Sunteți pe pagina 1din 33

2013 – Anul internaţional al cooperării în domeniul apei

Atingerea „stării bune” a apelor în subbazinul hidrografic Prahova

"Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ"

Leonardo da Vinci

Dintotdeauna, apa a fost utilizată în viaţa de zi cu zi a omului în diverse moduri : pentru


băut, pentru hrană, pentru irigaţii, ca materie primă pentru activitaţi productive, pentru producere
de energie electrică, transport, descărcarea de substanţe poluante, turism şi recreere. Toate
formele de viaţă cunoscute depind de apă. De aceea, de-a lungul timpului au existat mai multe
conflicte pentru accesul la apă şi controlul acesteia.
Deşi este o resursă regenerabilă, apele sunt permanent sub presiunea creşterii cererii de
cantităţi suficiente de apă de bună calitate pentru toate scopurile. Datorită creşterii populaţiei
mondiale şi a altor factori, tot mai puţini oameni beneficiază de apă potabilă. Din acest motiv,
apa este o resursă strategică pentru multe ţări şi trebuie protejată ca atare.

CAP.1. CADRUL DE ACŢIUNE COMUNITAR ÎN DOMENIUL POLITICII


APEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

La nivelul Uniunii Europene, pentru protecţia si managementul durabil al resurselor de


apă, au fost promovate anumite instrumente legislative, printre care, o importanţă deosebită o
are Directiva Cadru 2000/60/EC privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în
domeniul politicii apei. Aceasta a fost adoptată de către Parlamentul European în 23
octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000 şi defineşte
apa nu ca pe un produs comercial, ci ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat şi
conservat ca atare.

Directiva Cadru 2000/60/EC este prima Directivă europeană care asigură dezvoltarea
durabilă, respectiv armonizarea dezvoltării sistemului socio-economic cu capacitatea de suport
a mediului acvatic. De asemenea, ea oferă Comisiei Europene, statelor membre şi statelor
candidate la aderarea la U.E., posibilitatea de a coopera în cadrul unui nou parteneriat, bazat pe
participarea tuturor părţilor interesate, pentru protecţia apelor interioare, a apelor de tranziţie, de
coastă şi a apelor subterane, prin prevenirea poluării la sursă şi stabilirea unui mecanism unitar
de control al surselor de poluare

Scopul Directivei îl reprezintă :


 atingerea “stării bune” a tuturor corpurilor de apă în regim natural din Europa până în
anul 2015. În accepţiunea Directivei „starea bună” înseamnă starea atinsă de un corp de apă
de suprafaţă sau subterană atunci când, atât starea sa ecologică, cât şi starea chimică sunt cel
puţin “bune”;
 conservarea “stării bune” şi “foarte bune” a corpurilor de apă, acolo unde deja există;
 atingerea “potenţialului ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi
pentru cele artificiale;
 conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive în domeniul apei
pentru ariile protejate.

Obiectivele Directivei sunt :


 prevenirea deteriorării, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, avându-
se în vedere cerinţele de apă ale acestora, permanentele interacţiuni între ecosistemele
acvatice şi ecosistemele terestre adiacente şi zonele umede;
 promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de
apă;
 intensificarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării mediului acvatic prin măsuri specifice de
reducere progresivă a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi de închidere totală sau
etapizată a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apă;
 prevenirea poluării apelor subterane şi reducerea progresivă a poluării acestora;
 reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase – inundaţii
şi secete.

Elemente revoluţionare introduse de Directivă :


 gospodărirea apelor în Europa se realizează la nivel bazinal
Adoptarea Directivei cadru privind apa a reprezentat o iniţiativă de o importanţă majoră,
întrucât a introdus o nouă abordare legislativă în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de
apă, abordare care nu mai are la bază frontiere naţionale sau politice, ci bazine hidrografice.
Această abordare a pornit de la ideea că râurile nu se opresc la graniţele naţionale, dar
un bazin hidrografic acoperă întregul sistem al unui râu, de la izvoarele micilor afluenţi până la
estuar, inclusiv apele subterane.
După intrarea în vigoare a directivei, statele membre ale Uniunii Europene şi-au definit
din punct de vedere geografic districtele hidrografice. Astfel, în prezent statele membre ale
Uniunii Europene şi au împărţit bazinele hidrografice şi zonele de coastă aferente în 110
districte hidrografice, din care 40 sunt internaţionale şi transfrontaliere şi acoperă circa 60% din
teritoriul U.E.
 gospodărirea integrată ape de suprafaţă - ape subterane - zone umede şi alte tipuri de
ecosisteme dependente de ecosistemele acvatice
Controlul cantităţilor de apă prelevate în diverse scopuri trebuie să se reprezinte un element
subordonat asigurării unei bune calităţi a apei şi de aceea trebuie să se stabilească şi măsuri de
asigurare a cantităţii pe lângă cele de asigurare a unei bune calităţi. Măsurile izolate de
îmbunătăţire a calităţii apei nu pot fi încununate de succes fără a ţine cont de realităţile din
amonte şi aval, iar gestionarea integrată a bazinelor hidrografice nu se poate realiza fără o
abordare globală de protejare a întregului corp de apă, atât din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, cât şi din punct de vedere al vulnerabilităţii ecosistemelor acvatice.
De exemplu, exploatarea excesivă a apelor subterane poate avea un impact negativ asupra
apelor de suprafaţă şi a ecosistemelor terestre;

 definirea categoriilor „corpuri de apă puternic modificate” şi a „corpurilor de apă


artificiale”.
În accepţiunea Directivei, un corp de apă puternic modificat reprezintă acel corp de apă de
suprafaţă care datorită alterărilor fizice şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural, iar un
corp de apă artificial reprezintă acel corp de apă de suprafaţă creat de activitatea umană.

 stabilirea obiectivului comun de atingere a “stării bune” a apelor în întreaga Uniune


Europeană.
Directiva asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă şi a ecosistemelor sănătoase, având ca
scop atingerea „stării bune din punct de vedere ecologic şi chimic” a apelor până în anul
2015.
Starea ecologică a apelor de suprafaţă este clasificată conform prevederilor Directivei
în cinci categorii : foarte bună, bună, medie, slabă şi foarte slabă. „Starea foarte bună”
corespunde unei presiuni umane inexistente sau foarte reduse. „Starea bună” reprezintă o
abatere uşoară de la această calitate, „starea medie” corespunde unei abateri medii, etc.
Directiva Cadru privind Apa stabileşte clar termenul limită până la care apele trebuie să
atingă un prag minim al calităţii, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umană,
industrială şi agricolă.

Principiile de bază în gospodărirea apelor introduse de Directiva Cadru :


• recuperarea integrală a costurilor managementului apei (cantitate şi calitate);
• utilizatorii finali de apă plătesc (operatori de gospodărire comunală, operatori economici
industriali, operatori economici producători de energie electrică, irigaţii, acvacultură-piscicultură);
• poluatorii apei (sub orice formă de poluare) plătesc;
• stimularea beneficiarilor de resursă de apă în vederea protecţiei acesteia.

Alte directive europene în domeniul calităţii apelor sunt:


 Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
 Directiva 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane;
 Directiva 91/676/CE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse
agricole;
 Directiva 76/464/CE şi Directivele “fiice” 82/176/CE, 83/513/CE, 84/156/CE, 84/491/CE şi
86/280/CE, modificate prin 88/347/CE şi 90/415/CE, privind poluarea cauzată de anumite
substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;
 Directiva 80/68/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de
anumite substanţe periculoase;
 Directiva 79/923/CE privind calitatea apelor pentru moluşte,
 Directiva 78/659/CE privind calitatea apelor dulci ce necesită protecţie sau îmbunătăţire
pentru a susţine viaţa peştilor.
CAP.2. CADRUL DE ACŢIUNE COMUNITAR ÎN DOMENIUL POLITICII
APEI ÎN ROMÂNIA

Aderarea României la Uniunea Europeana în anul 2007, şi prin aceasta, alinierea


legislaţiei la cea europeană, determină România să adopte schimbări majore asupra
modului în care priveşte problemele legate de managementul apelor.
Astfel, dacă în perioada pre-aderare această problematică a fost oarecum neglijată
în detrimentul problemelor economice mult mai stringente pentru o ţară aflată în plin
proces de reabilitare economică, după aderare, a devenit clar că asigurarea calităţii
apelor de suprafaţă şi subterane constituie o prioritate la nivelul Uniunii Europene.
Alinierea legislaţiei româneşti la cea europeană, modernizarea sistemelor de
monitorizare şi instruirea personalului în vederea deprinderii capacităţilor de
management şi control comunitare, constituie o prioritate în vederea raportării cu succes
a „stării bune” a apelor din România până în anul 2015.
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, s-a angajat să implementeze
Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC în acelaşi timp cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene.
Alinierea legislaţiei naţionale la legislaţia europeană s-a făcut prin transpunerea Directivei
Cadru şi a celorlalte directive în domeniul calităţii apelor. Spre exemplu :
- Directiva Cadru privind Apa a fost transpusă prin Legea Apelor nr.107/1996 care a
fost modificată şi completată ulterior prin Legile 310/2004 şi 112/2006;
- Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman – Legea apei
potabile nr.458/2002, modificată şi completată de Legea 311/2004, H.G.100/2002 modificată prin
H.G.567/2006;
- Directiva 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane – H.G.188/2002
modificată şi completată de H.G. 352/2005;
- Directiva 91/676/CE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii
din surse agricole – H.G. 964/2000;
- Directiva 76/464/CE şi Directivele “fiice” 82/176/CE, 83/513/CE, 84/156/CE,
84/491/CE şi 86/280/CE, modificate prin 88/347/CE şi 90/415/CE, privind poluarea cauzată de
anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii – H.G. 351/2005
modificată şi completată de H.G. 783/2006;

CAP. 2.1. AUTORITĂŢI ÎN DOMENIUL GOSPODĂRIRII APELOR ÎN ROMÂNIA

Resursele de apă de suprafaţă şi subterane sunt monopol natural de interes


strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de
proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului României, exercitat prin autoritatea
publică centrală din domeniul apelor.
În ţara noastră, autoritatea centrală în domeniul gospodăririi apelor este Ministerul
Mediului şi Schimbărilor Climatice, care este responsabil pentru stabilirea direcţiilor de
acţiune, pentru elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul gospodăririi apelor,
asigurării coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne şi internaţionale în acest
domeniu.
În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor a fost înfiinţată
Administraţia Naţională "Apele Române", care este o instituţie publică de interes
naţional. Aceasta asigură administrarea apelor din domeniul public al statului şi infrastructura
Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor formată din : lacuri de acumulare, diguri de apărare
împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum
şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a
calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.
A.N.”Apele Române” aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi
cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru :
- cunoaşterea resurselor de apă;
- conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi
degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile;
- prevenirea efectelor distructive ale apelor;
- reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă;
- asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice;
- implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în
domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a
zonelor umede.

Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare prevede că


gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă ş i subterane,
atât sub aspect cantitativ, cât ş i calitativ, în scopul dezvoltării durabile.
Astfel, gospodărirea apelor reprezintă ansamblul de lucrări, măsuri şi acţiuni cu
următoarele scopuri :
- asigurarea resurselor de apă necesare desfăşurării activităţilor umane;
- prevenirea, combaterea şi eliminarea efectelor acţiunilor dăunătoare ale apelor,
inclusiv măsurile de alarmare, de intervenţie şi de refacere după producerea acestor
efecte;
- conservarea resurselor de apă pentru generaţiile viitoare;
- eliminarea influenţelor defavorabile ale activităţilor umane asupra apelor;
- menţinerea funcţiunilor naturale ale apei.

În România, gospodărirea apelor se realizează pe 11 bazine hidrografice, gestionate în


totalitate de Administraţia Naţională ”Apele Române” prin intermediul celor 11 Administraţii
Bazinale de Apă : Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița,
Dobrogea-Litoral, Prut, Siret.
În Legea Apelor nr.107/1996 cu modificări şi completări ulterioare, bazinul hidrografic
este definit ca o entitate geografică indivizibilă de gospodărire cantitativă şi calitativă a
resurselor de apă.
România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.
Bazinele/Spaţiile hidrografice şi apele costiere

C A P. 2 . 2 . A C T E D E R E G L E M E N TA R E D I N P U N C T D E V E D E R E A L
GOSPODĂRIRII APELOR

Fiind definită ca operator unic pentru resursele de apă de suprafaţă naturale sau
amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării) şi pentru resursele de apă subterane (indiferent
de natura lor), A.N.”Apele Române” alocă dreptul de utilizare a resurselor cu potenţialele lor
naturale, în condiţiile legislaţiei în vigoare în domeniul gospodăririi apelor, cu excepţia celor
prevăzute expres în reglementările specifice în vigoare.
Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte
scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apă pentru
animale, refacerea rezervei intangibile de apă după stingerea incendiilor, precum şi debitele
necesare menţinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie, în folosul altor activităţi, este
interzisă.
Dreptul de utilizare a resurselor de apă se asigură prin emiterea de către A.N.”Apele
Române” şi unităţile sale subordonate - Administraţii Bazinale de Apă şi Sisteme de Gospodărire
a Apelor, a actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor.
Astfel, orice agent economic care desfăşoară activităţi ce presupun utilizarea apei are
obligaţia de a obţine :
 un aviz de gospodărire a apelor – acest act se emite înainte de începerea execuţiei
unui obiectiv nou de investiţie şi reglementează lucrările şi activităţile cu efecte potenţiale asupra
apelor, cum ar fi : lucrări de gospodărire şi folosire a apelor (acumulări, alimentări cu apă,
amenajări piscicole, etc.), lucrări de apărare împotriva efectelor distructive a apelor, depozite de
deşeuri, traversări de cursuri de apă cu : poduri, linii electrice, linii telefonice, conducte,
amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile cursurilor de apă, etc. ;
 o autorizaţie de gospodărire a apelor - acest act se emite la punerea în funcţiune a
lucrărilor ce fac obiectul avizului de gospodărire a apelor. Dreptul de folosinţă a apelor de
suprafaţă sau subterane, inclusiv a celor arteziene, stabilit prin autorizaţia de gospodărire a
apelor include şi evacuarea în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje,
ape meteorice, ape de mină sau de zacamânt, după utilizare.
Emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor se realizează în baza unor
documentaţii tehnice al căror conţinut este reglementat prin Ordinul Ministerului Mediului şi
Pădurilor nr.799/2012. Procedura şi competenţele de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de
gospodărire a apelor este aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
nr.662/2006.

Apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor


sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spalat, îmbaiat şi alte
trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii
de capacitate mică de până la 0,2 litri/sec., destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor
gospodăriei proprii.
Pentru o folosinţă consumatoare de apă pentru care este necesară emiterea unui act de
reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, prin aviz sau autorizaţie sunt alocate
următoarele drepturi :
 de prelevare a unor volume de apă necesare pentru funcţionare obiectivului :
- din surse subterane– foraje sau captări de izvoare;
- din surse de suprafaţă;
- din reţele de alimentare cu apă orăşeneşti, comunale sau ale altor unităţi,
cu acceptul deţinătorului/operatorului reţelei;

 de evacuare a apelor uzate :


- într-un curs de apă, după tratarea acestora într-o staţie de epurare
adecvată tipului de ape uzate care intră în instalaţia de epurare : menajere şi/sau
industriale;
- într-o reţea de canalizare cu acceptul deţinătorului/operatorului reţelei, cu
sau fără instalaţii de preepurare a apelor uzate, funcţie de tipul şi încărcările
apelor evacuate;
- prin colectarea acestora într-un bazin betonat etanş care se va goli prin
vidanjare de către o societate specializată în astfel de servicii. Colectarea în
aceste bazine poate fi precedată sau nu de o prealabilă epurare, funcţie de tipul
apelor care se stochează în acestea : menajere sau industriale.
La evacuarea în cursuri de apă sau în reţele de canalizare se impune o listă de indicatori
de calitate, precum şi limitele acestora admise la evacuare, funcţie de tipul apelor uzate
evacuate : ape uzate menajere şi/sau ape uzate industriale.
Lista minimă a indicatorilor de calitate reprezentativă pentru ape uzate menajere, ape
uzate provenite din zootehnie şi pentru cele provenite din diverse tipuri de activităţi industriale
(industrie alimentară, industrie metalurgică, siderurgică, extracţia şi prelucrarea ţiţeiului, etc), se
regăseşte în Anexa 1A din Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.31/13.01.2006
pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring
Integrat al Apelor din România (SMIAR).
Pentru evacuarea apelor uzate în cursuri de apă limitele admise sunt impuse de
A.N.”Apele Române”, iar pentru evacuarea în reţele de canalizare, acestea sunt impuse de
deţinătorul/operatorul acesteia. De asemenea, pentru apele uzate industriale colectate în
bazine vidanjabile, societatea care realizează golirea acestora, solicită înainte de preluarea
apelor, efectuarea unui buletin de analiză a apelor în vederea determinării încărcărilor.
În ceea ce priveşte descărcarea apelor uzate în receptori naturali sau în reţele de
canalizare, aceasta este reglementată prin Hotărârea nr. 352/2005 privind modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Acest act legislativ aprobă următoarele normative :
- NTPA 001 – privind stabilirea limitelor de încărcare a cu poluanţi a apelor uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali;
- NTPA 002 – privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţele de canalizare
ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor
reprezintă limitele maxime admise.
Funcţie de calitatea apei din sectorul de curs de apă unde se realizează evacuarea după
epurare a apelor uzate sau de capacitatea şi tehnologia de epurare a staţiei de epurare finale,
în care se realizează tratarea apelor colectate prin intermediul unei reţele de canalizare
orăşeneşti, limitele de descărcare pot fi :
- mai mici decât cele prevăzute în normativele NTPA 001 sau NTPA 002;
- cele prevăzute în cele două normative.
Sunt admise valori mai mari ale limitelor indicatorilor de calitate decât limitele prevăzute
în NTPA 001 pentru folosinţele de apă pentru care sunt negociate şi aprobate programe de
etapizare. Acestea vizează în special proiectarea şi realizarea de staţii de epurare,
modernizarea şi retehnologizarea celor existente, astfel încât să se asigure încadrarea
indicatorilor de calitate în limitele admise la evacuarea în cursuri de apă în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare. Programul de etapizare face parte integrantă din autorizaţia de
gospodărire a apelor şi include : lucrări şi măsuri necesare, valoarile corspunzătoare acestora,
sursele de finnţare, precum şi termenele de începere, respectiv de punere în funcţiune, corelate
cu prevederile angajamentelor luate de România în procesul de negociere pentru aderarea la
Uniunea Europeană.
Macheta model autorizaţie de gospodărire a
apelor

AUTORIZATIE PENTRU ALIMENTARE CU APA SI CANALIZAREA CENTRELOR POPULATE,


A INDUSTRIILOR, A ALTOR OBIECTIVE, INCLUSIV OBIECTIVE SOCIALE SI UNITATI ZOOTEHNICE ,
LUCRARI DE UTILIZARE A APELOR GEOTERMALE SAU MINERALE,
AMENAJARI BALNEARE, TURISTICE SAU DE AGREMENT,
LUCRARI DE EXPLORARE/EXPLOATARE PRIN FORAJ

EMITENT TITULAR DE AUTORIZATIE

Unitatea………………………………………. Unitatea ......................................................


Cod fiscal……….......................................... Cod fiscal......................................................
Localitatea................................................... Localitatea.....................................................
Strada........................................................... Strada...........................................................
Nr...............Cod postal................................ Nr............Cod postal....................................

AUTORIZATIE DE GOSPODARIREA APELOR


Nr........din......………..
privind..............................................................................................
valabila pâna la.........................

Captari suprafata
Captari subteran
Captari din retea
Evacuare in receptori
Evacuare in reteaua
de canalizare
Evacuare ape mina
Evacuari meteorice

Aviz de gospodarire a apelor nr................din.......................emis de ..................


cod bazin hidrografic ................
Profilul de activitate (denumire, conform prevederilor Clasificarii Activitatilor din Economia
Nationala.)
Amplasament: raul ……….., Hm ……….., mal drept/stang, eventual vecinatati ……………………….

Urmare solicitarii si documentatiei tehnice inaintata cu adresa nr..........din. .............si a constatarilor


facute la verificarea pe teren, cuprinse in procesul verbal nr........ din ...... asupra respectarii prevederilor de
functionare din punct de vedere al gospodaririi apelor,

In temeiul Legii apelor nr.107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, a OUG nr. 107/2002
privind infiintarea Administratiei Nationale “Apele Romane” si a Ordinului nr. 662/2006 al ministrului apelor
si gospodaririi apelor privind procedura si competentele de emitere a avizului si a autorizatiei de
gospodarire a apelor, se atribuie titularului de autorizatie dreptul sa foloseasca surse pentru alimentarea cu
apa si receptori pentru evacuarea apelor, dupa cum urmeaza:
1.Alimentarea cu apa potabila

1.1. Surse......................................................................................................................

1.2. Volume si debite de apa autorizate


- zilnic maxim .............m3...............l/s - anual …………….mii mc
- zilnic mediu...............m3...............l/s - anual …………….mii mc
- zilnic minim …..….. m3… …….. l/s - anual …………….mii mc

Functionarea este: - sezoniera (numar de zile de functionare pe an.......................si numar de ore pe


zi........................................)
- permanenta ( 365 zile/an si ……………. numar de ore/zi )
1.3. Instalatii de captare...............................................................................................

1.4. Instalatii de tratare ................................................................................................

1.5. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei.......................................................

1.6. Reteaua de distributie a apei potabile....................................................................

2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala)

2.1. Surse ..................................................................................................................

2.2. Volume si debite de apa autorizate


- zilnic maxim .............m3...............l/s - anual …………….mii mc
- zilnic mediu...............m3...............l/s - anual …………….mii mc
- zilnic minim …..….. m3… …….. l/s - anual …………….mii mc

Functionarea este: - sezoniera (numar de zile de functionare pe an.......................si


numar de ore pe zi........................................)
- permanenta ( 365 zile/an si ………numar de ore/zi )

2.3. Instalatii de captare...............................................................................................

2.4. Instalatii de tratare ................................................................................................

2.5. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei......................................................

2.6. Reteaua de distributie a apei industriale...............................................................

3.Apa pentru stingerea incendiilor

3.1. Volum intangibil .................................m3


3.2. Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din surse
.............................................................................................................................................l/s

4. Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa potabila si tehnologica a


folosintei ………………………………………………………………………………………
5. Modul de folosire a apei

5.1. Necesarul total de apa - maxim...................................... m3/zi


- mediu.........................................m3/zi
- minim ........................................m3/zi
5.2. Cerinta totala de apa - maxim........................................m3/zi
- mediu ....................................... m3/zi
- minim ....................................... m3/zi

5.3 Gradul de recirculare interna a apei........%

6.Norme de apa pentru principalele produse din fabricatie : .........................................................

7 .Evacuarea apelor uzate


===========================================================================
Categoria Receptori Volum total evacuat Q orar Observatii
apei autorizati zilnic(m3) Anual maxim
maxim mediu minim (mii.m3) (m3/s)
Orasenesti
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tehnologice
care necesita
epurare
Tehnologice care
nu necesita
epurare
Lungimea totala simpla a conductelor si colectoalelor de canalizare ......................km.

8. Statii de preepuraree si de epurare finala, dupa caz.....................….........

8.Indicatori de calitate a apelor uzate evacuate………....................................

Nr Categoria Indicatorii de calitate Valori admise


crt. apei (mg/dm3)

1
2
3
.
n

Frecventa de determinare de catre beneficiar, a indicatorilor de calitate este conform prevederilor


legale, respectiv se stabileste printr-un protocol incheiat intre Administratia Bazinala de Apa (Sistemul de
Gospodarire a Apelor) si titularul autorizatiei, in termen de …….. zile de la emiterea acesteia.
9.Instalatii de masurare a debitelor si volumelor de apa

Nr. Post hidrometric de exploatare Element primar Element secundar


crt. - amplasament -
Pentru captari - aductiuni
1
.
n
Pentru evacuari
1
.
n

10. Linia namolului – obiecte componente, depozitarea namolului rezultat din proces
…………………………………………………………………………………………………………………

11. Alte elemente caracteristice in legatura cu folosinta de apa (traversari de cursuri de apa,
etc)

Titularul autorizatiei este obligat


- Sa exploateze constructiile si instalatiile de captare, aductiune, folosire, epurare si evacuare a
apelor uzate, precum si dispozitivele de masurare a debitelor si volumelor de apa in conformitate cu
prevederile regulamentului de exploatare care face parte integranta din documentatia pentru
fundamentarea autorizatiei;
- Sa finalizeze sau dupa caz sa reactualizeze planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale; sa detina mijloacele si materialele necesare in caz de poluari accidentale si sa actioneze in
conformitate cu prevederile planului mentionat mai sus;
- Sa transmita anual necesarul de apa bruta; sa contracteze anual serviciul de asigurare a
volumelor de apa bruta in sursa si respectiv celelalte servicii de gospodarirea apelor aferente in limitele
autorizate, in vederea asigurarii functionarii folosintei; incheierea contractului conditioneaza valabilitatea
prezentei autorizatii;
- Sa intretina constructiile si instalatiile de captare, aductiune, folosire, epurare si evacuare a apelor
uzate in conditii tehnice corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor de apa;
- Sa determine prin masuratori datele tehnice privind serviciile de gospodarire a apelor efectuate
(captarea, aductiunea, tratarea, evacuarea si epurarea apelor), sa organizeze si sa intretina evidenta
acestora si sa transmita datele respective autoritatilor de gospodarire a apelor conform prevederilor legale;
- Sa intretina malurile si albia (cuveta) surselor de apa si a receptorilor autorizati, in
zonele: ............................................................................................................................................………
- In caz de modificare a proceselor tehnologice sau de schimbare a materiilor prime, de restrângere
sau de incetare provizorie sau definitiva a utilizarii volumelor de apa bruta din sursele de apa, sa anunte
conform obligatiilor contractuale, organul emitent al autorizatiei;
- In caz de restrangere, de incetare provizorie sau definitiva a utilizarii apei brute sa solicite
emitentului modificarea autorizatiei de gospodarire a apelor.
-In cazul provocarii unor poluari in receptori, prin depasirea concentratiilor indicatorilor de calitate
autorizati, sa anunte imediat telefonic Sistemul de Gospodarire a Apelor si Administratia Bazinala de Apa,
din bazinul hidrografic in care functioneaza.
-Sa urmareasca si sa duca la indeplinire prevederile Programului de etapizare anexat (acolo unde
este cazul ), aprobat in conditiile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, care
face parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor, instituind sistemul de monitorizare in cadrul
programului, destinat evaluarii gradului de aducere la indeplinire a etapelor parcurse si respectarii
termenelor propuse ……………………………………………….
-Sa autorizeze agentii economici sa evacueze apele uzate in reteaua de canalizare, cu respectarea
prevederilor Normativului NTPA 002/2002 si sa impuna acestora preepurarea apelor uzate.

Alte obligatii:
Titularul de autorizatie va raporta in scris trimestrial, la Administratia Bazinala de Apa/Sistemul de
Gospodarire a Apelor ...................................... asupra stadiului de realizare a lucrarilor si masurilor
prevazute in Programul de etapizare sau in graficele de executie, care au termene scadente in perioada de
raportare.
Nerespectarea prevederilor prezentei autorizatii atrage raspunderea administrativa dupa caz,
precum si raspunderea civila sau penala conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Documentatia tehnica inaintata si programul de etapizare, vizate spre neschimbare, de catre
autoritatea de gospodarire a apelor face parte integranta din prezenta autorizatie.
CAP 2.3. SISTEM INTEGRAT DE MONITORING AL APEI

În cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi a unităţilor sale teritoriale, sistemul


integrat de monitoring al apei este compus din următoarele activităţi :

2.3.1. ACTIVITĂŢI PRIVIND MONITORINGUL CANTITATIV AL APELOR - se


desfăşoară în cadrul reţelei de observaţii şi măsuratori privind monitoringul integrat al apelor
cuprinzând:
 Subsistemul “ape curgătoare de suprafaţă”
 Subsistemul “lacuri naturale şi artificiale”
 Subsistemul “ape subterane freatice şi izvoare”
Măsurătorile (debite) şi observaţiile sunt realizate în cadrul staţiilor hidrologice existente
la ivelul fiecărui Sistem de Gospodărire a Apelor judeţean, iar pe baza acestora se determină
resursa teoretică de apă de suprafaţă şi subterană.
 Hidrometrie la folosinţe – urmărirea debitelor/volumelor de apă prelevate din
surse şi restituite în emisar se face in cadrul hidrometriei la folosinţele consumatoare de apă,
respectiv în baza aparatelor de măsură – debitmetre care înregistrează atât debitele prelevate,
cât şi cele evacuate. În baza citirilor debitmetrelor se aplică mecanismul economic în domeniul
gospodăririi apelor (se facturează debitele de apă consumate şi restituite în emisar).

2.3.2. ACTIVITĂŢI PRIVIND MONITORINGUL CALITATIV AL APELOR


In România calitatea apei este urmărită în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring al
Apelor din Romania (S.M.I.A.R.) aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
nr. 31/2006.
S.M.I.A.R. este reprezentat de 6 subsisteme şi anume Monitorizarea caităţii se realizează
în următoarele tipuri de subsisteme:
 Subsistemul "râuri"
 Subsistemul "lacuri naturale şi artificiale"
 Subsistemul "ape tranzitorii”
 Subsistemul "ape costiere”
 Subsistemul "ape subterane"
 Subsistemul "ape uzate".

Monitorizarea subsistemului “râuri” se referă la caracteristicile fizico-chimice şi


bacteriologice ale mediului acvatic şi la monitorizarea biotei. Au fost stabilite secţiuni de
monitorizare în care realizează urmărirea parametrilor de invetigare. Pentru corpurile de apă
aflate la risc s-a stabilit cel puţin o secţiune reprezentativă de monitoring. În cazul în care, pe un
corp de apă la risc sau posibil la risc nu a fost stabilită o secţiune de monitoring, starea acestui
corp se determină într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi
tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice.
Parametrii de investigare pentru râuri, indiferent de categoriile de risc, sunt:
a) parametri fizico-chimici:
- generali - temperatură, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie,
turbiditate, culoare;
- substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO 5, COT, COD;
- nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, azot total, ortofosfaţi, fosfor total;
- metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, micropoluanţi organici,
poluanţii din listele I şi II prevăzuţi în H.G. nr.351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici bazinului
hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfaţi, fluoruri, fenoli, detergenţi, etc;

b) parametri biologici: fitoplancton, zooplancton, faună piscicolă şi alţii.


c) parametri microbiologici : coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali şi
salmonella.
d) parametri ai poluanţilor toxici de origine naturală sau antropică: metale grele
grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase şi micropoluanti organici
conform H.G. nr. 351/2005
e) parametri ecotoxicologici (biota): se urmăresc efectele metalelor grele şi a
poluantilor organici de origine antropică asupra mediului acvatic.

Monitorizarea subsistemului "lacuri naturale şi artificiale" se referă la caracteristicile


fizico-chimice şi bacteriologice ale mediului acvatic şi la monitorizarea biotei , astfel parametrii
fizico-chimici, bacteriologici, biologici şi ecotoxicologici sunt identici cu parametrii de
investigare pentru râuri, cu excepţia parametrului “turbiditate” care se înlocuieşte cu parametrul
“transparenţă”. Secţiunile de monitorizare pentru lacurile de acumulare sunt: coada lacului,
mijlocul lacului şi baraj, iar dacă lacul este utilizat şi pentru alimentare cu apă a populaţiei, mai
există o secţiune în priza de captare. Pentru lacurile naturale este stabilită o singură secţiune de
monitorizare : mijlocul lacului.

Monitorizarea subsistemului "ape subterane" se referă la elementele cantitative – H-


nivel şi Q-debit şi calitative, atât fizico-chimice, cât şi microbiologice.
Parametrii chimici şi fizico-chimici monitorizaţi sunt : conductivitate/reziduu fix, pH,
alcalinitate, substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu,
ortofosfaţi, metale din lista II şi din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase prevăzute în
H.G. nr. 351/2005, micropoluanţi organici din H.G. nr.351/2005, alţi parametrii selectaţi pe baza
utilizărilor apei subterane, precum şi pe baza presiunilor antropice identificate. Parametrii
bacteriologici monitorizati sunt : coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali. Secţiunile de
monitorizare sunt forajele reţelei hidrogeologice naţionale.

În cazul subsistemului “ape uzate”, se monitorizează indicatorii fizico-chimici impuşi


prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu prevederile H.G.
nr. 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G. nr.351/2005 pentru substanţele
periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase. Frecvenţa de
monitorizare este cea stabilită în autorizaţiile de gospodărire a apelor.
CAP.3. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR DE ATINGERE A „STĂRII BUNE” A
APELOR PRIN EVALUAREA FACTORULUI ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII
APELOR DE SUPRAFAŢĂ ÎN SUBBAZINUL HIDROGRAFIC PRAHOVA

CAP.3.1. DATE DE PREZENTARE


Subbazinul hidrografic Prahova face parte din bazinul hidrografic al râului Ialomiţa care
este administrat de Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova din cadrul Administraţiei Bazinale
de Apă Buzău-Ialomiţa.
A.B.A. Buzău-Ialomiţa, cu sediul în municipiul Buzău, este o unitate teritorială a
Administraţiei Române „Apele Române”, având în administrare bazinele hidrografice Ialomiţa,
Buzău, Călmăţui, Mostiştea şi fluviul Dunărea, cu o suprafaţă de 24699 km 2, reprezentând 9,4 %
din teritoriul ţării.
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa este situat în partea de sud-est a ţării, învecinându-se
în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest
şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în sud cu fluviul Dunărea (care formează graniţa între
România şi Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa cuprinde teritorii din
judeţele: Prahova, Călăraşi, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila.
În judeţul Prahova, hidrografia este tributară în mare parte râului Prahova, care la rândul
lui este afluent al râului Ialomiţa.

Subbazinul hidrografic Prahova are o suprafaţă de 3738 km 2, este cuprins între localităţile
Predeal şi Adâncata şi face parte din bazinul hidrografic Ialomiţa. Respectiva suprafaţă acoperă
79% din suprafaţa administrativă a judeţului Prahova.
Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova şi afluenţii principali ai
acestuia – Azuga, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat.
Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judeţul Prahova, cu o lungime de
193 km, din care primii 6 km şi ultimii 16 km se află pe teritoriul judeţelor Braşov, respectiv Ilfov.
Principalii afluenţi drenează, la rândul lor, suprafeţe întinse şi au mai mulţi afluenţi de mai mică
importanţă, cu diferite lungimi şi debite.
Principalele caracteristici ale râului Prahova şi ale afluenţilor săi:
Suprafaţa Lungimea Altitudinea la Altitudinea la
Cursul de apă bazinului (km2) râului (km) izvoare (m) vărsare (m)

89 23 1600 940
Azuga
Doftana 414 51 1400 360

Teleajen 1656 122 1760 80

Dâmbu 188 39 340 100

Cricovul Sărat 607 94 600 60

Prahova 3738 193 1100 60

Alături de reţeaua de râuri, o serie de lacuri completează imaginea hidrografică a


judeţului Prahova :
- lacuri naturale : lacurile de câmpie Balta Doamnei, Curcubeul, lacurile intradeluroase
Brebu, Peştelui şi Bisericii, precum şi cele formate în urma surpării pereţilor unor vechi ocne -
Baia Verde, Baia Roşie şi Baia Baciului;
- lacuri de acumulare : Paltinu şi Măneciu.

BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE PALTINU (confluenţa cursurilor de apă Doftana


Secăria şi Păltinoasa)
Lacul de acumulare este situat pe cursul râului Doftana, are o suprafaţă de 275 ha şi
un volum la NNR este 56 milioane mc.
Barajul din beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral are o înălțime deasupra
fundației de 108 m, cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M. Lungimea totală a
coronamentului barajului este de 455 m.
Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți.
Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971.
O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982.
Barajul Paltinu serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a
populaţiei, agenţilor economici, pentru atenuarea viiturilor şi producere de energie electrică.
BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE MĂNECIU (confluenţa cursurilor de apă
Teleajen şi Telejenel)
Lacul de acumulare este situat pe râul Teleajen, are o suprafaţă de 192 ha şi un
volum de apa la NNR de 50 milioane mc şi o lungime de 4 km.
Barajul din materiale locale, prevăzut cu nucleu de etanşare central din argilă, are o
înălțime deasupra fundației de 75 m, cota coronamentului barajului fiind la cota 610 m.d.M.
Lungimea totală a coronamentului barajului este de 750 m.
Barajul Măneciu serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a
populaţiei, agenţilor economici, pentru atenuarea viiturilor şi producere de energie electrică
Principalele activităţi de gospodărire a apelor care se desfăşoară în cadrul Sistemului de
Gospodărire a Apelor Prahova sunt:
 activităţi privind monitoringul cantitativ şi calitativ al apelor;
 fundamentarea încheierii contractelor abonament pentru serviciile de gospodărire
a apelor (prelevare ape din surse de suprafaţă şi/sau subterane, restituire ape în resurse de apă
de suprafaţă şi/sau subterane);
 avizarea şi autorizarea folosinţelor de apă;
 folosirea şi protecţia calităţii apelor;
 inspecţia teritorială a apelor;
 implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene în domeniul apelor;
 elaborarea programelor de gospodărire a apelor şi a sintezelor privind folosirea şi
protectia resurselor de apă;
 alte activităţi legate de gospodărirea apelor : părare împotriva inundaţiilor,
cadastrul apelor, etc.

CAP. 3.1. EVALUAREA FACTORULUI ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII APELOR DE


SUPRAFAŢĂ ÎN SUBBAZINUL HIDROGRAFIC PRAHOVA

Judeţul Prahova are 104 de localităţi (2 municipii, 12 oraşe şi 90 de comune).


În prezent, Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova are în evidenţă 477 de folosinţe de
apă în bazinul hidrografic Prahova din care:
- 455 alimentări / evacuări de apă compuse din sisteme de alimentare cu apă, colectare şi
evacuare ape uzate aferente localităţilor din judeţul Prahova, agenţi economici industriali şi alte
activităţi.
Dintre acestea, majoritatea evacuează ape uzate epurate, insuficient epurate sau
neepurate, care ajung direct sau indirect în cursurile de apă. Astfel, un număr de folosinţe de
apă evacuează apele uzate în râuri, altele deversează în sisteme de canalizare orăşenească
sau ale altor unităţi industriale ori în bazine vidanjabile;
- 16 amenajări piscicole;
- 6 sisteme de irigaţii.
Unele unităţi economice deversează debite importante de ape uzate, altele debite
nesemnificative, prin una sau mai multe guri de evacuare. Unele nu mai funcţionează din
diverse motive legate de situaţia lor financiară sau schimbarea proprietarului şi/sau a profilului
de activitate, iar cea mai mare parte nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. O parte dintre
acestea nu pun probleme cu privire la calitatea apelor uzate evacuate, dar sunt urmărite datorită
pericolului potenţial de poluare accidentală pe care îl au.
Toate aceste unităţi funcţionează în baza unui act de reglementare din punct de vedere al
gospodăririi apelor-autorizaţie de gospodărire a apelor.
Majoritatea unităţilor dispun de staţii de epurare, mai mult sau mai puţin eficiente în
înlăturarea substanţelor nocive din apa uzată. Evacuarea apelor uzate în sistemele de
canalizare se face de obicei după o preepurare locală, de cele mai multe ori insuficientă faţă de
capacitatea de epurare a staţiilor finale.
O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu mulţi ani în urmă şi, datorită
lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării intensive şi îndelungate, au devenit
necorespunzătoare cerinţelor actuale. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul staţiilor de epurare
orăşeneşti, unde mare parte dintre acestea sunt construite în anii ’70 şi se confruntă acum cu
deteriorări masive, cu lipsa pieselor de schimb pentru echipamente şi, mai ales, cu modificarea
condiţiilor cantitative şi calitative de funcţionare. Din aceste motive, actualii operatori nu reuşesc
să exploateze aceste staţii de epurare în condiţii de eficienţă satisfăcătoare.
O altă problemă a operatorilor de apă-canal este că în general nu dispun de fondurile
necesare retehnologizării, modernizării şi/sau extinderii instalaţiilor de epurare a apelor uzate.
Din cele 12 oraşe : Boldeşti Scăeni, Mizil, Urlaţi, Băicoi, Plopeni, Slănic, Vălenii de Munte,
Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga şi 2 municipii : Ploieşti şi Câmpina, care există în
judeţul Prahova, doar 12 au staţii de epurare a apelor uzate. Oraşele Azuga şi Buşteni
evacuează apele uzate fără niciun fel de epurare în râul Prahova.
De asemenea, pe raza teritorială a judeţului Prahova există aglomerări umane importante
care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare şi, prin urmare, nici de staţie de epurare a
apelor uzate. Acestea contribuie la poluarea cursurilor de apă, mai ales a afluenţilor cursurilor
principale, ducând, alături de poluarea agricolă (scurgerea de pe terenurile tratate cu
îngrăşăminte a unor ape impurificate) şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor pe maluri, la
poluarea difuză a râurilor. Acest tip de poluare, cauzată atât de scurgerile din gospodăriile
individuale şi din anexele de creştere a animalelor cât şi de activităţile agricole, se manifestă cu
intensitate la apariţia precipitaţiilor şi a dezgheţului şi totdeauna este greu de cuantificat şi
stopat. Această problemă apare, la fel de pregnant şi periculos şi acolo unde localităţile dispun
de reţea de canalizare doar pentru o parte din populaţie. Gospodăriile nedeservite de
canalizarea oraşului evacuează ape uzate în aceleaşi condiţii ca şi cele aflate în mediul rural.
Există de asemenea şi comune care au accesat diverse tipuri de fonduri (europene, de la
Administraţia Fondului de Mediu, guvernamentale, bugete locale, etc) şi au construit reţele de
colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate de pe raza lor administrativ-teritorială. Spre
exemplu : comunele Păuleşti, Valea Călugărească, Bucov, Fântânele, Iordăcheanu, Brebu, ş.a.
Problemele apărute ulterior se referă la faptul că aceste sisteme nu pot funcţiona corespunzător
datorită faptului că gradul de racordare a populaţiei la reţelele de canalizare este foarte mic în
raport cu capacitatea proiectată a acestora.

Pentru atingerea scopului propus – „starea bună a apelor”, în ultimul interval de timp, s-
au emis autorizaţii cu condiţia îndeplinirii măsurilor stabilite prin programe de etapizare a
lucrărilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legale.
Aceste programe de etapizare vizează în special proiectarea şi realizarea de staţii de
epurare, modernizarea şi retehnologizarea celor existente, astfel încât să se asigure încadrarea
indicatorilor de calitate în limitele admise la evacuarea în cursuri de apă în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Astfel, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pentru unităţile sau
comunităţile care au Programe de etapizare a lucrărilor de construcţie / extindere / modernizare
a staţiilor de epurare au fost autorizate valori limită admise mai mari decât limitele NTPA 001,
făcând astfel ca acestea să se încadreze în categoria celor suficient epurate potrivit posibilităţilor
tehnice actuale, dar nu epurate conform prevederilor legislative.

O problemă deosebit de importantă datorită ponderii în poluarea judeţului o reprezintă


staţia de epurare a oraşului Ploieşti. Aceasta este deosebit de veche, este prevăzută doar cu
epurare mecanică şi are mari probleme în exploatare.
În prezent este în curs de execuţie o nouă staţie de epurare, care va realiza o epurare
avansată a apelor uzate colectate de pe raza administrativ teritorială a municipiului Ploieşti.
Din analizele efectuate de laboratorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Prahova
efectuate de-a lungul perioadei 2007-2011, reiese că municipiul Ploieşti este responsabil cu
peste 90 % din totalul încărcării cu CBO5 evacuate în cursurile de apă din judeţul Prahova.
O evoluţie de-a lungul perioadei menţionate :
Unităţile industriale cu importanţă deosebită din punct de vedere al debitelor de apă
consumate, respectiv evacuate, sunt cele din industria petrochimică : rafinăriile OMV Petrom
Petrobrazi, Petrotel Lukoil, Rompetrol Vega.
Rafinăria Steaua Română Câmpina şi-a oprit activitatea în anul 2009 din motive
financiare, iar Rafinăria Astra Română Ploieşti nu mai funcţionează din anii 2005-2006, activând
doar cu staţia de epurare care primeşte ape uzate de la rafinăria Vega şi de la alte unităţi
industriale de pe razamunicipiul Ploieşti.
Rafinăriile au realizat o dezvoltare a sistemelor de epurare, ca urmare a lucrărilor
de retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor, dar, având în vedere specificul
producţiei, rămâne o sursă potenţială de poluare ce nu poate fi trecută cu vederea.
Industria alimentară este reprezentată de o serie de unităţi : abatoare S.C. Agrisol
Internaţional Ro S.R.L. Boldeşti Scăeni, , S.C. Principal Construct S.R.L. Filipeştii de
Pădure, S.C. Ladrisi Group S.R.L. Ceptura, unităţi de procesare a produselor din carne :
S.C. Jeras Prod S.R.L. Ariceştii Rahtivani, S.C. Reinvest in Future S.R.L. Buşteni, S.C.
Diavist S.R.L. Măgureni, unităţi de procesare a lactatelor : S.C. Ecolact Prod S.R.L.
Păuleşti, S.C. Alto Impex S.R.L. Proviţa de Jos, unităţi de îmbuteliere a apelor,
producere a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, etc. Aceste unităţi sunt dotate cu staţii de
epurare înainte de evacuarea într-un curs de apă sau în reţele de canalizare orăşeneşti.
Pentru toate folosinţele de apă, fie că sunt unităţi industriale sau sisteme de
alimentare cu apă, colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate aferente localităţilor,
există obligativitatea realizării monitorizării proprii (automonitorizarea) a calităţii apelor
uzate impusă prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Funcţie de rezultatele buletinelor
de analiză a apelor uzate, se realizează exploatarea instalaţiilor de epurare, se fac
corecţiile necesare în fluxul apei şi a nămolului rezultat din procesul de epurare.
Separat de automonitoringul unităţilor, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor
Prahova recoltează şi analizează în mod curent probe de apă uzată evacuată în cursurile de
apă, cu o frecvenţă stabilită în directă legătură cu impactul asupra receptorului.
CAP. 3.2. ANALIZA VOLUMELOR DE APĂ UZATE EVACUATE ÎN CURSURI DE APĂ
DIN SUBBAZINUL HIDROGRAFIC PRAHOVA, RESPECTIV EVOLUŢIA CALITĂŢII
TRONSOANELOR DE CURS DE APĂ ÎN PERIOADA 2007 (ANUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA
UNIUNEA EUROPEANĂ) – 2011

Evoluţia volumelor de apă uzată evacuată în perioada 2007-2011 funcţie de sursele de


provenienţă ale acestora :

Volume de apă evacuate (mil.mc/an)


2007 2008 2009 2010 2011
Tip activitate
Gospodării orăşeneşti 32,19 29,1 27,7 30,39 27,751
Industrie petrochimică 14,69 12,8 11,4 12 10,31
Industrie alimentară 0,978 0,95 0,73 0,9 0,703
Alte activităţi 1,522 1,42 1,22 0,78 1,246
TOTAL 49,38 44,27 41,05 44,07 40,01

Aşa cum se vede şi din tabel, cea mai mare pondere în volumul de apă evacuat în
cursurile de apă o au gospodăriile comunale, urmate de industria petrochimică, iar celelalte
activităţi economice reprezintă un procent nesemnificativ.

Scăderea volumelor de apă provenite de la gospodăriile orăşeneşti începând cu anul


2007 până în anul 2009 se datorează faptului că a scăzut semnificativ consumul de apă al
populaţiei.
Creşterea volumului anual evacuat în anul 2010 faţă de anul 2009 se datorează în
principal finalizării lucrărilor de execuţie a noi sisteme de evacuare a apelor uzate de la localităţi
realizate prin fonduri europene, fonduri de la Administraţia Fondului de Mediu şi/sau fonduri
proprii ale comunităţilor. Celelalte tipuri de volume de ape evacuate au rămas relativ constante.
În cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Prahova calitatea apei este urmărită în
cadrul Sistemului Naţional de Monitoring al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.) aprobat prin Ordinul
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.31/2006. În prezent, monitorizarea calităţii apelor
se realizează în următoarele tipuri de subsisteme:
- Subsistemul "ape curgătoare de suprafaţă" 41 de secţiuni de monitoring
- Subsistemul "lacuri naturale şi artificiale" 2 secţiuni-Paltinu şi Măneciu
- Subsistemul "ape subterane freatice" 48 foraje reprezentative
- Subsistemul "ape uzate" 120 surse de poluare semnificative
O comparare directă între rezultatele monitorizărilor realizate în perioada 2007-2011 cu
privire la calitatea apelor uzate, trebuie făcută ţinând cont de faptul că, de-a lungul timpului au
fost luate în calcul tot mai multe unităţi economice pe măsură ce s-au pus în funcţiune, s-au
cules mai multe informaţii (s-a făcut reglementarea şi s-a analizat apa uzată evacuată provenită
de la acestea).
Secţiunile de control pe cursurile de apă din subbazinul Prahova în care se realizează
monitorizarea calităţii apelor :

Lungimea Km secţiune
Secţiunea
Nr.crt. Râul râului (faţă de
de control
(km) vărsare)
1. Proviţa 48 Adunaţi 44
2. Azuga 23 Amonte captare 10
Predeal
3. Captare Predeal 9.5
4. Captare Azuga 5
5. Valea Urlătoarei 5 Valea Urlătoarei 2
6. Peleş 6 Peleş 3
7. Căşăria 4 Caşăria 2
8. Valea Cerbului 7 Gura Diham 3
9. Valea Clăbucet 3 Clăbucet 1
10. Valea Babei 3 Valea Babei 1
11. Valea Arsă 4 Piatra Arsă 2
12. Zamora 7 Zamora 3
13. Valea Coştilei 4 Valea Coştilei 2
14. Valea Jepilor 3 Deneş 2
15. Valea Spumoasă 3 Caraiman 2
16. Izvorul Dorului 16 Sinaia 4
17. Valea lui Conci 8 Valea lui Conci 4
18. Valea Beliei 15 Valea Beliei 6
19. Prislop 15 Prislop 4
20. Negraş 11 Negraş 8
21. Secăria 8 Am. Secăria 4
22. Aval Secăria 3.5
23. Doftana 51 Trăisteni 41
24. Voila 29
25. Aval Câmpina 1
26. Teleajen 122 Valea Berii 118
27. Cheia 113
28. Văleni 72
29. Moara Domnească 16
30. Crasna 22 Schiuleşti 18
31. Vărbilău 37 Ştefeşti 25
32. Prahova 193 Predeal 191
33. Aval Sinaia 167
34. Nistoreşti 152
35. Aval Breaza 147
36. Floreşti 126
37. Nedelea 119
38. Tinosu 86
39. Adâncata 18
40. Dâmbu 39 Goga 2
41. Cricovul Sărat 94 Ciorani 6

Atât rezultatele analizelor fizico-chimice, biologice, cât şi cele microbiologice pentru


probele de apă din cele 41 secţiuni, realizate de personalul laboratorului Sistemului de
Gospodărire a Apelor Prahova în cadrul programului de monitorizare sunt stocate într-o bază de
date şi centralizate la nivel naţional, care încadrează tronsoanele de curs de apă în clase de
calitate.
Programul utilizat pentru încadrarea calitătii apelor uzate evacuate în categorii ape
suficient / insuficient epurate consideră o apă evacuată de un agent economic ca fiind insuficient
epurată doar pentru o depăşire minoră a unui indicator oarecare, ceea ce este de multe ori în
neconcordanţă cu situaţia de ansamblu. Astfel, multe unităţi apar în categoria celor ale căror ape
evacuate sunt „insuficient epurate”, deşi situaţia lor este mult mai bună decât a altora din
aceeaşi categorie.
Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, au fost
calculate pentru fiecare indicator în parte valorile medii, iar acestea au fost comparate cu
valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând
astfel încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate.
Pe baza acestor date s-au încadrat tronsoanele de râu în clase de calitate în raport cu
calitatea înregistrată din punct de vedere :
 biologic pentru grupele : plancton, alge bentonice şi macrozoobentos
 fizico-chimic la cele două grupe de indicatori: generali şi substanţe
prioritare.

La grupa indicatori generali s-au investigat elemente din subgrupele: regim de


oxigen (RO), nutrienţi (NUT), salinitate (SAL), poluanţi toxici specifici de origine naturală
(PTSON) şi alţi indicatori chimici relevanţi (AICR).

Evoluţia rezultatelor monitorizării în perioada 2007-2011 :


ani
2007 2008 2009 2010 2011
Volume de apă
evacuate
(mil.mc/an)
Insuficient epurate 44,39 34,79 33,53 37 29,8
Suficient epurate 2,56 7,57 5,76 5,43 8,54
Neepurate 0,75 0,833 0,94 0,8 0,21
Nu necesită epurare 1,68 1,08 0,94 0,84 1,44
TOTAL 49,38 44,27 41,05 44,07 40,01
Evoluţia cantităţilor de poluanţi fizico-chimici generali CBO 5, CCO-Cr, materii totale
în suspensie şi amoniu în subbazinul hidrografic Prahova în perioada 2007-2011 :
ani
2007 2008 2009 2010 2011
Tone/an evacuate în
cursuri de apă
CBO5 7655,57 5764,9 6540,7 6472,769 5876,7
suspensii 4748,2 5282,8 4908,6 5967,28 5417,7
CCO-Cr 1449,9 13316,8 12158,5 10439,28 9477,55
amoniu 740 915 1083,9 953,423 865,6
TOTAL 49,38 44,27 41,05 44,07 40,01