Nr.

7 –Articol limba engleză

Percepții ale profeșioniștilor contabili privin aplicarea IFRS asupra situațiilor

financiare – caz România

Ca urmare a unei decizii a guvernului român din 2012, societățile ale căror valori mobiliare sunt
listate pe o piață reglementată au fost obligate să-și întocmească situațiile financiare individuale
pentru anul 2012 în conformitate cu IFRS. În plus, începând cu 1 ianuarie 2013, aceste societăți
utilizează IFRS ca bază contabilă. Cei care promovează ideea de IFRS consideră că adoptarea va
crește calitatea raportării financiare, ceea ce va diminua asimetria informațională și riscul și, în
consecință, va reduce costul capitalului. Este de așteptat ca aplicarea IFRS de către societățile
listate la Bursa de Valori București să determine o transparență sporită și o calitate îmbunătățită a
rapoartelor financiare. În plus, informațiile prezentate în situațiile financiare de către aceste
societăți devin comparabile cu cele ale altor societăți din Uniunea Europeană, care aplică și ele
IFRS. Prin urmare, piața de capital din țara noastră ar deveni mai eficientă și, în consecință, vor
fi prevăzute premisele reducerii costului capitalului propriu. Barth și colab. (2008) indică faptul
că adoptarea voluntară a IFRS de către companiile europene este asociată cu o scădere a
gestionării câștigurilor salariale și, prin urmare, cu o creștere a calității raportării financiare.
Analizând în mod cronologic, adoptarea IFRS în România poate fi împărțită în două
etape:
 În prima etapă, între 1999 și 2005, am fost martorii integrării în reglementările contabile
naționale a prevederilor standardelor internaționale de contabilitate (IAS). De fapt, dacă
privim numele regulamentelor contabile naționale, această perioadă este descrisă printr-o
armonizare a reglementărilor contabile naționale cu IAS și a patra directivă europeană.
Aceste regulamente au cuprins un organism principal care prevedea principii generale și
norme, un plan de conturi uniform, cadrul IASC și IAS și trebuiau să fie aplicate
progresiv de către entitățile mari în conformitate cu anumite criterii de dimensiune
 În cea de a doua etapă, începând cu anul 2006 până în prezent, spre deosebire de prima
etapă în care unele companii aplicau reglementări contabile naționale armonizate cu IAS
și a patra directivă europeană, entitățile românești sunt obligate sau au dreptul de a aplica
IFRS adoptate la nivelul Uniunii Europene
Această modificare calitativă în strategia de adoptare a IFRS sa datorat în principal cerinței de a
aplica în țara noastră Regulamentul nr. 1606/2002 al Uniunii Europene. Prin acest regulament,
Nr. 7 –Articol limba engleză

companiile listate pe bursele din UE începând cu 2005 au fost obligate să aplice IFRS la
întocmirea situațiilor financiare consolidate, decizia privind aplicarea IFRS-urilor la situațiile
financiare individuale fiind lăsată la latitudinea statelor membre
În ultimii 10 ani, mai multe studii au examinat diferite aspecte ale implementării IFRS
în țara noastră. Ionașcu și colab. (2007), după efectuarea unui studiu privind costurile armonizării
contabilității românești cu reglementările internaționale (directivele europene și IAS / IFRS), au
constatat că aplicarea IFRS, conform unui număr de manageri, a fost considerată mai degrabă o
obligație decât o beneficiu. De asemenea, mai multe studii au examinat consecințele aplicării
IFRS asupra costului capitalului propriu. Mihai și colab. (2012) și Ionașcu et al. (2010) a declarat
că, în urma implementării IFRS, costul capitalului societăților cotate pe BVB a scăzut, în timp ce
Munteanu et al. (2011) a constatat că nu există o relație între costul capitalului și calitatea
raportării financiare, deoarece societățile române care au furnizat mai multe informații financiare
pe site-urile lor nu au beneficiat de un cost mai mic al capitalului, după aplicarea IFRS. În plus,
în ceea ce privește efectele aplicării IFRS (Ionașcu et al., 2011), a fost investigată percepția
directorilor financiari ai societăților cotate la bursă. După analizarea celor 37 de răspunsuri ale
directorilor financiari ai companiilor cotate la bursă, autorii studiului declară că majoritatea
respondenților au considerat că adoptarea IFRS poate îmbunătăți calitatea raportării financiare
prin creșterea comparabilității internaționale și trecerea la valorile juste. Cu toate acestea,
directorii financiari au indicat o serie de factori instituționali (cum ar fi legătura dintre
impozitarea contabilă și lipsa piețelor active necesare pentru determinarea valorilor juste) care
pot reduce calitatea informațiilor contabile prezentate în situațiile financiare întocmite în
conformitate cu IFRS

Marian SĂCĂRIN, Ştefan BUNEA and Maria Mădălina GÎRBINĂ, Accounting and
Management Information Systems, Vol. 12, No. 3, pp. 405–423, 2013
Nr. 7 –Articol limba engleză