF pătrund marea la o adâncime de zeci de metri făcându-le foarte eficace
pentru menţinerea comunicaţiilor cu submarinele. Dimensiunile antenelor sunt mari.
57
http://adl.anmb.ro
Figura 14.3. Straturile ionosferice
LF
La LF, propagarea undei de suprafaţă predomină ca şi VLF, dar datorită unei frecvenţe mai
înalte, raza de acţiune este redusă, mai ales pe uscat; datorită unei atenuări relativ mai mari ca efect
a conductivităţii de proastă calitate a pământului, lungimea de undă este redusă. Efectul ghidului de
undă dintre suprafaţa terestră şi stratul D este folosit în LF şi condiţiile sunt mai stabile decât la
VLF. Există şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte nivelul scăzut de zgomot la LF. Indiferent,
atenuarea undei este mai ridicată.
Razele de acţiune până la 2000 Mm sunt posibile la LF, acesta numai datorită antenelor
mari şi puterii transmiţătorului.
MF
De asemenea, emisiile MF depind de propagarea undelor de suprafaţă, dar cu o micşorare
a razei de acţiune, datorită efectului crescut al atenuării de către pământ. În orice caz, propagarea
undelor ionosferice începe să devină semnificantă în MF mai ales noaptea, când raza de acţiune
creşte. Acesta poate fi un efect negativ, datorat unei interferenţe reciproce între staţiile de aceeaşi
frecvenţă şi scăderea semnalului, cauzată de sosirea semnalelor la receptor pe diferite căi de la
staţia de emisie.
O staţie de coastă poate realiza o acoperire bună cu unda de suprafaţă, pentru canale
radiotelefonice până la150 Mm şi 300 Mm pentru DSC/telex.
HF
Ionosfera se poate comporta ciudat uneori, recepţia fiind mai bună pe direcţia navă-coastă,
decât coastă navă, sau invers. Comunicarea este nesigură uneori pe timpul apusului şi răsăritului.
Variaţia considerabilă a radiocomunicaţiei la HF este o consecinţă a propagării semnalului,
care este predominantă, undă ionosferică ziua şi noaptea. O componentă a undei de suprafaţă mai
există, dar se atenuează prea rapid ca să fie folosit în comunicaţiile navale.
Starul D are un efect neînsemnat peste 4 MHz şi propagarea pe distanţă lungă depinde de
reflexia stratului E sau F. În general, banda mai înaltă folosită a HF are o rază de acţiune mai mare
58
http://adl.anmb.ro
La o primă aproximare, cu cât frecvenţa este mai înaltă, cu atât reflexia va fi mai mare şi astfel, va
fi mai mare şi raza de acţiune.
Propagarea pe o rază de acţiune mai mare este posibilă ca un rezultat al unor mai multe
reflexii dintre pământ şi ionosferă, chiar şi între straturile ionosferei. Totuşi, aceste moduri de
emisie sunt foarte diferite şi nu vor fi folosite în comunicaţii navale internaţionale.
Pentru siguranţa comunicaţiilor HF este recomandat să se folosească frecvenţa cea mai
înaltă, funcţie de lungimea legăturii radio, folosind o singură reflexie. Unghiul cu care o undă radio
întră în ionosferă este un factor important pentru reflexia care se produce la o înălţime mai mică,
pentru incidenţa oblică, comparată cu incidenţa verticală .
Cea mai înaltă frecvenţă care poate fi folosită pentru a comunica prin propagarea undelor în
aer este cunoscută ca frecvenţa maxim utilizabilă, MUF. Cât timp această frecvenţă plasează
receptorul la limita distanţei de salt este mai bine să se folosească o frecvenţă mai joasă de
0,85xMUF,denumită frecvenţă optimă de trafic, cu scopul de a îmbunătăţi performanţele.
De exemplu pentru a stabili comunicaţii cu Portishead Radio (Marea Britanie) pe timpul
zilei, se pot aplica următoarele:
a) 4MHz - Nordul Franţei,
b) 6MHz - Nordul Spaniei,
c) 8MHz - Nordul Africii,
d) 12MHz - Ghana,
e) 16MHz - Angola,
f) 22/25MHz - Africa de sud.
Noaptea, datorită schimbărilor în ionosferă, situaţia se schimbă: straturile F1 şi F2
fuzionează şi înălţimile straturilor E şi F cad. Rezultatul general este de a acoperi aceeaşi rază de
acţiune. O legătură de la Portishead la Capetown ziua este posibilă la 22/25 MHz, iar noaptea sunt
preferabile benzile de 12 MHz.
Când se transmite de la E la W, semnalul poate să treacă de la condiţiile pe timpul zilei la
cele de pe timpul nopţii şi poate fi dificil să stabilim comunicaţii efective. O strategie este de a
estima banda de transmisie optimă, funcţie de condiţiile de zi sau noapte, la punctul mediu al
legăturii radio.
VHF şi peste acesta
Peste 50 MHz, mecanismul predominant de propagare este unda directă, direcţia linia
dreaptă sau linia orizontului.
Pentru comunicaţiile terestre, raza de acţiune depinde de înălţimile celor două antene de
recepţie şi transmisie.
Datorită efectului reflexiei undelor radio în troposferă, cauzat doar de vaporii de apă,
orizontul radio este mai mare decât orizontul optic cu un factor de 4/3. Luând în considerare acest
factor, raza maximă de acţiune pe mare este dată de formulele:
[
Raza în NM = 4 × T ( ft ) + R ( ft ) ]
[ ]
x x
Raza în NM = 2,22 × T (m) + R (m)

Raza în Km = 4,12 × [ T (m) + R ( m) ]
x x
x x
unde Tx şi Rx sunt înălţimile antenei de emisie, respectiv de recepţie, deasupra nivelului mării,
măsurate în picioare, (ft) sau metri (m).
59
http://adl.anmb.ro
Figura 14.4. Distanţa de propagare între două staţii funcţie de înălţimea antenelor
SECŢIUNEA a 15-a
Exemple de proceduri de apelare
Odată ce a fost stabilită frecvenţa, operatorul trebuie să se asigure că iniţiind apelul ar fi de

preferat să nu cauzeze interferenţe cu transmisii deja în lucru. Dacă din întâmplare interferenţa are
loc, atunci transmisia trebuie oprită . Staţia care face cererea trebuie să-şi indice timpul necesar
pentru a termina transmisia de date.
Pentru comunicări navă-coastă de obicei navă este cea care stabileşte legătura. Staţiile de
coastă cu informaţii pentru nave îşi transmit semnalele sub formă de liste de trafic care constau în
nume şi call sign. în ordine alfabetică, ale navelor pentru care au date de transmis.
Listele de trafic sunt transmise la ore fixe. Din acest motiv navele ar trebui să monitorizeze
staţiile locale pe MF/VHF şi/sau HF după cum informaţia este dată în Lista staţiilor de coastă şi
publicaţiile naţionale autorizate.
Dacă, după nume sau call sign. codul Q QTC este transmis, aceasta arată că staţia de coastă
are o telegramă pentru navă. La fel codul Q QRJ arată că este un telefon pentru navă. În ambele
cazuri navă aşteaptă până la sfârşitul transmisiei şi după aceea sună la staţia de coastă şi îşi cere
noile informaţii.
Rapoarte transmise
De obicei este necesar să se transmită un raport (TR) ca să informeze staţia de coastă de
prezenţa navei, când se întră în zona ei şi la intrarea sau ieşirea din port. Un raport constă în
numele şi call sign. navei, cursul şi viteza ei şi, dacă este posibil, destinaţia ei.
Etapele transmisiunii
(1) Când se iniţiază un apel unei staţii de costă pe frecvenţa 2182 KHz operatorul navei va
indica motivul pentru care a apelat şi un canal principal pentru traficul din zonă.
Tabel 15.1. Exemplu de apel
Article II. SINGAPORE RADIO Section 2.01 SINGAPORE RADIO (/X3)

(X3)
THIS IS AICI ESTE
MUNDOGAS ATLANTIC (X3) MUNDOGAS ATLANTIC (X3)
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO INDICAŢIVUL DE APEL LIMA ECHO ECHO
NOVEMBER NOVEMBER
60
http://adl.anmb.ro
I HAVE A TR FOR YOU ON CHANEL AVEM UN APEL PENTRU VOI PE CANALUL
23 23
OVER TERMINAT
Când se iniţiază un apel în VHF, nava ar trebui să indice pe ce canal va avea loc
comunicarea.
Dacă staţia care este apelată nu răspunde la apelul care este transmis de trei ori la interval
de 2 minute, atunci nava ar trebui să oprească transmisia pe o perioadă de 3 minute.
Când răspunde la un apel, staţia de coastă poate cere navei să comute imediat pe un canal
principal, caz în care nava ar trebui să restabilească contactul cu staţia de coastă. Dacă navei îi este
dat un număr de ordine, nava ar trebui să comute pe canalul indicat şi să aştepte să fie apelată de
către staţia de coastă. O dată contactul stabilit numele sau call sign. trebuie folosite numai o dată.
Când o staţie apelată este incapabilă să primească informaţii imediat, poate să indice un
timp de aşteptare, cu un motiv, dacă întârzierea depăşeşte 10 minute.
Când o staţie recepţionează un semnal fără să fie sigură de motivul pentru care acesta a fost
trimis, nu trebuie să răspundă până când semnalul nu este repetat. Alternativ, dacă semnalul este
transmis intenţionat pentru ea, dar staţia apelată nu este sigură de unde vine semnalul, trebuie să
răspundă imediat cerând repetarea transmisiei.
Tabel 15.2. Cerere de repetare a transmisiei
STATION CALLING MUNDOGAS STAŢIA APELEAZĂ MUNDOGAS

ATLANTIC ATLANTIC
PLEASE REPEAT YOUR CALL TE ROG REAPELEAZĂ
OVER TERMINAT
În timpul comunicărilor dintre nave şi staţiile de coastă, staţia de coastă conduce

convorbirea. În comunicarea dintre nave, nava apelată controlează convorbirea.
Comunicarea la bord
Este făcută nominal pe canalele VHF 15 şi 17 sau pe UHF în benzile dintre 450 ţi 479 MHz.
Puterea emiţătorului este limitată la 1 W pe VHF şi 2 W pe UHF. Apelurile ar trebui să ia forma
următoarelor exemple:
Tabel 15.3. Exemplu de apel de la staţia de comandă (punte)
ATLANTIC ALPHA (or, BRAVO, ETC) (x3) ATLANTIC ALPHA (sau, BRAVO) (x3)
THIS IS AICI ESTE
ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (X3)
Tabel 15.4. Exemplu de apel către staţia secundară
ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (x3)

THIS IS AICI ESTE
ATLANTIC ALPHA (x3) ATLANTIC ALPHA(x3)
Serviciul de pilotaj
O navă care cere serviciul unui pilot trebuie să folosească următoarele canale în ordinea
preferinţei:
a) un canal VHF (de obicei un canal principal),
61
http://adl.anmb.ro
b) O frecvenţă principală MF R/T,
c) Frecvenţa de 2182 KHz pentru a cere o frecvenţă principală.
Comunicaţiile în port sunt restricţionate la acele care au legătură cu manevrarea navei în
siguranţă, manevrarea operaţională şi, în caz de urgenţă, siguranţa persoanelor.
Detalii specifice despre pilot şi alte servicii portuare şi frecvenţele pe care acestea pot fi
recepţionate sunt disponibile în publicaţiile editate de către administraţia locală şi furnizorii de
servicii.
Jurnalul radio conţine trei părţi.
Partea I –a conţine:
a) particularităţi ale navei,
b) metode pentru asigurarea garanţiei echipamentului incluzând detalii despre firmele ce
asigură aceste servicii,
Partea II –a conţine:
a) detalii despre personalul radioului,
b) numele persoanei responsabile de comunicarea de pericol. Acesta trebuie să fie licenţiat
în folosirea GMDSS-ului.
Partea III –a conţine înregistrarea activităţii care trebuie să includă:
a) mesaje de pericol, comunicări de urgenţă şi de siguranţă incluzând date, ore, staţii
implicate şi poziţia lor,
b) o înregistrare de incidente importante, e.g., defectarea echipamentului, pierderea
comunicaţiilor, condiţii nefavorabile, interferenţe produse de alţii, alte incidente semnificative
(probleme de încărcare sau neprimirea informaţiilor),
c) discontinuitatea şi rezumarea supravegherii la intrările şi ieşirile din port,
d) detalii despre teste/controale zilnice, săptămânale, lunare la baterii, alimentarea de
curent şi starea instalaţiilor radio. Acestea ar trebui făcute de o persoană desemnată .
Comunicaţiile de pericol şi altele de acest fel primite ca informaţie brută prin NAVTEX,
SATCOMMS (EGC), TELEX sau DSC trebuie puse în fişier şi păstrate în ordinea datelor.
Avertismentele despre vreme şi navigaţie primite de la staţii ar trebui notate, dar nu şi
păstrate.
Comandantul ar trebui să inspecteze jurnalul şi să semneze raportul zilnic. Jurnalul trebuie
păstrat pe punte.
Tabel 15.5. Exemplu de jurnal radio
Data/ora Staţia de la Staţia Comunicări sumare, teste, Frecvenţa

(UTC) pentru remarci canalului sau
satelitului
25.4.94 DSC, baterii, imprimante
care satisfac verificările
1200 Poziţia 49.26N 031.15W
1205 cart 2187.5
1205 CQ 232000124 Alerta DSC 232000124 la 2187.5
ora 11.00 în poziţia 50.23N,
033.05W nealocat H3E
1210 Două tonuri de alertă 2182
primite
1211 Ajutor Fulani Ajutor Fulani/VWSB 21832
232000124 poziţia 50.46N
032.34W în coliziune cu
62
http://adl.anmb.ro
Data/ora Staţia de la Staţia Comunicări sumare, teste, Frecvenţa
(UTC) pentru remarci canalului sau
satelitului
navă necunoscută şi ne
scufundăm. Cerem ajutor
imediat 18 persoane la bord.
1211 232000124 Sea spirit R. Mayday 2182
1211 232000124 Author r. Mayday 2182
1212 232000124 WKLA r. Mayday 2182
1215 Fulani Sea Spirit Poziţia? 6 mile relevment 2182
0720 ETA 20 minute-
asistenţă
1216 Fulani Author Poziţia-9 mile sud ETA 35 2182
minute-asistenţă
1218 Fulani WKLA Poziţia-25 mile SW ETA 2182
2ore n-a fost cerut
1220 Staţie de Navă Legătura cu staţia de coastă Sat/DSC
coastă proprie
1225 CQ Fulani Ajutor 1226 UTC Seelonce 2182
Feence
1226 Încheiat cartul 2187.5
Exerciţii
Tabel 15.6. Exemplu de exerciţiu
SINGAPORE RADIO(x3) SÎNGAPORE RADIO (x3)

THIS IS AICI ESTE
MUNDOGAS ATLANTIC (x3) MUNDOGAS ATLANTIC (x3)
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO APEL PROPRIU LIMA ECHO ECHO
NOVEMBER NOVEMBER
HAVE A TRAND A LINK FOR YOU AVEM UN APEL PENTRU VOI
CHANEL 16 PLEASE CANALUL 16 VĂ ROG
OVER TERMINAT
Staţia de coastă va răspunde printr-una din variantele:

a)
Tabel 15.7. Exemplul 1 de răspuns
MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC

THIS IS SINGAPORE RADIO AICIESTE SINGAPORE RADIO
ROGER RECEPŢIONAT
CHANGE TO CHANEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27
OVER TERMINAT
63
http://adl.anmb.ro
b)
Tabel 15.8 Exemplul 2 de răspuns
MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC

THIS IS SINGAPORE RADIO AICI ESTE SINGAPORE RADIO
ROGER RECEPŢIONAT
CHANGE TO CHANEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27
STANDEY YOU ARE TURN NUMBER SCHIMBĂ PE NUMĂRUL DOI
TWO
OVER TERMINAT
Atunci răspunsul va fi: RECEPŢIONAT, ne mutăm pe canalul de lucru.

Când suntem pe canalul 27 sună staţia de coastă spunând:
Tabel15.8. Exemplu de răspuns al staţiei de coastă pe canalul 27
SINGAPORE RADIO (x3) SINGAPORE RADIO (x3)

THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC (x3) AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC(x3)
HOW DO YOU ARE READ ME CUM MĂ RECEPŢIONEZI
OVER RECEPŢIONAT
Când staţia de coastă cere raportul, răspunde:
Tabel 15.9. Răspunsul staţiei de coastă când cere răspunsul
SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO

THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC
MY TR BEGÎNS ÎNCEP RAPORTUL
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO SEMNAL PROPRIU LIMA ECHO ECHO
NOVEMBER NOVEMBER
I AM ÎN POSITION… SUNT ÎN POZIŢIA…
BOUND FOR… RĂMÂN PENTRU…
END OF MY TR SFÂRŞITUL RAPORTULUI
OVER TERMINAT
Staţia de coastă confirmă primirea raportului şi dacă este cerută o legătură telefonică, va
cere numărul de telefon. Atunci răspundeţi:
Tabel 15.10. Răspunsul la cererea staţiei de coastă pentru o legătură telefonică

MY LINK CALL NUMBER IS… NUMĂRUL MEU DE REŢEA ESTE…
I SAY AGAIN… REPET…
MY ACCOUNTING CODE (e.g., CODUL MEU ESTE (e.g., NOVEMBER
NOVEMBER OSCAR ZERO ONE) OSCAR ZERO ONE)
OVER TERMINAT
64
http://adl.anmb.ro
Staţia de coastă poate da instrucţiuni pentru aşteptare în timp ce se conectează şi va

răspunde că apelul a fost conectat, reciteşte numărul de telefon (N.B.: numărul de telefon ar trebui
verificat înainte de a fi făcută legătura), şi dă instrucţiunea CONŢINUAŢI. Atunci răspunsul este:
Tabel 15.10.bis. Răspunsul la instrucţiunea CONTINUAŢI
ROGER GOING AHEAD RECEPŢIONAT MERG ÎNAINTE
(Acum are loc apelul)

Când apelul s-a terminat, informează staţia de coastă astfel:
Tabel 15.11. Informarea staţiei de coastă că apelul s-a terminat

THAT IS THE END OF MZ LINK CALL AICI SE TERMINĂ APELUL MEU
OVER TERMINAT
Atunci staţia de coastă răspunde dând detalii despre durata apelului care ar trebui să fie
confirmat de terminarea acestuia.
Tabel 15.11. bis. Răspunsul staţiei de coastă la informare

I AGREE 3 MINUTES SUNT DE ACORD ÎN 3 MINUTE
I HAVE NO FURTHER TRAFIC, NU MAI AM DE TRANSMIS INFORMAŢII,
THANK YOU MULŢUMESC
AUT TERMINAT
Detaliile despre apel ar trebui după aceea să fie înregistrate (jurnalul radio poate fi folosit
pentru exerciţii deşi în practică sistemele computerizate sunt deseori folosite pentru a înregistra
detalii despre apelurile taxabile).
Staţia de coastă poate anunţa lista de informaţii pe canalul 16.

Tabel 15.12. Anunţarea listei de informaţii
ALL STATION (x3) TOATE STAŢIILE (x3)
THIS IS SINGAPORE RADIO (x3) AICI ESTE SINGAPORE RADIO (x3)
LISTEN FOR MY TRAFIC LIST ON ASCULTAŢI LISTA DE DATE PE CANALUL
CHANEL 24 24
STANDBY AŞTEPTAŢI
Atunci schimbi pe frecvenţa de emisie, primeşti lista şi notezi informaţia în jurnal.
65
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 16-a
Sistemul de identificare automată (AIS / SIA)
Obligativitatea internaţională a deţinerii SIA este conţinută în regulamentul SOLAS.

Convenţia SOLAS cere ca SIA să intre în dotarea unor anumite tipuri de nave pe parcursul unei
perioade de implementare între 1 iulie 2002 şi 1 iulie 2008. În plus, anumite tipuri de vase (de
exemplu navele militare, navele auxiliare şi navele deţinute/operate de stat) nu sunt obligate să fie
dotate cu SIA. De asemenea, vasele mici (de exemplu navele de agrement sau de pescuit) şi alte
câteva nave sunt scutite de a purta SIA. Mai mult, navele dotate cu SIA pot avea echipamentul
închis. Utilizatorii trebuie să aibă întotdeauna în vedere că informaţiile oferite de SIA ar putea să
nu ofere o imagine completă sau corectă asupra traficului din vecinătatea lor. Indicaţiile din
acest document asupra limitărilor inerente ale SIA şi a folosirii lor în situaţi de evitare a
coliziunii trebuie aşadar luate în considerare.
16.1. Obiectivele SIA
SIA îşi propune să sporească: siguranţa vieţii pe mare, siguranţa şi eficienţa navigaţiei,
protecţia mediului maritim. Regulamentul SOLAS impune ca SIA să schimbe informaţii atât între
nave, cât şi cu staţii amenajate la coastă. Aşadar, scopul SIA este să ajute în identificarea navelor,
să asiste în urmărirea ţintelor, să simplifice schimbul de informaţii (de exemplu să reducă
protocolul verbal obligatoriu între nave) şi să asigure informaţii suplimentare pentru a spori
pregătirea pentru anumite situaţii.
În general, datele primite via SIA vor spori calitatea informaţiilor puse la dispoziţia
ofiţerului de cart, indiferent dacă acesta se află într-o staţie de supraveghere de coastă sau la
bordul unei nave. SIA tinde să devină o sursa utilă de informaţii suplimentare celor oferite de
sistemele de navigaţie (inclusiv de radar) şi, deci, o “unealtă” importantă pentru sporirea
pregătirii utilizatorilor care se confruntă cu situaţii de trafic intens.
16.2. Descrierea SIA
Părţi componente
În general un SIA este alcătuit din:

9 antenă
9 un emiţător VHF
9 două receptoare multicanal VHF
9 un receptor pe canalul 70 VHF
9 un calculator
9 un sistem de poziţionare (GNSS)
9 interfeţe pentru dispozitivele de determinare a drumului şi a vitezei şi pentru alţi senzori
9 interfeţe pentru radar (ARPA), sisteme de hărţi electronice (ECS/ECDIS) şi sisteme de
navigaţie integrate (INS)
9 un test intern (BIIT)
9 display compact şi tastatură pentru introducerea şi extragerea datelor.
66
http://adl.anmb.ro
Fig.16.1 Principiul de transmitere al semnalelor in AIS
Descrierea tehnică
SIA operează în primul rând pe două canale VHF (161,975 MHz; 162,025 MHz). În
regiunile unde aceste canale nu sunt disponibile, SIA (AIS) poate schimba automat pe alte canale
alternative.
Capacitatea protocolului cerut conform standardelor IMO ajunge la un minim de 2000 de
diviziuni de timp pe minut. Standardul tehnic ITU pentru SIA universal asigura 4500 de diviziuni de
timp pe minut. Modul de transmisie este bazat pe un principiu numit (S)TDMA ce permite
sistemului să fie supraîncărcat cu 400-500% şi încă să asigure aproape 100% puterea de transmisie
pentru comunicaţii navă-navă într-o rază de 8-10 Mm. În cazul supraîncărcării sistemului, numai
ţintelor îndepărtate li se va cere să renunţe pentru a da prioritate ţintelor apropiate care sunt o grijă
principală pentru operaţiunile SIA navă-navă. În practică capacitatea sistemului este nelimitată,
permiţând unui număr mare de nave să comunice în acelaşi timp.
SIA asigură:
9 un test intern (BIIT) ce rulează continuu sau la intervale mici
9 monitorizarea datelor disponibile
9 un mecanism de detecţie a erorii la datele transmise
9 un mecanism de detecţie a erorii la datele primite
Conexiuni
9 Conexiunea SIA la display-ul extern al sistemelor de navigaţie.
SIA (AIS) se poate conecta la un display dedicat SIA de preferinţă la un display grafic mare sau la
un sistem de navigaţie existent cum ar fi radar sau ESC/ECDIS, dar în ultima variantă doar ca parte
a unui sistem de navigaţie integrat.
9 Conexiunea SIA la echipamente de navigaţie portabile externe.
67
http://adl.anmb.ro
A devenit o practică obişnuită ca piloţii să aibă propriul echipament portabil de navigaţie, pe care îl
poartă cu ei. Asemenea dispozitive pot fi conectate la echipamentele SIA afişând ţintele primite.
9 Conexiunea SIA (AIS) la dispozitive de radiocomunicaţie la mare distanţă.

SIA (AIS) are o interfaţă cu două ieşiri pentru a se conecta la echipamente de radiocomunicaţie la
mare distanţă.
Funcţionare
SIA poate detecta navele aflate în aria de acoperire VHF/MF după cotituri şi în spatele
insulelor dacă înălţimile nu sunt prea mari. O valoare aproximativă se poate estima la 20 – 30 Mm
în funcţie de înălţimea antenei. Cu ajutorul staţiilor repetitoare, aria de acoperire atât a navelor cât
si a staţiilor de supraveghere a traficului (VTS) poate fi îmbunătăţită.
SIA naval:
9 transmite continuu datele navei proprii către alte nave sau staţii de supraveghere a
traficului (VTS)
9 recepţionează continuu datele altor nave sau staţii de supraveghere a traficului (VTS)
9 afişează aceste date
Cu display compact şi tastatură, SIA ar trebui să fie capabil să opereze ca sistem de sine
stătător. Un display grafic sau integrarea display-ului SIA în alte dispozitive cum ar fi INS,
ECS/ECDIS sau radar (ARPA) va creşte semnificativ eficacitatea sistemului. Când este utilizat cu
un afişaj grafic corespunzător, SIA poate furniza informaţii rapid, automatizat, prin calcularea
CPA şi a TCPA din informaţiile de poziţie transmise de ţinte.
Fig. 16.2 Ilustrarea principiului de organizare şi funcţionare al SIA
Informaţiile de la un SIA sunt transmise continuu şi automat fără intervenţia ofiţerului de

cart (OOW). O staţie de coastă a sistemului poate solicita informaţii actualizate de la o anumită
navă prin “apelarea” acesteia, sau alternativ, prin apelarea tuturor navelor dintr-o zonă
68
http://adl.anmb.ro
geografică. Totuşi, staţia de coastă poate doar să mărească frecvenţa rapoartelor trimise de o
navă, nu şi să o micşoreze.
INFORMAŢIILE SIA TRANSMISE DE NAVE
Conţinutul datelor
Informaţiile AIS transmise de o navă sunt de trei tipuri:

9 informaţii fixe sau statice, care se introduc în SIA la instalare şi necesită să fie schimbate
doar dacă nava îşi schimbă numele sau suferă o transformare majoră de la un tip de navă la
altul;
9 informaţii dinamice, care, separat de informaţiile de navigaţie, se actualizează automat de
la senzorii navei conectaţi la SIA; şi
9 informaţii legate de voiaj, care ar putea necesita introducerea şi actualizarea manuală pe
timpul voiajului.
Detalii despre informaţiile amintite mai sus sunt date în tabelul 1.
Datele sunt trimise automat la diferite perioade de actualizare:
9 informaţiile dinamice depind de viteză şi schimbări de drum (tabelul 2);
9 informaţiile statice şi cele legate de voiaj – la fiecare 6 minute sau la cerere (SIA
răspunde automat fără intervenţia utilizatorului).
Mesaje scurte de siguranţă

Mesajele scurte de siguranţă sunt stabilite pentru mesaje text cu format liber adresate fie
unei destinaţii specifice (MMSI) sau tuturor navelor din zonă. Conţinutul lor trebuie sa fie
referitor la siguranţa navigaţiei, de exemplu un iceberg observat sau o baliză care nu este la post.
Mesajele trebuie menţinute cât mai scurte posibil.
Sistemul permite până la 158 caractere pe mesaj, dar cu cât este mai scurt cu atât va găsi
mai uşor spaţiu liber pentru transmitere. În prezent aceste mesaje nu sunt standardizate mai mult,
pentru a lăsa deschise toate posibilităţile.
Confirmarea utilizatorului ar putea fi cerută în cazul unui mesaj text.
Mesajele scurte de siguranţă sunt doar un mijloc adiţional de transmitere a informaţiilor
pentru siguranţa maritimă (MSI). În timp ce importanţa lor nu trebuie subestimată, folosirea
unor astfel de mesaje nu înlătură nici una din cerinţele GMDSS.
Operatorul trebuie să asigure că afişează şi ia în consideraţie mesajele de siguranţă
primite şi trebuie să trimită o confirmare dacă acest lucru este solicitat.
Conform regulamentului SOLAS comandantul oricărei nave care întâlneşte gheţuri
periculoase, o epavă periculoasă, sau alte pericole clare de navigaţie este obligat să comunice
informaţiile prin toate mijloacele către navele din zonă, şi către autorităţile competente.
În mod normal, acest lucru se face prin comunicaţii verbale VHF, însă „prin toate
mijloacele” implică folosirea suplimentară a mesajelor scurte SIA, care au avantajul că
diminuează dificultăţile de interpretare, în special la notarea poziţiei corecte.
Confidenţialitatea
La introducerea manuală a oricăror date, trebuie avută în vedere confidenţialitatea

acestor informaţii, în special când acordurile internaţionale, regulile sau standardele
stipulează acest lucru pentru protecţia informaţiilor de navigaţie.
69
http://adl.anmb.ro
Activarea
SIA ar trebui să opereze când navele sunt în marş

sau la ancoră. Dacă comandantul consideră că funcţionarea
continuă a SIA poate compromite siguranţa sau securitatea
navei sale, SIA poate fi închis. Acest lucru e posibil în
zonele de navigaţie unde este activă pirateria şi jaful armat.
Acţiuni de acest gen ar trebui întotdeauna înregistrate în
jurnalul de bord, precum şi motivul lor. Comandantul ar
trebui, totuşi, să repornească SIA imediat ce sursa
pericolului a dispărut. Dacă SIA este închis, datele statice şi
cele legate de voiaj rămân memorate. Repornirea se face
prin comutarea alimentării la unitatea SIA. Datele proprii
ale navei vor fi transmise după o perioadă de iniţializare de
două minute. În porturi, operarea SIA trebuie făcută în
concordanţă cu cerinţele portului.
Introducerea manuală a datelor
Ofiţerul de cart trebuie să introducă manual următoarele date la începutul voiajului şi

de fiecare dată când intervine o schimbare, folosind o interfaţă de tip tastatură:
9 Pescajul navei
9 Încărcătura periculoasă
9 Destinaţia şi timpul estimat până la sosire (ETA)
9 Planul voiajului (punctele de tranzit)
9 Situaţia corectă a navigaţiei
9 Mesaje scurte de siguranţă.
Verificarea informaţiilor
Pentru a asigura corectitudinea şi actualizarea informaţiilor statice ofiţerul de cart trebuie să

verifice datele ori de câte ori este nevoie. Acest lucru trebuie făcut cel puţin o data la fiecare voiaj
sau, pentru voiaje mai mari, o dată pe lună. Datele pot fi schimbate numai cu acordul
comandantului.
Ofiţerul de cart trebuie de asemenea să verifice periodic următoarele informaţii dinamice:
9 poziţia conform WGS-84
9 viteza deasupra fundului
9 informaţii provenite de la senzorii proprii
După activarea sistemului se lansează automat un test intern (BIIT). În cazul unei defecţiuni
este activată o alarmă şi este oprită transmisia.
Totuşi, calitatea şi acurateţea datelor produse de senzorii navei pentru SIA nu vor fi
verificate cu ajutorul testului intern înainte de a fi transmise către alte nave sau staţii de coastă. Nava
trebuie aşadar să facă verificări periodice pe timpul voiajului pentru a asigura corectitudinea
informaţiilor care sunt transmise. Perioada de repetiţie a acestor teste trebuie sporită în zonele
costiere.
SIA asigură date care pot fi afişate pe un display compact sau pe orice dispozitiv cu display
compatibil.
70
http://adl.anmb.ro
Display-ul compact
Display-ul compact nu poate afişa mai puţin de trei linii de date: direcţia, distanţa şi numele
unei nave selectate. Alte informaţii ale navei pot fi afişate prin deplasarea informaţiilor pe orizontală
dar deplasarea drumului şi distanţei nu este posibilă. Deplasarea informaţiilor pe verticală va arăta
toate celelalte nave cunoscute de SIA.
Display-ul grafic
Unde informaţiile SIA sunt folosite cu un

display grafic, sunt recomandate următoarele tipuri
de ţinte pentru display:
¾ Ţintă puţin cunoscută – indică numai
prezenţa unei nave dotate cu SIA într-un anumit
loc. Nu sunt prezentate informaţii adiţionale până
când nu este activată, pentru a evita
supraîncărcarea.
¾ Ţintă activată – dacă utilizatorul doreşte să afle mai multe despre mişcarea unei nave, trebuie
doar să acţioneze nava, astfel că display-ul arată imediat:
9 un vector (viteza şi drumul deasupra fundului)
9 direcţia navei
9 viteza de giraţie (dacă este disponibilă) pentru a arăta schimbările de drum ale navei.
¾ Ţintă selectată – dacă utilizatorul doreşte informaţii detaliate ale unei ţinte (activată sau puţin
cunoscută), o poate selecta. Datele primite, ca şi valorile calculate ale CPA şi TCPA, vor fi arătate
intr-o fereastră alfa- numerică. Informaţiile specifice de navigaţie vor fi indicate de asemenea în
câmpul de date alfa-numeric şi nu direct cu ţinta.
¾ Ţintă periculoasă – dacă este calculat ca o ţintă SIA (activată sau nu) să treacă la limita CPA
şi TCPA prestabilită, va fi considerată şi afişată ca o ţintă periculoasă şi va începe alarma.
¾ Ţintă pierdută – dacă semnalul unei ţinte SIA, la distanţă mai mică decât cea setată, nu este
recepţionat va apărea simbolul de ţintă pierdută în dreptul ultimului punct în care a fost “văzută” şi
se va da alarma.
Ofiţerul de cart (OOW) ar trebui să fie atent că alte nave, în special navele de agrement, cele
de pescuit, navele militare şi unele staţii de coastă, inclusiv centrele serviciului de trafic al navelor
(VTS), ar putea să nu aibă în dotare SIA.
Ofiţerul de cart trebuie să aibă tot timpul grijă că alte nave dotate obligatoriu cu SIA pot opri
sistemul în anumite împrejurări la ordinul comandantului.
Cu alte cuvinte, se poate ca informaţiile date de SIA să nu fie o imagine completă a situaţiei
din jurul navei.
Utilizatorii trebuie să fie conştienţi că trasmiterea de informaţii eronate implică un risc atât
altor nave cât şi navei proprii. Utilizatorii rămân responsabili pentru toate informaţiile introduse în
sistem şi pentru informaţiile adăugate de senzori.
Acurateţea informaţiilor primite de SIA este la fel de bună ca cea a informaţiilor transmise.
Ofiţerul de cart trebuie să ştie că, configurarea sau calibrarea incompletă a senzorilor navei
(poziţie, viteză, drum) pot duce la trasmiterea de informaţii incorecte. Informaţiile incorecte despre o
navă afişate pe consola altei nave pot duce la confuzii periculoase.
Dacă nu este instalat nici un senzor sau dacă senzorul eşuează în redarea datelor, SIA
transmite automat mesajul “nu este disponibil”. Nu ar fi prudent ca ofiţerul de cart să considere
71
http://adl.anmb.ro
că informaţia primită de la altă navă este de o calitate şi o acurateţe comparabilă cu cea disponibilă
pe nava proprie.
Utilizarea SIA pentru evitare a coliziunii
Este recunoscută posibilitatea ca SIA să fie folosit ca dispozitiv anticoliziune şi poate fi

recomandat ca un astfel de dispozitiv, la timpul potrivit.
Cu toate acestea datele SIA pot fi folosite pentru a ajuta în luarea deciziei în cazul evitării
coliziunii. Când SIA este folosit în modul navă-navă în scopul anticoliziune, următoarele sfaturi
trebuiesc luate în calcul:
9 SIA este o sursă adiţională de informaţii de navigaţie. Nu înlocuieşte, dar suportă, sistemele
de navigaţie cum ar fi radarul cu urmărire a ţintei şi VTS.
9 folosirea SIA nu scuteşte ofiţerul de cart de responsabilitatea de a se supune în orice clipă
COLREG.
Utilizatorul nu ar trebui să se bazeze pe SIA ca unic sistem de informaţii, ci ar trebui să se
folosească de toate informaţiile de siguranţă relevante disponibile.
Fig. 16.3 Conexiunea dintre AIS şi echipamentele electronice de navigaţie
Folosirea SIA la bordul navei nu doreşte să modifice condiţiile de veghe, care ar trebui să fie
determinate în continuare conform convenţiei STCW.
O data ce o nava a fost detectată, SIA poate urmări ţinta. Monitorizând informaţiile transmise
de ţintă, se pot urmări şi acţiunile acesteia. Schimbările de drum şi direcţie, de exemplu, sunt
72
http://adl.anmb.ro
determinate imediat, multe dintre problemele specifice urmăririi ţintelor cu ajutorul radarului, cum
ar fi ecourile parazite, interschimbarea ţintelor care trec aproape una de alta sau pierderea ţintei în
urma unei manevre rapide, neafectând SIA. Sistemul poate, de asemenea, identifica ţintele în funcţie
de nume, call sign, tipul navei şi situaţia navigaţiei.
SIA ÎN OPERAŢIUNI VTS

Centrele VTS pot trimite informaţii referitoare la navele care nu au SIA la bord şi care sunt
monitorizate doar cu ajutorul radarului VTS prin intermediul SIA către navele echipate cu acest
sistem. Orice pseudo ţintă transmisă de VTS trebuie marcată ca atare. Este necesară o atenţie sporita
când se folosesc informaţii primite prin intermediari. Precizia acestor ţinte ar putea fi mai scăzută
decât în cazul transmiterii pe cale directă, iar conţinutul de informaţii ar putea fi diminuat.
Mesaje text
Centrele VTS pot trimite de asemenea mesaje scurte unei nave, tuturor navelor, navelor
aflate la o anumită distanţă sau dintr-o zonă aparte, cum ar fi:
9 avertismente de navigaţie
9 informaţii de control al traficului
9 informaţii portuare.
Un operator VTS poate cere, printr-un mesaj text, o înştiinţare de la operatorii navali.
NOTA: VTS ar trebui să continue comunicaţiile în VHF. Importanţa comunicării verbale nu

ar trebui subestimată. Acest lucru este important pentru a permite operatorilor VTS să:
9 verifice capacitatea de comunicaţii a navei
9 stabilească un canal de comunicaţie pentru situaţii critice
SISTEME OBLIGATORII DE AVERTIZARE

Se aşteaptă ca SIA să joace un rol important în sistemul obligatoriu de avertizare. Informaţia
cerută de autorităţi în asemenea cazuri este inclusă în datele (statice şi dinamice) oferite automat de
sistemul SIA. Folosirea opţiunii SIA “la mare distanţă”, unde datele sunt transmise prin satelit, poate
fi pusă în aplicare pentru a satisface cerinţele unor sisteme obligatorii de avertizare.
SIA ÎN OPERAŢIUNI SAR
SIA poate fi folosit în operaţiunile de căutare şi salvare, în special în căutările combinate cu

elicoptere şi nave de suprafaţă. AIS permite afişarea directă a poziţiei navei în pericol pe un alt
display cum ar fi radar sau ECS/ECDIS, care ajută navele participante. Pentru navele în pericol fără
SIA, coordonatorul de la locul sinistrului (OSC) poate crea o pseudoţintă AIS.
73
http://adl.anmb.ro
Fig. 16.4. Transmiterea informaţiilor în AIS / SIA
Când este în raza de acţiune a unor mijloace auxiliare de navigaţie (fixe sau plutitoare), SIA
poate da informaţii cum ar fi:
9 poziţia
9 statutul
9 date despre maree şi curenţi
9 condiţii meteo şi de vizibilitate
SIA ÎNTR-UN SISTEM DE DATE UNIVERSAL

SIA va participa la un sistem maritim de date internaţional sprijinind planificarea voiajului şi
monitorizarea. Aceasta va ajuta administraţiile să monitorizeze toate navele din aria lor de acţiune şi
să urmărească încărcăturile periculoase.
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
9 referinţele IMO cu privire la standardele de performanţă ale SIA
9 convenţia IMO SOLAS, capitolul 5
9 regulamentele radio ITU, suplimentul S18, tablele cu frecvenţe în telefonia mobilă VHF
9 referinţele ITU cu privire la standardele de performanţă ale SIA ce folosesc TDMA în
telefonia mobilă VHF
74
http://adl.anmb.ro
9 standardul IEC 61993, partea 2
Tabelul 16.1 Datele transmise de navă
Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei

Statică
MMSI (Maritime
Setat la instalare. A se avea în vedere că acesta trebuie schimbat dacă se
Mobile Service
modifică proprietarul navei.
Identity)
Setate la instalare. A se avea în vedere că acestea trebuie schimbate dacă
Call sign şi nume
se modifică proprietarul navei.
Număr IMO Setat la instalare.
Lungime şi lăţime Setate la instalare sau în cazul unor modificări.
Tipul navei Select din lista pre-instalată.
Locaţia antenei pentru Setată la instalare sau poate fi schimbată pentru vase bi-direcţionale sau
fixarea poziţiei pentru cele dotate cu mai multe antene.
Dinamică
Poziţia navei indicată
Actualizată automat de la senzorii de poziţie conectaţi la SIA. Precizia
cu precizie şi starea
indicării este de ± 10 m.
navei
Timpul în format UTC Actualizat automat de la senzorul principal conectat la SIA.
Actualizat automat de la senzorul principal al navei conectat la SIA,
Drumul deasupra
dacă acesta calculează COG. Este posibil ca această informaţie să fie
fundului (COG)
indisponibilă.
Viteza deasupra Actualizat automat de la senzorul de poziţie conectat la SIA. Este posibil
fundului (SOC) ca această informaţie să fie indisponibilă.
Direcţia Actualizat automat de la senzorul de direcţie conectat la SIA.
Situaţia navigaţiei trebuie introdusă manual de către ofiţerul de cart şi
modificată dacă acest lucru se impune – de exemplu: în marş cu propulsie
mecanică; la ancoră; nestăpână pe manevră (NUC); cu capacitate de
Situaţia navigaţiei manevră redusă (RIATM); acostată; stânjenită de pescaj; eşuată; în
curs de pescuit; în marş cu vele. În practică, deoarece toate acestea au
legătură cu COLREG, orice schimbare necesară poate fi înregistrată
simultan cu schimbarea luminilor sau a semnelor de navigaţie.
Actualizat automat de la senzorul de giraţie conectat la SIA sau de la
Viteza de giraţie(ROT)
girocompas. Este posibil ca această informaţie să fie indisponibilă.
Legată de voiaj
Trebuie introdus manual la începutul voiajului folosind pescajul maxim
Pescajul navei pentru voiajul respectiv şi corectat în funcţie de cerinţe (ca rezultat al
debalastării înainte de intrarea în port).
Trebuie introdus manual la începutul voiajului confirmând dacă este sau
Încărcătură periculoasă nu transportată o încărcătură periculoasă, mai exact: DG (Mărfuri
(tipul) periculoase), HS (Substanţe dăunătoare), MP (Poluanţi maritimi). Nu se
cere indicarea cantităţilor.
Destinaţia şi timpul Trebuie introdusă manual la începutul voiajului şi actualizată dacă este
estimat până la sosire necesar.
75
http://adl.anmb.ro
Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei
(ETA)
Planul voiajului Trebuie introdus manual la începutul voiajului, la hotărârea
(punctele de tranzit) comandantului şi actualizat dacă este necesar.
Mesaje scurte de siguranţă
Mesaje text scurte cu format liber vor fi introduse manual, adresat către
un destinatar specific sau către toate navele şi staţiile de coastă.
Tabelul 39. Frecvenţa informaţiilor dinamice
Intervalul general de
Tipul navei
raportare
Navă la ancoră 3 min
Navă 0-14 Nd 12 s
Navă 0-14 Nd care îşi schimbă drumul 4s
Navă 14-23 Nd 6s
Navă 14-23 Nd care îşi schimbă drumul 2s
Navă >23 Nd 3s
Navă >23 Nd care îşi schimbă drumul 2s
76
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 17-a
INMARSAT
17.1. Structura şi funcţiile sistemului
INMARSAT (Organizaţia Internaţională a Sateliţilor Mobili) este un parteneriat de ţări, în

prezent numărând 79 de membri. Aceste ţări cooperează pentru a asigura comunicaţiile mobile via
sateliţi‚ cu nave, terminale portabile/transportabile, vehiculele terestre şi avioane. INMARSAT
deţine un rol important‚ în cadrul convenţiei GMDSS pentru transmiterea rapidă şi clară a
comunicaţiilor de pericol şi siguranţă. Există patru regiuni oceanice acoperite de patru sateliţi
geostaţionari INMARSAT :
a) Regiunea Oceanică Atlantic - E - AOR-E
b) Regiunea Oceanică Pacific - POR
c) Regiunea Oceanică Indian - IOR
d) Regiunea Oceanică Atlantic-W - AOR-W
Canalele principale de comunicaţii prin satelit, pentru a asigura majoritatea funcţiilor
GMDSS sunt: INMARSAT-C, INMARSAT-A, INMARSAT-B, INMARSAT - EGC,
INMARSAT-E.
Tabel 17.1 Comparaţie între tipurile de INMARSAT
CRITERIUL INMARSAT INMARSAT INMARSAT INMARSAT

DE A B C M
COMPARAŢIE
Acoperire Globală Idem Idem Idem
70°N-70°S
Tipul antenei Parabolică Parabolică Omnidirecţională Parabolică
0,9-1,2 m 0,9 m 0,3 m 0,5 m
Greutate 100 Kg 100 Kg 4 Kg 25 Kg
Comunicaţii În timp real În timp real Memorare- În timp real
retransmisie.
Servicii Voce Voce Telex Voce
Telex Telex Date Fax
Fax Fax Fax (navă-uscat) Date
Date Date
Sistemul INMARSAT asigură următoarele funcţii GMDSS:

a) Alerta de pericol navă-ţărm
Anunţarea se face printr-o procedură standard sau printr-un buton special dedicat, alertei de
pericol acordându-i-se prioritate de acces în sistemul INMARSAT şi poate fi transmisă în oricare
canal INMARSAT automat către RCC.
INMARSAT-E 1.6 GHz, este un mijloc alternativ de transmitere a alertei de pericol care
foloseşte EPIRB-ul canalului INMARSAT-E. Transmisiile INMARSAT-E pot fi iniţiate manual
sau automat.
b) Alerta de pericol ţărm-navă
Este anunţată de RCC şi este transmisă prin INMARSAT-EGC şi Serviciul SAFETY-NET.
La bordul navelor este recepţionată de terminalele INMARSAT-C-EGC. Fiecare din aceste canale
sunt independente.
77
http://adl.anmb.ro
c) Comunicaţii de coordonare a căutării şi salvării
Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicaţiile cu navele implicate în
cazurile de pericol şi pentru comunicaţii cu RCC. Acolo unde sunt implicate mai multe nave,
sistemul INMARSAT- EGC are avantajul că menţine o înregistrare continuă a datelor operaţionale
şi acţiunilor planificate de RCC.
d) Informaţii de siguranţă maritimă
Informaţia de Siguranţă Maritimă (MSI) este transmisă de autorităţile bazelor de coastă la
birourile hidrografice, meteorologice şi de căutare şi salvare; mesajele sunt apoi introduse în
serviciul INMARSAT-EGC. Serviciul SAFETY-NET, pentru transmiterea la nave prin sistemul
EGC din INMARSAT-C. Navele pot participa, trimiţând mesaje de pericol de navigaţie şi
meteorologice autorităţilor bazelor de coastă prin sistemul INMARSAT–C.
e) Comunicaţii generale
Teoretic, toate serviciile de telecomunicaţii disponibile la ţărm sunt de asemenea disponibile
şi la navele echipate cu terminale INMARSAT. Aceasta are ca rezultat faptul că navele sunt
capabile să comunice automat şi fiabil prin telefon, fax şi telex.
Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei mari componente:
a) Segmentul spaţial,
b) Segmentul terestru,
c) Segmentul maritim.
Segmentul spaţial
Segmentul spaţial INMARSAT constă în patru sateliţi de comunicaţii geostaţionari, cu

sateliţi de rezervă pe orbită, pregătiţi pentru a fi utilizaţi dacă este necesar. Sateliţii de comunicaţie
geostaţionari sunt lansaţi pe orbita geostaţionară (GSO), care este o orbită circulară la 35700 km
(19270 Mm) deasupra ecuatorului şi se mişcă în planul ecuatorului. Sateliţii se mişcă pe orbita
geostaţionară cu aceeaşi viteză unghiulară cu care pământul se roteşte în jurul axei sale şi de aceea
par a fi staţionari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru.
Sateliţii INMARSAT sunt controlaţi de Centrul de Control al Sateliţilor situat în Cartierul
Central INMARSAT, la Londra, în Anglia. Acoperirea fiecărui satelit este definită ca aria de pe
suprafaţa terestră (mare şi/sau uscat) în care orice antenă mobila sau fixă poate realiza comunicaţii
cu satelitul. Fiecare satelit INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completă a feţei
vizibile a pământului. Comunicaţiile încep să devină imprecise pentru locaţii peste aproximativ 760
nord sau sud, fiind garantate până la 700 nord şi sud.
Cei patru sateliţi INMARSAT, corespund la patru regiuni oceanice astfel:
a) AOR-E - localizat orbital la 15.50 W,
b) POR - localizat orbital la 1780 E,
c) IOR - localizat orbital la 640 E,
d) AOR-W - localizat orbital la 540 W .
Pentru a apela o staţie navă-ţărm (SES) în una din cele patru regiuni oceanice, trebuie
utilizate codurile de acces telex şi telefonice corespunzând codurilor internaţionale ale ţărilor, în
reţelele publice de telex şi telefon:
78
http://adl.anmb.ro
Tabel 17.2 Codurile pentru telex şi telefon ale regiunilor oceanice
Telex Telefon
AOR-E 581 871
POR 582 872
IOR 583 873
AOR-W 584 874
Segmentul terestru
Segmentul terestru cuprinde reţeaua globală a Staţiilor Terestre de Coastă (CES), Staţiile de
Coordonare a Reţelei (NCS) şi un Centrul Operaţional al Reţelei (OCC). Fiecare CES asigură o
legătură între sateliţi şi reţelele de telecomunicaţii naţionale/internaţionale. Antenele mari folosite
de CES pentru a comunica cu satelitul din acea regiune oceanică sunt capabile să dirijeze simultan
mai multe apeluri la şi de la SES-uri.
Un operator CES, este în mod tipic o mare companie de telecomunicaţii care, poate asigura
un lung lanţ de servicii de comunicaţii la SES comunicând prin CES. Fiecare din sistemele de
comunicaţii ale INMARSAT are reţeaua să proprie de CES-uri. CES-ul este identificat printr-un
număr care se numeşte ID, format din trei cifre. Prima cifră identifică aria: 0 pentru AOR-E , 1
pentru POR, 2 pentru IOR, şi 3 pentru AOR-W. Următoarele două reprezintă numărul de ordine .
Fiecare NCS comunică cu CES-urile din acea regiune oceanică, cu alte NCS-uri şi cu
Centrul Operaţional al Reţelei (OCC) localizat în Cartierul Central INMARSAT, făcând astfel
posibil transferul informaţiei prin sistem.
SES este echipamentul instalat pe navă (sau utilizatori tereştri) ce permite utilizatorului să
comunice printr-un satelit selectat şi CES.
Figura 17.1 Sistemul INMARSAT
79
http://adl.anmb.ro
17.2. INMARSAT-A
Primul sistem INMARSAT introdus în operaţiunile comerciale în 1982 oferă următoarele

funcţii de comunicaţii: telefonie, telex, fax, poştă electronică (E-mail), şi alte forme de comunicare
a datelor, incluzând viteze mari de circulaţie a datelor (între 56-64 kbit/s). Recentele descoperiri în
tehnica comprimării informaţiilor permit transmisia secvenţelor fotografice cu rezoluţie mare şi
scanarea video, între SES-uri , INMARSAT-A.
Un terminal INMARSAT-A este constituit din următoarele echipamente:
a) ADE – Above Deck Equipment – cuprinde toate accesoriile care se montează deasupra
punţii (deck): antena parabolică şi dispozitivele de orientare,
b) BDE – Bellow Deck Equipment – tot ceea ce se montează sub punte (în interiorul
navei): emiţătorul, receptorul, computerul (consola), imprimanta, telefonul etc.
Antena INMARSAT-A este o antenă parabolică, orientabilă, cu diametrul de 0,9 – 1,2 m.
Funcţia de directivitate a antenei are o deschidere de maxim 2,50 în orice plan, de aceea, la cuplare,
trebuie realizată orientarea antenei pe satelit. Pentru orientarea iniţială se setează azimutul şi
elevaţia.
Aceste date se pot obţine în 3 moduri:
a) funcţie de poziţia navei şi satelitului, cu ajutorul unei formule din manualul de utilizare,
b) prin folosirea de hărţile azimutale şi de elevaţie prin care se pot găsi azimutul şi
elevaţia aproximativă,
c) cu ajutorul unor tabele (câte unul pentru fiecare cadran: NE, NW, SE, SW).
Antena se poate orienta automat – prin scanare – pe satelitul care oferă cel mai puternic
semnal, printr-o funcţie SEARCH. Antena INMARSAT-A nu se poate utiliza la elevaţii mai mici
de 5° sau mai mari de 85°. Orientarea corectă a antenei este marcată prin semnalul READY afişat
pe display.
Antena SES-ului urmăreşte automat satelitul dar, trebuie să fie interfaţat cu girocompasul
iar acesta să funcţioneze corect. SES-urile transmit şi recepţionează semnale către şi de la satelit
folosind frecvenţe din banda “L”:
a) SES - Satelit - 1.6 GHz (L-band)
b) Satelit - SES - 1.5 GHz (L-band)
c) Satelit - CES - 3.6 GHz (C-band)
d) CES - Satelit - 6.4 GHz (C-band)
Operaţiunile ce se execută pentru orientarea antenei sunt:
a) se introduc datele de intrare (latitudine şi longitudine navă şi satelit),
b) se determină poziţia navei faţă de satelit: N-W, N-E şi S-W, S-E,
c) se calculează diferenţa dintre long. satelitului şi navei aproximând rezultatul la cel mai
apropiat multiplu cu 5. Aproximează la cel mai apropiat multiplu cu 5, lat. Navei,
d) cu aceste valori şi tabelul N-W, N-E, S-W şi S-E selectat se obţine valoarea azimutului
şi a unghiului de înălţare pentru satelitul ales.
Canalele telefonice realizate de reţeaua INMARSAT-A (ca şi cele pentru transmisii de date)
sunt canale cu modulaţie de frecvenţă MF. Aceste canale oferă următoarele avantaje:
a) conectare imediată, independent de condiţiile atmosferice sau de distanţa între abonaţi,
b) calitate audio bună, fără întreruperi, interferenţe şi paraziţi atmosferici,
c) transmiterea datelor se face la viteze mari şi include programe soft pentru corectarea
erorilor.
80
http://adl.anmb.ro
Traficul de date în banda vocală presupune, evident, existenţa unor MODEM-uri şi a unor
programe (software) pentru corectarea erorilor.
Fiecare Inmarsat-A SES este identificat printr-un număr unic INMARSAT Mobile Number
(IMN) de 7 cifre la care prima cifră este l. Numărul telex answerback se formează prin adăugarea
callsign-ului. De ex. 1402571 UIDO X.
Priorităţile sunt:
a) 0 - routine trafic,
b) 1 - safety trafic,
c) 2 - urgency trafic,
d) 3 - distress trafic.
Telex via Inmarsat - A
Deschiderea canalului telex via Inmarsat-A, se face în două etape:
a) În prima etapă se stabileşte legătura SES - CES via satelit: se selectează modul telex şi
prioritatea (0 – routine trafic, 1 - safety trafic, 2 - urgency trafic, 3 - distress trafic), se selectează
CES-ul folosind ID-ul, se iniţiează cererea telex. După aprox. 10 secunde veţi primi mesajul GA+
(go ahead), care înseamnă că legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu primiţi mesajul GA+ ,
repetaţi prima etapă.
b) În etapa a două se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului. Se tastează: 00 (telex
service cod), XX sau XXX (cod telex tară, pentru ROMANIA 65; unele ţări au codul telex format
din trei cifre), XXXXX (nr. telex 13034), + (sfârşitul secvenţei de apel).
Exemplu: 0047613034+ . În care:
a) 00 - cod pentru apel automat telex ,
b) 476 - cod telex pentru Austria (în acest caz este format din trei cifre),
c) 13034 - număr telex,
d) + - sfârşitul secvenţei de apel.
Tabelul 17.2 Coduri Service
Code Service
00 Apel Automat
11 Operator Internaţional
13 Operator Naţional
21 Store and Forward (Internaţional)
22 Store and Forward (Naţional)
32 Consultaţie Medicală
33 Asistenţă Technică
38 Asistenţă Medicală
39 Asistenţă Maritimă
41 Raport Meteorologic
43 Raport Ship position
91 Automat test
81
http://adl.anmb.ro
Figura 17.2 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Est
82
http://adl.anmb.ro
Figura 17.3 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Vest
83
http://adl.anmb.ro
Figura 17.4 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Indian
84
http://adl.anmb.ro
Figura 17.5 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Pacific
85
http://adl.anmb.ro
Dacă mesajul nu a ajuns la destinaţie după 15 sec. puteţi primi unul din mesajele:
Tabelul 17.3 Mesaje

NDN coduri nedistribuite
ABS abonat absent; terminalul mobilului nu este localizat în regiunea oceanică.
ACB accesul blocat
ADR adresă refuză să accepte mesajul
ANU şters; mesajul nu a fost transmis în mai puţin de o oră şi de aceea a fost şters
ATD încearcă să transmiţi mesajul
BK conectarea PSTN este neclară
BUS ocupat
CCD legătură tăiată
CI comunicare imposibilă
CNS legătura întreruptă
ERR eroare
FAU greşeală
FMT eroare format
FSA acceptarea rapidă nu abonează
IAB răspunsul înapoi către destinaţie este invalid
IAM nu s-a putut procesa adresa informaţiei
IDS date pentru navă invalide
IDT timpul datei a expirat
IFR cererea dorită este invalidă
IMS mesajul este invalid; 7932 caractere maxim
IND destinaţie incompatibilă
INH nu s-a putut stabili tipul mesajului pentru tipul următor
INV invalid
ISR cererea navei invalidă
LDE lungimea duratei maxime a mesajului a fost depăşită
LEF echipament local necorespunzător
LPE eroarea procedurii locale
MBB mesaj blocat de o prioritate înaltă
MCC canal mesaje congestie
MCF canal mesaje greşite
MKD mesaj anulat de operator
MKO echipament oprit
NA corespondenţa cu acest subscriber nu este permisă
NAL adresă nu a fost scrisă
NC circuitele nu sunt disponibile
NCH numărul subscriberului a fost schimbat
NDA livrarea nu a fost făcută
NFA nici un răspuns final
NIA nici un răspuns iniţial
NOB nu este obţinut
NOC conexiunea nu este realizată
NP fără parte; partea apelată nu mai este un subscriber
86
http://adl.anmb.ro
NTC reţea supraaglomerată
OAB operatorul a renunţat
OCC subscriberul este ocupat
ODD defect
PAD program instalat/dezinstalat
PRC ştergere prematură
PRF protocolul a căzut
RCA acceptarea încărcării inverse nu a fost cerută
REF a fost o defecţiune în echipamentul la distanţă
RLE limita resurselor depăşită
RPE procedură separată eronată
SCC legătura terminată cu succes
SHE – SES hard eronat
SNF reţeaua satelitului a căzut
SPE eroare de protocol
SUC rezultatele testului
TBY pachet ocupat
TGR resetarea grupului TDM
TIM timpul a expirat
TMD prea multe destinaţii
UNK necunoscut; se foloseşte când nici un alt cod pentru eroare nu este potrivit
WFA răspuns final greşit
WIA răspuns iniţial greşit
(. . . . .) Comanda stop
Telefon via Inmarsat-A
Deschiderea canalului telefonic via Inmarsat-A se face în două etape:

a) În prima etapă se realizează legătura SES-CES via satelit: se selectează modul telefonic,
se selectează prioritatea (0 - routine trafic, 1 - safety trafic, 2 - urgency trafic, 3 - distress trafic), se
selectează CES-ul folosind ID-ul, se iniţiează cererea telefonică. După aprox. 12 secunde veţi primi
tonul PTS (tonul INMARSAT) care înseamnă că legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu
primiţi tonul PTS, repetaţi prima etapă.
b) În etapa a doua se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului. Se tastează 00 (codul
service telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau XXX (cod tel. tară, pentru ROMANIA
40), XXX (codul ariei operatorului de telefonie fixă pentru judeţul Constanţa este 241, pentru
operatorii de telefonie mobilă 721 ,722, 724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru
Constanţa 5 sau 6), XXXXX (nr. tel. abonat) şi semnul # (sfârşitul secvenţei de apel). După aprox.
15 s recepţionaţi apelul.
Exemplu pentru un destinatar terestru: 0040241626200 # . În care:
a) 00 - cod pentru apel tel. automat,
b) 40 - codul tel. pentru România,
c) 241 - codul ariei pentru operatorul telefonie fixă,
d) 6 - codul punctului din arie,
e) 26200 - nr. telefonic al destinatarului,
f) # - sfârşitul secvenţei de apel.
87
http://adl.anmb.ro
Exmplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea Oceanului Indian (IOR)
care are echipament Inmarsat-A: 008731234567# . În care:
b) 873 - codul telefonic pentru IOR,
c) 1234567 - nr. IMN A al destinatarului,
d) # - sfârşitul secvenţei de apel.
Exmplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea Oceanului Indian (IOR)
care are echipament Inmarsat-B : 00873312345678#
b) 873 - codul telefonic pentru IOR,
c) 312345678 - nr. IMN B al destinatarului,
d) # - sfârşitul secvenţei de apel.
Tabelul 17.4 Coduri Service

Code Service
00 Apel Automat
11 Operator Internaţional
13 Operator Naţional
21 Store and Forward (Internaţional)
22 Store and Forward (Naţional)
32 Consultaţie Medicală
33 Asistenţă Technică
38 Asistenţă Medicală
39 Asistenţă Maritimă
41 Raport Meteorologic
43 Raport poziţie
91 Automat test
Distress via Inmarsat-A
Atunci când o navă se află în pericol, aceasta poate trimite un semnal de distress folosind
SES. Semnalul de distress este automat retransmis unui CES acesta trimiţându-l către Rescue
Coordination Centre (RCC).
Etapele transmiterii unui mesaj de Distress sunt:
a) Se selectează modul telex sau telefonic,
b) Se selectează prioritate distress,
c) Se selectează CES.
d) Se iniţiază cererea în conformitate cu manualul de operare al SES-ului.
e) Dacă nu se primeşte confirmare se repetă după 15 s.
f) La stabilirea contactului se transmite mesajul de distress în format standard,
g) Se lasă linia liberă pentru a fi contactaţi de RCC.
Mesajul în formatstandrd de distress este:
a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY,
b) numele sau altă identificare a navei în distress,
c) poziţia (latitudine şi longitudine, ),
d) natura distress-ului,
e) asistenţa cerută,
f) orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
88
http://adl.anmb.ro
17.3. INMARSAT-B
Din 1994 funcţiile de comunicaţii ale sistemulului Inmarsat-A, au fost preluate de sistemul
Inmarsat-B. Inmarsat-A este un canal de comunicaţii analogic tipul de modulaţie MF, şi îşi va
înceta funcţionarea în 2007. Inmarsat-B este un canal de comunicaţii dezvoltat pe tehnologie
digitală şi va înlocui în totalitate din 2007 canalul Inmarsat-A. Inmarsat-B furnizează comunicaţii
de calitate telefonice, fax, telex şi date.
Principalele caracteristici ale sistemulului Inmarsat-B :
a) tehnologie digitală;
b) reduce banda ocupată de un canal;
c) cost redus;
d) utilizează focalizarea puterii emise de satelit.
Inmarsat Mobile Number (IMN) pentru SES Inmarsat-B este format din 9 cifre. Prima cifră
este “3”.
Inmarsat-B are o acoperire similară sistemului Inmarsat-A şi oferă servicii de comunicaţii
de distress în conformitate cu cerinţele IMO.
Distress via Inmarsat-B
Acesta nu diferă de transmiterea Distress-ului via Inmarsat-A. Pentru iniţierea lui se
urmăresc următorii paşi:
a) se ridică „handsetul” şi se aşteaptă tonul PST,
b) se apăsaţi butonul distress timp de 6 sec.,
c) se apăsă [ # ] pentru a iniţia apelul,
d) când operatorul RCC răspunde transmiteţi clar după formatul tip de transmitere al
mesajului de distress,
e) se lasă linia liberă pentru a putea fi contactaţi de RCC.
Formatul tip al mesajului de distress este:
b) This is (numele navei/ call sign),
c) Poziţia,
d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat,
e) Cursul şi viteza,
f) Natura distress-ului,
g) Asistenţa cerută,
h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
Transmiterea distress via telex
Pentru iniţierea unui mesaj de distress varianta rapidă se urmăresc următorii paşi:
a) se apăsă butonul distress timp de 6 sec.,
b) se aştepteaptă pentru conectarea automată la RCC,
c) se selectează mesajul de distress memorat în Distress Message Generator (DMG),
d) se transmite mesajul către RCC.
NOTĂ: Mesajul este în memoria SES-ului şi adaugă date despre : identitatea SES-ului, poziţia,
cursul, viteza, timpul. Mesajul este transmis după recepţia mesajului GA+ .
Pentru iniţierea unui mesaj de distress varianta normală se foloseşte fereastra de distress din
program şi se transmite mesajul de distress are următorul format:
b) This is (numele navei /call sign),
c) Poziţia,
d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat,
89
http://adl.anmb.ro
e) Cursul şi viteza,
f) Natura distress-ului,
g) Asistenţa cerută,
h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
Operarea canalului tel. sau telex. pentru comunicaţii de rutină este asemănătoare canalul
Inmarsat-A.
17.4. INMARSAT-C
Sistemul Inmarsat-C a fost introdus în 1991 pentru a completa sistemul Inmarsat-A.

Sistemul oferă un canal de comunicaţii la un preţ mic în comparaţie cu celelalte canale Inmarsat, şi
echipamente convenabile ca preţ, dimensiuni, greutate şi consum de energie. Dezavantajul major
constă în faptul că nu este un canal de comunicaţii în timp real, CES-ul memorând şi retransmiţând
mesajul. Sistemul are la bază tehnologia digitală transmiţându-se pachete de date cu viteza de 600
biţi./sec. Canalul este organizat TDMA cu 22 de ferestre. Întîrzierea cu care ajunge mesajul este 3-6
min. pentru direcţia navă-uscat, uscat-navă şi 5-8min. pentru direcţia navă-navă.
Inmarsat-C este identificat de Inmarsat Mobile Number (IMN), compus din nouă cifre,
astfel: T MID x1x2x3 z1z2 , unde:
a) T indică Inmarsat-C SES, (este cifra 4),
b) MID, Maritime Identification (MID) (cod tară, format din trei cifre, pentru 264
ROMÂNIA),
c) x1x2x3 identitatea navei,
d) z1z2 orice număr între 10 şi 99.
Clase de Inmarsat-C SES
SES clasă1 poate fi folosit numai pentru transmisia-recepţia de mesaje navă-uscat, uscat-
navă şi alertarea de primejdie.
SES clasă 2 este capabil să opereze în două moduri selectabile de către operator:
a) operare în cls.1 cu posibilitatea recepţionării mesajelor EGC,
b) mod de operare “ONLY EGC” .
SES clasă 3 are:
a) un transiver capabil pentru transmisia-recepţia de mesaje SES clasă 2
b) un receptor pentru recepţia GPS.
Echipamentele pentu fiecare clasă lucrează independent.
Un SES este constituit din: DTE – Data Terminal Equipment (Echipamentul pentru transmisii de
date) şi DCE – Data Circuit Terminating Equipment. Aceste două blocuri, în funcţie de model, pot
fi cuprinse într-o singură carcasă sau în două casete separate cuplate împreună.
DTE conţine circuitele electronice ce realizează următoarele funcţiuni:
a) interfaţează SES-ul la operator şi la dispozitivele de intrare/ieşire incluzând totodată,
monitorul, imprimanta, dispozitivele de intrare externe (senzorii de monitorizare, echipamentele de
navigaţie etc.),
b) editorea de texte utilizate pentru transmiterea mesajelor,
c) memorarea mesajulor de pregătit până când DCE indică faptul că este gata pentru
transmiterea mesajului şi apoi transferă mesajul stocat la DCE pentru transmitere,
d) afişarea pe monitor a mesajelor recepţionate de DCE.
DCE asigură interfaţarea pentru DTE şi sistemul satelit Inmarsat-C, verifică pachetul de
date recepţionat şi cere retransmiterea pachetelor recepţionate cu erori şi comandă semnalizările şi
90
http://adl.anmb.ro
accesul mesajelor la satelitasamblează mesajele recepţionate în întregime şi le transferă la DCE
pentru afişare. Acesta conţine:
a) antena omnidirecţională
b) receptorul şi emiţătorul
electronica asociată pentru realizarea funcţiilor
A INMS-C A INMS-C
EGC-R
T R
EGC-MP
MP
Optiunea 1
Clasa 1 (no EGC)
(stand alone EGC-R)
A INMS-C
A INMS-A
T R
T R EGC-R
MP EGC-MP
MP EGC-MP
Clasa 2
Optiunea 2
A INMS-C
T - emitator INMS-C
R - receptor INMS-C
MP - procesor de mesaje
T R EGC-R A - antena
MP EGC-MP
Clasa 3
Figura 17.6 Clase Inmarsat-C SES
91
http://adl.anmb.ro
Compunere Inmarsat-C SES
Schema bloc a unui terminal va fi următoarea:
SAT
C
NE
T+M+I
DTE
PC EU
SM
DISPOZITIVE DCE
T,I,CD
EXTERNE
DE INTRARE DISPOZITIVE
INTR/IESIRE SES-INMS-C
Figura 17.7. Schema bloc a unui terminal
Tabelul 17.5 Componentele unui terminal

NE echipament de navigaţie
SM senzori (de viteză, de condiţii meteo etc.)
C consolă cu monitor (display, tastatură şi imprimantă încorporate)
PC computer personal cu monitor, tastatură, imprimantă
DTE echipamentul terminalului pentru transmiterea de date
DCE echipamentul circuitului de date
EU unitatea de electronică aferentă receptorului şi emiţătorului
Pachete de date Pachete de date

si semnale 600 bps si semnale
LINIE
TELEX
TELEX
TERM.
RETELE
C
NAT/INTERN
NE PSDN PC
DTE
DE
PC EU
DATA
SM TELECOM. I
I DCE
EXT IMPUT PSTN
FAX
DEVICES I/O CES
INMS-C LINIE TF. TERM.
DEVICES INMS-C
SES
(R+T)
Figura 17.8. Transmisia unui mesaj prin INMARSAT-C
92
http://adl.anmb.ro
Sunt disponibile următoarele servicii:
Distress. Fiecare Inmarsat-C CES este connectat la cel mai apropiat Rescue Coordination
Centre (RCC). Utilizând SES-ul operatorul poate transmite două tipuri de distress:
a) Prin acţionarea butonului: Mesajul este în memoria SES-ului şi cuprinde: identitatea
SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul.
b) Mesajul este pregătit în editor şi conţine în plus tipul distress-ului şi orice informaţie
ajutătoare operaţiunilor de salvare
Servicii comerciale :
a) Serviciul de mesaje telex: transmite şi recepţionează mesaje între SES şi orice terminal
telex care este conectat la reţelele telex naţionale/internaţionale.
b) Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal la ţărm şi recepţionează
indirect mesajele fax.
c) Mesaje la şi de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul unui asigurator de
serviciu specializat, între SES şi orice terminal computer care este conectat la Reţeaua Telefonică
Comutată Publică (PSTN).
d) Serviciile poştă electronică (E-mail): schimbă mesaje şi fişiere cu abonaţii la serviciul
E-mail, din lumea largă (folosind X.400, Internet, etc.) prin intermediul unui asigurator de servicii
E-mail(un CES care oferă acest tip de servicii).
e) Serviciul de raportare a datelor:Tipical este poziţia (prin includerea unui receptor GPS
în tranceiver INMARSAT-C),dar şi cursul,viteza şi alte date.
f) Serviciul SafetyNET, permite, înregistrarea MSI-urilor, provenite de la Oficiile
meteorologice şi Hidrografice, transmise de RCC. Oferă posibilitatea selectării uneia din cele 16
Navarea/ Metarea.
g) Confirmarea recepţiei mesajului de abonat(Conf.Req. mesaj ajuns la CES şi Conf.OK.
mesaj ajuns la destinatar).
h) Servicii speciale cu coduri de două cifre conform tabelului.
Tabelul 17.6 Servicii

Serviciu
Coduri
Observaţii Informaţii necesare
Unele CES-uri conectează Trimiteţi cuvântul MEDICO împreuna cu

automat toate apelurile următoarele informaţii:
(convorbirile) folosind • Numele navei
acest cod direct către • Apelativul de identificare prin
Sfat 32 spitalele locale, pentru ca radio(staţie) al navei şi
medical sfatul medical să fie obţinut • numărului de identificare
cu rapiditate. • Poziţia exacta a navei(latitudine,
longitudine)
• Starea(condiţia) bolnavului sau
persoanei rănite
• Fisă medicala (dacă exista sau dacă este
accesibila)
• Orice alta informaţie folositoare
93
http://adl.anmb.ro
Unele CES-uri conectează Trimiteţi următoarele informaţii:
apelurile direct la RCC- • Numele navei
urile asociate, pentru a se • Apelativul de identificare prin radio şi
ocupa de el imediat. Acest numărul de identificare
cod ar trebui folosit decât • Poziţia exacta a navei (latitudine,
când asistenţă medicala a longitudine)
Asistenţă pacientului este necesară. • Starea (condiţia) bolnavului sau
medicala 38 persoanei rănite
• Fisă medicală (dacă exista sau dacă este
accesibila)
• Orice altă informaţie folositoare
Asistenţă Unele CES-uri conectează Trimiteţi următoarele informaţii:
navala 39 aceste apeluri direct la • Numele navei
RCC-urile asociate pentru • Apelativul de identificare prin radio şi
a fi rezolvate imediat. Acest numărul de identificare
cod trebuie folosit decât în • Poziţia exacta a navei(latitudine,
momentul în care asistenţă longitudine)
imediată din partea • Particularităţi ale incidentului
autorităţilor este necesară • Orice alta informaţie folositoare
pentru acel eveniment, de
exemplu: om la apa,
defecţiuni la mecanismul
de direcţie sau poluare cu
ulei. Acest cod ar mai
trebui folosit pentru a cere
remorcare.
SES-ul trebuie conectat pe o anumită regiune oceanică, ca să poată recepţiona şi transmite

mesaje prin sistemul INMARSAT-C. Conectarea informează sistemul că SES-urile sunt
disponibile pentru comunicare. Când SES-ul este conectat la CES, spunem că este sincronizat pe
canal. Conectarea este executată la comanda log-in. Comanda se execută automat la cuplarea
tensiunii sau la comanda operatorului când se schimbă ariile.
După câteva minute SES-ul ar trebui să arate că conectarea a fost făcută cu succes în
regiunea oceanică şi să arate semnalul primit de la NCS. Dacă este posibil, SES-ul trebuie conectat
tot timpul pe o regiune oceanică, în aşa fel încât SES-ul să recepţioneze şi transmită mesaje tot
timpul. Dacă SES –ul va ieşi din sistem, SES-ul va executa funcţia log-out, înainte de oprirea
sistemului.
AVERTISMENT: Dacă oprim SES-ul înainte de a executa funcţia log-out, toate mesajele
vor fi repetate de mai multe ori şi se poate bloca astfel sistemul.
Următoarele operaţiuni trebuie îndeplinite la intervale regulate, nu mai mult de 8 ore:
a) Pe monitorul SES verifică care dintre regiunile oceanice este conectată. Dacă aceasta s-a
schimbat asigură-te că noua regiune este adecvată, în special pentru potenţialii corespondenţi. Ţine
minte că CES-ul selectat în noua regiune oceanică trebuie să suporte serviciile de comunicaţie
necesare.
b) Informează potenţialii corespondenţi de noua regiune oceanică, astfel încât să se poată
realiza contactul.
c) Verifică dacă puterea semnalului indicat pe SES este deasupra nivelului minim indicat
de producător.
94
http://adl.anmb.ro
Etapele de mai jos arată, pe scurt cum se foloseşte un INMARSAT-C SES pentru operare:
a) porneşte staţia INMARSAT-C SES şi tot echipamentul asociat,
b) hotărăşte-te asupra regiunii oceanice şi CES-ului prin care vrei să comunici,
c) asigură-te că antena SES are vedere neobstrucţionată în acea direcţie,
d) conectează-te la regiunea oceanică pe care ai ales-o,
e) confirmă că SES-ul este conectat şi primeşte un semnal se la canalul comun de semnal
(TDM).
Poţi folosi SES-ul pentru a trimite un semnal de pericol sau mai multe mesaje prioritare de
pericol detaliate. SES-ul poate recepţiona Informaţii Maritime de Siguranţă (MSI) din interiorul
oricărei regiuni oceanice.
TRIMITEREA UNUI MESAJ (navă-ţărm)
a) Creează un mesaj pe editorul de text SES, sau editează un mesaj prescris.
b) Selectează adresa.
c) Introduce destinaţia mesajului.
d) Selectează tipul transmisiei şi formatul adecvat pentru destinaţia cerută (telex, fax, etc.)
e) Alege CES-ul prin care vrei să trimiţi mesajul
f) Selectează ora (dacă nu vrei să fie transmis imediat) şi prioritatea mesajului şi dacă vrei
confirmă trimiterea acestuia,
g) Înainte de a transmite mesajul, asigură-te că toate detaliile de mai sus sunt corecte,
h) Introdu comanda de transmitere a mesajului,
i) Verifică fişierul log. Şi citeşte mesajele recepţionate.
Mesajul poate fi transmis în trei formate: 5,7 şi 8 biţi. Toate CES-urile suportă formatul de 7
biţi dar, nu toate suportă formatul 5sau 8 biţi. Codul de 5 biţi este cunoscut cu numele de cod telex
sau ITA2 (International Telegraph Alphabet 2) utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele
telex. Codul de 7 biţi este cunoscut cu numele de ASCII (American Standard Code for Information
Interchange), sau IA5 (Internaţional Alphabet 5) utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele
PSTN. Codul de 8 biţi este cunoscut cu numele de DATA, utilizat pentru transmiterea mesajelor în
reţele PSDN (Packet Switched Data Network). Pot fi setate următoarele tipuri de destinatari:
a) telex din reţeaua terestră (00 - cod pentru apel automat telex, 65 - telex code pentru
România, 1234567 - numărul telex al destinatarului),
b) terminal telex Inmarsat-A/B/C, navă-navă, în orice regiune oceanică (Ex. : pentru un
terminal telex Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00 5831234567+, pentru un terminal telex
Inmarsat-C aflat în IOR se tastează 00583426412345+ iar pentru un terminal telex Inmarsat-B aflat
în IOR se tastează 00583312345678+ ),
c) terminal fax Inmarsat-A/B/M, navă-navă, în orice regiune oceanică (Ex. : pentru un
terminal fax Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00 8731234567+ , pentru un terminal fax Inmarsat-
B aflat în IOR se tastează 00873312345678+ iar pentru terminal fax Inmarsat-M aflat în IOR se
tastează 00873626412345+),
d) terminal PC pentru transmisii de date conectat la un terminal Inmarsat-A/B/C/M, navă-
navă, cu adresa de identificare ce include DNIC (Data Network Identification Code), plus IMN.
DNIC sunt: AOR-E - 1111, POR - 1112, IOR – 1113, AOR-W – 1114.
e) terminal fax, navă-ţărm sau terminal telefonic (Ex. Se tastează 00 (codul service
telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau XXX (cod tel. tară, pentru ROMANIA 40), XXX
(codul ariei operatoruluide telefonie fixă pentru judeţul Constanţa este 241, pentru operatorii de
telefonie mobilă 721 ,722, 724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru Constanţa 5 sau
6), XXXXX (nr. tel. abonat),
f) terminal reţea PSDN , DNIC plus nr. abonat reţea X25
95
http://adl.anmb.ro
17.5. INMARSAT-M
Sistemul INMARSAT-M a fost introdus în decembrie 1992 ca să completeze serviciile

existente prin asigurarea de comunicaţii telefonice globale . SES-ul , INMARSAT-M este mai
mică şi mai uşor decât SES-ul, INMARSAT-A sau B, făcând INMARSAT-M potrivit pentru
navele mai mici cum ar fi yahturile şi navele de pescuit, la fel de bine ca pentru navele mari ca de
exemplu, pasagere şi nave de transport.
INMARSAT-M nu este parte a GMDSS deoarece nu oferă funcţii de comunicaţii pentru
distress.Serviciile INMARSAT-M includ două linii de telefonie, fax şi comunicaţii de date. SES-
urile INMARSAT-M sunt folosite fie cu model canal-unic fie ca multicanal. Structura numărului
Inmarsat Mobile Number (IMN) este:
T MID x1x2x3 z1z2
unde:
a) T indică Inmarsat-M SES,este cifra 6;
b) MID, Maritime Identification (MID), Cod ţară, format din trei cifre, 264 pentru
ROMÂNIA;
c) x1x2x3 identitatea navei;
d) z1z2 orice număr între 10 şi 99.
Inmarsat-M CES este identificat de 3-digiţi CES Access Codes.
17.6. INMARSAT FLEET
Sistemul analogic Inmarsat A, lansat în 1982, a constituit o adevărată revoluţie în domeniul

stabilirii legăturilor între nave pe mare. Inmarsat A putea fi folosit pentru numeroase servicii:
vocale, fax, telex şi transmisii de date cu o viteză de 14.4 kbit/s. Această realizare a dus la
numeroase progrese, cum ar fi bine cunoscutul mini-M şi sistemele compacte Inmarsat C şi mini-C.
O altă contribuţie importantă la siguranţa maritimă o reprezintă Inmarsat E– EPIRB (Electronic
Position Indicating Radio Beacon).
Pe baza Inmarsat A a apărut sistemul digital Inmarsat B, care s-a dezvoltat până la versiunea
HSD (High Speed Data) de 64 kbit/s. Acesta este un precursor al grupului Inmarsat Fleet care oferă
serviciile ISDN mobil şi MPDS (Mobile Packet Data Service) navelor de dimensiuni variate.
1. ACCESUL LA O REŢEA DE LA DISTANŢĂ
Accesarea unei reţele de la distanţă prin Inmarsat se poate face fie folosind un server de
acces de la distanţă (RAS = Remote Acces Server), fie prin Internet. Datorită cerinţelor actuale
mari în privinţa calităţii accesului de la distanţă, Inmarsat permite un acces rapid utilizând opţiunile
ISDN Mobil sau ale MPDS (Mobile Packet Data Service), disponibile în cadrul serviciilor GAN
(Global Area Network), Fleet şi Swift 64.
Reţelele Inmarsat susţin două moduri de acces: prin dial-up şi accesul direct la Internet
folosind protocolul MPDS sau BGAN Regional.
• Reţeaua Inmarsat Mobila ISDN asigură accesul ISDN dial-up;
• MPDS sau BGAN Regional asigură accesul direct la Internet sau LAN comun (printr-un
VPN).
Folosirea acestor metode face posibilă accesarea serviciilor colective prin:
• Conectarea directă la un server de acces de la distanţă comun (RAS);
• Conectarea la Internet printr-un operator staţie de coastă (LESO = Land Earth Station
Operator) pentru a accesa operaţiile colective de pe Internet;
96
http://adl.anmb.ro
• Conectarea la o reţea colectivă folosind software-ul Virtual Private Networking (VPN)
pentru a naviga într-o reţea care nu este sigură (ex. Internet).
2. ACCESUL PRIN ISDN MOBIL
Fig. 17.9 Exemplu de acces prin ISDN mobil
Atunci când se doreşte realizarea unei conectări dial-up la un server RAS, trebuie să se
urmeze următorii paşi:
- Anterior conectării la o reţea colectivă, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe calculatorul
propriu software-ul corespunzător.
- Utilizatorul iniţiază conectarea la serverul colectiv. Pentru a folosi ISDN Mobil trebuie sa
aibă adaptorul de ieşire şi software-ul compatibile.
- Odată ce conectarea a fost iniţiată, utilizatorului i se va cere parola dial-up şi poate şi alte
parole pentru a accesa resursele reţelei.
- Utilizatorul se conectează la reţeaua colectivă şi i se poate acorda accesul la întreaga reţea
sau i se poate limita la serviciile disponibile utilizatorilor colectivi.
- Utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către RAS.
3. CONECTAREA PRIN REŢEAUA MOBILE PACKET DATA
În acest caz, LESO care asigură serviciul MPDS joacă rolul unui ISP (Internet Service
Provider) pentru client.
Pentru conectarea la serviciile colective disponibile prin Internet trebuie să se urmeze
următorii paşi:
- Înainte de a realiza conectarea la Internet, utilizatorul trebuie să aibă instalat softul corect
al clientului în calculatoare pentru a accesa Internetul, şi pentru a se conecta la serviciile colective.
Pentru a folosi MPDS sunt necesare driverele adiţionale terminalului.
- Utilizatorul iniţiază o conexiune MPDS la LESO, iar pentru aceasta trebuie să deţină un
cont. În timpul procesului de conectare vor fi cerute numele utilizatorului şi parola.
- Odată ce s-a stabilit conectarea la Internet, utilizatorului îi va fi alocată o adresă IP.
- Utilizatorul este conectat la Internet.
97
http://adl.anmb.ro
- Acum acesta poate accesa servicii colective conectându-se direct la aceste servicii
disponibile pe Internet.
La sfârşit utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către LESO.
Fig. 17.10. Exemplu de conectare prin reţeaua mobilă
4. CONECTAREA UTILIZÂND BGAN REGIONAL
În acest caz, partenerul de distribuţie (DP = Distribution Partner) care asigură serviciul
BGAN Regional lucrează efectiv ca un ISP pentru client.
Pentru conectarea la serviciile disponibile pe Internet trebuiesc respectaţi următorii paşi:
- Anterior conectării la Internet, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe calculatorul propriu
software-ul corespunzător accesării Internetului şi conectării la serviciile colective.
- Utilizatorul iniţiază conexiunea cu DP-ul, pentru care trebuie să aibă un card SIM valid.
Validitatea cardului SIM va fi corectată în timpul procesului de conectare.
- Odată ce utilizatorul a fost conectat la ISP, acestuia îi va fi alocată o adresă IP.
- Utilizatorul va fi apoi conectat la Internet.
- Acesta poate accesa acum serviciile colective conectându-se direct la aceste servicii.
La sfârşit utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către ISP.
5. CONSIDERAŢII DE SECURITATE
Atunci când se implementează accesul de la distanţă la o reţea comună LAN sau Intranet,
este foarte important să se ţină cont de implicaţiile de securitate. Breşele posibile se pot datora:
- Atacurilor folosind calculatoare furate sau împrumutate;
- Atacurilor folosind numere de acces, nume de utilizatori, nume de reţea cunoscute etc.;
- Atacurilor bazate pe eficienţa scăzută a parolelor de securitate;
- Atacurilor bazate pe securitatea dintre serverul RA şi reţeaua internă.
98
http://adl.anmb.ro
- Dacă accesul se realizează prin Internet, atunci mai există şi următoarele riscuri:
- Atacuri în reţele comune folosind un cont de pe ISP-ul cunoscut;
- Atacuri din Internet asupra computerelor clienţilor.
6. EXEMPLU DE REŢEA DE ACCES DE LA DISTANŢĂ
Fig. 17.11. Exemplu de acces la distanţă
Această diagramă descrie configuraţia unei reţele colective cu piesa de bază la distanţă şi o
unitate separată numită Field Officer. Reţeaua este conectată la Internet printr-un ISP printr-o linie
de bază 128 kbit/s. Utilizatorii reţelei de bază operează în cadrul unei reţele LAN de dimensiuni
reduse, care este conectată la reţeaua colectivă printr-un terminal pachet de date mobil ataşat la un
calculator din reţea. Acest calculator este setat să se conecteze automat atunci când un calculator
din LAN solicită accesul la sistemele colective. Unitatea Field Officer deţine un laptop şi un
terminal BGAN Regional sau GAN mobil. Aceasta se conectează la reţeaua colectivă pentru a
trimite şi primi e-mailuri şi de asemenea pentru a accesa aplicaţiile de pe Intranet specifice acestui
tip de unităţi.
17.7. INMARSAT FLEET 77
Lansarea sistemului Inmarsat Fleet F77 la expoziţia Europort 2001 în Amsterdam a marcat
deschiderea unei noi ere de oportunităţi pentru deţinătorii şi operatorii de nave comerciale. Fleet
F77 este un serviciu global integrat de voce, fax şi date care asigură posibilitatea conexiunilor
permanente de calitate superioară cu o viteză până la standardul de 64 kbit/s. Serviciul permite
utilizatorului să aleagă între ISDN mobil şi MPDS, în funcţie de compatibilitatea cu propriile nevoi.
În plus, Fleet F77 are incorporată prioritatea apelurilor de distress asupra apelurilor de rutină şi
traficului de date, ceea ce înseamnă că acesta este prima şi momentan singura ofertă de comunicaţii
prin satelit care respectă criteriile stipulate de rezoluţia IMO A.888 privind GMDSS pentru
serviciile vocale.
Datorită acestor posibilităţi, există la momentul actual peste 2.000 de terminale Fleet F77 în
serviciu activ, iar rata de rulare este în continuă creştere, pe măsură ce proprietarii de nave
beneficiază de facilităţi oferite de operatorii staţii de coastă (LESO) în trecerea de la Inmarsat A la
Fleet, până la 31 Decembrie 2007, când Inmarsat A îşi va înceta funcţionarea.
99
http://adl.anmb.ro
De la lansarea sa, sistemului Fleet F77 i s-au adăugat o opţiune fax Group 3 de 9.6 kbit/s,
instrumente software pentru realizarea alegerii între ISDN mobil şi MPDS, funcţia apel în aşteptare
şi funcţia MPDS Quick Start CD, care asigură un îndrumar pas cu pas pentru setarea simplă şi
rapidă şi configurarea terminalului.
Mai mult, se aşteaptă ca capacitatea de transfer a datelor să se dubleze la 128 kbit/s în
decursul acestui an. Astfel, Fleet F77 de 128 kbit/s întâmpină cerinţele existente şi viitoare,
asigurând lăţimea de bandă pentru terminalele Fleet standard.
Serviciul ISDN Fleet F77 de 128 kbit/s asigură comunicaţii vocale şi de date navă-staţie de
coastă şi invers rapide, calitative şi de încredere, incluzând accesul rapid la reţea de la distanţă şi la
serviciile IP (Internet Protocol). Aceste facilităţi sunt avantajoase pentru o gamă largă de aplicaţii
de la bordul navei, în mod deosebit pentru actualizarea datelor meteorologice şi accesul online la
prognozele meteo, precum şi la descărcarea şi corecţia hărţilor electronice. Alte domenii în care
acestea asigură legături mai rapide cu costuri scăzute sunt e-mail - urile şi transferul de fişiere mari
cum sunt rapoartele, jurnale de bord şi imagini digitale, conferinţe video şi monitorizarea de la
distanţă a motoarelor şi sistemelor unei nave.
Noile terminale Fleet F77 vor avea incorporată capabilitatea de 128 kbit/s, permiţând
utilizatorilor să aleagă între 64 kbit/s şi 128 kbit/s la activare, în funcţie de care se potriveşte cu
propriile nevoi. Utilizatorii terminalelor deja existente pot beneficia şi ei serviciul de 128 kbit/s; cei
care doresc să-şi mărească capacitatea de transfer îşi pot contacta furnizorul de echipamente pentru
a achiziţiona pachetul de upgradare a terminalului şi li se va aloca un nou IMN (Inmarsat Mobile
Number) pentru acest serviciu.
100
http://adl.anmb.ro
NERA FLEET F77
Între producătorii de echipamente de comunicaţie, Nera asigură următoarele familii de

produse: Nera F33, Nera F55 şi Nera F77 în două versiuni (montarea antenei pe catarg sau pe
punte), permiţând alegerea caracteristicilor care se potrivesc cel mai bine nevoilor utilizatorului.
Dintre aceste produse, cel mai performant este Nera F77 care îndeplineşte toate funcţiile din cadrul
Inmarsat Fleet F77. Un astfel de sistem este montat şi pe nava şcoală „Mircea”.
Fig. 17.12. Echipamentele furnizate Nera
Compunerea sistemului:
• O unitate ce se montează pe punte incluzând antena cu componente GPS şi cupola;
• O unitate principală de comunicaţii (MCU);
• Telefon ISDN;
• Cutie de alarmă de distress (Distress Alarm box).
Funcţiile standard:
• Canal vocal duplex 4800 kbps ;
• ISDN 56/64 kbps (ISDN voce, Telefax G3 şi G4 sau Date);
• Serviciul MPDS;
• Alarmă de distress;
• Capacitatea semnalului de bandă L (1.5 GHz) pentru serviciile de transmisie;
• Stocarea ultimelor 10 numere apelate (până la 20 de cifre);
• Agendă telefonică de 99 de numere scurte cu aranjare în ordine alfabetică;
• Restricţionarea apelurilor;
101
http://adl.anmb.ro
• Limitarea traficului şi codarea accesului;
• Încărcare de tonuri şi SIM limitat;
• Salvarea şi restabilirea configurării;
• Interfaţă MMI (VTLite Marine);
• Indicator de mesaje
102
http://adl.anmb.ro
SECŢIUNEA a 18-a
Serviciul de Informaţii Maritime(MSI)
Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite
avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru
siguranţa navigaţiei. Acest serviciu mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice.
Serviciul MSI reprezintă de fapt o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI, pe
baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional.
Furnizorii de informaţii MSI:
a) Serviciile hidrografice naţionale - pentru avertismente de navigaţie şi corecţii ale hărţilor
electronice,
b) Servicii meteorologice naţionale - pentru avertismente de furtună şi buletine meteo,
c) Centrele de Coordonare pentru operaţiuni de salvare (RCC) - pentru mesajele de
primejdie şi alte informaţii urgente,
d) Patrula Internaţională a Gheţurilor - pentru informaţiile referitoare la pericolul generat
de gheţuri în zona Atlanticului de Nord.
Recepţionarea transmisiilor MSI este gratuită pentru toate navele.
MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile radio
terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI:
Tabelul 18.1 Sistemele GMDSS pentru MSI
NAVTEX Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de

MSI prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct în limba
engleză conform cerinţelor SOLAS. Furnizorul de informaţii înaintează MSI-ul
pentru o anume zonă unui transmiţător NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului
NAVTEX este esenţial în a furniza MSI-uri spre zonele de coastă din interiorul
zonei de acoperire a reţelei NAVTEX.
INMARSAT- Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul
EGC internaţional INMARSAT- EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de
Safety-Net INMARSAT. Serviciul joacă un rol important în GMDSS ca o
cerinţă pentru navele la care se aplică convenţia SOLAS.
Capacitatea de recepţie a serviciului va fi în general necesară pentru toate navele care

navighează în afara ariei de acoperire a serviciului NAVTEX.
În cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de informaţii MSI transmite
aceste date unei staţii de coastă (CES), care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite
mesajele, utilizând reţeaua de sateliţi INMARSAT, pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT.
Ca urmare, orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea recepţiona mesajul
Safety-Net , indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia CES. Acesta este un avantaj evident
când se navighează în zone izolate dar este esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel
există pericolul de a se recepţiona informaţii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul
NAVTEX ori prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptând situaţiile când este transmis prin
ambele servicii), iar dacă navă este dotată cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX şi
INMARSAT-C EGC) ea va putea selecta receptorul pe care-l utilizează pentru a recepţiona
mesajele MSI, în funcţie de zona în care navigă.
103
http://adl.anmb.ro
18.1 NAVAREA/METAREA
Apele maritime ale globului sunt împărţite în 16 zone denumite NAVAREA

(NAVIGATION AREA) şi METAREA (METEOROLOGICAL AREA). Ca dispunere şi număr de
ordine, cele 16 zone NAVAREA coincid cu cele 16 zone METAREA.
Mesajele NAVAREA conţin avize de navigaţie, în timp ce mesajele de tip METAREA
conţin avize meteorologice.
Cooperarea vastă între ţările învecinate este deseori necesară MSI-urile NAVTEX pentru
NAVAREA 1 sunt asigurate de 12 ţări europene.Uneori pentru a se îmbunătăţi transmisia o ţară
poate solicita alteia învecinate să transmită MSI-ul.
Pentru a vedea în ce mod zona de navigaţie este acoperită din punct de vedere MSI, nava
trebuie să consulte documentaţia cuprinsă în ALRS.
Pentru ca navigatorii să poată şti cu exactitate când un anumit tip de mesaj MSI este
transmis, în ALRS sunt date informaţii exacte privind: ora, staţia CES, satelitul, tipul de mesaj
transmis, pentru fiecare zonă NAVAREA/METAREA. Acest lucru este valabil pentru mesajele
MSI de rutină (care au un program fix de transmitere).
Toate avizele de navigaţie şi prognozele meteo sunt emisii programate cu prioritate de
siguranţă ce nu produc o alarmă la receptor.
Avertismentele meteo şi alertele de pericol sunt emisii neprogramate cu prioritate de
siguranţă şi produc o alarmă la receptor.
Figura 18.1 NAVAREA
104
http://adl.anmb.ro
Staţiile de coastă pot transmite MSI folosind telexul în modul FEC pe frecvenţele
următoare:
Tabelul 18.2 Frecvenţele MSI
4210 Khz 16806.5 Khz

6314 Khz 19680.5 Khz
8416 Khz 22376 Khz
12579 Khz 26100.5 Khz
Orele la care au loc transmisiile sunt date în ITU List of Radiodetermination and Special
Service Stations.
MSI pe MF/HF sau VHF R/T
Mesajele de navigaţie şi meteo sunt transmise pe frecvenţele R/T la orele indicate în List of
Radiodetermination and Special Service Stations şi în alte publicaţii naţionale, de exemplu ALRS
vol.5.
18.2. NAVTEX. Echipamentul NAVTEX
Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt recepţionate
normal de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un ecran şi un microprocesor şi
redă următoarele funcţii:
a) recepţionează doar de la staţiile selectate,
b) recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse),
c) previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj,
d) stochează informaţiile primate,
e) previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun.
Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere , prima denotă staţia care
transmite, a două categoria mesajului , a treia şi a patra numărul de înregistrare.Codul 00 reprezintă
trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit.
a) ZCZC B1B2B3B4,
b) (TIMPUL) <-- (opţional),
c) NUMĂR ORDINE,
d) TEXT MESAJ,
e) NNNN.
Categorii de mesaje
La un receptor NAVTEX informaţia tipărită sau afişată poate fi selectată pentru a întruni
cerinţele operaţionale prin respingerea anumitor clase de mesaje.
Tabelul 18.3 Categoriile de mesaje NAVTEX
A¤ avize de navigaţie
B¤ avize de furtună
C rapoarte despre gheţuri
D¤ alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre
105
http://adl.anmb.ro
piraterie
E prognoze meteo
F informaţii despre serviciile de pilotaj
G mesaje Decca
H mesaje Loran
L mesaje Omega
J mesaje Satnav
K alte mesaje de navigaţie
L¤ mişcări de echipamente
V amplificarea avizelor de navigaţie din A
Z nici un mesaj
¤
Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor.
Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză dar acum există echipament care permite
recepţia transmisiilor MSI în limba naţională pe frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale, pe
4209.5 Khz. Staţiile unei arii emit din patru în patru ore, identitatea fiind codată în litere. Tabelele
cu informaţii despre staţiile unei navarea se găsesc în ALRS vol.5 ,de ex:
Tabelul 18.4 Exemplu de tabel cu informaţii despre NAVAREA
NAVAREA I
Nume staţie Ţara Ora transmisiilor Cod identificare Distanţa (NM)
(UTC)
Oostende Belgium T 0248 0648 1048 1448 1848 2248 55
Reykjavik Iceland R 0318 0718 1118 1518 1918 2318 550
Rogaland Norway L 0148 0548 0948 1348 1748 2148 450
18.3. INMARSAT- EGC Safety - net
Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină, receptorul EGC trebuie să fie acordat pe
canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă.
Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se numeşte “log-in”.
Unele mesaje MSI, cum ar fi avertismente urgente de navigaţie, avize de furtuni puternice,
retransmitere mesaje de primejdie, sunt transmise fără un program prestabilit către toţi sateliţii care
acoperă acea arie indiferent de regiunea oceanică monitorizată. Utilizatorul este atenţionat printr-o
alarmă despre recepţia unei transmisii neprogramate.
Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor, IMO a autorizat următoarele prevederi:
a) pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai mulţi sateliţi,
mesajele MSI programate sunt transmise numai de către un anumit satelit nominalizat;
b) pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI
neprogramate (avertismente de furtună, alarme de primejdie), sunt transmise de toţi sateliţii care
acoperă regiunea la care se referă mesajele.
106
http://adl.anmb.ro
Servicii EGC
Sistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită Apelare Selectivă în
Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită mesaje pentru recepţia selectivă prin
receptoare EGC localizate oriunde în cele patru regiuni oceanice.
Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul prin includerea
informaţiei de identificare, cum ar fi NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică definită căreia
îi este adresat MSI-ul alături de mesaj , receptoarele EGC individuale pot fi programate să
folosească această informaţie pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte.
Bazându-se pe această capacitate selectivă sistemul EGC suportă două servicii:
a) Serviciul EGC Safety-Net care permite operatorului receptorului să programeze
receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat, respectiv categoriile de mesaje
MSI dorite (Maritime Safety Information) Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate
navele dintr-o arie geografică ;
b) Serviciul EGC Fleet-Net, transmite mesaje de corespondenţă privată, transmise de
compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru navele din aceeaşi flotă, iar pentru
recepţionarea mesajelor de către toate navele sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de
identificare codul ENID.
Mesaje Safety-net
Un furnizor de informaţii înregistrat, cum ar fi Oficiul Hidrografic Naţional, Centrul de

coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic, primeşte informaţiile din sursele sale specializate.
Fiecare provider elaborează un mesaj MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai
apropiat coordonator.
Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează conform
standardelor, apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C.
Alături de mesaj sunt introduce următoarele coduri:
a) gradul de prioritate al mesajului,
b) tipul de serviciu care identifică mesajul,
c) adresă, care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului MSI este aplicabil.
Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone NAVAREA/METAREA sau o zonă
geografică desemnată special,
d) repetiţia mesajului, respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de către staţia CES,
e) formatul, care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi imprimat (setul
de caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.5 cunoscut ca 7 biţi în ASCII).
Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie transmis şi dacă
un CES operează în mai mult de o regiune oceanică, satelitul care urmează să fie folosit.
CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după celelalte mesaje
primite funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei. La ora indicată pentru transmisie
CES-ul înaintează mesajul prin ISL către NCS pentru regiunea oceanică. NCS-ul transmite
automat mesajul pe Canalul de Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică.
Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona mesajul MSI şi vor
tipări mesajul, doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip de mesaj sau dacă mesajul se repetă.
107
http://adl.anmb.ro
Recepţie selectivă
Deşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile Safety-net făcute în
întreaga regiune oceanică multe mesaje nu pot fi utile navei –de exemplu cele aplicabile unei
NAVAREA care nu întră în voiajul planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele
navei. Pentru a evita tipărirea unui număr mare de mesaje inutile , receptorul EGC poate fi
programat să tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte. De aceea fiecare
receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA apoi receptorul
foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile pentru zona curentă şi alte zone
programate de operator.
Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate „tuturor navelor” şi alertele
de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de navigaţie. Receptorul examinează mesajul
folosind instrucţiunile codului C incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce
mesaj să tipărească. Similar receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l foloseşte pentru
a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi tipărite corect.
Tabelul 18.5 Funcţiile receptoarelor EGC
Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu poziţia navei în

măsură să asigure că:
- receptorul poate tipări toate mesajele adresate unei zone
specificate;
Actualizări ale poziţiei - tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje adresate
zonei selectate altfel
receptorul va tipări automat sau va reţine mesajele din
întreaga regiune oceanică dacă poziţia navei nu este
actualizată din 12 sau 24 ore (funcţia de model).
Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa tuturor celor de
la bord) recepţia următoarelor mesaje e obligatorie:
Article I. Recepţia de
- retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă pentru
mesaje obligatorii
NAVAREA curentă;
-avertismentele de navigaţie pentru NAVAREA;
-avertismentele meteo pentru METAREA;
Pe lângă mesajele obligatorii IMO recomandă ca receptorul
Article II. Recepţia de
să fie programat să recepţioneze următoarele mesaje:
mesaje
- prognoze meteo;
Article III. Opţionale
- MSI pentru orice NAVAREA în care navă urmează să
navige.
NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă.
108
http://adl.anmb.ro
Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt selectate şi
afişate/printate de către EGC numai acele mesaje care
prezintă interes pentru zona de navigaţie în care se află (sau
urmează să se afle), trebuiesc făcute următoarele verificări:
- poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată
Article IV. Tipărirea
periodic;
mesajelor esenţiale
- receptorul EGC este setat să respingă mesajele pentru orice
NAVAREA în afară zonei de interes;
- receptorul EGC este setat să respingă mesajele ce nu sunt
cerute;
receptorul nu tipăreşte multiple copii ale aceluiaşi mesaj.
Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau video orice
alertă de pericol sau mesaje care necesită un răspuns
imediat. Pentru a evita orice alarmă inutilă asiguraţi-vă că:
Reducerea numărului
- poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată
Article V. de alarme
periodic;
- receptorul EGC este setat să emită alarme numai pentru
mesajele de primejdie şi de urgenţă.
Transmisii repetate MSI
Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea continuă a canalului

folosit pentru transmisiile MSI putând schimba pe un canal diferit pentru traficul comercial
normal. Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să recepţioneze transmisiile MSI furnizorii
de informaţii transmit după cum urmează:
a) mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după transmisia iniţială a
mesajului respectiv.
b) mesajele MSI programate, dar care au valabilitate mare în timp vor fi repetate la fiecare
transmisie programată conform orarului, atâta timp cât datele cuprinse în mesaj sunt de actualitate.
Transmisii pierdute - În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost recepţionate de
către receptorul EGC (din diferite motive), utilizatorul are următoarele opţiuni:
a) să închidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din memoria
receptorului toate header-ele mesajelor anterior recepţionate, astfel încât atunci când un mesaj este
retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat pentru prima dată şi va fi afişat;
b) să verifice dacă staţia CES care transmite mesajele ce ar putea interesa pe navigator are
serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje.
Practici de operare corectă
O corectă operare a receptorului EGC care să asigure recepţionarea mesajelor MSI

transmise prin reţeaua SafetyNET implică :
a) verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu care este cuplat
receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi ribbon;
b) ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a mesajelor care nu mai
prezintă importanţă, pentru a elibera spaţiu în vederea stocării unor mesaje noi;
c) setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care imprimă (font-
ului), astfel încât să se facă economie de hârtie;
d) verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia;
109
http://adl.anmb.ro
e) introduceţi toate zonele NAVAREA / METAREA pe care navă urmează să le parcurgă,
precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare;
f) selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi deselectaţi-le pe
celelalte;
g) pe durata staţionării în porturi lăsaţi receptorul EGC în funcţiune;
h) pentru a asigura o recepţionare continuă a unui anumit satelit INMARSAT, activaţi
facilitatea de scanare automată, a terminalului INMARSAT-C;
i) verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie notate cu
elementele de identificare, iar pentru mesajele de maximă prioritate să fie păstrată şi o copie
tipărită.
Tipuri de probleme
În cazul în care timp de 24 de ore, receptorul EGC nu recepţionează nici un fel de mesaj
MSI, verificaţi dacă:
a) terminalul INMARSAT-C este setat să monitorizeze satelitul sub acoperirea căruia ar
trebui să vă aflaţi;
b) rulaţi testul de autoverificare a funcţionării terminalului INMARSAT-C (Performance
Verification Test), conform instrucţiunilor date de producătorul echipamentului;
c) utilizaţi mesajele de service (solicitare de asistenţă tehnică) de două cifre (33), chemând
o staţie CES care oferă o astfel de consultanţă.
Exemple de mesaje MSI aşa cum apar ele tipărite la imprimanta receptorului INMARSAT-
C EGC.
a) Exemplul 1:
EGC: 107 2001/02/13 18:14:35 SAFETY
BT CSAT 46464 HYDRNW G 13-FEB-2001 18:14:07 929960
ZCZC
NAVAREA ONE 075.
BALTIC SEA. KADETRENDEN. CHART BA 2365. DANGEROUS WRECK
LOCATED 54-43.0N 12-24.6E MARKED BY SOUTH CARDINAL LIGHTBUOY
100 METRES SOUTHWARD.
NNNN
b) Exemplul 2:
EGC. 926 PAGE 1 UTC TIME: 00-08-24 09:06:31
LES 121 -MSG 2498- METWARN/FORE URGENT CALL TO AREA: 2 -NOPOS
WARNING ON METAREA 2, ISSUED BY METEO-FRANCE, TOULOUSE
------WIND SPEED ÎN BEAUFORT SCALE------
WARNING N004
WEST OF FARADAY
FROM 24 AUGUST AT 09 UTC TO 24 AUGUST AT 18 UTC
SOUTHWEST 8.=
EGC.926
NNNN
c) Exemplul 3 reprezintă un mesaj MSI transmis pentru o zonă geografică definită circular,
0 0
care are centrul în punctul de coordonate 40 S , 112 E, cu o rază de 999 Mm. În cazul în care se
defineşte o zonă geografică de formă dreptunghiulară, atunci se dau coordonatele colţului din SW şi
numărul de grade spre Est şi numărul de grade spre Nord:
110
http://adl.anmb.ro
EGC.048 Page 1 UTC Time: 01-04-18 10:55:43
LES 302 - MSG 14314 - Met/NavWarn Safety Call to Area:
40 S 112 E 999 Pos OK
IDW01W SECURITE
WARNING ISSUED BY BUREAU OF METEOROLOGY PERTH
AT 04271000Z
AT 0600Z
COLD FRONT 39S 105E 40S 117E 43S 121E 50S 132E MOVING ENE
35KN
AREA AFFECTED BOUNDED SOUTH EAST OF A LINE FROM 50S 113E
44S 120E 43S 129E.
NW/SW WINDS 30/40KN VERY ROUGH HEAVY SWELLEGC.048
Explicaţii pe marginea exemplelor: la recepţionarea unui mesaj MSI, prima dată trebuie
verificată data şi ora (UTC) pentru care este valabil mesajul; se va stabili ce staţie CES a transmis
mesajul:
a) în Exemplul 1, BT CSAT reprezintă staţia CES INMARSAT-C British Telecom
b) în Exemplul 2, LES 121 este staţia CES Aussaguel
c) există un număr care defineşte în mod unic mesajul.
d) în exemplul 1 acesta este 929960
e) în exemplul 2, numărul este 2498;
f) gradul de prioritate al mesajului;
g) natura mesajului:
h) în exemplul 1 este avertisment NAVAREA pt. zona I,
i) în al doilea exemplu este un aviz de furtună valabil pentru zona METAREA II.
SECŢIUNEA a 19-a
Sistemul COSPAS-SARSAT
COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului.

Conceptul de bază al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura 1.110. În prezent există 3
tipuri de balize numite: Transmiţător pentru Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate), EPIRB
(maritime) şi Balize de Locaţie Personala (PLB) (de uscat). Aceste balize transmit semnale care
sunt detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare
compatibile. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat, numită Utilizatorul
Terminalului Local (LUT) care procesează semnalele pentru a determina poziţia balizei. O alertă
este apoi transmisă, împreună cu informaţiile despre poziţie şi alte informaţii , prin intermediul
Centrului de Control al Misiunii (MCC), ori RCC-ului naţional, ori spre cea mai apropiata
autoritate SAR pentru a iniţia activităţile SAR. Frecvenţele folosite sunt: 121.5 MHz (frecvenţa de
urgenţa aeronautică internaţională) şi banda 406.0-406.1 MHz. De altfel din 2005 toate aeronavele
sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.0-406.1 MHz, iar din 2009 să nu se mai execute
supraveghere în 121.5 MHz. Acoperirea sistemului este globală. Timpul minim de localizare a
poziţiei sinistrului este de 30 min. şi nu mai mult de 2 ore. Precizia determinării poziţiei este de 5
km pentru banda 406.0-406.1 MHz şi 20 km. pentru 121.5 MHz. Algoritmul folosit se bazează pe
111
http://adl.anmb.ro
calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză, calculând astfel distanţa
înclinată la satelit.
Sistemul este compus din trei segmente:
a) Segmentul spaţial,
b) Segmentul terestru,
c) Segmentul maritim.
Segmentul spaţial se compune la această dată din Segmentul spaţial LEOSAR şi

Segmentul spaţial GEOSAR
Figura 19.1Conceptul sistemului COSPAS-SARSAT
Segmentul spaţial LEOSAR

Are în compunere patru sateliţi, doi COSPAS pe orbită geopolară la aproximativ 1.000 km
înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ 800 km înălţime. Aceştia străbat orbita
în 100 minute, şi stau pe cer aproximativ 15 minute. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe
:
a) pentru frecvenţa de 121.5 MHz, sateliţii sunt repetori. Retransmisia se face către LUT
care procesează informaţia,
b) pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit datele către
LUT.
Segmentul spaţial GEOSAR
Are în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36.000 km, lucrează numai cu frecvenţa de
406 MHz cu funcţia de repetori către GEOLUT (staţiile terestre) care procesează informaţia.
Acoperirea nu mai este globală, este de 700N şi 700S.
112
http://adl.anmb.ro
Figura 19.2 Sistemul LEOSAR-GEOSAR
Segmentul terestru se compune din : LUT, GEOLUT, MCC, RCC.
Figura 19.3 Zonele de acoperire ai sateliţilor GEOSAR (406 MHz) şi GEOLUTs
113
http://adl.anmb.ro
Figura 19.4 Zonele de acoperire ale sateliţilor ale sateliţilor COSPAS-SARSAR (la altitudinea de
850 Km) şi LUTs existente. Zona albă: acoperirea pentru 406 MHz şi 121.5 MHz; zona gri:
acoperirea aproximativă numai pentru 406 MHz.
Segmentul maritim sau Emergency Position Indicating Radiobeacon (EPIRB)
EPIRB pe 406 MHz este obligatoriu pentru toate navele, emite 0,5 secunde cu o pauză de 50
secunde cu puterea de 5 W. Sursa de alimentare trebuie să asigure funcţionarea EPIRB minim 48 ore.
Dacă o navă se scufundă se activează automat la adâncimea de 1m şi plutească liber.
Pe durata emisiei sunt transmise: 3 cifre MID (Maritime Identification digits) urmat de:
a) 6 cifre identitatea staţiei de navă în acord cu art. 43 din ITU Regulamentul Radio sau,
b) un număr de serie unic sau,
c) call sign.
COSPAS şi SARSAT operează în următoarele moduri:
a) modul de operare în timp real : frecvenţa 121,5 MHz ,
b) modul de operare în timp real : 406,025 MHz pentru date de procesare şi de legătura,
c) modul de operare în acoperire globală: 406,025 MHz pentru date de transmitere.
Echipamentul de la bordul satelitului constă din următoarele părţi de bază:
a) receptor pe 121,5 MHz cu o lăţime de bandă de 25 KHz.,
b) procesor/receptor şi unitate de memorie pe 406,025 MHz,
c) emiţător de legătura de 1544,5 MHz.
Funcţiile procesorului de recepţie sunt următoarele:
a) demodularea mesajelor digitale receptate de la balize,
b) măsurarea frecvenţei de recepţie,
c) timpul ataşat măsurătorilor.
Toate aceste date sunt incluse în cadrul semnalului de ieşire pentru luarea legăturii cu
staţiile locale. Cadrul este transmis cu 2400 bps în modul de operare în timp real. Timpul de
114
http://adl.anmb.ro
răspuns la acoperirea globală pentru staţiile locale care recepţionează date stocate şi golite ulterior
de la semnalele baliză de 406 MHz direct de la sateliţii COSPAS-SARSAT este de 1 h. În cel mai
bun caz poate fi de 30 min, iar cel mai rău poate ajunge la 2 h.
Transmiţătorul de legătură de 1544,5 MHz acceptă intrarea de la un receptor/procesor de
406 MHz şi de la receptoare care operează pe alte benzi COSPAS-SARSAT .
Centrul de control al misiunii COSPAS din Moscova este responsabil pentru coordonarea
tuturor activităţilor COSPAS şi să de legătura directă cu centrul de control al misiunilor SARSAT
pentru toate interacţiunile cu sistemul SARSAT cu centru în Statele Unite ale Americii .
Tabelul 19.1. Caracteristicile frecvenţelor
Caracteristici 121.5 MHz 406 MHz

Probabilitatea de detectare (inaplicabilă) 0.98
Probabilitatea de localizare 0.9 0.9
Acurateţea localizării 17.2 km 90% până la 5 km
Ambiguitatea rezoluţiei 0.73 0.96
Capacitatea 10 0.96
SECŢIUNEA a 20-a
INMARSATE
În paralel cu sistemul COSPAS-SARSAT şi independent de acesta, dar cu aceeaşi funcţie

descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului, funcţionează sistemul INMARSAT-E. Frecvenţa de
lucru este de 1,6 GHz folosind segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT.
EPIRB-ul sistemului INMARSAT-E cuprinde:
a) GPS (precizie datelor de până la 200 m); se observă că poziţia este transmisă, nu
procesată de segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT,
b) dispozitiv de activare automată când sistemul EPIRB este eliberat
c) interfaţă pentru introducerea automată a datelor
d) transponder radar opţional
e) baliză locatoare opţională de 121.5 MHz
Conţinutul mesajului de pericol:
a) Codul sistemului (identitatea),
b) Poziţia (latitudinea, longitudinea),
c) Natura pericolului,
d) Drumul,
e) Viteza,
f) Timpul de activare,
g) Timpul de transmitere.
transponder.
115
http://adl.anmb.ro
Figura 20.1 Inmarsat E
Sistemul INMARSAT E bandă-L
Mărimea EPIRB-ului este între 500 cm şi 700 cm înălţime şi în jur de 5 kg (în funcţie de
model). Într-o situaţie de urgenţă,membrii echipajului pot să trimită un mesaj de alertă şi incluzând,
printr-un cod scurt de taste, informaţii suplimentare despre natura urgenţei. Utilizatorii terminalelor
portabile pot să transmită informaţii similare. Dacă o navă se scufundă, se activează automat la
adâncimea de 1m şi pluteşte liber.
Odată ce procesul de transmitere a fost declanşat, terminalele vor conţinui să transmită 48h
mai puţin în cazul dezactivării manuale. Necesitatea dotării cu sateliţi EPIRB este în vigoare din
01.august.1993 şi este cerută în GMDSS.
SECŢIUNEA a 21-a
Transpondere radar
Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul operaţiunilor de căutare şi

salvare (SAR). Ele indică existenţa persoanelor în pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul
navei, avionului, şi că e posibil ca ei să nu aibă nici un mijloc de recepţie. Descoperirea este făcută
cu radarele de navigaţie în banda X (9 GHz),sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri. Un radar
10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar, de la 30 Mm. Sursa de alimentare
trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în stand-by şi 8 ore în regim
transponder.
116
http://adl.anmb.ro
Figura 21.1 Funcţionarea SART
SECŢIUNEA a 22-a
Taxarea traficului
Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate. Tarifele pentru
apeluri staţiei de coastă se pot găsi în ITU List of Coast Station. Taxele terestre pot cuprinde:
a) taxarea liniei terestre - în “special drawing rights” (SDR) sau “ gold francs” (GF),
b) taxa staţiei de coastă,
c) taxă navei,
d) orice altă taxă pentru servicii speciale,
e) orice taxe locale ( exemplu TVA).
În general apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute de taxare şi taxare
la un minut, în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un minim de 6 secunde de taxare şi apoi
taxarea se face la 6 secunde.
Mesajele transmise prin INMARSAT-C se taxează după numărul de kb de informaţie
transmisă. Această informaţie este arătată în fişierul de logare. O schemă de taxare de 0,17 SDR pe
un bloc de 256 biţi (un sfert de kb) INMARSAT-C ca taxare CES şi 0,15 SDR pe 6 secunde
INMARASĂT-B pentru taxarea liniei terestre este tipică. Un număr de companii asigură servicii de
decontare, se numesc AAIC. Nota: Administraţii diferite asigură diferite monede în taxarea
traficului radio. Acestea sunt în special drawing right (SDR), gold franc (GF), dolarul american şi
lira sterlină. Ratele de schimb sunt publicate zilnic în LLOID’s List. GF este legat de SDr printr-o
rată fixă ex: 3,061GF=1 SDR. Cu un sistem computerizat de căutare, moneda poate fi selectată la
cerere. Detalii ale contului pot fi descărcate de obicei la luna şi trimise la autorităţile de decontare.
117
http://adl.anmb.ro
Compania va trimite software la zi, de obicei odată sau de două ori pe an ca să ia în calcul orice
schimbare apărută între timp.
Radiotelegramele
Toate radiotelegramele trimise prin mijloacele terestre sau INMARSAT trebuie să aibă
următorul format:
a) prefix,
b) preamblul,
c) address,
d) text,
e) signature,
“Prefix “ este folosit să indice tipul radiotelegramei:
a) P- corespondenţa privată,
b) MSG- mesaj de la /către Master pe problemele navei,
c) OBS-raport către Met Office,
d) AMVER-către centru AMVER din New York.
Preamblul este completat de operator şi constă în următoarele:
a) OFFICE OF ORIGIN -numele şi semnalul de apel al navei
b) NUMBER -telegramele sunt numerotate în serii zilnice separate de fiecare staţie
începând cu 0001 UTC.
c) WORDS -numărul de caractere taxabile în cuvinte sau grupuri de cuvinte în adresă, text,
semnătură. Orice cuvânt sau grup cu mai mult de 10 caractere este taxat ca 2 cuvinte.
d) DATE/TIME- ora şi data în UTC când mesajul a fost transmis
e) SERVICE INSTUCTION-o abreviere numind servicii speciale precum răspunsuri
preplătite, ruta specială pentru telegrama, instrucţiuni speciale de livrare şi va cuprinde mereu codul
de identificare al autorităţii de căutare.
Inmarsat Code 15 - radiotelegramele emise prin circuite satelitare urmează acelaşi format
ca şi transmisiile terestre dar codul 15 de 2 digiţi poate fi folosit pentru a expedia mesaje.
Un exemplu de telegramă comercială:
a) Prefix + Preamble MSG MUNDGAS ATLANTIC/CLEEN 1 13/11 23 1120 [AAIO]
b) Address SMITH FLEETLINERS
LONDON
c) Text DUE BERTH SOUTHAMTON FRIDAY
REQ
REQUIRE BUNKERS 2000 TONS
d) Signature MASTER
Autoritatea comandantului: Serviciul radio al unei nave sta sub autoritatea supremă a
comandantului sau altă persoană care răspunde de navă.
Licenţa radio a navei Acestea sunt în mod normal acordate de Administraţia naţională, dar
poate fi acordată de asemenea de alt birou sau institut acreditat de Administraţia naţională. Licenţa
trebuie afişată lângă echipamentul radio şi prevede următoarele:
a) Numele navei,
b) Apeluri şi numere de identificare relevante,
c) Numele proprietarului,
d) Frecvenţele,
e) Puterile de ieşire ale emiţătorului,
f) Clasele de emisie,
g) Categoriile de corespondenţă publică,
h) Alte condiţii în care operează staţia.
118
http://adl.anmb.ro
Licenţa trebuie afişată permanent lângă punctul principal de pe nava de control al staţiei.
Documentele folosite
Regulamentele radio cer ca navele pentru care instalaţia unei staţii radio este cerută de
înţelegeri internaţionale, să deţină următoarele documente:
a) Licenţa radio a navei,
b) Certificatul operatorului radio,
c) Jurnalul radio GMDSS,
d) ”ITU List of Call Signal and Numericul Identities of Stations used by the Maritime
Mobile-Satellite Services,
e) ITU List of Coast Stations,
f) ITU List of Ship Stations,
g) ITU List of Radiodetermination and Special Service Stations,
h) ITU Manual for Use by the maritime Mobile and Maritime Mobile-Satellite Services,
Alte regulamente naţionale şi internaţionale cer în plus următoarele documente şi publicaţii:
a) Radio Safety Certificate,
b) Antenna Rigging Plan,
c) List of spares and where kept.
Lista ITU: Listele cu informaţii ITU incluse în minimul de documente necesare la bord
pentru staţia radio cuprind:
a) List of Call Signs and Numerical Identities (Semnalele staţiilor navale şi de coastă,
Numerele staţiilor de uscat, Numerele MMSI, Numerele SELCALL),
b) List of Coast Stations (Frecvenţele de lucru, Listele orarului de trafic, Atribuţiunile
fiecărei ţări, Staţiile cu facilităţi DSC),
c) List of Ship stations (Semnalele navale, Numerele staţiilor de uscat, Clasele de
comunicaţii, AAIC-urile, Echipament),
d) List of Radiodetermination and Special Service Stations (Amplasările Radio/Radar,
Semnalele de timp, Buletinele meteo, Avertismentele de navigaţie, Sfaturi medicale).
Inspecţiile
Supraveghetorii sau inspectorii autoritarilor celei mai apropriate, Administraţia transportului
maritim local sau cea a telecomunicaţiilor, pot inspecta staţia navei, incluzând documentele şi
echipamentele.
Nota 1. Folosirea nelicenţiata a echipamentului radio este pedepsită în majoritatea ţărilor.
Nota 2. Sub procedurile de control portuare, navă poate fi reţinută în port dacă
echipamentul radio nu îndeplineşte prevederile SOLAS.
Transmisii neautorizate. Staţiilor le este interzis să:
a) Efectueze transmisii nefolositoare sau foarte consistente.
b) Să transmită semnale false sau care să inducă în eroare.
c) Să transmită fără să se identifice.
Este de asemenea folositor să ne amintim că ar trebui să emitem doar atât cât să asiguram o
bună legătura de comunicaţii, înaintea transmiterii pe orice frecvenţă sau canal trebuie să va
asiguraţi ca nu veţi interfera alta transmisie în desfăşurare.
Transmisiile test. Acestea trebuiesc reduse la minimum posibil sau înlăturate folosindu-se
o antena artificiala sau/şi de putere redusă. Frecvenţele de alerta nu vor fi folosite decât dacă este
absolut necesar. Semnalele test sau de reglaj trebuie să fie mai scurte de 10 secunde şi să conţină un
semnal de apel sau altă identificare.
Testele zilnice cuprind verificarea:
119
http://adl.anmb.ro
a) DSC – Fără emisie – se foloseşte facilitatea de test built-in,
b) Bateriilor – Verificările de voltaj On/Off – încărcate la maxim dacă este necesar (vezi
capitol posterior pentru baterii şi mentenanţă),
c) Imprimantelor – Verificare pentru hârtie suficienta – DSC – NAVTEX – Telex –
SATCOM.
Testele săptămânale. Se verifică:
a) DSC – Apel în direct staţiilor de coastă,
b) Rezerva de sursă de energie – alta decât bateriile,
c) Survival craft VHF – nu pe canalul 16.
Testele lunare. Se verifică
a) EPIRBs- Se foloseşte facilitatea e test built-in – fără emisie,
b) SARTs- Se foloseşte facilitatea test,
c) Bateriile – Se verifică condiţia tuturor bateriilor – EPIRBs – SARTs – Rezerva – VHF.
În cazul EPIRBs şi SARTs ar trebui să verificaţi securitatea aşezării, pentru coroziune sau
avariere.
Ordinea priorităţilor în comunicaţii
Ordinea priorităţilor pentru comunicaţiile în serviciul de telefonie marina este următoarea:
a) Apelurile de alertă, mesajele de alertă, şi traficul de alertă,
b) Comunicaţiile precedate de semnalul de urgenţă,
c) Comunicaţiile precedate de semnalul de siguranţă,
d) Comunicaţii referitoare la direcţii de căutare,
e) Comunicaţii legate de navigaţia şi deplasarea în siguranţă a aeronavelor în timpul
operaţiilor SAR,
f) Comunicaţii referitoare la navigaţia, deplasarea şi nevoile navelor, aeronavelor şi
observatorilor de vreme (OBS) mesaje destinate unui serviciu meteorologic oficial,
g) ETATPRIORITENATIONS – Radiotelegrame legate de aplicaţii ale United Nations
Charter,
h) ETATPRIORITE – Radiotelegrame guvernamentale cu prioritate şi apeluri
guvernamentale a cărei prioritate a fost cerută în mod expres,
i) Comunicaţii de serviciu legate de lucrări în serviciul de telecomunicaţii sau de
comunicaţii schimbate anterior,
j) Alte comunicaţii guvernamentale, comunicaţii private obişnuite, radiotelegrame RTC şi
radiotelegrame de presă.
Este recunoscut faptul că schema nu poate fi în totalitate respectată, dar chiar şi aşa,
categoria 1 (alerta) trebuie să aibă întotdeauna prioritate.
Nota Comunicaţiile includ radiotelegrame, apeluri radiotelefonice şi apeluri radiotelex.
Nota RTC (Related Cross Telegrams) referitoare la telegramele cu privire la persoanele
protejate în timp de război de Convenţia de la Geneva din 12 August 1949. Telegramele RTC vor fi
acceptate în acord cu Recomandările ITU-T F.1 ,şi vor fi adoptate în acord cu Recomandările D.40
.
120
http://adl.anmb.ro
ANEXA Nr. 1
GLOSAR
AGC Automatic Gain Control

Control automat, folosit pentru a modifica amplificarea receptorului a.î.
nivelul semnalului să fie constant .
AAIC Cod pentru identificarea autorităţilor de decontare. Un cod unic distribuit de
ITU pentru a identifica autorităţile de decontare .
AMVER Sistemul automat al navelor ce trebuiesc salvate – o navă echipată cu sistem
de transmitere a poziţiei folosită de Paza de Coastă a SUA pentru orice navă
comercială de 1000 tone sau peste în voiaj de peste 24 ore, din şi spre orice
loc din lume
AOR–E Atlantic Ocean Region - East
Regiunea de Est a Oceanului Atlantic
AOR–W Atlantic Ocean Region - West
Regiunea de Vest a Oceanului Atlantic
ARQ Automatic Request
Cerere automată de repetare
ASCII Cod standard american pentru schimbul de informaţii. Un set standard de
caractere alpha numerice, bazat pe cod de 7 biţi
ATU Antenă, folosită să coreleze caracteristicile unei antene cu nivelele de
amplificare ale unui emiţător
AUSREP O navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei asemănătoare cu AMVER
dar folosită de Autorităţile Australiene
Bit Binar Information Transfer
Unitatea de bază a comunicaţiilor digitale; poate lua valoarea de 1 sau 0.
Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite formate 5-bit packed, 7-bit ASCII, 8-
bit data
Bps Bite per second
Biţi pe secundă – o unitate de măsură a vitezei datelor într-un sistem.
Sistemul Inmarsat-C în prezent foloseşte un transfer de 600 bps prin legătură
prin satelit
Byte Un byte este o formaţie de 8 biţi. În mod curent, în sistemul Inmarsat-C, un
pachet conţine 15 byte
CCITT Comitetul Internaţional de Consultanţă Telegrafică şi Telefonică – un comitet
ce oferă consultanţă Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU).
Acum se numeşte Secţia de Standardizare a Telecomunicaţiilor ITU (ITU - T)
CCU Close Control Unit
Unitate de Control Apropiată
Clarifier Un control de fineţe ce permite fixarea frecvenţei semnalului cerut, în special
pentru receptoarele (ssb)
CES Coast Earth Station
Staţie de coastă terestră – staţie de coastă ce participă la comunicaţiile prin
satelit
121
http://adl.anmb.ro
CMT Communication Management Terminal
Terminalul managementului de comunicaţie
COMNET COMmunication NETwork
Reţea de Comunicaţii
Companded Comprimat şi amplificat – descrierea unui tip de canal de comunicaţie ,
folosit pentru transmisii pe distanţe mari, tip ce presupune comprimarea
semnalului iniţial folosit un algoritm. Circuitul de la transmiţător se numeşte
compresor şi cel de la receptor amplificator. Un canal uncompanded este unul
în care compresorul şi amplificatorul sunt dezactivate şi procesarea
semnalului nu are loc
COSPAS sistem de localizare a semnalului de pericol
-SARSAT
COSYMA COmmunication SYstem MAnagement
Sistemului de Management a Comunicaţiilor
CSS Coordonator al cercetării suprafeţei terestre
DCE Data Circuit Equipment
Echipament de date al circuitului terminal
DHSD Doubled High Speed Data
Date dublate de viteză mare
DMG Distress Message Generator
Generator de mesaje de urgenţă
DNIC Cod de identificare al reţelei de date
DNID Cod de identificare al reţelei de date transmise
DRP Digital Reception Processor
Receptor digital de procesare
DSC Digital Selective Call
Selector digital al apelurilor
DTE Data Terminal Equipment
Echipament terminal de date – o componentă a SES, în principal folosită
pentru memorare şi ca interfaţă a SES cu utilitare externe (ca tastatura sau
monitorul)
ECS Sistem electronic dat în exploatare
Email Electronic Mail
Scrisoare electronică –Serviciile de e-mail sunt asigurate de unele Inmarsat-C
CESs şi de unele organizaţii particulare. Accesul la serviciile de e-mail se
face prin reţele PSTN sau PSDN
EGC Apeluri în grup îmbunătăţit. Serviciile EGC asigurate de sistemele Inmarsat-
C sunt EGC SafetyNETSM, EGC FleetNETSM şi Sistemul de mesaje Inmarsat
ENID Cod de identificare a reţelei EGC
EPIRB Emergency Position Indicating Radio Beacon
Baliză radio de indicare a poziţiei în caz de urgenţă
facsimile Vezi fax
Fax Abreviere a lui facsimile, utilizat să trimită o copie facsimil a unui document
original. Sistemele Inmarsat-A, -B şi –M suportă transmisii de faxuri pe două
căi. Sistemul Inmarsat-C este limitat la transmisii pe calea navă – ţărm
permiţând unui SES să trimită doar mesaje text (nu grafică) către un terminal
fax FEC- Precorectarea erorilor
FleetNETSM Vezi EGC FleetNETSM
122
http://adl.anmb.ro
Footprint Aria de pe suprafaţa Pământului (apa sau uscat) în care o antenă poate
(of a satellite) menţine legătura cu satelitul. În sistemele Inmarsat această arie corespunde
unei Regiuni Oceanice. Footprint este denumit şi arie de acoperire
Gateway O interfaţă între sistemele de comunicaţii ca Inmarsat-C şi reţelele naţionale -
internaţionale de telecomunicaţii
GLONASS GLObal NAvigation Satellite System
Sistemul Global Satelitar de Navigaţie – folosind sateliţi ai Federaţiei Ruse
GMDSS Global Maritime Distress and Safety System
Sistemul Global de Urgenţă şi Siguranţă Navală
GOC Certificat de Utilizator, un certificat de recunoaşterea competenţei utilizării
echipamentelor GMDSS
Gold Franc O valută nominală folosită de CESs pentru a calcula costurile comunicaţiilor
(GF) asigurate de SES. O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR =
3.061 GF
GPS Global Positioning System
Sistemul Global de Poziţionare – asigură poziţionare folosind sateliţi ai SUA
half duplex Posibilitatea unui canal de comunicaţii să transmită date în ambele direcţii,
dar într-o singură direcţie în acelaşi timp
HF High Frequency
Frecvenţă înaltă (de la 3 la 30 MHz)
HDLC High level Data Link Control
HSD High Speed Data
Date cu viteză mare
Hydrostatic Un sistem ce introduce în apă o componentă de echipament când este imersat
release
mechanism
IA5 International Alphabet No.5
Alfabetul Internaţional Nr. 5 – un set de caractere alpha numeric standard,
cunoscut şi ca ASCII, bazat pe coduri de 7 biţi. Suportă atât caractere de
litere mari cât şi caractere de litere mici
IHO International Hydrography Organisation
Organizaţia Internaţională de Hidrografie
IMN Inmarsat Mobile Number
Număr Mobil de Inmarsat – numărul atribuit de Organizaţia Internaţională de
Rotare unui SES Inmarsat ca număr de identificare:
• Un IMN de Inmarsat-A are formatul 1xxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-B are formatul 3xxxxxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-C are formatul 4xxxxxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-M are formatul 6xxxxxxxxx
IMO International Maritime Organisation
Organizaţia Maritimă Internaţională
Inmarsat INternational MARitime SATellites
Organizaţia Internaţională de Sateliţi Mobili
Inmarsat-A Primul sistem Inmarsat, operaţional din 1982, bazat pe tehnică analoagă şi
capabil de telefonie globală pe două căi, comunicaţii de facsimile, date şi
telex
Inmarsat-B Sistem Inmarsat bazat pe tehnică digitală şi capabil de telefonie de calitate
superioară, servicii de fax, date şi telex
123
http://adl.anmb.ro
Inmarsat-C Acest sistem asigură servicii globale de mesagerie memorează şi trimite pe
două căi, alertă de urgenţă, EGC SafetyNETSM şi FleetNETSM, raport şi
interogare
Inmarsat-E Sistem Inmarsat de alertare de urgenţă bazat pe balizele radio EPIRB ce emit
în 1,6 GHz
Inmarsat-M Sistem Inmarsat operaţional din 1993, bazat pe tehnică digitală şi capabil de
telefonie voce
Inmarsat Un mesaj difuzat de NCC, NCS sau CES către nave echipate cu receptoare
System EGC
Message
IOR Indian Ocean Region
Regiunea Oceanului Indian
Isolator Comutator folosit pentru a izola antena
ISDN International Standard Data Network
Standardul Internaţional de Reţea de Date
Inverter Un mijloc de a genera o conectare de la o sursă de energie de urgenţă ca o
baterie de urgenţă
ISL Inter Station Link
Legături de semnalizare între staţii. Aceste canale de semnalizare sunt
folosite între un NCS şi un CESs în regiunea să oceanică ca să transmită
informaţii în sistem
ITA2 International Telegraphy Alphabet No2
Alfabetul Telegrafic Internaţional 2 – un set de caractere alfanumeric
standard, folosit în general pentru a trimite mesaje reţelelor internaţionale de
telex. Setul de caractere are la bază coduri pe 5 biţi, cunoscuţi şi ca format
telex pe 5 biţi
ITU International Telecommunication Union
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor
ITU-R International Telecommunication Union - Radio
Sectorul de Radiocomunicaţii al ITU
JASREP Un sistem de transmitere a poziţiei aflat pe navă similar AMVER-ului (vezi
definiţia), dar operat de Autorităţile Japoneze
Kbyte Kilo byte
1024 biţi sau 128 caractere
LAN Local Area Network
Reţea locală de calculatoare
LES Land Earth Station
Staţie terestră. Nume generic dat atât staţiilor de comunicaţii mobile prin
satelit maritime cât şi celor de uscat pentru termenul Staţie de coastă(CES)
LMES Staţie terestră de comunicaţii
Log-in Acţiunea executată de SES-ul Inmarsatului pentru a informa NCS-ul într-o
regiune oceanică că SES-ul este gata pentru comunicaţii
Loran-C Un sistem de fixare a poziţiei, bazat pe lanţuri de radiocomunicaţii de
frecvenţă redusă între bazele de pe uscat
Member Acesta este numărul trimis odată cu DNID-ul unui SES când acel SES este
Number înregistrat în reţeaua de transmitere a datelor
MERSAR MERchant Search And Rescue
Manualul navelor comerciale pentru căutare şi salvare
124
http://adl.anmb.ro
MES Mobile Earth Station
Staţie terestră mobilă. Nume generic dat în loc de SES şi aplicabil atât în
comunicaţiile maritime mobile prin satelit cât şi celor de uscat
Message Un canal de comunicaţii folosit de SES pentru a trimite un mesaj de date
channel printr-un CES la o destinaţie voită
METAREA METeorology AREA
Aria Meteorologică ce corespunde ariilor navale definite de IMO
MF Medium Frequency
Frecvenţă medie (300 – 3000 KHz)
MID Maritime Identification Code
Cod de identificare maritimă
MMSI Mobile Maritime Service Identification
Numărul de Identificare al Serviciilor Mobile Maritime
Modem Modulator – demodulator, un dispozitiv folosit pentru a transmite date digital
prin liniile PSTN prin convertirea formei analogice la emiţător şi
reconvertirea în formă digitală la receptor
MSI Maritime Security Information
Informaţii despre Siguranţa Maritimă
MUF Maximum Use Frequency
Frecvenţa Maximă Utilizabilă
NAVAREA/ NAVigation AREA / METeorology AREA
METAREA Una dintre cele 16 arii maritime definite de IMO, prin care oceanele planetei
sunt împărţite pentru transmiterea mesajelor de alarmare a navigaţiei sau
meteo. Vezi METAREA
NAVTEX NAVigation TELEX
Sistem dezvoltat de IMO pentru a emite şi a recepţiona automat MSI-ul cu
ajutorul telegrafiei direct imprimate
NBDP Narrow Band Direct Printing
Printare directă în bandă îngustă
NCC Net Control Center
Centrul de Control al Reţelelor, aflat în Cartierul General din Londra,
comunică prin NCS în fiecare regiune oceanică făcând posibil transferul
informaţiilor prin sistemul Inmarsat
NCS Net Control Station
Staţie de coordonare a reţelelor
NCS common Cunoscut şi ca NCS Common Channel. Un canal TMD folosit de NCS pentru
Signalling a transmite informaţii şi date de sistem către un SES selectat
Channel Aria de acoperire a unui satelit Inmarsat în interiorul căreia un SES poate
Ocean transmite şi primi mesaje
Region
Omnidirectional O antenă mică potrivită unui SES de Inmarsat-C capabilă de comunicaţii în
Antenna aria vizuală a unui satelit
OTF Optimum Traffic Frequency
Frecvenţă de Trafic Optimă
Packed O componentă a unui mesaj ce comprimă în mod normal 15 byte de date
POR Pacific Ocean Region
Regiunea Oceanului Pacific
PSDN Packet Service Data Network
125
http://adl.anmb.ro
Reţea de Pachete de Date
PSTN Packet Service Telephony Network
Reţea de Telefonie Publică
PTS Execută cererea
PVT Performance Verrifier Test
Test de verificare a performanţei
RCC Rescue Coordonation Center
Centru de coordonare a salvărilor
RCT Red Cross Telegram
Telegramă a Crucii Roşii
R/T Radio Telephony
Telefonie Radio
SafetyNETSM Vezi EGC SafetyNETSM
SAMMS Siemens Aeromaritime Military Messaging System
Sistem Siemens pentru Mesaje Militare Aeromaritime
SAR Search And Rescue
Căutare şi salvare
SART Search And Rescue Transponder
Radar de căutare şi salvare
SATCOM SATtelite COMmunication
Comunicaţii prin satelit
SCADA achiziţii de date
SDR Drept special de emisie. Valută nominală folosită de CES şi Autorităţile
contabile pentru a calcula taxele de comunicaţii. O rată fixă de schimb există
între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF
SES Ship Earth Station
Staţie navală terestră. Un terminal Inmarsat purtat la bordul navelor
SOLAS Convenţie internaţională de siguranţă pe mare amendată în 1974
convention
SMME Siemens Mercury Messaging Engine
STCW Convenţia internaţională asupra standardelor de instruire, atestare şi utilizare,
Convention 1978, amendată în 1995
STCW code Codul de instruire, atestare şi utilizare. Încorporat în Convenţie: partea A a
codului cuprinde cerinţe obligatorii de întreţinere; partea B cuprinde
îndrumări recomandate
Strobe light O lumină intermitentă de intensitate mare a unui EPIRB sau SART
TDM Time Data Multiplexing
Multiplexarea unităţilor de timp – procesul prin care semnale multiple pot
împărţi acelaşi canal de comunicaţii, fiecare folosind o altă unitate de timp
TDM channel Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite canale TDM, fiecare transmis pe o
frecvenţă unică. Canalele TDM sunt folosite pentru controlul sistemului şi
transferul de mesaje către SES. Vezi NCS Common Signalling Channel
Time slot Unitate de bază în care o secvenţă de timp a unui canal TDM este împărţit
Transponder O parte a unui echipament care răspunde la anumite interogări cum ar fi
SART
Type-approval Aceasta este aprobarea oficială dată de Inmarsat unui model SES fabricat de
By Inmarsat un fabricant independent, când un SES dovedeşte că îndeplineşte standardele
tehnice fixate de Inmarsat. Numai modelele care au fost aprobate pot accesa
126
http://adl.anmb.ro
un sistem de comunicaţii Inmarsat
Uncompanded O metodă de transmisie care nu foloseşte tehnici de comprimare. Vezi
companded
UTC Universal Time Coordonated
Timp coordonat universal – un termen care din motive practice are acelaşi
înţeles ca şi GMT
UHF Ultra High Frequency
Frecvenţă ultra înaltă (300 – 3000 MHz)
Value-added O organizaţie privată care furnizează servicii ca starea meteo etc. navelor ce
Service (VAS) folosesc Inmarsat şi alte reţele
Provider
VHF Very High Frequency
Frecvenţă foarte înaltă (30 – 300 MHz)
Voice-band data Date care sunt transmise de modem pe lăţimea de bandă şi canalele folosite în
mod normal pentru transmisiile de voce
WMO World Meteorology Organisation
Organizaţia meteorologică mondială
X.25 Protocolul comunicaţiilor folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN
pentru schimbul de date între terminale conectate la reţea
X.400 Un protocol folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN X.25 de
serviciile de email din lume pentru a schimba fişiere şi mesaje electronice
între utilizatori
2-digit codes Exemple speciale ale Codurilor de acces special.
127
http://adl.anmb.ro
BIBLIOGRAFIE
1. *** IMO STCW cap A-IV;

2. *** SOLAS Cap IV (GMDSS);
3. *** IMO GMDSS Handbook;
4. *** IMO Model course 1.25 (GMDSS-GOC)
5. *** Programa ERC/DEC/(99)01
6.*** MANUAL for use by MARITIME MOBIL AND MARITIME MOBIL
SATELLITE SERVICES;
7. *** NAVTEX MANUAL ;
8. *** INMARSAT Comunications Handbook;
9. *** INMARSAT – C User’s Manual;
10. *** INMARSAT – A User’s Manual;
11. *** INMARSAT – B User’s Manual;
12. *** GMDSS RADIO LOG-BOOK;
13. *** TRANSAS GMDSS SIMULATOR, Documentatie simulator GMDSS;
14. *** ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS vol. 1- 7;
15. *** ITU REGULATION
128

G.M.D.S.S.: Nicolae Bădără Vasile Solcanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G.M.D.S.S.: Nicolae Bădără Vasile Solcanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://adl.anmb.

Nicolae BĂDĂRĂ Vasile SOLCANU

SECŢIUNEA 1 -a. Introducere ...............................................................................................7

SECŢIUNEA a 19-a. Sistemul COSPAS-SARSAT .............................................................111

Dezvoltarea sistemului maritim comercial este însoţită de creşterea fluxurilor de informaţii,

1.2. Conceptul de bază al GMDSS –ului

Conceptul de bază al GMDSS –ului (prezentat în figurile 1 şi 2) este acela ca autorităţile de

Tabelul 1.1. Zonele GMDSS

Staţie de coastă a RCC

Figura 2.1. Conceptul de bază al GMDSS

Toate navele trebuie să aplice GMDSS-ul începând cu 1 Februarie 1999.

MODUL DE ACŢIUNE AL CENTRULUI DE COORDONARE A SALVÃRII

DACÃ ESTE POSIBIL SE

REŢELE NAŢIONALE DACÃ ESTE UN ALT CENTRU

Figura 2.2. Modul de acţiune al centrului de coordonare a salvării

Personalul ambarcat trebuie să deţină certificate de specializare în comunicaţii maritime şi să

Tabelul 2.3. Echipamentele de telecomunicaţii

3.2. Structura unei secvenţe de apel DSC

Recomandarea 541 CCIR (modificată) dă procedurile operaţionale ale sistemului DSC,

Tabelul 3.1. Structura unui apel DSC

Secvenţa Secvenţa Specificarea Secvenţe

Secvenţa de acord conţine o succesiune de puncte transmise pentru ca receptorul cu baleiaj

Mesajul. Numărul de mesaje poate varia în funcţie de tipul de trafic.

3.3. Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF

Tabelul3.2. Frecvenţele pentru comunicaţii în radiotelefonie MF/HF şi VHF

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

Tabelul 3.3. Frecvenţele pentru comunicaţii radiotelex MF-HF

2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz

Traficul de pericol începe cu formatul:

Tabelul 3.4. Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelefonie a mesajelor de primejdie

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelefonie:

Tabelul 3.5. Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelex a mesajelor de primejdie

2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz

Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelex:

În concluzie vă puteţi întâlni cu următoarele situaţii:

Dacă transmiteţi un distress, ordinea folosirii canalelor este următoarea:

Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz

Tabelul 5.1. Alfabetul fonetic

Litera Fonetic Vorbit ca Lit. Fonetic Vorbit ca

NOTĂ: Accentul se pune pe silabele scrise italic.

Tabelul 5.2. Pronunţia numeralelor

Numeral Vorbit ca Numeral Vorbit ca

6.1. Destinaţia principalelor frecvenţe

6.2. Supravegherea frecvenţelor

RADIOTELEFONIE DSC NBDP NBDP/MSI

7.1. Ghid de folosire a VHF pe mare

Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la :

Tabelul 8.1. Modelul unei convorbiri de urgenţă în radiotelefonie

Forma acestui mesaj ar trebui să fie similară cu următorul exemplu prezentat :

Tabelul 8.2. Exemplu de mesaj de urgenţă în radiotelefonie

Tabelul 8.3. Conţinutul unui mesaj medical

SHIPS NAME / CALL SIGN AND NUMELE NAVEI / INDICAŢIVUL DE APEL

Semnalul de siguranţă SECURITE indică faptul că urmează un mesaj de avertizare

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ (X3)

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE (X3)

THIS IS AICI ESTE

CALL SIGN / IDENTIFICATION (X3) INDICAŢIVUL DE APEL (X3)

LISTEN…FOR NAVIGATIONAL MESAJUL TRANSMIS PENTRU

Tabelul 9.2. Exemplu de mesaj de siguranţă

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE