Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamt

Proiect de specialitate pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor

profesionale de nivel 3

Specializare: Tehnician in Instalatii Electrice

Candidat Mateiciuc Elisei

Indrumator Vasiloaiei Corneliu

2012
TEMA PROIECTULUI

LINII ELECTRICE AERIENE

Cuprins

Argument………………………………………………………….......................pag 4 Capitolul 1 Componentele

instalatiei……………………………………………………….…pag 5  Conductoarele…………………………………………………………….
…..pag 5  Izolatoarele…………………………………………………………………....pag 8  Clemele si
armaturile………………………………………………….…..pag 8  Armaturile………………………………………………………………….…..pag
9  Stalpii……………………………………………………………………………..pag 9  Dispozitive de prindere a
conductoarelor pe stalpi……………………………………………...pag 13  Instalatia de legare la
pamant………………………………………..pag 15

Capitolul 2 Tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene…………………..pag 17

Capitolul 3 Intretinerea liniilor aeriene……………………………………………………..pag 21 Capitolul 4

Masuri de protectie a muncii in timpul executiei liniilor electrice si a
bransamentelor……………………….pag 23

Bibliografie.......................................................................
.....pag 28
Argument

Liniile electrice sunt folosite pentru transportul energiei electrice de la locul

de unde aceasta provine si pana la consumator.Pe mine lucrul care ma inspirat sa
aleg aceasta tema o fost dependenta de curentul electric si cum acesta e
transportat, transformat, iar apoi folosit de fiecare persoana in diferite
scopuri.Importanta electricitatii e foarte mare deoarece aceasta e stalpul
tehnologiei.Daca stai sa te gandesti cum ceva asa de neinsemnat poate face atatea
lucruri folositoare.Liniiele aeriene sunt folosite in transoprul mare de energie pe
distante lungi. Liniile electrice sunt mai avantajoase decat cele subterane
,principalul motiv fiind depistarea imediata a unei defectiuni si remedierea ei. In
capitolul 1 ne este aratata o componenta a liniilor electrice aeriene si anume
conductoarele.Prin ele trece energia electrica. In capitolul 2 identificam
stalpii ,elementele care sustin conductoarele.Ei sunt confectionati din diferite
materiale si avand marimi diferite in functie de locul unde sunt folositi si
valoarea tensiunii ce este transportata prin conductoare In capitolul 3 identificam
elementele si dispozitivele de prindere a conductoarelor pe stalpi In capitolul 4
ne este aratata tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene.Este o
tehnologie foarte sofisticata ce are la baza foarte multe operatii automatizate. In
capitolul 5 se arata cum este executata intretinerea liniilor electrice
aeriene.Este un process complex ce are la baza verificari periodice Capitolul 6 ne
prezinta masurile de protectie in cazul executiei bransamentelor si a liniilor
electrice.Cuprinde toate informatiile si regulile ce trebuiesc strict respectate
pentru a preveni accidentarile
Clasificarea liniilor electrice aeriene
1. Dupa tensiunea nominala pentru care au fost construite:  linii de joasa
tensiune-cu tensiunea nominala pana la 1kV;  linii de medie tensiune-cu tensiunea
nominala peste 1 kV dar ,mai mica de 52kV;  linii de inalta tensiune-cu tensiunea
nominala de minimum 52kV dar mai mica de 300 Kv;  linii de foarte inalta tensiune
– cu tensiunea nominala de la 300kV in sus; 2. Din punc de vedere al sistemului de
transmisie a energiei :  linii monofazate;  linii bifazate;  linii trifatate; 
linii trifazate cu nul; 3. Dupa numarul de circuite:  linii cu un circuit;  linii
cu doua circuite;  linii cu mai multe circuite; 4. Dupa elementele constructive: 
LEA pe stalpi de lemn;  LEA pe stalpi de beton;  LEA pe stalpi metalici;  LEA cu
izolatoare rigide;  LEA cu izolatoare lant; 5. Dupa functionarea lor in cadrul
sistemelor energetice:  linii de transport;  linii de distributie; 6. Din punct
de vedere ai consumatorilor pe care ii alimenteaza:  linii ce alimenteaza mari
consupatori, care absorb din reteaua furnizorului minim 50 kVA in medie sau inalte
tensiune;  linii ce alimenteaza micii consumatori, care absorb din reteaua
furnizorului puteri sub limitele de mai sus;
Capitolul 1. Componentele instalatiei
Linia aeriana de energie electrica este o instalatie montata in aer liber, compusa
din conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, stalpi, fundatii si instalatii de
legare la pamant care serveste la transportul sau distributia de energie electrica
Conductoarele liniilor electrice aeriene, in mod obisnuit se fabrica din aluminiu,
otel sau aliaje de aluminiu; mai rar si doar in cazuri speciale din bronz sau otel
Pentru liniile de joasa tensiune se mai utilizeaza conductoare torsadate, formate
din unul sau mai multe conductoare de aluminiu isolate cu PVC, rasucite in jurul
unui conductor din aluminiu-otel de asemenea izolat cu PVC. Conductoarele electrice
au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu pierderi cat mai mici.
Conductoarele liniilor aeriene se clasifica: a) dupa destinatia lor: - conductoare
active; - conductoare de protectie; b)dupa constructia lor sunt: - interioare; -
exterioare; c)dupa forma actiunii se disting: - monofilare(fig.1) -
multifilare(fig.2) d)dupa materialul folosit: - monometalice; - bimetalice

Figura 1

Figura 2
Conductoarele trebuie sa aiba o rezistivitate cât mai mica pentru diminuarea
pierderilor de energie, o rezistenta la rupere cât mai mare, dar la proiectarea lor
trebuie sa se aiba în vedere si partea economica a investitiei, adica costul
liniilor sa fie cât mai mic. Conductoarele monofilare se executa cu sectiunea
circulara din urmatoarele materiale: - cupru si bronz pentru sectiuni de 6-16mm² -
otel pentru sectiuni de 6-25mm² - aluminiu si aliaje ale acestuia pentru sectiuni
de 16-25mm² Conductoarele multifilare se folosesc pe scara mare la constructia
liniilor aeriene deoarece fata de conductoarele monofilare au unele avantaje: sunt
mai flexibile, au o siguranta mai mare din punct de vedere mecanic.Conductoare
multifilare se executa din mai multe fire,in general din acelasi material si cu
acelasi diametru,dispuse in straturi concentrice. Fata de conductoarele monofilare
acestea au avantaje importante: -siguranta sporita in functionare datorita
divizarii sectiunii conductorului in sectiuni elementare independente;
-flexibilitatea conductorului la acelasi sectiuni este mare Se executa din aceleasi
materiale ca si conductoarele monofilare; Conductoarele multifilare,datorita
sigurantei marite in functionareape care o au,sunt folosite cu precadere la
traversari peste drumuri,ape,vai. Liniile electrice aeriene in general se executa
din aluminiu sau otel-aluminiu. Cuprul este folosit numai la alimentarea
receptoarelor in zona litoralului,deoarece acolo intalnim un mediu puternic
coroziv. Conductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr-un miez, din mai
multe fire din otel si o manta din mai multe fire din aluminiu. În afara de
conductoarele multifilare pentru liniile de foarte înalta tensiune, se construiesc
si conductoare tubulare. In tara noastra se folosesc urmatoarele materiale: -
Cuprul cu o rezistivitate mica (16,9© mm²/km) - Bronzul cu rezistivitate mai mare
decat a cuprului iar rezistenta mecanica marita - Aluminiul cu rezistivitate mai
mare decat cea a cuprului si o rezistenta mecanica mai mica - Otel-aluminiu – este
conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de înalta tensiune, datorita
rezistentei mecanice mari si rezistivitatii electrice suficient de mici.
1. Tipuri constructive de conductoare - Conductoare monofilare si multifilare
monometalice - Conductoare multifilare bimetalice Conductoarele monofilare sunt
construite dintr-o singura sarma. Conductoarele bimetalice folosite la liniile
aeriene sunt fabricate din doua metale, unul cu calitati electrice ridicate, iar
celalalt cu calitati mecanice ridicate. In tara noastra se fabrica doua tipuri de
conductoare de otel-aluminiu: normale (cu sectiunea de aluminiu de circa sase ori
mai mare decat cea de otel) si intarite (cu sectiunea de aluminiu de patru ori mai
mare decat cea de otel). - Conductoare tubulare In liniile de foarte înalta
tensiune, in cazul folosirii unui singur conductor pe faza, pentru micsorarea
pierderilor prin efect, se folosesc conductoare tubulare. Ultimele tipuri de
conductoare tubulare sunt cele bimetalice (otel si aluminiu sau aldrey si
aluminiu). - Conductoare din manunchiuri de funii bimetalice Se utilizeaza in cazul
traversarilor foarte mari. Se construiesc din manunchiuri de funii confectionate
din fire de otel si aluminiu. 2. Exemple de conductoare OAC2X-Conductoare aeriene
de 20kv, din otel-aluminiu compactizat, cu izolatie din polietilena reticulara
(XLPE) Funii Ol-Al-Conductoare de otel-aluminiu, neizolate pentru linii aeriene de
energie Funii Al-Conductoare de aluminiu, neizolate pentu linii aeriene de energie
Conductoarele folosite la alcatuirea bransamentelor: Conductoarele utilizate la
executarea bransamentelor electrice aeriene vor fi din funie de aluminiu cu
izolatie de policlorura de vinil, de tipul AF2YI. Sectiunea minima, din punct de
vedere mecanic, a conductoarelor va fi de 16 mm², in cazul bransamentelor directe,
si de 25 mm², in cazul bransamentelor cu traversare. Din punct de vedere electric,
sectiunea conductoarelor se va stabili de la caz la caz, dupa puterea instalata a
abonatului. Cand puterea instalata la consumator este mai mare de 2,2 kW sau cand
lungimea bransamentului este mai mare, sectiunea conductoarelor se va verifica la
caderea de tensiune admisa.
Pentru determinarea caderii de tensiune pe bransament se va folosi formula: U
%=(20,5P/μSU²f)100 , in care:  - lungimea simpla a bransamentului, m; P-
puterea instalata la abonat, W; μ – conductibilitatea conductorului (34 m/ mm²
pentru Al); S – sectiunea conductorului, mm²; 0,5 – coeficientul de simultaneitate.
Caderile de tensiune admise pe bransament vor fi de maximum 1%. La executarea a
doua sau mai multor bransamente de la un stalp intermediar, curent sau de
traversare, se va verifica daca este necesara marirea sectiunii conductoarelor de
retea la stalpul intermediar, in functie de puterea totala racordata si de lungimea
bransamentului, spre a obtine caderile de tensiune admise. Sageata conductoarelor
va fi de 3-4% din valoarea deschiderii Izolatoarele sunt elemente componente ale
liniilor electrice aeriene, construite dintr-un corp izolant solid, cu sau fara
armature metalice, cu ajutorul carora se realizeaza atat izolarea conductoarelor
sub tensiune, cat si fixarea lor. Casificari: 1) Din punct de vedere al
materialului din care se confectioneaza: Izolatoare din materiale
ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare din materiale sintetice 2) Din punct de
vedere constructive:cu inima plina, izolatoare support, izolatoare de
tractiune,izolatoare pentru sigurante fuzibile 3) Din punct de vedere al mediului
in care functioneaza: izolatoare care functionaza in atmosfera normala, izolatoare
care functioneaza in atmosfera poluata. 4) Din punct de vedere al liniilor
electrice pentru care sunt destinate: izolatoare de joasa tensiune,medie tensiune,
de inalta si foarte inalta tensiune, 5) Din punct de vedere electric: izolatoare
strapungibile si nestrapungibile. 6) Din punct de vedere mechanic: izolatoare de
sustinere si izolatoare de intindere Clemele si armaturile realizeaza legatura
electrica si mecanica intre conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor
electrice aeriene. Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care
sunt in contact direct cu conductoarele si asigura legatura electrica si/sau
mecanica intre conductoare sau intre acestea si izolatoare.
Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare si
consolele stalpilor sau intre cleme si izolatoare. Pentru a evita avarii pe linie,
clemele si armaturile trebuie sa aiba o constructie robusta sis a realizeze o
fixare sigura a conductoarelor si izolatoarelor pe stalpii liniei. Clemele si
armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune trebuie sa aiba
muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin efluvii (efect
Corona). Stalpii liniilor electrice aeriene sunt constructiile care prin
intermediul izolatoarelor, clemelor si armaturilor sustin conductoarele deasupra
solului. Stâlpi pentru liniile electrice aeriene Stâlpii au rolul de a sustine la o
inaltime corespunzatoare deasupra solului conductoarele active si de protectie. Se
pot clasifica astfel: a) dupa materialul din care sunt confectionati: - stâlpi de
lemn - stâlpi de metal - stâlpi de beton armat b) dupa destinatia lor: - in linie:
- de sustinere; - întindere sau tractiune; - de colt; - terminali; - de
tranversare; - de transpunere a fazelor.
Stalpii de sustinere au rol de a sustine conductoarele electrice ale liniei. Se
executa sub forma de I si se folosesc pe trasul rectiliniu al liniilor electrice
aeriene. Stalpii de intindere sau tractiune au rolul de a prelua fortele necesare
intinderii conductoarelor liniilor electrice aeriene.Se executa in forma de A incat
pot prelua eforturile care apar la ruperea retelei. Acesti stalpi se planteaza
intre stalpii se sustinere la distante aproximativ egale. Stalpii de colt au rolul
de a permite schimbarile de directie ale retelei. Stalpii terminali se planteaza la
capetele retelei.Pot prelua forte numai dupa una dintre directii.aceea catre
aliniamentul liniilor electrice aeriene. Stalpii liniilor electrice aeriene de
joasa tensiune se pot executa din lemn,beton sau metal. Stalpii de lemn sunt
folositi la executarea liniilor electice aeriene provizorii sau atunci cand
consumatorii alimentati sunt de mai mica importanta. Stâlpii din lemn au
urmatoarele avantaje: sunt ieftini, usor de executat, manipulat si plantat, sunt
elastici, constituie un material izolant. In schimb, au durabilitate redusa,
necesitând impregnarea cu materiale împotriva putrezirii si rezistenta macanica
buna numai in lungul fibrelor. Stalpii de lemn se confectioneaza din rasinoase si
foioase impregnate cu solutii antiseptice. Inaltimea stalpilor varieaza intre 5-
14m. Montarea stalpilor din lemn: -in terenuri tari si neinundabile,direct in sol
intr-o groapa de 0,30,5m³.Portiunea din stalp introdusa in sol se carbonizeaza
superficial sau se unge cu catran pentru ai oferi o rezistenta sporita. -in
terenurile umede si inundabile,prin intermediul unui adaos. Acest adaos poate fi
din lemn sau beton si mai poate fi folosit in cazurile in care inaltimea stalpului
este insuficienta. Stalpii din lemn,executati simplu,sunt folositi pentru
sustinere. Stalpii de intindere se executa in forma de A cu bratele simetrice iar
cei de colt,in forma de A cu brate nesimetrice. Stalpii de colt se mai pot executa
folosind un stalp de sustinere ancorat.Ancorajul se poate fixa in sol,de zid,de alt
stalp,in stanca. Stalpii de beton sunt in prezent cei mai utilizati pentru
sustinerea conductoarelor liniilor electrice aeriene pentru ca se executa usor,au
rezistenta mecanica si rezistenta la actiunea mediului cu mult mai mari decat
ale stalpilor de lemn. Stalpii de beton se executa cu armatura de otel care poate
fi normala sau pretensionata. Betonul se toarna prin vibrare sau centrifugare.
Acesti stalpi au inaltimi cuprinse intre 10-11m si se introduce in sol la o
adancime de 1,5-2,3m,in functie de destinatia stalpului. Pentru a se putea verifica
usor adancimea de ingropare,pe stalp,se traseaza un reper,cu vopsea,care se afla la
4m de baza. Cu cat stalpul este mai solicitat cu atat el are gabaritul mai mare si
se ingroapa mai adanc. Stalpii de metal nu sunt utilizati in mod normal pentru
sustinerea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune. Acestia sunt de tip teava
sau confectionati din otel cornier. Pentru realizarea bransamentelor stalpii vor
avea urmatoarele caracteristici: Pentru bransamentele la consumatorii de pe aceeasi
parte a drumului cu reteaua de joasa tensiune se foloseste numai stalpul respectiv
al liniei de distributie, daca lungimea bransamentului nu depaseste 25 m. Pentru
bransamentele la consumatorii de partea opusa a drumului fata de reteaua de joasa
tensiune (bransamente cu traversare de drum) se vor folosi stalpi intermediari, de
traversare, plantati pe trotuarul de pe partea abonatului. Stalpul intermediar de
traversare va fi in lungime de 8 m, in cazul traversarii drumurilor comunale sau
strazilor laterale in localitati, si de 9 m, in cazul traversarii soselelor
judetene si nationale. Pentru bransamentele de la consumatorii situati la o
distanta mai mare de 25 m fata de stalpul de bransament al retelei sau fata de
stalpul intermediar de traversare, se vor folosi stalpi de bransament de 8 m, din
beton precomprimat. Stalpii de bransament de 8 m nu se vor folosi pentru
traversare. Legarea la nulul retelei a armaturii stalpilor de bransament de 8 m
este obligatorie. De regula se vor folosi stalpi de bransament din beton; stalpii
de lemn vor fi folositi numai in cazul in care nu este posibila folosirea
utilajelor tehnologice pentru plantarea stalpilor de beton. Stalpii intermediari de
traversare folositi la bransamente pot fi, in cazul de mai sus, din lemn de
rasinoase (molid, brad, pin) sau din fag impregnati, ori din lemn de salcam, gorun
sau stejar, arsi la baza. Stalpi trebuie sa fie netezi si fara aschii, capatul
ascutit sa fie netezit cu fierastraul, perpendicular pe axul longitudinal.

Alegerea lungimii stalpului se face dupa urmatoarele criterii: - sa satisfaca

cerintele de gabarit fata de locurile pe unde trece bransamentul;
- sa satisfaca cerintele de distanta fata de celelalte retele aeriene in locurile
de traversare. Se recomanda ca lungimea stalpului intermediar sa fie egala cu cea a
stalpului de retea, din care se face legatura de bransament. Stalpul de bransament
din beton precomprimat (fig. 6) Acest stalp este destinat a fi folosit numai ca
stalp de sustinere pentru bransamente. Se utilizeza ca stalp intermediar curent
pentru sustinerea bransamentului aerian la consumatorii situati la o distanta mai
mare de 25 m fata de stalpul retelei electrice de la care se deriveaza bransamentul
sau fata de stalpul intermediar de traversare. Armatura stalpului se va lega la
nulul retelei de joasa tensiune. Stalpul a fost incercat si omologat in cadrul
C.I.E.E.T. in anul 1973. El inlocuieste actualii stalpi de lemn, in scopul
economisirii masei lemnoase. Caracteristicile geometrice ale stalpului sunt: -
lungimea: 8 m; - forma geometrica: un trunchi de piramida avand pe toata lungimea
sectiune plina; sectiunea transversala nominal patrata, variabila de la 88 cm, la
varf, la 1818 cm, la baza stalpului; - volum de beton: 0,142 cm3; - greutatea
stalpului: circa 376 kg. Caracteristicile mecanice pe directia laturilor paralele
sunt: - momentul normat: 350 daN m; - momentul experimental de fisurare: 602 si 650
daN m; - momentul de control de fisurare: 602 si 524 daN m; - momentul de rupere
experimental: 1300 si 1190 daN m; - sageata masurata de rupere: 948 si 852 daN m.
Materialele folosite la confectionarea stalpului sunt: - beton B 500; - toron TBP
12 (7  4); - OB 38  6 la freta, cu = 78,50 cm, introdus in zona de varf a
stalpului. Stalpul de bransament de 8 m din beton precomprimat are prevazute doua
urechi de agatare la 0,4 m de la baza si la 2,00 m de la varf, pentru a usura
manipularea sa.
Dispozitive de prindere a conductoarelor pe stalpi Aceste dispozitive de prindere
sunt alcatuite din: -izolatoare(fig.7) -suporturi pentru izolatoare -console si
cleme de legatura (fig.8) Izolatoarele au rolul de a fixa conductoarele electrice
pe stalpi. Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene,
construite dintr-un corp izolant solid, cu sau fara armature Figura 5 metalice, cu
ajutorul carora se realizeaza atat izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si
fixarea lor. Casificari: a) Din punct de vedere al materialului din care se
confectioneaza: Izolatoare din materiale ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare
din materiale sintetice b) Din punct de vedere constructive:cu inima plina,
izolatoare support, izolatoare de tractiune,izolatoare pentru sigurante fuzibile c)
Din punct de vedere al mediului in care functioneaza: izolatoare care functionaza
in atmosfera normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera poluata. Figura 6
d) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate: izolatoare
de joasa tensiune,medie tensiune, de inalta si foarte inalta tensiune, e) Din punct
de vedere electric: izolatoare strapungibile si nestrapungibile. f) Din punct de
vedere mechanic: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere Izolatoarele se
executa in doua tipuri constructive: -tip H pentru sustinerea conductoarelor; -tip
T pentru intinderea conductoarelor. Pe acelasi izolator se pot prinde unul sau mai
multe conductoare. Suporturi pentru izolatoare au rolul de a sustine izolatoarele.
Aceste suporturi pentru izolatoare se executa in doua tipuri: -curbe pentru fixarea
izolatoarelor direct in stalpii din de lemn si de beton sau pentru fixarea in
perete -drepte pentru fixarea izolatoarelor pe console.
Consolele au rolul de a fixa suporturile izolatoarelor pe stalpi. Se confectioneaza
din otel cornier U si pot fi utilizate pentru izolatoare de sustinere sau pentru
izolatoare de trctiune. Clemele de legatura se folosesc pentru realizarea
derivatiilor conductoare. Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si
mecanica intre conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor electrice
aeriene. Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in
contact direct cu conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre
conductoare sau intre acestea si izolatoare. Armaturile sunt piese sau dispozitive
de legatura intermediare intre izolatoare si consolele stalpilor sau intre cleme si
izolatoare. Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o
constructie robusta sis a realizeze o fixare sigura a conductoarelor si
izolatoarelor pe stalpii liniei. Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale
liniilor de inalta tensiune trebuie sa aiba muchiile rotunjite, pentru a evita
descarcarile si pierderile prin efluvii (efect Corona). Aceste cleme pot avea: -rol
electric -rol mecanic si electric Nu sunt admise ramnificatile la traversarile
liniilor electrice aeriene peste drumuri,ape,vai. Izolatoarele si clemele de
legatura folosite la realizarea bransamentelor. Pentru sustinerea conductoarelor
izolate ale unui bransament aerian se folosesc izolatoarele de sustinere de tip N,
din portelan, pentru liniile electrice pana la 1kV, STAS 665-71 . Izolatorul N87 se
va utiliza pentru conductoarele izolate cu diametrul exterior de maxim 9 mm,
respectiv sectiunea de 25 mm². Izolatorul N97 va fi utilizat pentru cunductoare cu
diametre mai mari de 9 mm. Aceste izolatoare de sustinere sunt destinat a prelua
numai greutatea conductoarelor. Fixarea izolatoarelor se va realiza pe urmatoarele
tipuri de suporturi (STAS 8291/4-72): - suport drept SdN 87 si SdN 97, pentru
fixarea izolatoarelor pe console orizontale metalice; - suport curb ScN 87 si ScN
97, pentru montarea pe stalp de lemn; - suport curb SczN 87 si SczN 97, pentru
montarea pe zidaria cladirilor;
- suport curb, in forma de ancora, cu doua izolatoare de fixare in lemn prin
insurubare, Sa1N 87 si Sa1N 97, sau cu fixare cu piulita SabN 87 siSabN 97, pentru
montarea sub streasina; - suport curb, ScbN 87 si ScbN 97, pentru montarea pe stalp
de beton vibrat pentru fixarea cu piulita. Pentru executarea legaturilor de
bransament la reteaua electrica aeriana se vor folosi obligatoriu clemele de
legatura. Clemele de legatura realizeaza contactul electric dintre conductoare,
fara a fi supuse eforturilor mecanice. Pentru legarea conductoarelor de bransament
AFYI la conductoarele din Al ale retelei de distributie se vor utiliza clemele
universale U (STAS 3630-52) cu 1, 2 si 3 bancuri functie de curentul de sarcina al
abonatului (bransamentului).Aceste cleme se executa din Al, prin turnare, in doua
tipuri: - tip A, cu profiluri egale, pentru legarea a doua conductoare de aceeasi
sectiune 16-95 mm² - tip B, cu profiluri neegale, pentru legarea a doua conductoare
cu sectiuni diferite 16-35 mm². Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o
peisa superioara si trei inferioare, prevazute cu santuri de strangere, cu piulite
si saibe. In cazul retelelor de distributie mai vechi, realizate cu conductoare de
cupru, legarea conductoarelor de bransament din aluminiu se va face cu cleme
cupal . Se pot utiliza si clemele universale, conductor si cleme placute din tabla
cupal. Clemele cupal se executa in doua tipuri constructive: - clema cupru-aluminiu
pentru conductoare cu sectiuni de 6-35 mm²; - clema cupru-aluminiu pentru
conductoare cu sectiuni de 25-95 mm Piesele componente ale piesei sunt: o falca
superioara si o falca inferioara, care cuprind la mijloc corpul clemei, prevazut cu
doua santuri pentru asezarea conductoarelor. Pentru conductorul din cupru, locasul
de montare a conductorului este prevazut cu o placa de cupru fixata de corpul
clemei cu un lac izolant. Strangerea intregului ansamblu se face cu doua suruburi
laterale. Corpul clemei se executa din aliaj de aluminiu ATSi 7, iar falcile si
suruburile din otel zincat. Pe portiunea care se introduce in clema conductoarele
AFYI se dezizoleaza. Fundatiile LEA sunt elemente de constructie cu ajutorul carora
se fixeaza in pamant stalpii, inclusiv ancorele acestora.Prin intrmediul
fundatiilor se transmit solului incarcarile pe care le suporta stalpii. Exista o
mare diversitate de fundatii, care se pot clasifica dupa diferite criterii: Din
punct de vedere al solicitarilor predominante se deosebesc:  Fundatii supuse la
rasturanre  Fundatii supuse la smulgere sau compresiune
Din punct de vedere al calculului la stabilitate:  Fundatii de greutate  Fundatii
incastrate in teren Dupa tipul constructive si al modului de executie:  Fundatiile
burate se folosesc pentru stalpii liniilor de joasa si medie tensiune de sustinere
in aliniament sau trminali si de colt ancorati.  Fundatii turante din beton armat
sau nearmat se folosesc pentru stalpii de medie si inalta tensiune si mai rar
pentru joasa tensiune.  Fundatiile gratar folosec traverse de lemn , beton armat
sau otel profilat  Fundatiile forat-injectate sunt fundatii din beton la care
gropile sunt executate prin forare.  Fundatiile prefabricate se folosesc la
liniile de inalta tensiune si pot fi de diferite forme Instalatia de lagare la
pamant se compune din priza de pamant, conductoarele de legatura si piesele de
legatura.Partea principala o constituie priza de pamant, constand din unul sau mai
multi electrozi in contact cu pamantul, prin care se realizeaza trecerea curenutlui
in pamant.. Rezistenta electrica a prizei de pamant este compusa din rezistenta
electrozilor, rezistenta dintre electrozi si sol si rezistenta solului.Dintre
acestea valoarea cea mai importanta o are rezistenta solului.
Capitolul 2. Tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene
Aceasta tehnologie de montare a liniilor electrice aeriene cuprinde: 
trasarea.pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi;  fasonarea,alcatuirea si
plantarea stalpilor;  echiparea stalpilor,montarea conductoarelor si executarea
legaturilor electrice. Pentru montarea liniilor electrice aeriene avem nevoie de
urmatoarele unelte:  dispozitive de masurat:ruleta,metrul;  unelte de sapat
manual:cazmale,lopeti;  unelte pentru fasonarea stalpilor:ferastraie,tesla; 
unelte pentru ridicat manual:furci,scripeti;  unelte pentru fixarea
conductoarelor:prese hidraulice;  utilaje pentru sapat mechanic;  automacara
pentru ridicat si plantat stalpi; a) Trasarea,pichetarea si saparea gropilor pentru
stalpi. Trasarea consta in identificarea traseului liniilor electrice aeriene si
fixarea unor jaloane vizibile de-a lungul acesteia. Pichetarea consta in
baterea,de-a lungul traseului liniilor electrice aerine,a unor tarusi de lemn care
fixceaza centrele gropilor in care se vor monta stalpii. Saparea gropilor se face
astfel: -mecanic,in terenurile tari;(fig .9) -manual(fig.10)
Operatia de sapare se efectueaza numai cu avizul inteprinderilor carora le apartin
diversele instalatii subterane din zona,pntru a se evita accidentele de munca si
distrugerea instalatiilor respective. Gropile se ingradesc,iar pe timpul noptii se
marcheaza cu felinare pentru a se preveni accidentele. b)Fasonarea,alcatuirea si
plantarea stalpilor. Aceste operatii se fac numai la stalpii de lemn.Fasonarea
consta in taierea capetelor si netezirea suprafetei stalpului. Stalpul este apoi
vopit de doua ori cu materiale protectoare.Dupa aceea se transporta la pozitie.
Aici se alcatuieste stalpul prin fixarea pe aceasta a suruburilor de prindere a
consolelor. Cand este cazul se fixeaza de stalpi si adaosul. Plantarea consta in
aducerea stalpului langa groapa,ridicarea si asezarea in groapa,centrarea si
fixarea lui. Plantarea stalpilor de lemn se poate face manual,cand sunt putini
stalpi sau mecanic,cand numarul lor este mare. Plantarea manuala (fig.11)
Plantarea manuala consta in:  asezarea pe partea din spate a gropii a unei
scanduri pentru a se evita surparea pamantuluio la introducerea stalpului. 
lucratorii se impart in doua grupe pentru a ridica si sustine stalpul.  se
verifica verticalitatea stalpului si se indeparteaza stalpul prin rotire.  se
acopera groapa cu pamant umed batut cu maiul. Plantarea stalpilor de beton armat se
face intr-o fundatie de beton armat turnata in groapa sapata anterior.Stalpul se
fixeaza in golul fundatiei numai cu automacaraua. Se fixeaza stalpul,dupa care se
toarna betonul. Plantarea este incheiata numai dup ce se s-a realizat priza
betonului de fixare. Plantarea stalpilor de metal se face pe fundatii de beton
armat prin prinderea cu buloanele incastrate in acestea. Stalpii din teava se
planteaza intr-o fundatie asemanatoare cu cea a stalpilor de beton. c) Echiparea
stalpilor,montarea conductoarelor si executarea legaturilor electrice Stalpii se
echipeaza,de regula dupa plantarea lor si aceasta consta in fixarea izolatoarelor
fie pe suporturi,fie pe console. Suporturile curbe se fixeaza pe stalpii de lemn in
gauri cu diametrul mai mic cu 2mm decat diametrul exterior al suportului. Suporturi
drepte se fixeaza pe stalpii de lemn cu suruburi cu placuta de presiune si piulita.
Montarea conductoarelor liniilor electrice aeriene se face astfel:  conductoarele
se deruleaza de pe un tambure sau colaci si se ridica pe console sau suporti langa
izolatoare.  se trece la intinderea definitiva a conductoarelor care incep de la
stalpul terminal.
Dupa intindere se executa legaturile electrice.Conductoarele de aluminiu,inainte de
fixarea de izolatoare,se infasoara cu o banda de 10x1mm² din aluminiu moale,pe o
lungime de 25cm. Conductoarele de cupru se leaga cu sarma de cupru moale de 4mm²
sau de 6mm². Aceste legaturi se executa sub forma de: legaturi simple folosite
pentru conductorele de cupru;  legaturi intarite folosite pentru conductorele de
aluminiu.  legaturi duble se folosesc pentru prinderea conductoarelor de stalpii
de intindere  legaturi in ochi se folosesc pentru prinderea conductoarelor de
stalpii terminali Daca pe stalpii liniilor electrice aeriene se monteaza si un corp
de iluminat,acesta se monteaza inainte de executarea liniilor electrice aeriene.
Corpurile de iluminat se fixeaza pe console de forma speciala prinse pe stalpi cu
bratari. Lucrarile la inaltime pe stalpi,se vor efectua cu centuri de
siguranta,Urcarea se va face numai cu ghiare,scari sau autotelescopul.Dupa
incheierea lucrarilor la liniile electrice aeriene,aceasta se pune sub tensiune si
se trece la receptia ei. Se urmareste prin controlul visual:  stabilitatea
stalpilor si a ancorajelor;  stabilitatea suporturilor si a consolelor pe stalp; 
stabilitatea izolatoarelor;  integritatea legaturilor electrice;  stabilitatea
liniei la actiunea vantului si a chiciurei
Capitolul 3. Intretinerea liniilor aeriene
Intrtinerea liniilor electrice aeriene necesita verificari periodice de zi si de
noapte. Se urmareste prin controlul visual: -daca sageata conductoarelor s-a marit;
-integritatea elementelor componente ale liniei,de la stalpi,izolatoare,legaturi si
conductoare. -daca in apropierea liniei nu s-au executat constructii sau alte
lucrari. -daca nu apar descarcari electrice intre conductoare si alte parti
metalice ale liniilor electrice aeriene. In cadrul lucrarilor de intrtinere se
executa periodic masurarea rezistentei conductoarelor pentru a verifica
integritatea lor si masurari ale rezistentei de izolatie intre conductoare si alte
elemente ale liniilor electrice aeriene. Inainte de a lua aceste masuri liniile
electrice aeriene trebuie scoase de sub tensiune. Cand apar defecte grave,cum ar fi
ruperea conductoarelor,liniei electrice aeriene se scoate imediat de sub tensiune
si se trece la repararea acesteia.
Exemple de intretinere:
CAPITOLUL 4.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN TIMPUL EXECUTIEI LINIILOR ELECTRICE SI A
BRANSAMENTELOR
In timpul urcarii, coborarii si executarii lucrarilor la inaltime, personalul
trebuie sa se asigure cu centura de siguranta si accesorile acesteia. Se interzice
urcarea directa pe stalpii din beton uzi sau acoperiti cu polei. In cazul acestor
stalpi, urcarea, coborarea si executarea lucrarilor trebuie sa se faca utilizand
scara sau utilaje speciale. In timpul lucrului la inaltime: a) executantul trebuie
sa utilizeze centura de siguranta cu doua cordoane atunci cand lucrarea compotra
schimbari de pozitie pe stalpi, depasiri de obstacole, treceri pe stalpi din cosul
sau de pe platforma utilajului special de urcat pe stalpi; b) este interzisa
executarea oricarei lucrari la fundatia stalpului: c) membrii formatiei de lucru
situati la sol, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele de control, vor
fi echipati tot timpul cu casca de protectie. Sculele si materialele vor fi urcat
si coborate pe masura necesitatilor cu funia de ajutor, interzicandu-se aruncarea
acestora de la sol la punctul de lucru sau invers. Asezarea chiar temporara a
sculelor, dispozitivelor sau materialelor nefixate pe elementele stalpilor liniilor
electrice aeriene este interzisa. La executarea lucrarilor de pe scara se interzice
utilizarea de catre executant a ultimelor doua trepte superioare ale acesteia. La
lucrul de pe scara, executantul trebuie sa fie asigurat impotriva caderii. Este
interzis sa se execute intinderi de conductore de pe scari mobile. Este interzisa
supunerea scariilor la efort care ar putea duce la ruperea sau rasturnarea lor. La
utilizarea scarilor pentru lucrul la inaltime: a) trebuie respectate instructiunile
de folosire ale producatorului; b) scarile trebuie verificate inainte de folosire
de catre seful de lucrare, interzicandu-se folosirea acelora care au trepte lipsa
sau sunt reparate provizoriu; c) scarile duble trebuie asigurate impotriva
deschiderilor accidentale. La deplasarea manuala a stalpilor de lemn, seful de
lucrare trebuie sa repartizeze in mod egal sarcina pe executanti, acestia fiind
asezati dupa inaltime, purtand stalpul pe acelasi umar si pasind in aceeasi
cadenta. Comanda de ridicare si de coborare a stalpului trebuie sa fie data de
catre o singura persoana (seful de lucrare sau de echipa), numai dupa ce acesta s-a
convins ca
toti executantii se gasesc pe aceeasi parte a stalpului si anume pe cea opusa
locului de ridicare sau coborare. La aceste operatii nu vor fi utilizati tineri sub
16 ani. Se interzice deplasarea manuala a stalpilor pe terenuri abrupte,
accidentate sau alunecoase (datorita apei sau inghetului). Ridicarea manuala este
admisa numai pentru stalpi sub 500 kg, folosind capre speciale si furci cu capete
metalice, rezistente si bine ascutite. Stalpul ridicat trebuie sprijinit in
continuare pana la umplerea gropii cu pamant. Lucrarile de plantare a adaosurilor,
de sapare in jurul sau la picioarele fundatiilor, precum si in jurul stalpului, nu
trebuie sa puna in pericol starea de echilibru a stalpului. Lucrarile prin urcare
pe stalpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie sa se execute
in conformitate cu fisele tehnologice sau instructiunile tehnice specifice, care sa
prevada si componenta formatiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, scule,
ehipamente de protectie si de lucru. Pentru executarea lucrarilor la coronamentul
liniilor de pe stalpii din beton precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie
sa fie asigurat impotriva caderii si poate utiliza platforme de lucru. La
executarea lucrarilor intr-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care este
supratraversata sau subtraversata de alta (alte) linie (linii) in exploatare, cu
scoaterea de sub tensiune numai a liniei la care se lucreaza trebuie sa se tina
seama de urmatoarele conditii: a) sa nu se piarda echilibrul stabil al stalpilor
sau al conductoarelor, la linia la care se lucreaza; b) sa se asigure conductoarele
liniei care subtraverseaza impotriva unui eventual salt al acestora; c) sa se
respecte distantele minime pe verticala intre conductoarle cele mai apropiate ale
liniei subtraversate si ale liniei supratraversate, dupa cum urmeaza: - 1,5 m fata
de liniile de 1- 20 kV; - 3 m fata de liniile de 35 kV; - 3,5 m fata de liniile de
60- 110 kV; - 4,5 m fata de liniile de 220 kV; - 6 m fata de liniile de 400 kV; - 9
m fata de liniile de 750 kV. Masurarea acestor distante se face cu aparate speciale
(teodolit, telemtru etc.). La executarea lucrarilor pe linii electrice aeriene care
intersecteaza sau sunt situate in imediata apropiere de cai ferate, drumuri
internationale, drumuri nationale, drumuri judetene, rauri si canale navigabile,
trebuie realizate preventiv: a) o conventie cu organele competente ale cailor
ferate sau de navigatie, asupra intervalelor de lucru si prezentei unor delegati,
care, prin asezarea
semnalelor avertizoare si luarea altor masuri, sa poata opri circulatia trenurilor
sau a navelor in timpul executarii lucrarii sau sa poata preveni la timp formatia
de lucru despre trecerea navelor sau a trenurilor, cand lucrarea se va opri
provizoriu, pana dupa trecerea acestora; b) o semnalizare avansata (minimum 50 m de
o parte si de alta a punctului de lucru)pe drumurile cu circulatie rutiere. In
cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborarea stalpului trebuie sa se faca lin
si numai prin actionare verticala. Tragerea oblica este interzisa. In timpul
ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt interzise: a)
stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe sub cablurile
tachelajului; b) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra de
ridicare. In timpul ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt
interzise: c) stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe
sub cablurile tachelajului; d) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare
si capra de ridicare. Ridicarea pe stalp a armaturilor se va face cu ajutorul
funiilor, scripetilor. Scripetii se vor prinde de consola in imediata apropiere a
locului de fixare a izolatoarelor sau armaturilor. Membri formatiei de lucru ce
actioneaza funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a sarcinii vor sta lateral,
pentru a nu fi accidentati la caderea intamplatoare a izolatoarelor sau
armaturilor, in curs de ridicare. In timpul ridicarii pe stalp a lantului de
izolatoare, folosind un mijloc de ridicare mecanizat membrul formatiei de lucru
aflat pe stalp va supraveghea ridicare, stand in partea interioara a stalpului
metalic sau langa generatoarea stalpului din beton, asigurandu-se cu cordonul
centurii de siguranta. La derularea conductorului de pe tambur, membrul formatiei
de lucru care face verificarea conductorului trebuie sa stea lateral, in afara
zonei in care ar putea fi lovit la resturnarea accidentala a tamburului si trebuie
sa poarte manusi de protectie. La derularea manuala, prin tragerea pe umeri a
conductorului, membrii formatiei de lucru trebuie sa fie echipati cu umerare de
protectie si manusi de protectie. Conductorul trebuie purtat de catre toti membrii
formatiei, angrenati la tragere, pe umarul din acceasi parte. Membrii formatiei de
lucru ce actioneaza funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a conductorului
trebuie sa stea lateral, pentru a nu fi accidentati la caderea intamplatoare a
conductorului in curs de ridicare. In timpul ridicarii pe stalp a conductoarelor
folosind un mijloc de ridicare mecanizat, membrul formatiei de lucru aflat pe stalp
va supraveghea ridicarea, stand in partea interioara a stalpului metalic sau in
generatoarea stalpului din beton, asigurandu-se cu cordonul centurii de siguranta.
In timpul derularii conductoarelor, executantii trebuie sa supravegheze trecerea pe
role a conductorului.
In cazul blocarii unei role sau a agatarii conductorului, derularea trebuie oprita
si se va relua dupa indepartarea defectiunii. Lucrarile de montarea a
conductoarelor trebuie sa se execute astfel incat sa nu se modifice echilibrul
stalpilor. . Executarea lucrarilor la sol, pe traseele liniilor si la baza
stâlpilor Pentru executarea lucrarilor în apropierea liniilor electrice aeriene
aflate sub tensiune, automacaralele, autoscarile, autotelescoapele,
autoplatformele, etc. trebuie sa fie amplasate astfel încât în timpul manevrarii
lor sa asigure respectarea distantelor limita de vecinatate dintre conductoarele
linie si/sau oricare parte a acestora, sarcina manevrata si conductoarele liniei.
În cazul liniilor electriceaeriene de joasa tensiune, chiar daca sunt scoase de sub
tensiune, se interzice, din motive mecanice atingerea elementelor liniei cu
utilajele mentionate mai sus. La amplasarea autoscarilor se va tine seama de
modificarea pozitiei scarii sub greutatea persoanei care se urca si lucreaza pe
scara. În cazul în care o parte oarecare a unui utilaj a depasit distanta de limita
admisibila fata de conductoarele liniei aflate sub tensiune, se interzice coborârea
sau urcarea personalului în autoutilajul respective, emitându-se semnale
corespunzatoare catre cei care au conditii sa asigure scoaterea de sub tensiune a
liniei. Masurarea gabaritelor si a sagetii conductoarelor liniilor electrice
aeriene aflate sub tensiune este permisa numai de la sol si numai în cazul în care
se executa cu ajutorul aparatelor special construite în acest scop. Personalul
executant poate fi de alta specialitate decât cea de electrician si poate executa
masurarea fara supraveghere si fara autorizatie de lucru, cu conditia sa aiba
instructajul facut în acest sens. În cazul lucrarilor de tundere a copacilor si de
deschidere a culoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, executantii
trebuie sa respecte distanta limita admisibila (de vecinatate) dinter conductoare
si sculele sau utilajele folosite, precum si dintre conductoare si crengile sau
copacii ce se vor taia. Executantii trebuie sa foloseasca în timpul lucrarii
încaltaminte electroizolanta, centura complexa, casca de protectie a capului,
ochelari de protectie si frânghii, dupa caz. La deplasarea manuala a stâlpilor din
lemn, seful de lucrare (echipa) trebuie sa repartizeze în mod egal sarcina pe
executanti, acestia fiind asezati dupa înaltime, purtând stâlpul pe acelasi umar si
pasind în aceeasi cadenta. Comanda de ridicare si de coborâre a stâlpului trebuie
data de catre o singura persoana (seful de lucrare sau de echipa), numai dupa ce
aceasta persoana s-a convins ca toti executantii se gasesc pe aceeasi parte a
stâlpului si anume pe cea opusa locului de ridicare sau coborâre. La aceste
operatii nu vor fi utilizati tineri sub 16 ani. Se interzice deplasarea manuala a
stâlpilor pe terenuri abrupte, accidentate sau alunecoase. Ridicarea manuala este
admisa numai pentru stâlpi sub 500kg, folosind capre si
furci cu capete metalice, rezistente si bine ascutite. Stâlpul ridicat trebuie
sprijinit în continuare pâna la umplerea gropii cu pamânt. Masurarea rezistentei de
dispersie a prizei de pamânt, fara întreruperea racordarii acesteia la stâlp,
trebuie sa se faca folosind încaltaminte electroizolanta sau gratar de egalizare a
potentialelor si casca de protectie a capului. Lucrarile de plantare a adaosurilor,
de sapare de sapare în jurul sau la picioarele fundatiilor, precum si în jurul
stâlpului, nu trebuie sa puna în pericol starea de echilibru a stâlpului. Masurarea
tensiunii mecanice în ancorele liniilor electrice aeriene sub tensiune trebuie sa
se faca utiliztrul in paralel cu ancora. Executarea lucrarilor prin urcare pe
stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune Lucrarile prin urcare pe
stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune, trebuie sa se execute în
conformitate cu fisele tehnologice sau cu instructiunile tehnice de lucru, care
trebuie sa prevada si componenta formtiilor de lucru, dotarea cu utilaje,
dispozitive, unelte, echipament de protectie si de lucru. Pentru executarea
lucrarilor de întindere la sageata a conductoarelor sau de înlocuire a ancorelor la
stâlpii de colt, întindere sau terminali, confectionati din beton, operatiile
tehnologice de marcare pe conductor si fixarea acestuia în lantul de izolatoare
trebuie efectuate de catre executant numai din cosul autotelescopului sau al
autoplatformei cu brat articulate cu execepta cazurilor în care aceste utilaje
speciale nu au acces în apropierea lor. În aceasta ultima situatie este permisa
prezenta pe acesti stâlpi, cu conditia ca înainte de tragerea la sageata a
conductoarelor sa se verifice daca stâlpii între care se face tragerea sunt
ancorati în directia opusa acesteia.
BIBLIOGRAFIE
1. Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice; 1997. 2. Prof. dr. ing. Gh. Iacobescu, Ing. N. Coman. 3. Instalatii
electroenergetice; edit. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1988;. 4.
Ing. I. Marinescu: Executarea bransamentelor electrice; edit. ICEMENERG Bucuresti
1977; 5. Victor Gavriil,Rodica Dromereschi,Luigi Ionescu Instalatii
electrice;edit.MAST-2007; 6. Aurel Cristian,Sorin
Instalatii electrice; edit.Matrixrom-2007;

7. Retele si sisteme electrice-Indrumar de laborator, Arie, Mircea Ieremia, Ion

Iordanescu, Bucuresti,1972 8. Linii electrice aeriene si subterane, C Rucareanu, P
Militaru, V.Hotoboc,Ed Tehnica, Bucuresti, 1989