Evaluarea riscului la alunecari de teren

Exercițiul L3: Evaluarea riscului la alunecări de teren

Timp: 3 ore
Date: Date din subdirectorul: L3/data
Obiective: Acest exercițiu vă va arăta metoda cantitativă pentru evaluarea riscurilor la alunecări de teren.
Exercitiul intenționează să utilizeze date privind alunecările de teren din diferite perioade, pentru a
calcula probabilitatea temporală și a converti hărțile de susceptibilitate în hărţi de hazard. Acestea
sunt apoi combinate cu elemente privind informațiile de risc, pentru a obține hărțile de risc.

Date de intrare
În acest exercitiu, vom folosi harta alunecării de teren Susceptibility_map care a fost generată cu
ajutorul metodei statistice bivariate in anul I. Pentru elementele de risc, vom folosi o hartă numită
Building_map_1998 cu clădirile individuale și caracteristicile acestora. Harta Landslide_ID este, de
asemenea, necesară pentru a converti harta susceptibilității în harta de hazard, incluzând informațiile
temporale privind alunecările de teren.
Nume Tip Descriere
Elemente de risc
Building_map_1998 Raster Hartă cu clădirile individuale
Building_map_1998 Tabel atribute Tabel cu caracteristici ale clădirilor: utilizare, nr. de etaje, tip
de clădire, suprafața clădirii, spațiu pe etaje (nr. de persoane
pe zi, nr. de persoane pe noapte, clase de marime - nu sunt
utilizate în acest exercițiu)
Date despre alunecări
Landslide_ID Raster Alunecări de teren cu tabel de atribute asociate
Landslide_ID Tabel atribute Tabel cu atribute despre alunecările de teren din zona
Susceptibility Raster Harta susceptabilităţii la alunecării de teren generată prin
metoda statistică bivariata
Alte date
High_res_image Raster Imagine de înaltă rezoluție a zonei de studiu
Formula generală a Prima formulă din caseta din stânga
riscului: exprimă riscul general legat de un pericol
natural (sau produs de om). Primul termen
Riscul =H*V*A „Hazard" exprimă probabilitatea apariției
într-o anumita perioada de timp a unui
H= Hazardul
eveniment periculos. Când putem defini
V= Vulnerabilitatea
exact apariția spațială a pericolului, H
A= Numarul
exprimă numai probabilitatea temporală
(cantitatea) sau
(probabilitatea anuală / perioada de
valoarea elementelor
revenire). Acesta este cazul
de risc
pentru un risc la inundație, atunci când un
Formula riscului la anumit loc se consideră că este predispus
alunecări de teren: să fie inundat pe baza rezultatelor unui
studiu de modelare a inundaţiilor. Un anumit
Riscul = PT*PS*V*A element de risc este în zona de risc sau nu;
prin urmare probabilitatea spațială este
PT=Temporal egală cu 1 . Pentru alte pericole, cum ar fi
Probability alunecările de teren (sau incendiile de pădure), nu știm exact unde va avea loc
(probabilitatea evenimentul periculos, si de aceea avem nevoie sa introducem în ecuație si
temporală) probabilitatea spațială. În acest caz, formula trebuie să includă probabilitatea
PS=Spatial
spațială și temporală, aşa cum este indicat în cea de-a doua formulă din caseta din
Probability
stânga. Pentru acest exercițiu, probabilitatea spațială se calculează de pe harta
(probabilitatea
spaţială) Susceptibility_map. Probabilitatea temporală este data de informațiile cu privire la
V= Vulnerabilitatea perioadele de revenire a alunecărilor de teren. Aceste informații sunt stocate pe
A= Numarul harta Landslide_ID. În prima parte a exercițiului, vom evalua termenul "A” (cantitate)
(cantitatea) sau al formulei. Vom combina zonele de susceptibilitate cu diferitele tipuri de construcții
valoarea elementelor și vom calcula astfel numărul caselor și al oamenilor din cadrul zonelor clasificate cu
de risc susceptibilitate Mare, Moderată și Scăzută.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 1
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

În partea a doua vom combina susceptibilitatea cu informațiile referitoare la producerea din nou a
alunecărilor de teren studiate, în scopul de a calcula probabilitatea temporală. În plus valorile de vulnerabilitate
vor fi estimate în funcție de tipul de clădire și suprafață ocupată. Vulnerabilitate ar trebui să depindă de
caracteristicile elementelor de risc și de caracteristicile tipului de pericol. Cu alte cuvinte, o clădire este mai mult
sau mai puțin vulnerabilă, in funcţie de materialele din care este construită și de structura, cat și in funcție de
tipul și dimensiunea alunecării. Aici vor fi luate în considerare numai caracteristicile elementelor de risc, ca
urmare a complexităţii evaluării vulnerabilității.
Vom ignora probabilitatea temporală (PT) şi vom utiliza probabilitatea spațială înmulțită cu suma
pierderilor (Ps * V * A).

1. Calculul numărului de clădiri prezente în clasele de susceptibilitate mare, moderată

şi scăzută

Primul pas este de a calcula numărul total al clădirilor din fiecare clasa de susceptibilitate (L-mică, M-moderată
și H-mare). Vom calcula numărul de clădiri pentru fiecare clasă de susceptibilitate în funcție de tipul clădirii.

• Selectaţi Operations / Raster Operations / Cross. Încrucişaţi harta raster Building_map_1998 cu harta
raster Susceptibility. Denumiţi tabelul cu atribute ce a rezultat Building_susceptibility.

• Deschideţi tabelul nou creat şi verificaţi conţinutul; ar trebui să vedeţi 4 coloane - ce reprezintă coloana
“Area”? În coloana Building_map_1998 putem observa că anumite clădiri au mai mult de o coloană; de
ce?

• Identificaţi care este clasa de susceptibilitate predominantă pentru fiecare clădire; mergeţi la
columns / aggregation şi alegeţi column: Susceptibility; function: predominant; group by:
Building_map_1998; weight: Area. Denumiţi coloana nouă: Susceptibility_per_building. Ce se
calculează prin această operaţie?

• Deschideţi tabelul Building_map_1998 şi adăugaţi coloana nou creată. Mergeţi la Columns / Join;
alegeţi tabelul Building_susceptibility şi coloana Susceptibility_per_building; redenumiţi coloana
Susceptibility.

• Pentru a calcula numărul clădirilor din fiecare clasă avem nevoie de următoarea operaţiune. În lina de
comandă a tabelului Building_map_1998 tastaţi următoarele:

combine = code(building_type)+ "_" +code(susceptibility)

IMPORTANT: această comandă creează o coloană prin combinarea codului domeniului Building_type cu
codul domeniului Susceptibility.
Verificaţi cu atenţie ca ambele domenii să conţină un cod pentru fiecare clasă; în caz contrar adăugaţi-l
(în domeniul susceptibilitate adăugaţi următoarele coduri dacă ele nu există; High class: H; Moderate
class: M: Low class: L). Verificaţi coloana Combine. Pentru ce sunt utilizate acronimele?

• Dorim să stocăm rezultatele într-un tabel separat. În tabelul Building_map_1998 selectaţi coloana
Combine şi faceţi click dreapta pe capătul ei; deschideţi opţiunea properties şi alegeţi create domain from
string of column. Denumiţi noul domeniu Buildtype_susceptibility. În fereastra principală faceţi click
dreapta pe noul domeniu şi alegeţi Create table. Denumiţi noul tabel Buildtype_susceptibility. În
tabelul Building_map_1998 mergeţi la Columns / Aggregation şi alegeţi column: Combine; function:
count; group by: Combine; salvaţi coloana astfel rezultată în tabelul de ieşire Buildtype_susceptibility
şi denumiţi coloana Nr_buildings. Această coloană nouă va conţine numărul de clădiri pentru fiecare
clasă de susceptibilitate, in funcţie de tipul lor.

Completaţi tabelul de mai jos cu rezultatele stocate în tabelul Buildtype_susceptibility. Puteţi

crea un tabel propriu în Excel şi să calculaţi toate valorile necesare.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 2
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

După ce tabelul este completat, puteți explora distribuția clădirilor din cele trei clase de susceptibilitate pentru
fiecare tip de clădire. Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări.

• Cum sunt distribuite clădirile în clase de susceptibilitate in cadrul tipului “brick with cement”? Menţionaţi
procentajul.
Low _____ Moderate _____ High_____

Dar in cadrul tipului “wood and other scrap materials”, cum sunt distribuite clădirile în clase de
susceptibilitate? Menţionaţi procentajul.
Low _____ Moderate _____ High_____

Comentaţi cele două modele diferite şi încercaţi să daţi o explicaţie proprie pentru a justifica diferenţele.

• Pentru fiecare clasă de susceptibilitate, extrageţi tipul clădirii cu cel mai mare procentaj; încercaţi să
aflaţi care este cea mai comună utilizare a terenului (landuse) pentru tipurile de clădiri alese (mergeţi la
building_map_1998 şi sortaţi după criteriul building_type).
Low: __________ Utilizare: _______________
Moderate: ______ Utilizare: _______________
High: __________ Utilizare: _______________

De ce sunt aceste clase de utilizare predominante în cadrul claselor respective de susceptibilitate?

• Încercaţi să afişaţi rezultatele salvate în tabelul anterior printr-o histogramă în Excel şi comentaţi-o.
Examinaţi modelul de mai jos.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 3
 Evaluarea riscului la alunecari de teren
Putem, de asemenea, afişa rezultatele într-o hartă care arată pentru fiecare clădire clasa de
susceptabilitate.

• Creaţi o hartă atribut plecând de la Building_map_1998 şi folosind coloana Susceptibility; denumiţi

harta astfel rezultată Building_susceptibility; în meniul principal al programului ILWIS, mergeţi la
Operations / Raster operations / Attribute map; alegeţi Raster map: Building_map_1998; Table:
Building_map_1998; Column: Susceptibility.

Acest rezultat este un bun exemplu al unei hărţi de risc pentru informarea de către autorităţi a
populaţiei locale.

2. Calculul cantitativ al riscului anual și generarea unei curbe de risc.

Până în prezent am calculat doar numărul de clădiri în diferite clase de susceptibilitatea. În cadrul formulei
riscului general, numărul de clădiri reprezintă „Cantitatea” (A). Acum va trebui să extragem hazardul (H -
hazard) și valoarea vulnerabilităţii (V - vulnerability) pentru a putea calcula valoarea Riscului.

1. Ce procent de case din clasele de pericol ridicat, moderat şi scăzut poate fi afectat de alunecări de teren?
2. În ce perioadă pot apare alunecări?
3. Care este vulnerabilitatea la alunecări pentru fiecare tip de clădire?

2.1. De la susceptibilitate la risc

Așa cum am stabilit în introducerea exercițiului, hazardul H este exprimat prin probabilitate spațială și temporală
de producere a unui eveniment periculos. Prin urmare în formula generală:

Riscul = H*V*A (unde H= Hazardul, V= Vulnerabilitatea, A= Cantitatea de elemente de risc)

Hazardul este exprimat după cum urmează:

Hazard = PT (probabilitatea temporală)* PS (probabilitatea spaţială)

Pentru a putea calcula probabilitatea întâmplării unui eveniment avem nevoie de două componente:

• Probabilitatea temporală ca alunecările de teren să apară din cauza unui eveniment declanșator. Aici vom
lega perioada de revenire a evenimentului de declanșare cu alunecările de teren care sunt cauzate de acesta.
Putem avea diferite perioade de revenire: de 50, 100, 200, 300 și 400 de ani. Datele necesare sunt stocate în
harta Landslide_ID.

• Probabilitatea spațială ca o anumită zonă să fie afectată de alunecările de teren date de probabilitatea lor
temporală. Aceasta se calculează ca şi densitate a alunecărilor de teren în cadrul clasei de susceptibilitate.

Probabilitatea poate fi estimată prin înmulțirea probabilității temporale (1/ probabilităţii anuale de revenire), cu
probabilitatea spațială ( = care este șansa ca o clădire să fie afectată de acel eveniment).

• Faceţi o hartă a coloanei ReturnPeriod din tabelul Landslide_ID folosind harta Landslide_ID. Numele
hărţii va fi: Landslide_RP

• Verificaţi conţinutul hărţilor Landslide_RP şi Susceptibility.

• Combinaţi harta Susceptibility cu harta Landslide_RP. Mergeţi la Raster Operations / Cross; Selectaţi
opţiunea do not ignore undefined values. Creaţi tabelul de ieşire: Hazard_RP.

• Calculaţi suprafaţa fiecărei clase de hazard (folosiţi funcţia aggregation) şi scrieţi rezultatul într-un fişier
Excel pe exemplul tabelului de mai jos. Deschideţi tabelul Hazard_RP, mergeţi la column, aggregation,
şi selectaţi coloana area şi funcţia sum. Grupaţi după Susceptibilty. Denumiţi coloana rezultată
class_area.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 4
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

• În tabelul Hazard_RP, tastaţi următoarele:

Area_low:=iff(susceptibility="low",area,0)
Area_moderate:=iff(susceptibility="moderate",area,0)
Area_high:=iff(susceptibility="high",area,0)

• Mergeţi la column, aggregation, şi selectaţi coloana area_low, funcţia sum, grupaţi după
Landslide_RP, salvaţi rezultatul în tabelul Landslide_probability şi denumiţi coloana nouă
Landslide_area_low. Procedaţi la fel pentru câmpul area_high şi area_moderate şi salvaţi rezultatele
în tabelul Landslide_probability.

Hazardul este calculat prin înmulţirea probabilităţilor temporale și spațiale. Aceasta este probabilitatea anuală
ca un anumit loc (construcție) să fie afectat(a) de o alunecare de teren, cu o anumită probabilitate. Datele
necesare sunt stocate în tabele Hazard_RP și Landslide_probability. Urmați instrucțiunile de mai jos pentru a
completa tabelul conform modelului. Se recomandă construirea tabelului într-o foaie Excel, pentru simplificarea
calculelor. Utilizați formatul științific cu 3 zecimale.

• Completaţi tabelul cu datele calculate. Coloanele Landslide_area_low, Landslide_area_moderate,

Landslide_area_high, din tabelul Landslide_probability furnizează valorile pentru landslide area în
fiecare clasă de susceptibilitate. Valorile class area sunt salvate în tabelul Hazard_RP, coloana
Class_area.

• Calculaţi suprafaţa cumulată a alunecărilor de teren (vezi exemplul din tabel) având drept ipoteză că
evenimentele cu o perioada de revenire mai mare vor declanşa si acele alunecări declanşate de
evenimente cu perioade de revenire mai mici.

• Probabilitatea spaţială este exprimată ca densitate a alunecărilor în clasa susceptibilităţilor: este dată de
formula (din foaia Excel):

Spatial_probability = Cumulative_landslide_area / Class_area

• Acum calculaţi probabilitatea temporală pentru fiecare clasă de hazard şi perioadă de revenire, şi scrieţi
rezultatul în tabel. Probabilitatea temporală = probabilitatea anuală = 1/ perioada de revenire.

• Calculaţi hazardul pentru fiecare clasă de hazard şi perioadă de revenire şi scrieţi rezultatele în tabel:
H = PT*PS

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 5
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

Probabilitatile temporale și spațiale exprimă șansele de apariție a unor alunecări de teren în fiecare loc. Primul
pas în estimarea pierderii va fi calculul sumei de pierderi pentru fiecare scenariu (perioadă de revenire).
Pentru a face acest lucru vom folosi numai informațiile legate de probabilitatea spațială. Probabilitatea
temporală va fi introdusă mai târziu, când riscul anual va fi calculat în cadrul curbei de risc.

Faceţi click dreapta pe domeniul Susceptibility şi creaţi tabelul Spatial_probability. Configuraţi cinci
coloane aşa cum este indicat mai jos. Folosiţi plaja de valori de la 0 la 1, cu precizia de 0.000000001 şi 9
zecimale. Completaţi tabelul de mai jos cu valori ale probabilităţii spaţiale.

• Ce clasă de hazard are cea mai mare valoare a probabilităţii spaţiale? Este rezultatul aşteptat?

• Încercaţi să explicaţi de ce această clasa are cea mai mare probabilitate spaţială (Sugestie: exploraţi
hărţile Susceptibility şi Landslide_RP; gândiţi-vă cum a fost creată harta susceptibilităţii).

2.2. Estimarea Vulnerabilităţii

Estimarea vulnerabilităţii la alunecări de teren este un proces foarte complex. Necesită cunoștințe privind
tipurile de construcţii precum și volumul alunecărilor de teren și viteza acestora. Aceste date sunt dificil de
estimat. Prin urmare, în multe studii, vulnerabilitatea clădirilor la alunecări de teren este pur și simplu luată ca 1,
presupunând distrugerea completă în caz de risc. În acest caz, nu avem suficiente informații cu privire la
parametrii alunecărilor de teren (tipul, viteza, volumul etc ). Prin urmare, vom folosi o scară a vulnerabilităţii
bazată numai pe caracteristicile clădirilor: tipul construcției și dimensiunea clădirii.

Calculul vulnerabilităţii se realizează de către ingineri experți in constructii pe baza unor studii fizice privind
comportamentul clădirilor și pe date istorice referitoare la daunele cauzate de alunecările de teren. În tabelul de
mai jos procentul daunelor este estimat în funcție de tipul de construcție și dimensiunile clădirii .

Se presupune că rezistenţa unei clădiri ar trebui să depindă nu numai de suprafaţa sa, ci si de numărul de
etaje: o cladire din caramida cu ciment de 3 etaje are o structură mai puternică decât o clădire cu 1 etaj, avand
aceleași caracteristici. Prin urmare, clădirile trebuie să fie clasificate în funcție de tipul de construire și de
dimensiunile lor. Avem deja clasificarea tipului de construcție, dar avem nevoie să clasificăm cladirile şi în
funcție de dimensiunea lor. Vom defini cinci clase (foarte mici, mici, mijlocii, mari și foarte mari). Pentru a defini
limitele celor cinci clase de dimensiuni (de la foarte mic la foarte mare), vom folosi suprafaţa construită
(suprafaţa la sol * număr de etaje).

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 6
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

• Creaţi o hartă cu atribute din Building_map_1998, folosind coloana Floorspace şi denumiţi-o

Floorspace_map. Generaţi histograma hărţii dand click dreapta pe hartă, mergeţi la Statistics /
Histogram.

• Deschideţi histograma şi studiaţi-o. Care este sensul coloanelor Value, Npixpct şi Npixcum?

• Pentru a putea defini limitele suprafeţelor diferitelor clase, vom crea o coloană cu suma cumulată a
procentelor suprafeţelor. Vizualizaţi linia de comandă în cadrul histogramei (dacă nu e deja vizibilă:
selectaţi View / Command line). Tastaţi următoarea comandă:

perc_cum = npixcum/3154801*100

La ce se referă numărul mare din comandă?

• Putem împărţi suprafaţa în cinci clase, în concordanţă cu procentul lor cumulat. Completaţi tabelul cu
valorile corecte.

• Creaţi un domeniu nou, în meniul general al programului ILWIS mergeţi la File / Create / Domain;

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 7
 Evaluarea riscului la alunecari de teren
alegeţi Class / Group şi denumiţi-l Floorspace_class. Completaţi câmpurile din fereastră folosind valorile
aşa cum este indicat în figura de mai jos; pentru a adauga o clasă nouă în domeniu, faceţi click pe
butonul indicat cu cerculeţ albastru in imagine.

• Deschideţi tabelul Building_map_1998 şi tastaţi următoarea comandă în linia de comandă:

Floorspace_class = clfy(Floorspace, Floorspace_class)

Ce calculează funcţia clfy? Ce conţine noua coloană?

Am creat o clasificare pentru suprafața construită, acum vom putea aplica valorile de vulnerabilitate.
Pentru a face acest lucru, trebuie să creăm un tabel 2D pentru a putea stoca valorile obtinute.

• În meniul principal al programului ILWIS, mergeţi la File / Create / 2D Table şi alegeţi as TableName:
Vulnerability_building Primary domain: Building_type şi Secondary domain: Floorspace_class;
Minimum: 0; Maximum: 1 şi Precision: 0.1. Deschideţi tabelul şi completaţi-l cu valorile din tabelul
vulnerabilităţilor descris mai sus.

• Deschideţi tabelul Building_map_1998 şi tastaţi urmatoarea comandă în linia de comandă:

Vulnerability_building = vulnerability_building[Building_type, Floorspace_class]

• Verificaţi conţinutul noii coloane şi explicaţi operaţiunea realizată.

Acum am creat o coloană cu valoarea vulnerabilităţii pentru fiecare clădire

2.3. Estimarea pierderilor și generarea Curbei de Risc

Dupa ce am calculat toate componentele riscului, putem începe să calculăm riscul în sine. Calculul se va face
în tabelul Building_map_1998. Vom calcula pierderile pentru un scenariu în care perioada de revenire este de
50 ani. Primul pas este de a atribui fiecarei clădiri probabilitatea spațială corectă (Ps), pe baza clasei de
susceptibilitate. Avem nevoie de valorile Ps pentru scenariul de 50 de ani, stocate în tabelul
Spatial_probability, pe care l-am completat mai devreme în cadrul exercițiului. (High: 0.01815; Moderat:
0.0000013; Low: 0.000000596, dar valorile pot fi ușor diferite dacă ați utilizat o altă precizie)

• În tabelul Building_map_1998, uniţi tabelul Spatial_probability şi citiţi coloana: Spat_prob_50y.

Folosiţi plaja de valori de la 0 la 1, cu o precizie de 0.000000001 şi 9 zecimale.

Pentru a extrage pierderile totale pentru scenariul cu perioada de revenire de 50 de ani, trebuie să
înmulţim probabilitatea spaţială cu vulnerabilitatea fiecărei clădiri şi să însumăm pierderile.

• Înmulţiţi cele două coloane folosind comanda:

Losses_50y:= Spat_prob_50y*vulnerability_building

• Vizualizaţi panelul statistic din tabel şi citiţi suma din coloana nouă. Reprezintă pierderile totale pentru
scenariul cu perioada de revenire de 50 ani!

• Aplicaţi aceeaşi metodologie pentru perioadele de 100, 200, 300 şi 400 de ani şi calculaţi valorile
pierderilor pentru fiecare perioada de revenire.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 8
 Evaluarea riscului la alunecari de teren

• În calculul de mai jos, aparent nu se ţine cont de valoarea A (Cantitate=Amount). Puteţi explica de ce
nu este nevoie să folosim suma clădirilor calculată în prima parte a exerciţiului?

Important: Se lucrează cu numere foarte mici. Când creaţi o coloană nouă, nu uitaţi să stabiliţi precizia
numerelor la 9 zecimale, iar numărul zecimalelor să fie setat la 9 în fereastra proprietăţilor tabelului; în caz
contrar vor interveni erori de calcul.

Am salvat rezultatele în tabelul de mai jos pentru fiecare scenariu (creaţi propriul tabel într-o
foaie Excel).

Riscul poate fi reprezentat si ca o curbă, în care toate scenariile sunt reprezentate grafic in funcţie de
perioadele lor de revenire sau de probabilitate și pierderile asociate. O astfel de curbă de risc este denumită
LEC-Loss Exceedance Curve. Graficul din stânga are avantajul că este vizibila care perioadă de revenire are
cea mai mare contribuție la pierderi. Curba graficului din dreapta poate fi folosită pentru a calcula direct
pierderile medii anuale (AAL-Average Annual Losses). Acest lucru se face prin calcularea ariei de sub curbă.

Cele două moduri de a reprezenta o curbă de risc:

Stânga - Reprezentarea pierderilor in funcţie de perioada de revenire.
Dreapta - Reprezentarea pierderilor in funcţie de probabilitatea anuală.

• Creaţi Curba de risc şi reprezentaţi valorile pentru cele 5 perioade de revenire din grafic. Afişaţi
curba riscului în cele două modalităţi arătate.
• Cum evaluaţi acest risc? Este mare? Cum ar trebui comparat cu alte tipuri de hazard?
•Afişaţi rezultatele corespunzătoare atributelor Losses_50y cu ajutorul hărţii
Building_map_1998. Unde sunt zonele cu cel mai mare risc individual?

Concluzie: Daca ne uităm la formula riscului = PT * PS * V * A și dacă vrem să calculăm pierderile pentru
clădiri individuale, devine clar că cel mai important aspect este probabilitatea spațială ca o alunecare de teren
să aibă loc lângă/sub o clădire. Această valoare a fost derivată din densitatea alunecărilor de teren în cadrul
clasei de susceptibilitate.

Exerciţiu preluat dupa UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009. Pag. 9