NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

MEMORIU EXPLICATIV
Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa
substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a
aprofunda cunostintele pe parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala de
demonstratie.
Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3
zile a unui scaun, de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a
incetinirii tranzitului intestinal.
Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu
sa educ preventiv persoanele si dupa externare .
Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de
cunostintele acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in timpul
practicii efectuate in Unitatile spitalicesti din Pitesti.

PARTEA TEORETICA
1.1. NEVOIA DE A ELIMINA
Definitie:
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina
- piele - transpiratie - perspiratie
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
- aparat genital feminin - menstruatie
- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de
varsaturi si pe cale respiratorie – sputa
 Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in
urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubuluidigestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.
Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecatiei.
Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei
alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor
digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar
mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de
sanatate a unei persoane.
Manifestari de independenta
frecventa - normal la adult – 1-2/zi sau unul la doua zile
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
orarul - ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
cantitatea - zilnic 150-200 g materii fecale
consistenta - pastoasa, omogena
forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina
In functie de alimentatie:
- deschis-galben = regim lactat
- brun-inchis = regim carnat
- negru = alimente preparate care contin sange
- verde = legume verzi
- culoarea caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine.
Modificarea culorii in functie de medicamente:
- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- alb = bariu
 - negru-mat = carbune
mirosul - fecaloid – difera de la un individ la altul
La copilul mic
culoarea - in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)
- La sugari:
Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.
Astfel:
- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinei – devine verzui sau verde
- galben-deschis = sugar alimentat artificial
- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie
numarul - 3-4 pe zi pana in luna a VI – a cand se reduce la 2-3 pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul
scaunelor este de 1-2 pe zi.
mirosul - usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san.
- fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
1. Factori biologici
- Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ
influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare.
- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe,
cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala.
- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.
- Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular
- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol
important in eliminarea intestinala.
- Varsta – are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de
controlul sfincterelor.
 - la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.
- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale
poate provoca lipsa de control a eliminarii.
- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.
- Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de
eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.
2. Factori psihologici
- Stresul
- Anxietatea
- Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea
eliminarii urinare si intestinale.
3. Factori sociologici
- Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat
indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice. - Educatia - Cultura
1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Notiuni de anatomie si fiziologie
 Tubul digestiv
este alcatuit din
urmatoarele segmente:
gura, faringe (cu dubla
apartenenta), esofag,
stomac, intestinul
subtire si intestinul
gros.
Gura este
portiunea initiala a
aparatului digestiv,
alcatuita din organe si
diverse tesuturi.
Superior este limitata
de bolta paltina,
inferior de planseul
bucal, lateral de obraji,
anterior de buze si
posterior se continua
cu faringele. Cavitatea
bucala este captusita
cu mucoasa bucala.
Functiile pe
care le indeplineste
gura sunt: functia de
masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub
actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de
aparare si functia fizionomica.
 Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si
aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se
continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In
faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior
si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase
limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.
Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura
intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in
dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la
cardia; este lung de 25 – 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 cm.
Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul
incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.
Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre
faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in
esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care
imping bolul spre esofag.
Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului
digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a
unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologic apare
ca litera „J” sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de : continut,
tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal, pozitia
individului si volumul organelor vecine.
Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla
mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa
peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta
mucus, si din glandele stomacului : glandele fundice, secretoare de acid
clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare
de mucus.
 Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita
functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le
evacueaza in duoden.
Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-
cecale. El are trei segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei
potcoave. I se descriu patru portiuni : prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza
imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a doua, descendenta, este
situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea
pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este
ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.
Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie.
Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in
cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea
pancreasului si a intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in
tripsina) si mucus.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a
cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga
circumferinta a jejuno-ileonului.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de
la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin
volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia
coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in
urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se
realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a
cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de
mobilitate.
 Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand
vertical la fata inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se
continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului
prin peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul
splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei « V ».
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul
splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca
stanga si in pelvis, are forma unui « S “ si se intinde pana la unghiul recto-
sigmoidian.
Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-
sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul
prin canalul anal, care, continua ampula rectala.
Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa,
submucoasa, musculoasa si seroasa.
Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie.
Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice,
segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea
materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.
Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este
mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se
absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza.
SEMIOLOGIA INTESTINULUI
Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute in
vedere. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala:
sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa sau
cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul dezordonat al
meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea
danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul
ca se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari
intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa „ciclinelor”).
Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale
tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.
Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori,
durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici
intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale, nu
se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene care
indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile
pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila – de la simpla jena, pana la
colica.
Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de
arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-
sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.
Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa,
orar, volum, consistenta, miros.
Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a
scaunelor, la 2 – 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele
sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa
nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari : cefalee,
indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura
functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer,
stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli
endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.
Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a
afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia
pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat,
temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului,
urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa
miscari peristaltice ale intestinului.
Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase
(duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si
profund.
Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta
covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea
materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic,
chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului
intestinal.
Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a
capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de
un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-
burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi,
250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si 400 g fainoase (paine,
macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand
alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in
zilele a III-a si a IV-a.
Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma,
culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange,
paraziti.
Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se
amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele
rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers – sigmoid. Cand
sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare
melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui
prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.
 Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului
terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii
unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).
Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens
alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte
pronuntata.
Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele
musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.
Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune
in evidenta prezenta diferitelor bacterii.
Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de
bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat
fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de
semievacuare si de evacuare.
Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia
si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.
Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea
rectului si a sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul anal. Se
foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul
va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si
al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal.
1.3.CONSTIPATIA
Fiziologia constipatiei
Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un
numar mare de pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10
milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30 %
din populatie.
In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor
suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in
 fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta
cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie si
abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal. Totusi
frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare
zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a
intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei
variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.
Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului
(defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).
Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul
pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de
scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare
incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste
simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie.
Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o
dovada a constipatiei. Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane
(privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o
dovada a constipatiei.
Cauzele constipatiei
Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul
bolului. Cauzele principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea
reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor
invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect.
În general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si
intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:
1. cecum-ul si apendicele vermiform
2. colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)
3. sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera
„S”
4. rectul
In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in
primaparte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat
pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata
mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri
anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care
scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de
apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul,
antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri
principale de miscari :
segmentare
peristaltice
Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale
segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna
amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la
formarea scaunului.
Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente
ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in
afara organismului.
Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii
acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu
varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai
mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.
Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar
totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul
trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa
preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea
defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.
 Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la
randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si
diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ,
responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de
mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii, anxietate, orar
neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.
Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt
printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism
nervos.
Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele
si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului,
duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele
intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza de
asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.
Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza
constipatie, in special la varstnici.
Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de
mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in
special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina si la
medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice,
bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele,
componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina
constipatie.
Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari
in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie.
Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori
de rusine si altele.
Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale
intestinului, care duc la ingustarea lumenului.
 Substantele organice implicate in aparitia constipatiei
Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante
nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel
intestinal.
Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati
si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i
napa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si
altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste plante nu constituie o
sursa importanta de energie.
O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele
mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce
stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de
cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice, sunt
considerate cauze ale constipatiei.
1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI
Constipatia poate sa fie :
1. Simptomatica.
2. Primitiva.
1. Constipatia simptomatica
O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai
mult sau mai putin intins.
a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din
tabloul careia face parte si constipatia.
b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de
constipatie. Astfel : colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc.
produc constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul
temperaturii.
c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic
(hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.
 d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este
data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al
peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a muschilor
abdominali.
e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.
f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu
sindrom de hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.
g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si
diaree.
h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.
i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des
constipatia.
2. Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in
general, de natura functionala.
a) ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei
si dupa varsta de 20 ani ;
b) viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea
sarace in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai
cu carne si lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu
supraincarcarea intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai
multe cazuri de constipatii.
c) ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de
miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni
drept cauze ale constipatiei.
d) atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea
muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.
1.5. SIMPTOME
 Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o
mare masura de afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul
simptom, in alte cazuri pacientii au si alte simptome.
Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3
zile, pana la de 2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat,
separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori
poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura.
Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga
perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat
de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.
Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar
odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.
Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de
acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate
datorita obstruarii intestinului prin fecale.
Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau
regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate,
proasta dispozitie si modificari de somn.
Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor – acestea
devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din
cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate din pacientii
cu colita ulcerativa au si constipatie.
Simptomatologia generala
In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva,
deoarece putem separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice,
fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii cauzale.
Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut
ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca
o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata
 sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori, constipatia apare in varstele
inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei se face progresiv.
1. Semne subiective
Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul
lucru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.
Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune
ca au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc
de diferite purgative si duc o viata absolut normala.
Semnele subiective le putem imparti in :
a) semne locale ;
b) semne generale.
Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite.
Defecarea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se
pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolapsuri
rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita evacuarea unor materii
prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente uneori
mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui
excitata, incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit
complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune
abdominala.
Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie
dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.
Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom
vedea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ;
reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii
sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.
In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori
sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care
variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in
 special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari lipotimice.
La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.
2. Semne obiective
Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-
constipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la
formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp
indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa
insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza
supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate
in colon cu resorbtia prea mare a apei.
Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie
interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la
evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie
atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si
clismelor.
Forme clinice
Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de
constipatie:
Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;
Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;
Constipatia stanga sau hipochinetica.
Constipatia rectala
Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in
permanenta materii fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul
radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana la
sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul
poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici. Masa
de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea
abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare
de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in
coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand
evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori fecale sau fecaloame.
Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei
constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in
mucoasa rectala.
Constipatia colonului drept
Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si
dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista
nenumarate varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi mai
mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin atonie sau
prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga
sunt rare.
Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu
Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-
48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a
transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi
data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale
transversului si descendentului.
La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu
timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.
Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie,
date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.
Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza
aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid,
limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice, maini reci,
transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem perioade febrile.
Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.
 Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta
din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a
mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la
examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta
inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt tari
reactia lor este neutra ;
Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt
localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile
sunt la nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara.
Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa
miezul noptii.
Constipatia colonului stang
Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la
acest nivel resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din
cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa fenomene de
intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna. Fenomenele
nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari
nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a
colonului drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La
palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga spasme
intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei baritate este
mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.
1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI
Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei
mucoasei intestinului gros.
1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza
careia am avea depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare
generala proasta, migrene cefalee, maini reci.
 Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori
datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar
enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt
eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.
Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni
ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite,
angiocolite, stari de subicter.
Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa
si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat
fecaloamele de la o nuca pana la un ou.
Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de
tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de
defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in
sigmoid.
Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si
avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia
si inflamatia este secundara, sau constipatia este urmare a inflamatiei. Masele
fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al peretelui, gangrena lui,
inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar colitele mai
usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua
perioada de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele
care abuzeaza de clisme pot avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase.
Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era
mult mai des intalnita.
Diagnosticul
De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme
deosebite el impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca
pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta
forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa si
totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea
in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste
cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie
completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit
baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special la indivizii anxiosi,
preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un
regim alimentar defectuos.
Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei.
Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni dure,
sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare de
obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal determina
o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a scaunului – si
motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori
in scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul
acestei false diaree omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene
complementare : studiul coprologic (care arata o hiperdigestie) si tranzitul
intestinal.
Studiul tranzitului intestinal se poate face :
- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de
carmin si se urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod
normal se produce aproximativ la 24 ore ;
- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea
tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa
numitelor constipatii segmentale.
Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui
deosebita de « constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau
extradigestive.
Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la
intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct
de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea
evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se adauga o serie de
fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.
Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe
ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in
constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate
insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului dur, nu
rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie, hemoroizi,
fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si
a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in
ce mai prost tolerata.
La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba
saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale.
Palparea unui fecalom poate crea confuzia cu o formatiune tumorala, care insa
dispare dupa clisma.
Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie,
precizand o falsa diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al
constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente
inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.
Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar.
Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite mai
ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra – sunt predispuse la constipatie
cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade indelungate. Tot
prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la defecatie, atat
de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea
reflexului de defecatie.
O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o
constituie diskezia sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in
general bine tolerata, dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o
senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao
particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de
mictiune, congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade
hemoroidale acute, fisuri anale etc. Un examen pretios il constituie si
determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.
Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin
rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea
unghiului recto-sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza
sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa
eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.
Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni
digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de
tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de
constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.
Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale
cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc
constipatia.
Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele
acestei boli.
Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si
derivatele sale, opiacee, pansamente gastrice, bismuth, fier, determina
constipatia care va trebui combatuta din vreme.
Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si
care domina tabloul clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului
ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea mult inaintea
oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic. Tumorile
abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al
motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste
 tumori tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata
care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.
Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor
constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a
leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice retractile, au facut
ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.
La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital
va trebui sa se faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul
obstacolului.
1.7. TRATAMENT
Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii
cauzale. In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile
intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al
tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi
scurtate printr-un pergativ.
Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a
intestinului gros prin :
a) Igieno- dietetic regim alimentar ;
b) tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;
c) tratament medicamentos ;
d) tratament chirurgical ;
e) tratament hidro-mineral ;
f) psihoterapie.
Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de
multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul
alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra
intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.
 In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe
resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a
doua, cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.
In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.
Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :
a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie
prelungit 4 – 6 saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom
recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din
fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de evacuare.
b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.
c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si
faradici.
d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia
rectului si asimoidului.
Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina,
dulcolax papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si
potasiu,Vit. B12,Vit. A
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de
constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala,
perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia,
tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol
mecanic in tranzitul intestinal.
Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si
este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau
individual.
Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie
Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice
- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de
lichide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de
activitatile sale;
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative
Pacientul sa fie echilibrat psihic
- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare
pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in
legatura cu starea sa.
ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU
SANATATE
O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau
se poate indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de
aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in
caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate avea anumite tabuuri pe
care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot face sa sufere teribil. In
functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de
anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema
delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane
nu vor accepta cu bucurie orice forma de coabitare in comun.
In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine
o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se
autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care scot in
evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de baza. Cand
pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din jur cat si a
acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile
de boli contagioase.
Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de
pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si
insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un
serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.
Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din
programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza
la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura de a
contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a accidentelor de la
domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest sens cu
ingineri, educatori si cu publicul.
Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de
accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de
cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din
responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea securitatii, revine asistentei
medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma
pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici
pentru prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau
supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor
fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de
recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la
maximum.
Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia
cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce
vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in
aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu alti membrii ai
echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.
 In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu
chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce
asigura inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara
pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor fizice
asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele informate in
acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa fie
expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea,
sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub
presiune, expuse la o caldura intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia
anumitor circumstante.
In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin
un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a
manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant, steril sau cu
utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.
CAPITOLUL II
FISE TEHNOLOGICE
2.1 EFECTUAREA CLISMEI
Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a
unor lichide pentru indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor
tratamente.
Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare
Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite
examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului
sau terapeutic in introducerea de medicamente sau alimente.
Materiale necesare :
irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm
lungime, prevazut cu robinet sau pensa Mohr
canula rectala din ebonit sterilizata
tavita renala
 bazinet
musama si traversa
invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului
substanta lubrifianta(vaselina boricata)
casoleta cu comprese sterile
stativ pentru irigator
apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru
adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)
sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g
la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1.1
1. Pregatirea instrumentelor Se pregatesc materialele si instrumentele
si materialelor necesare. necesare.
1.2 Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se
fixeaza canula rectala pe tubul irigatorului si se
inchide robinetul.
1.3 Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de
0,5m.
1.4 Se verifica temperatura solutiei sau
substantei medicamentoase prescrise de
medic(35-37 C)si se umple irigatorul.

1.5 Se verifica permeabilitatea canulei si se

evacueaza aerul si prima coloana de apa
captand-o intr-o tavita renala.
1.6 Se lubrifiaza canula folosind o compresa
 sterila.
1.7 Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc
impreuna cu canula pe stativ, fara sa se atinga
de obiectele din jur.
2. Pregatirea psihica si fizica 2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce
a bolnavului consta tehnica.
2.2 daca in momentul introducerii canulei in
rect bolnabvul are senzatia necesitatii de
defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice miscarile
reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii
adanci pe gura si relaxarea musculaturii
peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.
2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul
salonului.
2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la
picioarele bolnavului, apoi acesta se dezbraca
si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul
inferior stang intins si dreptul flectat.
2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si
musamaua.In situatia de decubit dorsal se
flecteaza usor membrele inferioare.
2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si
se acopera bolnavul cu o invelitoare.
3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.
3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana
stanga, si se introduce canula prin anus in rect,
perpendicular pe suprafasa subiacenta, cu
varful indreptat putin inainte, in directia vezicii
 urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge
rezistenta sfincterului.
3.3 Se ridica extremitatea externa a canulei,
imediat cev varful a trecut prin sfinter si se
indreapta varful in axa ampulei rectale.
3.4 Se introduce canula pana la o distanta de
10-12 cm.
3.5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza
de scurgere a apei din irigator in colon prin
ridicarea irigatorului cu mana stanga la
aproximativ 50 cm deasupra patului
bolnavului.
3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.
3.7 Se inchide robinetul in momentul cand
nivelul apei din irigator se apropie de nivelul
tubului de scurgere.
3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita
renala.
3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp
de 10-15 min.
3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept
si peste cateva min in decubit dorsal .
3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge
la toaleta, in caz contrar scaunul se capteaza la
pat.
3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.
b.Clisma inalta 3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm
inaltime, in colon.
 3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza
o presiune mai mare a apei.In rest se
procedeaza ca la clisma evacuatoare.
c. Clisma Se pt administra medicamente ( digitala,
medicamentoasa(terapeutica) clorura de calciu, tnctura de opiu, chinina), care
se absorb prin mucoasa rectala, sau cele cu
efect local(solutii izotonice) in microclisme sau
clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa
clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi
pe minut.
-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica
de glucoza sau substanta medicamentoasa, care
se introduc cu o seringa adaptata la canula
rectala.
-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de
introdus se intrebuinteaza rezerve termostat;
irigatorul se inveleste intr-un material moale
sau vata, perna electrica.
d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37 C in baie de
apa se injecteaza profund.Se indica in
constipatii cronice, fecalom.
4.Ingrijirea bolnavului dupa 4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un
tehnica bazinet curat.
4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si
traversa.
4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul
in piozitie comoda,se acopera si se
indeparteaza paravanul.
 4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea
salonului.
5.Reorganizarea locului de 5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a
munca efectuat tehnica
5.2 Se spala instrumentele utilizate, se
dezinfecteaza si se folosesc pentru sterilizare.
5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de
observatie.
Incidente :
canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se va da
drumul la apa din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in
continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin dizolvarea si
dislocarea materiilor fecale
daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va
ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul
normal.
Accidente
dureri,crampe intestinale – in acest caz se opreste curentul de apa pentru
cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.
2.2. PERFUZIA INTRAVENOASA
Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu
picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si
volumica a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace
metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc
transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin
evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea
medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si
favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor
sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.
Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa
pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise
cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale din material
plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc;
tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea flacoanelor; 1-2
seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si
intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna
tare, musama; 1-2 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri
sterile; casoleta cu comprese sterile; substante dezinfectante : alcool, tinctura de
iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.
Etape de executie Timpi de executie
1.1 se pregatesc instrumentele si materialele necesare;
1.2 se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se
desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata
dopului care se dezinfecteaza cu alcool;
1.3 se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;
1. Pregatirea1.4 se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se
materialelor, patrunde cu el prin dop in flacon;
instrumentelor si1.5 se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de
aparatului de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu
perfuzie acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga
trocarul;
1.6 se suspenda flaconul pe suport;
1.7 se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de
romplast avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a
substantei medicamentoase;
 1.8 se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul
aerului in flacon;
1.9 se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al
tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase
din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga
lichidul in dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal;
1.10 se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu
lichid fiind eliminate complet bulele de aer;
1.11 se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide
prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ;
Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se
desteriliza).
2.1 se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;
2.2 se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod
2. Pregatirea
cu antebratul in extensie si pronatie;
fizica si psihica a
2.3 subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama
bolnavului
si un camp steril;
2.4 se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
3.1 spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza
calitatea si starea venelor;
3.2 se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;
3.3 se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu
3. Efectuarea tinctura de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se
perfuziei efectueaza punctia venei alese; de preferinta se incepe cat mai
periferic;
3.4 se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul
aparatului de perfuzie;
3.5 se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea
 lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului
de perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in
functie de necesitate;
3.6 se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea
tubului invecinata acestuia, pe pielea bolnavului;
3.7 se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de
functionare a aparatului;
3.8 se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu
substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura
corpului;
3.9 inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide
prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si
se racordeaza aparatul la noul flacon;
3.10 se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga;
operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele
regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza
de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de
exemplu);
3.11 inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se
aplica o pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se
exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon
imbibat intr-o solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca,
in directia axului vasului, se extrage acul din vena;
3.12 se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica
un pansament steril si se fixeaza cu un plasture.
4. Ingrijirea4.1 se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;
bolnavului dupa4.2 se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este
tehnica permis);
 4.3 se supravegheaza bolnavul.
5.1 se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul
de perfuzat din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si
5. Reorganizarea
se pregateste pentru sterilizare;
locului de munca
5.2 se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid
perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Accidente
hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem
pulmonar acut : tuse, expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiatorice.
embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne
prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu
presiune
Atentie!
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de
frisoane. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.
Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa
se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De
obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor defecte ale
perfuzorului.
2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE
Gastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu
ajutorul unui instrument opric, numit gastrofibroscop.
Scop - diagnoctic;
- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru
hemoragiile digestive, tratament cu laser);
Pregatirea - se pregatesc materialele necesare in functie de scopul
instrumentelor instrumentelor investigatiei: manusi sterile, sorturi de
si a cauciuc, tavita renala, pipa Guedel, substante anestezice,
materialelor manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante
necesare dezinfectante, ochelari de protectie;
- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam,
adrenalina -–fiole (trusa antisoc);
- seringa de 2 ml de unica folosinta;
- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului
gastroscopului, sondelor;
- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa
anatomica, recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;
- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea
determinarii prezentei Helicobacterului pylori;
Pregatirea - orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau
psihica si fizica altor examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta
a pacientului procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea
este foarte accentuata. Astfel se impune calmarea
pacientului;
- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l
incurajeze, sa comunice, sa favorizeze “relatia de la fiinta
umana la alta fiinta umana”, astfel incat sa-l determine sa-si
exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari
(discutie, observatie), asistenta incearca sa:
- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii
(frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de
durere); in functie de aceste probleme identificabile aplica
interventiile autonome corepunzatoare;
- asigura un climat calm de caldura;
 -printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii
demostreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat de
intelegere empatica);
-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei,
rugandu-l ca printr-un efort de vointa sa le depaseasca,
pentru a putea coopera in timpul examinarii;
- va administra medicatia recomandata de medic pentru
sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente;
- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va
explica importanta golirii si curatarii complete a
stomacului;
Participarea la - sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o
tehnica tableta de Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca
este nevoie si dimineata;
- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie
cu Atropina, Scobutil sau Diazepam;
- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza
anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se
face badijonarea locala (baza limbii si faringelui) cu solutii
de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii pot fi folosite
pentru anestezia locala si prin gargara;
- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral
stang, pe o pernita tare;
Ingrijirea - este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde
pacientului pacientul a fost examinat;
dupa tehnica - se transporta in salon;
- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea
examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;
 - pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa
nu consume alimente fierbinti;
- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din
stomac si acuza dureri, la indicatia medicului se introduce
sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile;
- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru
evitarea senzatiilor neplacute din gat;
Pregatirea - se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala
produselor produselor prelevate, in vederea examinarilor histologice, se
pentru eticheteaza si se trimit urgent la laborator;
laborator - la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza
fragmentele bioptice in vederea descoperirii prezentei
Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o ora);
Reorganizarea - se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana
locului de cand este curat gastroscopul;
munca - se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului
cu apa si sapun apoi se clateste bine;
- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si
dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale;
- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care
trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele sa
fie irigate cu produs dezinfectant;
- se periaza extremitatile endoscopului;
- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;- se
usuca bine;
- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon
pentru a le proteja;
- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie
 dezinfectat zilnic;
- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar
dimineata dezinfectat din nou;
- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati,
dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,
De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie
(manusi, masca, ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul
medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjuctivite,
dermastoze, eczeme.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL NR. 1
UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN
JUDET:ARGES
SECTIA: CHIRURGIE 1
CULEGEREA INFORMATIILOR
INFORMATII SOCIALE:

NUME: P
PRENUME: C.
SEX : M
VARSTA : 52 ani
NATIONALITATEA :roman
DATA INTERNARII: 15.03.2007
DATA EXTERNARII: 19.03.2007
SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.
DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat Mozacu.
OCUPATIA: salariat.
MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate
sangerande, dureri anorectale, constipatie.
ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor
burelete hemoroidale care in timp au devenit ulcerate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.
MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINEL
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:
neaga boli infecto-contagioase: TBC
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
fara importanta.
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:
neaga alte afectiuni.
IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost
multumit de modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.
INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 80 kg
INALTIME: 1.65 m
CAPUL
Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.
Aspectul gurii: normala.
Aspectul buzelor: normal colorate.
Aspectul ochilor: incercanati.
Aspectul nasului: normal.
Aspectul dintilor: ingrijiti.
Aspectul limbii: normal.
Probleme vizuale: nu prezinta.
Probleme auditive: nu prezinta.
TRUNCHIUL
Semne particulare: nu are.
Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.
Sistem muscular: normoton, normochinetic.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem osteo-articular: clinic normal.
Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.
Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.
Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in
pozitie genu-pectorala.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.
MEMBRE
Semne particulare : nu prezinta.
Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.
Mobilitatea articulatiilor: mobile.
COMPORTAMENT
Ii place sa fie singur: nu.
Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a
prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.
Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.
Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.
OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA
Alimentatia : deficit alimentar.
Apetit: prezent.
Numar mese: 2-3 pe zi.
Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza
Lichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.
Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.
 Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa
singur.
OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE
Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.
Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic,
nr. 6-7 pe zi.
OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA
Se spala si se piaptana singur.
Se imbraca si se dezbraca singur.
Se spala pe dinti singur.
Isi realizeaza toaleta singur.
OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA
Probleme privind somnul: nu are.
Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.
Preocupari: cititul.
INFORMATII MEDICALE
Alergii: nu prezinta.
Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie
cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat
prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.
2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia
neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a
defeca, scaune tari si rare.
3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de
durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste,
insomnie, nervozitate.
 4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri
frecvente, timpurii, somn agitat.
5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator
cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor
pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.
6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de
hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente
si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.
7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin
incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .
Dialog la externare:
Data externarii: 19 .03 .2007
Luat de familie: pacientul P.C. este luat acasa de catre rude
Destinatia la externare: domiciliu – Loc.Negrasi
Mijloc de transport: masina nepotului.
Situatia de acasa: satisfacatoare
Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur
Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.
S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada
imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.
Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna
Au fost atinse scopurile: da.
EVALUAREA CAZULUI NR. 1 .
Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la
serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia
 unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile ,
constipatie, crampe abdominale.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de
chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina
,tuseu rectal.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital
,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a
pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :
- respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic ;
- respectarea regimului igieno-dietetic;

PLAN DE INGRIJIRE – HEMOROIZI SANGERANZI

NEVOIA INTERVENTII
DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV
PROBLEMA AUTONOME
1. Nevoia de a Alterarea starii de confort Pacientul sa- - amplasez pacientul intr-un
evita pericolele. cauzata de procesul inflamator si diminueze pacienti in salon care au o ev
Durere manifestat prin facies crispat, semnele - evaluez caracterele du
gemete, iritabilitate, vaicareli. durerii in anorectal.
termen 12 - arat pacientului ca ma oc
ore. si nu numai de durerea sa
Pacientul sa - informez pacientul ca-i e
demonstreze durerea
 absenta - ajut pacientul sa descrie co
durerii in momentele de remisie sau ex
termen de 2 - asigur confortul pacientu
zile. pozitie de d.v.;d.l.s.;d.l.d
- urmaresc si apreciez corec
aplic masurile de prevenire a
- aleg procedurile de inves
minim de infectie.
- informez si stabilesc impre
recuperare a starii de sanatat
- aerisesc salonul pacientului
- Pregatesc materialul si
administrarii tratamentului m
- masor si notez functiile vita
2. Nevoia de a Alterarea functiei de eliminare a Pacientul sa - determin pacientul sa ing
elimina. scaunului cauzata de alimentatia elimine un suficienta.
Constipatie neadecvata manifestata prin scaun moale - stabilesc impreuna cu pac
absenta scaunului de mai multe in termen de eliminare.
zile, dificultate in a defeca, 2 zile. - urmaresc si notez in F.O
scaune tari si rare. Pacientul sa scaunelor.
aiba scaun - pregatesc materialul si ins
fara evacuatoare
dificultate in - fac pregatirea psihica s
termen de 3 vederea efectuarii tehnicii
zile. - efectuez clisma evacuatoar
Pacientul sa - curat si usuc regiunea anala
prezinte - aplic creme protectoare.
absenta - fac toaleta anusului de
 constipatiei dezinfectez cu acid boric 2-3
in termen de - determin pacientul sa inger
4 zile. lichide
Pacientul sa - recomand pacientului sa co
aiba tranzit reziduri
intestinal in - determin pacientul sa
limite regularitate
fiziologice.

3.Nevoia de a Sentiment de tensiune si de Pacientul sa- - observ manifestarile psihi

evita pericolele. inconfort resimtit de pacient si exprime lipsa de interes pentru ev
Anxietate cauzat de durere si de diminuarea tratament.
neadaptare la rolul de pacient anxietatii in - identific cauza anxietatii
manifestat prin agitatie, termen de 2 declansat anxietatea.
neliniste, insomnie, nervozitate. zile. - Incerc sa conving pacien
Pacientul sa tratamentului si a respectar
demonstreze evolutia bolii.
absenta - sfatuiesc familia sa sus
semnelor de perioada anxietatii.
anxietate in - asigur un mediu de protect
termen de 4 boala a pacientului.
zile. - incurajez pacientul sa com
Pacientul sa exprime emotii, nevoi.
 beneficieze
de siguranta
psihologica
pentru
inlaturarea
starii de
anxietate.
4. Nevoia de a Alterarea modului de somn Pacientul sa - invat pacientul sa prac
dormi si a se cauzata de durere manifestata doarma fara exercitii respiratorii cateva m
odihni.Insomnie prin treziri frecvente, timpurii, treziri si fara - observ si notez calitatea, o
somn agitat. intreruperi in satisfacere a celorlalte nevoi
termen de 24 - intocmesc un program
ore. organismului.
Pacientul sa - sfatuiesc pacientul sa bea
doarma 8 ore culcare
in fiecare - administrez tratamentul me
noapte in - observ efectul acestuia asup
termen de 3
zile.
Pacientul sa
beneficieze
de somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ pe
durata
spitalizarii.
5. Nevoia de a fi Alterarea tegumentelor si a Pacientul sa- - sfatuiesc pacientul in
curat si de a mucoaselor datorita procesului si diminueze mentinerii curate a tegumen
proteja inflamator cauzat de lipsa de roseata in prevenirea complicatiilor
tegumentele. cunoastere a termen de 2 - sfatuiesc pacientul sa
Alterarea ingrijirilor preventive si zile. antihemoroidal, legume, fruc
tegumentelor si a curative a leziunilor pielii Pacientul sa- - incurajez in permanenta
mucoaselor manifestate prin hemoroizi, si diminueze necesitatea realizarii interven
fisuri anale, roseata, ulceratie. leziunea in - pansamentul se va face cu
termen de 3 procesul de vindecare
zile.
Pacientul sa
prezinte
tegumentele
si mucoasele
curate si
integre in
termen de 4
zile.

6. Nevoia de a Alterarea starii de nutritie Pacientul sa- - explorez preferintele al

bea si a cauzata de lipsa cunoastere a si urmeze asupra alimentelor permise(l
manca. Refuz de nevoilor de hidratare a regimul si faino
a urma dieta . organismului , singuratate indicat in interzise(condimente,prajeli,
manifestata prin consumarea de fiecare zi. - fac bilantul lichidelor elimi
alimente si bauturi Pacientul sa - constientizez pacientul
interzise,omisiuni ale meselor, fie echilibrat regimului alimentar in menti
 mese neechilibrate. hidro- - servesc pacientul cu al
electrolitic pe moderata, la ore regulate si p
durata - las pacientul sa aleaga alim
spitalizarii. respectand contraindicatiile r
- cantaresc zilnic pacientul
- constientizez pacientul
fizice modera
- stabilesc un program d
gusturi si capacitate, impreun
7. Nevoia de a se Alterarea confortului, din Pacienta sa - aerisesc salonul si asi
recreea. cauza durerii manifestata prin prezinte de securitate in care pacie
Dificultatea de a incapacitatea de a confort fizic - linistesc pacientul, si
efectua activitati indeplini pe deplin o si psihic nevoilor fundamentale;
recreative activitate . nealterat pe - invat pacientul sa comun
timpul - stimulez increder
spitalizarii si fortele proprii si in cei
o stare de personalul medical.
buna
dispozitie.

CAZUL NR. 2
UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN
JUDETUL :ARGES
SECTIA: CHIRURGIE
SALON: 5

CULEGEREA INFORMATIILOR
INFORMATII SOCIALE
NUME: N.
PRENUME:M
SEX:M.
DATA NASTERII: 25.02.1961
VARSTA: 46 ani
NATIONALITATE: romana
DATA INTERNARII: 18.06.2007
DATA EXTERNARII: 24.06.2007
SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii
DOMICILIUL: Pitesti, strada Negru - Voda
OCUPATIA: muncitor S.C. Arpechim Pitesti
MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de
18.06.2007, la ora 10, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in
epigastru, tulburari de tranzit intestinal, cu greata si varsatura.
ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o
seara domnul N.M. serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea
generala se altereaza, apar dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului
cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive. Spre dimineata apar
transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta.
MEDIC CURANT: dr Zoana Ion
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:
-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC
-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:
Mama-se numeste N.O.,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer
duodenal, H.T.A.; a avut 2 sarcini si 3 avorturi;
 Tatal-se numeste N.I., are 78 ani, este fost pensionar, cunoscut cu H.T.A.,
alcoolism cronic si tulburari de comportament.
Frate – fara importanta
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma careia
a ramas cu o cicatrice chirurgicala de 18 cm.
IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:
- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte
pentru ca avea 14 ani si a uitat.
INFORMATII FIZICE:
GREUTATE: 85 Kg
INALTIME:1,78 m
CAPUL:
Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate
Aspectul gurii: buze cianotice
Aspectul limbii: normal colorata
Aspectul nasului: normal
Aspectul ochilor: incercanati, verzi
Aspectul dintilor: dentitie completa
Aspectul parului: scurt ingrijit
Probleme vizuale: nu prezinta
Probleme auditive: nu prezinta
TRUNCHIUL:
Semne particulare: nu prezinta
Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate
Sistem musculo-adipos: slab reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru
 Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate
pulmonara normala, murmur vezicular prezent;
Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace
ritmice, TA=160/60mmHg, P=63p/min.
Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu
tranzit intestinal incetinit, un scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas
marit de volum;
Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.
MEMBRE:
Semne particulare: cicatrice la bratul drept
Aspectul si culoarea tegumentelor: normala
Mobilitate articulara: buna
COMPORTAMENT:
Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu prea
coopereaza cu personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix si
raspunde incet.
Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:
Bolnavul este curat si ingrijit ,
igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:
Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.
Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:
SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile
abundente, pastoase galbene -albicioase
URINA: WC ; oligurie
OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:
Pacientul este agitat si anxios
 Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.
INFORMATII MEDICALE:
Analize sange:
Leucocite =12000/mm
Amilazemie = 75 U.W
Calcemie = 8,3 mg%
Lipazemie = 23U.I.
Uree = 0,67 mg
TGO = 31U.I.
TGP = 40 U.I
Colesterol = 235/100ml
fosfataza alcalina= 6U.B.
bilirubina = 0,6mg%
glicemie =1,05 G%
creatinina = 0,82mg%
hemoglobina = 12,2g%
VSH = 40mm/ora
ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,
Examenul urinei:
- amilazurie = 92UW
- albumina absenta
- epitelii plate
- leucocite, hematii rare
- numeros urat de Na
DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei
chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se
misca, indispozitie, privire tematoare.
2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort
pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.
3. Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi incercanati,
sete, tegumente uscate, oligurie.
4. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata
prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate
5. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei
chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.
6. Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit
intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a
comunica, neliniste, agitatie.
8. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala,
manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.
9. Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui
proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.
Dialog la externare:
Data externarii: 24 .06 .2007
Luat de familie: pacientul N.M. este luat acasa de catre sotie
Destinatia la externare: domiciliu – Pitesti
Mijloc de transport: taxi
Situatia de acasa: satisfacatoare
Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur
Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.
 S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada
imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.
Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna
Au fost atinse scopurile: da.
EVALUAREA CAZULUI NR. 2 .
Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la
serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul
superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza
starea de soc.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de
chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina
, explorari ale pancreasului.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice
sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si
pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:
evitarea efortului fizic ;
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.

PLAN DE INGRIJIRE – PANCREATITA ACUTA

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII
OBIECTIV
PROBLEMA DE NURSING AUTONOME
1. Nevoia de a evita Durere vie Preoperator Preoperator
pericolele. epigastrica din Calmarea - ajut pacientul sa descrie corect dure
Durere vie epigastrica cauza inflamatiei durerii in epigastru
pancreasului si a cel mult 4 - manifest intelegere fata de suferinta pa
interventiei ore - plasez pacientul intr-o pozitie antalgica
chirurgicale, Postoperator - explic pacientului ca-i este permis sa
manifestata prin: Calmarea durerea
tipete de durere, durerii dupa - arat pacientului ca ma ocup de el ca un
facies crispat, interventia durerea sa
refuzul de a se chirurgicala - aerisesc salonul si creez o temperatura
misca, - urmaresc functiile vitale si notez valori
indispozitie, -repaus la pat cu punga de gheata pe abd
privire tematoare. -aspiratie gastrica continua
Postoperator
- urmaresc aspectul plagii chirurgicale
- supraveghez, masor si notez functiilor
- fac educatia sanitara a pacien
postoperatorie
2. Nevoia de a bea si Alterarea Pacientul sa - observ caracterul varsaturii: cu
a manca. Varsatura eliminarii din fie menajat ml,alimentare, apoase
cauza afectiunilor fizic si - aerisesc salonul
inflamatorii psihic in - ii cer pacientului sa inspire adanc
manifestate prin timpul - ii opresc alimentatia pe gura
efort pentru a varsaturii. -asez pacientul in D.D. cu capul intr-o p
voma, varsaturi Combaterea - ii sustin capul pacientului in timpul v
alimentare,apoase varsaturii in iar cu stanga sustin tavita renala sub barb
paloare. cel mult 2 - ofer pacientului un pahar cu apa mento
ore - pastrez lichidul de varsatura pentru a fi
analize de laborator
- fac bilantul lichidelor ingerate si elimin
- notez in FO aspectul, frecventa, cantita
4. Nevoia de a Deshidratarea din Pacientul sa Preoperator
elimina.Deshidratarea cauza varsaturii fie - cantaresc pacientul
manifestata prin: reechilibrat - supraveghez, masor si notez semnele v
facies tras, hidro- - ingrijesc cu atentie tegumentele p
ochi incercanati, electrolitic integritatii lor
sete, tegumente in termen 2 - inspectez zilnic zonele de presiune d
uscate, oligurie. zile si fiecare 2 ore
stimularea - asigur aportul lichidian de 2500 ml/zi
pacientului -observ comportamentul si faciesul,paci
in - asigur conditii de mediu : salon curat, l
consumarea - pregatesc materialele necesare pentru P
lichidelor pe - pregatesc materialele pentru recoltarea
durata - urmaresc bilantul hidric si reech
spitalizarii. pacientul
Postoperator:
-urmaresc FV:
-suprimarea alimentatiei 2-4 zile ,dupa
bolnavului lichide cu lingura sau paiul :
-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt, piure
-din a 6 a zi se trece progresiv la o alim
 regim alimentar adecvat
4. Nevoia de a fi Alterarea Pacientul sa Preoperator :
curat tegumentelor si aibe -observ coloratia neobisnuita a tegument
ingrijit.A.Alterarea mucoaselor din tegumente -asigur igiena tegumentelor prin toaleta p
tegumentelor si cauza socului normal -schimb lenjeria de corp si pat
mucoaselor pancreatic colorate in -sterg pacientul de transpiratie si-l invele
B.Alterarea integritati manifestata prin decurs de 7 -ii explic respectarea regimului dietetic
tegumentelor si paloare, zile urmarii tratamentului
mucoaselor transpiratii reci, aseptizarea -recoltez sange pentru analize de laborat
tremuraturi, plagii si Postoperator:
extremitati protejarea - pregatesc camera, aerisesc
marmorate ei pe durata temperatura
Alterarea spitalizarii optima de 18-21°C,
integritatii - asigur liniste in salon ,
tegumentelor si - asigur transportul pacientului si il instalez
a mucoaselor - supraveghez faciesul si comportamentul
din cauza postoperatorie
interventiei - observ, masor si notez functiile vitale.
chirurgicale - supraveghez plaga, curat regiunea, pansa
manifestata prin imbibe cu serozitati,
plaga operatorie. - schimb pansamentul zilnic
- asigur o stare de asepsie perfecta in ingriji
- asigur pacientei pregatirea psihica suprim
5. Nevoia de a Alterarea Pacientul sa - observ scaunele: scaune rare de culoare
elimina. tranzitului prezinte un - determin pacientul sa ingere o cantit
Constipatia intestinal cauzata tranzit aprox. 3000 ml.
de anxietate, intestinal - stabilesc impreuna cu pacientul un or
hidratare normal si functie de activitatile sale;
neadecvata, combaterea - determin pacientul sa faca exercitii fizi
interventia chi- constipatiei - asigur conditiile de igiena;
rurgicala in termen de -schimb lenjeria de pat si de corp ori de
manifestata prin 2 zile. -fac pregatirea fizica si psihica a paci
scaune dure, clismei evacuatoare;
balonari, crampe - pregatesc materialele si instrumentele p
abdominale. - urmaresc si notez in F. O. consistenta
dupa efectuarea clismei;
6. Nevoia de a se Alterarea Pacientul sa Preoperator
misca siu a avea o mobilitatiite din aiba -observarea mobilitatii bolnavului
bina cauza durerii mobilitate -schimbarea pozitiei bolnavului din DD
postura.Imobilitate manifestata prin normala la ore.
miscare 2-3 zile Postoperator:
deficitara, tranzit postoperator -incurajez pacientul, ii aduc plosca ori de
intestinal -schimb lenjeria de corp si de pat daca e
incetinit, -dupa prima zi de la interventia chiru
balonare semisezanda si-i observ faciesul
meteorism -in a 2 a zi il ridic la marginea patului
abdominal. modificare a FV , il ridic in picioare
facem 3-4 pasi
-in ziua urmatoare conduc pacientul la t
facem impreuna plimbari scurte de cate
7. Nevoia de a evita Anxietate din Pacientul sa -observ manifestarile psihice ale pacient
pericolele.Anxietate cauza interventiei prezinte o - ii explic pacientului orice manevra
chirurgicale stare de bine - ii asigur un climat de liniste si sigurant
manifestata prin fizica si -identific cauza anxietatii si factorii decl
refuz de a psihica in 2- -ajut pacientul sa-si identifice anxietatea
comunica, 3 zile imi fac timp zilnic pentru a discuta cu
neliniste, agitatie reusita operatiei
-raspund cu calm la intrebarile lui
-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru a
bolii
sfatuiesc familia sa-l sustina

8. Nevoia de a dormi Alterarea Pacientul sa -observ somnul pacientului

si a se modului de somn se poata - aerisesc salonul si pastrez linistea in or
odihni. Insomnia din cauza fricii de odihnii -sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de
interventia minim 8 ore placute ,si inainte de culcare sa citeasca
 chirurgicala, pe noapte -il linistesc in legatura cu interventia c
manifestata prin ca va fi operat de o echipa de medici foa
oboseala, agitatie
,nervozitate.

9. Nevoia de a evita Risc complicatii Pacientul sa Preoperator:

pericolele.Risc de dupa interventia nu prezinte - observ starea clinica a pacientului
complicatii chirurgicala complicatii - asigur conditii de mediu adecvate
manifestata prin in timpul -urmaresc FV si vegetative
aparitia unui spitalizarii -pregatesc preoperator pacientul
proces infectios, si nici dupa. - ii fac pregatire psihica si fizica: toa
scaderea abdominala
imunitatii, - asigur pregatirea si sterilizarea instrum
anemie, recidive. - pregatesc pacientul pentru orice investi
Postoperator:
-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori pa
-schimb lenjeria de corp si pat
-administrez tratamentul .
CAZUL NR. 3
CULEGEREA INFORMATIILOR
UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN
SECTIA : CHIRURGIE I
SALONUL 6
INFORMATII SOCIALE

NUME : A.
PRENUME : S.
VARSTA : 50 ani
NATIONALITATEA : romana
DATA INTERNARII : 18.04.2007
DATA EXTERNARII : 23.04.2007
SITUATIA FAMILIALA: casatorita, doi copii
DOMICILIUL: Glambocel, loc. Bogati, Arges.
OCUPATIA : pensionara
MOTIVELE INTERNARII : Pacienta se interneaza cu constipatie aparuta in
urma cu o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, durere cu
caracter colicativ, insomnie, febra.
ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca in urma cu o luna a avut constipatie
alternand cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce a determinat-o pe
pacienta sa se prezinte la medic pentru diferite investigatii si tratamente. De
cinci zile prezinta constipatie, varsaturi alimentare si groaznice dureri
abdominale.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv
MEDICUL CARE INGRIJESTE: Zoana Ion
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:
menarha 14 ani
nasteri 2, avorturi 4
neaga boli infecto-contagioase: TBC
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
neaga TBC in familie
IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacienta fost
multumita de modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.
INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 70 kg
INALTIME: 1.58 m
CAPUL:
Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide
Aspectul gurii: normala
Aspectul buzelor: subtiri
Aspectul ochilor: incercanati
Aspectul nasului: normal
Aspectul dintilor: nu prezinta proteza
Aspectul limbii: normal
Probleme vizuale: nu prezinta
Probleme auditive: nu prezinta
TRUNCHIUL:
Semne particulare: nu prezinta
Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palida
Sistem musculo-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, prezinta ameteli
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent, temperatura 38◦ C, respiratia 22 r/min
 Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote
cardiace ritmice, T.A.=130/70mm Hg, P=84b/min
Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. Tranzit intestinal
modificat, ficat si splina in limite normale
Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni spontane
fiziologice
Sistem nervos: echilibrata si orientata temporo-spatial
MEMBRE:
Semne particulare: nu prezinta
Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide
Mobilitatea articulatiilor: mobile nedureroase

COMPORTAMENT:
Ii place sa fie singura: nu
Evolutia comportamentului cu anturajul: ii place sa fie
inconjurata de familie si de prieteni. Pacienta este comunicativa, se exprima
cursiv in timpul culegerii informatiilor, a prezentat intelegere, a cooptat cu
asistenta. Intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.
OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA
Alimentatia: obisnuita
Apetit: scazut, inapetenta
Numar de mese: 2 – 3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prajiti, salate, supe.

Lichide preferate: ceaiuri si sucuri.
Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are
Regim hidric(hipocaloric, hipoglucidic, hiperprotidic) serveste
masa singura
 OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE
Scaun: wc aspect pastos, omogen, 1 la 4 zile=constipatie
Urina: wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis,
miros caracteristic, nr. 6 – 7/zi.
OBISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA
Probleme privind somnul: prezinta insomnie. In spital i se
administreaza diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.
Activitate fizica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.
Preocupari: activitati casnice.

INFORMATII MEDICALE
Alergii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.
Tratamente prescrise inaintea spitalizarii: este inteles si
urmat.
Tratamentul actual: este prescris in F. O. si este urmat si
inteles.A urmat tratament cu : Emetiral, P.E.V. cu glucoza. solutie Ringer 500,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic
DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata,
modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari,
crampe abdominale.
2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii
manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.
3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor
alimentare, procesul inflamator.
4. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii,
stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin
regurgitatii, varsaturi alimentare.
5. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin
facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.
6. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin
tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.
Dialog la externare:
Data externarii: 23 .04 .2007
Luat de familie: pacienta A.S. este luat acasa de catre sot
Destinatia la externare: domiciliu – loc. Bogati, jud. Arges
Mijloc de transport: masina fetei .
Situatia de acasa: satisfacatoare
Capacitatea de a se ingriji: pacienta se poate ingriji singura
Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;
- prezentare la controale periodice;
- evitarea alimentatieibogate in grasimi;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- continuarea tratamentului.
S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare
privind perioada imediat urmatoare .
Impresia pacientei despre spitalizare: relativ buna
Au fost atinse scopurile: da.
EVALUAREA CAZULUI 3.
Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al
Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie
alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu
caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si
investigatii.
Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul
de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele
pacientei se remit treptat.
Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:
- repaus fizic;
- continuarea tratamentului si regimului alimentar;
- revenirea la control periodic.
Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi
ingrijita in continuare de fete si sot.

PLAN DE INGRIJIRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM

SUBOCLUZIV
DIAGNOSTIC OBIECTI INTERVENTII EVALUARE
V
AUTONOME DELEGATE
Alterarea Pacienta sa - observ - 18.04.2007
tranzitului prezinte scaunele: scaune administrarea Pacienta prezi
intestinal tranzit rare de culoare de nta constipatie,
cauzata de intestinal brun-inchis ; medicamente dureri
anxietate, normal si - determin la indicatia abdominale.
hidratare combaterea pacienta sa ingere medicului: efe In seara zilei
neadecvata, constipatiei o cantitate ctuarea de 18.04.2007 p
modificarea suficienta de clismei acientei i se
integritatii lichide; aprox. evacuatoare. efectueaza o
cailor digestive 3000 ml. - administrez clisma
manifestata prin - la indicatie evacuatoare.
scaune dure, stabilesc impreuna ceaiuri laxat 20.04.2007
balonari, cu pacienta un ive; scaun absent
crampe orar regulat de - administrez 21.04.2007
abdominale. eliminare in pacientei Constipatia a
functie de supozitoare si fost comba-tuta,
activitatile sale; glicerina; pac. are un
- determin - Dulcolax scaun de
pacienta sa faca DT=5 cp, consistenta
exercitii fizice cu DU=2 cp, omogena,
regularitate; cale per os culoare inchisa
- asigur conditiile
de igiena;
- schimb lenjeria
de pat si de corp
ori de cate ori este
nevoie;
- fac pregatirea
fizica si psihica a
pacientei pentru
efectuarea clismei
evacuatoare;
- pregatesc
materialele si
instrumentele
pentru efectuarea
clismei.
- urmaresc si notez
in F. O.
consistenta
scaunului si
aspectul lui dupa
 efectuarea clismei;
Alterarea Pacienta sa - invat pacienta sa - 18/19.04.2007
modului de beneficieze practice tehnici de administrarea Pacienta A.S.
somn datorita de orele relaxare, exercitii tratamentului prezinta
durerii, corespunzat respiratorii cu 30 prescris de insomnie, cu
stresului, oare de min inainte de medic: admini treziri frecvente.
epuizarii, somn in culcare, si isi face strarea de Insomnia a fost
anxietatii termen de 2 o baie calda; ceaiuri combatuta cu
manifestata prin zile. - observ si notez linistitoare; ajutorul
dificultatea de a orarul somnului; - sedative: sedativelor,
dormi, somn - aerisesc salonul Diazepam, pacienta poate
agitat, treziri asigurand DT=1 tb, dormi linistita.
frecvente ot◦ =18 – 21 ◦C; DU=1 tb,
- asigur un climat S oral
de liniste si
confort;
- intocmesc un
orar de odihna;
- asigur conditiile
de igiena, schimb
lenjeria de pat si
de corp ori de cate
ori este nevoie;
- asigur confortul
pacientei;
- explic pacientei
rolul somnului si
odihnei pentru
 refacerea
organismului;
Alterarea Pacienta sa - pregatesc Administrarea 19.04.2007
tranzitului prezinte pacienta pentru tratamentului Pacienta A.S.
intestinal tranzit examinari prescris de prezinta un
datorita intestinal endoscopice; medic: numar de 3
stresului, normal pe - pregatesc - ceai de scaune diareice,
schimbarea durata alimentatia care va menta, supa in urma
deprinderilor spitalizarii. fi hidrica in de morcovi, efectuarii
alimentare, urmatoarele 24 zeama de clismei.
procesul ore; dupa orez; 21.04.2007
inflamator. interventia - Diareea a fost
chirurgicala; simptomatice combatuta,
- voi servi Clorhidrol 1 obiectivul a fost
pacienta cu ceai tb, fermenti realizat.
neindulcit (menta, digestivi,
musetel), supa de sedative.
morcovi, zeama de - perfuzie cu
orez, treptat voi NaCl.
introduce bucati Ritm = 60
mici de carne pic/min
slaba si fiarta; DT = 500 ml
- aerisesc salonul,
schimb lenjeria de
pat si de corp ori
de cate ori e
nevoie;
- asigur conditiile
 de igiena
individuala;
- educ pacienta sa
efectueze toaleta
regiunii anale ori
de cate ori este
nevoie;
- interzic
apartinatorilor sa-i
mai aduca pentru
o perioada : lapte,
dulciuri, prajeli,
conserve,
condimente,
ciocolata.
Evacuarea prin Pacienta sa - asez pacienta in La indicatia 18.04.2007
cavitatea bucala fie pozitie de decubit medicului : Pacienta A.S.
a continutului echilibrata lateral stang, - suprimarea prezinta trei
stomacal electrolitic aproape de alimentatiei pe varsaturi
datorita si marginea patului; gura, i se alimentare.
anxietatii, acidobazic - ajut pacienta in instituie 19.04.2007
stresului, in termen timpul varsaturii: perfuzie Pacienta A.S.
dezechilibrului de 24 ore. cu o mana tin endovenoasa prezinta doua
electrolitic, Pacienta sa tavita renala sub cu solutie de varsaturi
proces prezinte o gura si barbie, iar glucoza 10 %, bilioase.
inflamator stare de cu cealalta voi 500 ml + 20.04.2007
manifestat prin bine fara sustine fruntea solutie Ringer In urma
regurgitatii, greata si pacientei; 500 ml; interventiei
varsaturi varsaturi in - sfatuiesc - chirurgicale
alimentare termen de 4 pacienta sa Metocloprami pacienta prezint
zile. inspire profund d fiole a un numar de
pentru a atenua DT=2 f doua varsaturi,
greata; DU=1 f apoase cu miros
- ofer pacientei un Cale = fecaloid.
servetel pentru a-si i.m. Din data
sterge gura si un - Scobutil de 21.04.2007 P
pahar de apa fiole acienta A.S.
pentru a se clati; DT=3 f/zi prezinta o stare
- ii ofera alta tavita DU=1 de bine, fara
renala pentru a f i.v. greata si
varsa continutul; varsaturi, si este
-educ pacienta ca echilibrata
in timpul efortului hidroelectrolitic
de a voma sa-si .
protejeze plaga Obiectiv
operatorie prin realizat
compresiune cu
mana;
- pastrez
continutul
varsaturii pentru
examinare;
- asigur conditiile
de igiena
(pregatesc
materialele pentru
 toaleta regiunii
bucale: prosop,
pahar cu apa,
tavita renala);
- protejez lenjeria
cu o musama si
traversa;
- schimb lenjeria
de pat si de corp
ori de cate ori este
nevoie;
- linistesc pacienta
din punct de
vedere psihic;
- supraveghez si
notez greutatea
corporala G=74
kg;
- reechilibrare
electrolitica;
- supraveghez,
masor si notez
functiile vitale si
vegetative.
Alterarea starii Sa se - observ caracterul Administrarea 18.04.2007
de confort combata durerii care la medicamentel Pacienta
datorita durerea inceput este ca o or: prezinta dureri
procesului pacienteI in senzatie penibila - Algocalmin abdominale
inflamator timp 4-5 perceputa intr-un DT= 1 f, puternice.
manifestat prin zile. anumit punct apoi DU= 1 19.04.2007
facies crispat, se generalizeaza in f; Durerile au
gemete, tot abdomenul; Cale i.v. cedat putin dupa
tahipnee, - linistesc pacienta - Piafen administrarea
tahicardie. , ii asigur o pozitie DT=1 f, medicatiei.
adecvata, aerisesc DU=1 f; 20.04.2007
salonul; Cale i.m. Pacientei i se
- schimb lenjeria efectueaza
de pat si de corp interventie
ori de cate ori este chirurgicala.
nevoie; 21.04.2007
- observ, masor si Pacienta prezin
notez in F.O. si ta dureri in zona
functiile vitale: plagii
T.A.= 140/70 mm operatorii.
Hg, 22.04.2007
P= 89 b/min., Pacienta se
R= 22/min., simte mult mai
T= 38◦ C; bine si chiar se
- supraveghez deplaseaza prin
pacienta salon.
permanent;
- invat pacienta sa
faca tehnici de
relaxare;
- recomand
pacientei sa
semnaleze
disparitia durerii
explicandu-i ca
aceasta nu
inseamna
vindecarea ei ci
este o complicatie
a ocluziei
intestinale;
- determin
pacienta sa
practice o
respiratie
abdominala timp
de 5 – 10 minute
dupa
administrarea
medicatiei
analgezice;
- explic
pacientei ca-i este
permis sa se
planga si sa-si
exprime
sentimentele;
- pregatesc
instrumentele si
materialele
 necesare pentru
administrarea
tratamentului.
Alterarea Recapatarea - observ Administrare Tegumentele si
tegumentelor culorii tegumentele si a de mucoasele si-au
datorita normale a mucoasele:tegument medicamente recapatat
procesului tegumentelo e palide, acoperite la indicatia culoarea in
inflamator r si de transpiratii; medicului: timpul propus.
manifestata prin mucoaselor - supraveghez - Ca gluconic Pacienta nu
tegumente si in termen de pansamentul, acesta 1 f/zi, D-im. prezinta
mucoase palide, doua zile. trebuind sa fie - aplicarea complicatii pe
plaga operatorie. aseptizar uscat; perfuziei durata
ea plagii si - observ, masor si endovenoase spitalizarii.
protejarea notez functiile vitale cu glucoza
ei; si vegetative in 10 % 500 ml.
prevenir F.O.; - Vit. B6
ea - pregatesc DT= 1 f
complicatiil materialele si D
or instrumentele U= 1 f
pacientei pe necesare pentru - Vit. C DT=
perioada toaleta plagii 1 f
spitalizarii. operatorii si a D
pansamentului; U= 1 f
- respect regulile de Psihoterapie
asepsie; individuala si
- efectuez toaleta in grup
organelor genitale solutii
externe; antiseptice
- asez pacienta in pentru toaleta
pozitie cat mai plagii
comoda; alimentatia (cloramina
pacientei sa contina 0,2 – 0,4 %,
alimente bogate in permanganat
vitamine; de K
- spal tegumentul 1/4000, apa
din jurul plagii cu oxigenata 3
apa si sapun; %, rivanol 1
- dezinfectia din %, betadina).
jurul plagii cu
tinctura de iod, apoi
cu alcool prin
miscari circulare din
jurul plagii spre
exterior;
- curatarea plagii cu
ser fiziologic,
antiseptice
neiritante
(cloramina 0,2 – 0,4
%, permanganat de
K 1 / 4000, apa
oxigenata 3 %,
rivanol 1 %,
betadina);
- tamponez plaga cu
comprese si
 tampoane de tifon
sterile;
- acopar plaga cu
comprese sterile
care trebuie sa
depaseasca
marginile plagii cu
2 – 3 cm;
- fixarea
pansamentului se
face cu galifix.

CAPITOLUL IV
CONCLUZII FINALE
CONCLUZII TEORETICE
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.
Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma
digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.
Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecatiei.
Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei
alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor
digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar
mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de
sanatate a unei persoane.
 Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor
fecale in intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea la
scaun se produce in momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect.
Rectul este totdeauna gol in afara de timpul in care se face defecatia.
Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi
modificat prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este
eficient sau moderat in care caz evacuarea este aminata sau chiar suprimata.
Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei.
Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un
scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de
starea fizica si psihics.
O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a
intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si
asupra tubului digestiv, iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale
functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea evacuarii
intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau
functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii
generale.
Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:
-Insuficiente fibre alimentare in dieta
-Alimentatie cu prea putine lichide
-Lipsa de exercitiu fizic
-Medicamentele
-Sindromul intestinului iritabil (SIB)
-Schimbarile din viata de zi cu zi
- Abuzul de laxative ]]
-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.
-Afectiuni si boli tipice
CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR
 Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport
cu cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse
clasificari:
1. - constipatia rectala
atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii
intestinului;
spastica
2. - constipatie a colonului drept;
- una a colonului stang;
- alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare:
- constipatia trecatoare sau intamplatoare
- simptomatica sau organica.
- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu
o alta cauza locala:
- constipatie rectala sau dischezia
-constipatie cronica,
SIMPTOMATOLOGIE
Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi
abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la
migrene chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu
depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica,
depresie, chiar anxietate.
Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii
rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un
strat subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de
chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de
lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.
TRATAMENTUL CONSTIPATIEI
Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in
tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre,
legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine
intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a
obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume o
perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.
Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic,
incluzand:
Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete
pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E
si A .
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de
constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala,
perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia,
tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol
mecanic in tranzitul intestinal.
Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-
rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In
cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se
poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie,
radiestezie, bioenergie.
Complicatii produse de constipatie.
Uneori, constipatia poate duce la complicatii:
-hemoroizi
-fisuri anale
-hernii abdominale
Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie
 Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice
- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de
lichide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de
activitatile sale;
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative
Pacientul sa fie echilibrat psihic
- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare
pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele
in legatura cu starea sa.
CONCLUZII TEORETICE
CAZULUI NR. 1
Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la
serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia
unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile ,
constipatie, crampe abdominale.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de
chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina
,tuseu rectal.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital
,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a
pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :
 - respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic ;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
CAZULUI NR. 2
Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la
serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul
superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza
starea de soc.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de
chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina
, explorari ale pancreasului.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice
sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si
pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:
evitarea efortului fizic ;
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.
CAZULUI NR. 3
Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al
Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie
alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu
caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si
investigatii.
 Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul
de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele
pacientei se remit treptat.
Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:
- repaus fizic;
- continuarea tratamentului si regimului alimentar;
- revenirea la control periodic.
Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi
ingrijita in continuare de fete si sot.

BIBLIOGRAFIA
1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata
Medicala Romaneasca, Noiembrie 2000;
3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – Editia IV, Dr. CAROL
MOZES, Bucuresti, 1978;
4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE
ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala
Romaneasca, Editia IV 2004;
5 MEDICINA INTERNA – Editura ALL, Bucuresti, 1996
CORNELIU BORUNDEL
6 SEMIOLOGIE MEDICALA – Editura Medicala, Bucuresti 2002,
Ion I. Brukner
7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint,
Bucuresti 1997, Roxana Maria Albu
 8 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU SCOLI SANITA-
RE POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban
9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C.
Dimitriu
10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR -
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general –
Thomas McCracken
COLON NORMAL
CANCER COLONIC
DULCOLAX® , drajeuri
bisacodylum
Forma de prezentare:
Drageuri a 5 mg de bisacodil/drajeu. Supozitoare a 10 mg de
bisacodil/supozitor.
Actiune terapeutica:
Dulcolax este un laxativ de contact. Cand se administreaza oral, sub forma de
drajeu, sau rectal, sub forma de supozitor, induce cresterea peristaltismului prin
actiunea directa asupra mucoasei colonului, rezultand in mod obisnuit un scaun
moale. Produsul este lipsit de efecte secundare severe.
Indicatii: Toate formele de constipatie, (la pacientii imobilizati in pat; in cazul
schimbarii alimentatiei ori a mediului; datorate bolilor sau tulburarilor
digestive); favorizarea evacuarii cand exista dureri, ca de pilda in cazul
hemoroizilor; pre - si post - operator; pregatirea colonului pentru examene
endoscopice.
Contraindicatii: Cu exceptia abdomenului acut chirurgical, unde orice laxativ
este contraindicat, pentru Dulcolax nu se cunoaste nici o contraindicatie.
Avertismente, precautii: Dulcolax poate fi administrat copiilor si persoanelor
in varsta, femeilor insarcinate sau care alapteaza, precum si pacientilor
debili.Totusi, se recomanda o oarecare precautie (ca si in cazul altor laxative) in
timpul primelor trei luni de sarcina. La copii sub 4 ani trebuie consultat medicul
inaintea administrarii Dulcolax.
Efecte adverse: Ocazional, in cursul utilizarii drajeurilor poate sa apara un
disconfort abdominal. Acesta se produce mai ales in constipatiile cronice unde
continutul intestinal este deosebit de uscat si dur, in portiunea superioara a
colonului. Adeseori acest disconfort poate fi inlaturat prin cresterea dozajului cu
drajeuri. Supozitorul trebuie introdus in rect si suficient de profund pentru a nu
produce leziuni anale.
Dozare, administrare: Oral: Drajeurile sunt forma obisnuita de administrare in
cazul in care nu este necesara o evacuare imediata. Ele se pot inghiti, pe
stomacul gol sau plin, cu sau fara lichide. Administrarea concomitenta a
antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu) trebuie evitata. Adulti: Obisnuit
se iau 2 drajeuri seara la culcare, in scopul de a provoca una sau doua defecatii
in dimineata urmatoare, sau cu o jumatate de ora inaintea mesei de dimineata
pentru un efect in aproximativ 5 ore. Copii in varsta de 4 ani si peste: 1 drajeu.
Rectal: Supozitoarele pot fi utilizate pentru a obtine o evacuare in scurt timp de
la administrare. De exemplu, daca se aplica supozitorul dimineata, imediat dupa
trezire, se poate astepta ca efectul sa se produca dupa micul dejun. Aceasta ofera
posibilitatea inlocuirii cu eficienta si economie de timp a clismei, preoperator,
inaintea examinarii radiografice, precum si la pacientii aflati la pat. Adulti:
Doza normala este de un supozitor de 10 mg. Numai in cazurile speciale este
necesara administrarea celui de al doilea supozitor. Obisnuit acesta este eficace
in aproximativ 30 de minute. Administrare combinata: Cand produsul Dulcolax
se foloseste in vederea pregatirii pacientului pentru examinarea radiografica a
abdomenului, ori pre- si postoperator, drajeurile trebuie combinate cu
supozitoarele, in scopul realizarii unei evacuari complete la nivelul intestinului.
Dozajul recomandat pentru adulti este de 2-4 drajeuri, administrate seara,
inainte de culcare si un supozitor, aplicat intrarectal in dimineata urmatoare.