Tema 8: FUNDAMENTELE EŞANTIONĂRII

Obiective
La sfârşitul temei, veţi fi capabili să:
- precizaţi avantajele unei cercetări selective comparativ cu o cercetare totală
- enumeraţi etapele procesului de eşantionare
- exemplificaţi diferite cadre de eşantionare
- determinaţi mărimea unui eşantion
- explicaţi diferite metode de eşantionare
Concepte cheie: eşantion, proces de eşantionare, populaţie ţintă, cadru de
eşantionare, eşantionare probabilistică, eşantionare neprobabilistică

A. Întrebări de aprofundare
1.Precizaţi etapele procesului de eşantionare.
2.Urmărind să aflaţi informaţii despre preferinţele membrilor grupei
dumneavoastră în materie de articole de îmbrăcăminte din material denim (blue-
jeans), alcătuiţi un eşantion de 10 persoane folosind metoda aleatoare simplă şi
elaboraţi un chestionar pe această temă.
3. Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, un sondaj
arată că unul dintre candidaţi – A, deţinea 52% din opţiunile celor care intenţionau
să voteze, iar celălat – B, avea 48%. Ştiind că sondajul a fost garantat cu o
probabilitate de 97%, eroarea limită admisă a fost de ±3%, să se stabilească
intervalul de încredere pentru fiecare dintre cei doi candidaţi. Putem spune că ştim
cine va ieşi învingător?
4. Să se calculeze mărimea unui eşantion folosit într-o anchetă realizată la nivelul
celor 8.000 de angajaţi ai unei societăţi comerciale, ştiind că probabilitatea de
garantare a rezultatelor este de 98%, eroarea limită admisă este de ±3%, iar
mărimea caracteristicii cercetate nu este cunoscută.
5. De câţi operatori de interviu este nevoie pentru a intervieva un eşantion de
persoane care să asigure o probabilitate de garantare a rezultatelor cercetării de
97% şi o marjă de eroare de ±3%, în condiţiile în care un chestionar se
completează în 15 minute, pentru a se deplasa de la un domiciliu la altul unui
operator de interviu îi sunt necesare, în medie, 30 de minute, durata zilei de muncă
a unui operator de interviu este de 6 ore, iar culegerea informaţiilor trebuie
finalizată în 10 zile.

B. Teste grilă
1. În practica dimensionării unui eşantion, în cadrul restricţiilor organizatorice,
nu se iau în considerare:
a) fondurile băneşti alocate cercetării; b) tipul cercetării realizate; c)
dispunerea în spaţiu a colectivităţii cercetate; d) tipul de selecţie utilizat

1
2. Stabilirea mărimii eşantionului supus cercetării de marketing, se realizează în
etapa de: a) elaborare a planului de cercetare; b) analiză a informaţiior; c) culegere
a informaţiilor; d) definire a problemei şi a obiectivelor cercetării

3. Panelul de consumatori este o metodă de cercetare care presupune:

a) desemnarea unui eşantion de subiecţi anonimi; b) utilizarea unui eşantion
nominalizat; c) utilizarea facultativă a unui eşantion reprezentativ;d) utilizarea
unui eşantion multistadial de operatori reprezentativi

4. În formula matematică utilizată pentru determinarea mărimii eşantionului, t

reprezintă: a) perioada de timp dintre două cercetări succesive; b) coeficientul care
corespunde probabilităţii de garantare a rezultatelor; c) proporţia componentelor
din eşantion care posedă caracteristica studiată; d) eroarea limită acceptabilă

5. O firmă X face o cercetare în rândul clienţilor săi. Ştiind că firma are 500 de
clienţi şi se doreşte ca rezultatele să fie garantate cu o probabilitate de 96%, să se
stabilească mărimea eşantionului cu o eroare limită admisă de ±5%:
a) 421 persoane
b) 229 persoane
c) 100 persoane
d) 128 persoane

6. Eşantionarea prin metoda bulgărelui de zăpadă presupune:

a) ordonarea unităţilor colectivităţii după o caracteristică neutră
b) identificarea unor respondenţi care vor fi intervievaţi şi care vor
recomanda alţi respondenţi
c) colectarea informaţiilor de la toţi respondenţii prezenţi la locul
cercetării, într-un anumit interval de timp
d) împărţirea colectivităţii în straturi omogene, în funcţie de anumite
variabile

7. Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă

desfăşurată în rândul consumatorilor de ciocolată din Piteşti, în condiţiile în care
probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98% (t=2,33), eroarea limită
admisă este de ±3%, iar p este 0,5?
a) 1089 persoane
b) 1189 persoane
c) 1509 persoane
d) 400 persoane

8. Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă

desfăşurată în rândul consumatorilor de apă minerală din Piteşti, în condiţiile în

2
 care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95% (t=1,96), eroarea
limită acceptabilă este de ±3%, iar p este 0,5?
a) 1809 persoane
b) 1750 persoane
c) 1089 persoane
d) 1068 persoane

9. Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă

desfăşurată în rândul consumatorilor de Pepsi-Cola din Piteşti, în condiţiile în
care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95% (t=1,96), eroarea
limită acceptabilă este de ±5%, iar proporţia elementelor din eşantion care
prezintă caracteristica studiată este 0,4?
a) 1009 persoane; b) 1001 persoane; c) 369 persoane; d) 392 persoane

10. Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă

desfăşurată în rândul cumpărătorilor de Pepsi Cola din Piteşti, în condiţiile în
care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95% (t= 1,96), eroarea
limită acceptabilă este de 5%, iar proporţia subiecţilor care posedă caracteristica
studiată este de 0,4?
a) 1009 persoane; b) 1001 persoane; c) 369 persoane; d) 392 persoane

11. Dintr-o cercetare a rezultat că procentul gospodăriilor care deţin un aparat

video este de 12%. Care este eroarea asociată acestei valori, ştiind că eşantionul
pe care s-a făcut cercetarea a fost alcătuit din 1500 de gospodării, iar
probabilitatea de garantare a răspunsurilor a fost de 95 %?
a) 2,53% ; b) 1,53%; c) 3,53%; d) 5%

Comentaţi:
Cumpărătorul de iPhone (Apple) are vârsta medie de 31 ani, venituri cu 26%
peste media naţională. 72% dintre cumpărătorii de iPhone sunt bărbaţi, 60% au
terminat o facultate, aproape jumătate au deja un plazer muyical iPod produs de
Apple, modelul preferat de persoanele preocupate de ultimele tendinţe în modă
este de culoarea albă. Vânzările cele mai mari s+au înregistrat în Bucureşti, Cluj,
Timişoara, Iaşi şi Braşov.
Sursa: Solutions research Group

3
Bibliografie selectivă
1. Asandei M., Ciochină I., Enache E., Gangone A., Manole S., Cercetări şi
modelări de marketing. Concepte de bază şi aplicaţii, Editura Independenţa
economică, Piteşti, 2010
2. Cătoiu I.(coord.), Cercetări de marketing. Tratat, Ed. Uranus, Bucureşti, 2009
3. Enache E., Asandei M., Ciochină I., Cârjilă N., Gangone A., Decuseară R.,
Culegere de marketing. Abordări practice şi metodologice, Ed. Independenţa
economică, Piteşti, 2006
4. Flităr M.P., Elemente de marketing, vol. I, Colecţia Naţionala, Bucureşti 2002
5. Gherasim T; Gherasim A., Cercetări de marketing, Editura Economică,
Bucureşti 2003
6. Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V., Principiile marketingului,
Editura Teora, Bucureşti, 1998
7. Prutianu, Ş.Anastasiei B., Jijie T., Cercetarea de marketing – Studiul pieţei pur
şi simplu, Editura Polirom, Iaşi, 20028. Ristea Ana-Lucia (coord.), Marketing
premise şi provocări ale economiei înalt competitive, Ed. Expert, Bucureşti,
2002

9. Săndulescu Loredana, BrandRo, 100 cele mai puternice branduri româneşti în

BIZ nr.284/2015