ATRIBUŢIILE PERSONALULUI SANITAR

Directorul Unităţii sanitare:

1. Prevede fonduri pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi pentru activităţile de prevenire
şi control a infecţiilor nozocomiale.
2. Urmăreşte realizarea clauzelor autorizaţiei de funcţionare şi a recomandărilor tehnice ale
Direcţiei de Sănătate Publică şi Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă
şi asigură baza materială pentru aducerea lor la îndeplinire.
3. Controlează starea de curăţenie, comportamentul igienic şi respectarea tehnicilor aseptice
de către personal, starea de igienă a bolnavilor, a încăperilor, a însoţitorilor, efectuarea
curăţeniei şi a dezinfecţiei curente şi periodice, aerisirea şi încălzirea saloanelor de
bolnavi.

Directorul Adjunct Economic:

1. Asigură şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materiale necesare în întreţinerea stării
de igienă a unităţii şi prevenirea infecţiilor nozocomiale.
2. Asigură şi răspunde de starea de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu apă, de
încălzire, a staţiei centrale de sterilizare, a staţiei de oxigen, a instalaţiilor electrice,
evacuarea reziduurilor solide şi lichide, a instalaţiilor sanitare, incineratoarelor
spălătoriei, blocului alimentar şi ia toate măsurile pentru remedierea imediată a
defecţiunilor ivite.
3. Asigură şi răspunde de curăţenie, salubrizare şi măsurile DDD.

Medicul şef de secţie:

1. Controlează obligatoriu în cadrul vizitei condiţiile de igienă din secţie, igiena
grupurilor sanitare, igiena oficiului.
2. Semnalează imediat Directorului adjunct economic al spitalului defecţiunile serviciilor ce
ntrale ale unităţii dare afectează starea de igienă a secţiei (blocul alimentar farmacie,
staţie centrală de sterilizare, spălătorie, etc.) cât şi defecţiunile în evacuarea deşeurilor.

Medicul de specialitate:
1. Supraveghează permanent starea de curăţenie şi ventilaţie a încăperilor.
2. Supraveghează, instruieşte şi controlează personalul în subordine în ceea ce priveşte
comportamentul igienic şi respectarea normelor de igienă şi tehnică aseptică, păstrarea
instrumentelor sterile. Controlează permanent starea de igienă şi efectuarea corectă a
dezinfecţiei curente în saloanele de care răspunde şi în spaţiile aferente.

Asistenta şefă:
1. Răspunde de comportamentul igienic al personalului în subordine şi de respectarea
regulilor de tehnică aseptică de către acesta.
2. Răspunde de starea de curăţenie în secţie, de respectarea normelor de igienă şi
antiepidemice.
3. Propune medicului şef de secţie planificarea aprovizionării
cu materialele necesare prevenirii infecţiilor nozocomiale şi menţinerii stării de igienă.
4. Anunţă imediat şeful de secţie asupra deficienţelor în asigurarea condiţiilor de igienă.

Asistenta:

1
 1. Anunţă imediat asistenta şefa asupra deficienţelor de igienă.
2. Răspunde de curăţenia saloanelor, controlează igiena însoţitorilor şi face educaţie
sanitară.

Infirmiera
1. Efectuează curăţenia saloanelor, sălilor de tratament, blocurilor operatorii, blocurilor de
naştere, etc. coridoarelor şi a grupurilor sociale.
2. Transportă pe circuitul stabilit reziduurile solide din secţie, la rampa de gunoi sau la
incinerator, curăţă şi dezinfectează recipientele.
3. Îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei, salubrizarea,
dezinfecţia şi dezinsecţia.
4. Poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit, pe care îl schimbă de câte ori
este nevoie.

CONCLUZII

Analiza calităţii serviciilor de calitate cu trimitere către serviciul de chirurgie

oncologică presupune selectarea unui set de indicatori specifici.
Indicatorii sunt utilizaţi pentru îmbunătăţirea calităţii fie în scop de evaluare, fie pentru
cercetare. Indicatori de rezultat şi de proces folosite în cadrul acestui protocol furnizează date
administrative obţinute relativ uşor prin raportări obligatorii iar pe baza lor se pot dezvolta
analize ale calităţii la nivelul spitalului.
Utilizarea infecţiilor nosocomiale ca dată de raporatare poate furniza informaţii
screening privind potenţiale probleme de siguranţă a pacienţilor, efecte adverse, evaluarea
riscului de erori medicale.
Necesitatea unei analize complete cu raportare exactă îmbunătăţeşte acest indicator cu
trimitere la scăderea costurilor pe spital şi scăderea numărului de complicaţii grave cu
îmbunătăţirea calităţii serviciului.
Selectarea acestui tip de indicator de calitate cuprinde tot setul de elemente care definesc
un indicator de calitate adică: o colectare uşoară a datelor, date reprezentative pentru populaţia
dată, datele sunt disponibile lunar sau anual, pot fi prelucrate din sursă sigură, verificabile,
avertizează,asupra existenţei unei probleme în serviciul dat, este uşor de interpretat, are utilităţi p
entru dezvoltarea politicilor de sănătate, permite modificări în sistem.
Analiza infecţiilor nosocomiale ca indicator de calitate se răsfrînge asupra tuturor
etapelor de îngrijire ale pacientului şi a întregului sistem de organizare al secţiei de chirurgie
oncologică. Astfel cuprinde locaţia în sine a spitalului cu gradul de curăţenie şi de organizare a
circuitelor, tipul de urmărire epidemiologică, îngrijirea postoperatorie atât medicală cât şi de
nursing cu răsfrîngere directă asupra gradului de satisfacţie al pacientului şi asupra costurilor
finale ale fiecărui caz în parte.
Stabilirea iniţial al unui protocol de depistare a infecţiilor nosocomiale cu
determinareagermenilor prevalenţi la nivelul secţiei de chirurgie impune o antibioprofilaxie adop
tată atât germenilor existenţi cât şi patologiei secţiei iar tratamentul până la obţinerea
antibiogramelor este ţintit. În ceea ce priveşte prevenirea infecţiilor nosocomiale metodele de
dezinfecţie, dezinsecţie, de stabilire a circuitelor , de control a măsurilor de nursing sunt cele care
scad numărul acestora şi în acelaşi timp sunt verificate de scăderea incidenţei lor.

2
3