Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - păroase.[1]. Dacă în România planta
ajunge doar până la înălțimea de maximum 20 cm, ea poate crește în alte țări până la 50 –
80 cm.[2]Inflorescența este îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau
forma unei steluțe.Aceasta este formată până la zece inflorescențe cu numeroase și minuscule flori,
încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înfățișarea unei flori.
Planta este acoperită cu peri catifelați, argintii, ce îi conferă o eleganță deosebită. Perioada de
înflorire este iulie - august.
În Alpi, floarea aduce noroc celor care o găsesc îşi are origini într-un fulg din lâna unui miel,
care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei
Zăpezii căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de
spiriduşi.
Din lacrima crăiesei s-a născut o steluţă argintie, prima floare de colţ. Din nefericire,
raritatea acestei flori o face extrem de vulnerabilă în faţa turiştilor. În urmă cu ani buni,
creştea şi pe pajiştile montane, însă a fost culeasă fără discernământ şi este ameninţată cu
dispariţia. Pe timpul lui Ceauşescu, cei care o culegeau făceau închisoare, pe când în
prezent, în ciuda amenzilor uriaşe, de până la 3.000 de lei pentru o singură plantă, continuă
să fie „vânată“, dispărând cu o repeziciune uimitoare din anumite zone.
FLOAREA-DE-COLŢ. Floarea de colţ este atât de apreciată, încât a fost adoptată ca
simbol pentru unele dintre cele mai prestigioase organizații de stat. De exemplu, în armata
elvețiană, insignele pentru cele mai înalte grade sunt sub forma florii de colț. Este, de
asemenea, insigna pentru trupele alpine austriece, germane și românești. În România,
floarea de colţ se află şi pe bancnota de 50 de lei.