GENNADY NESI

ARTA
S
CHIMBULUI

MAS
TERŞ
AH
 GENNADY NESIS

ARTA SCHIMBULUI

MASTERŞAH
 CUPRINS

Din partea autorului ............................................................... 5

Introducere ............................................................................ 7

I) Schimbul în deschidere ................................................. 27

II) Schimbul în jocul de mijloc .......................................... 53

1) Realizarea avantajului material ............................... 64

2) Schimbul în atac şi în apărare ................................. 82

3) Realizarea avantajului poziţional .......................... 116

 Capitolul II
SCHIMBUL ÎN JOCUL DE MIJLOC

După cum just remarca cunoscutul antrenor Marc Dvorețki,

„comentând faza de început a jocului, în mod obișnuit șahiștii
se raportează la cele mai reprezentative partide din varianta
respectivă și sunt tentați să analizeze aceleași modalități de
rezolvare a problemelor deschiderii. Mult mai rar găsim astfel
de abordări în comentariile asupra jocului de mijloc”.
Evident că este mult mai dificil de operat cu șabloane în
jocul de mijloc, deoarece deciziile se iau ca urmare a
propriilor evaluări ale situației concrete de pe tablă și, tocmai
de aceea, examinarea și aprecierea unor astfel de poziții sunt
sensibil mai complexe decât în oricare alt stadiu al partidei.
Totuși, în pofida dificultăților de generalizare, multe metode
și procedee de luptă, de exemplu pentru structurile tipice de
pioni, pot fi clasificate și studiate. Așadar, prin extrapolare,
pare extrem de probabil ca o abordare asemănătoare să
funcționeze cu succes și în cazul schimbului.
Comentând ultima mutare a negrului (17…Ne7-d6) care a
condus la poziția din diagrama următoare, Botvinnik arată că
schimbul nebunilor de câmpuri negre creează albului premise
favorabile pentru final și indică în acest sens partida
Levenfisch – Kotov (al XI-lea Campionat al URSS, 1939). Ce
anume a determinat asocierea cu partida respectivă?

53
 Botvinnik – Petrosian
Moscova, 1963

Să ne întoarcem la comentariile aceluiași autor: „Caracterul

luptei ce apare după schimbul nebunilor de câmpuri negre și
în configurația de pioni existentă îmi era bine cunoscut din
partida Levenfisch – Kotov, fiindcă l-am ajutat pe V. Ragozin
s-o comenteze. Albul are avantaj în final, dat fiind faptul că
figurile sale ușoare vor fi mai active decât cele ale
adversarului”. Să deschidem acum culegerea de partide a celui
de-al XI-lea campionat al URSS (1939) și să urmărim poziția
din jocul amintit, survenită după a 13-a mutare a negrului.

54
 Deși între cele două poziții există diferențe importante,
simțul strategic deosebit al lui Botvinnik l-a ajutat să înțeleagă
că, în esență, ele sunt identice.
14.Ne5 Albul dorește să schimbe nebunii în condiții optime.
14…f6 Slăbirea flancului regelui e forţată. 15.N:d6 D:d6
16.Dc2 g6 17.Cb5 În eventualitatea 17.N:g6 h:g6 18.D:g6+
Rh8 19.Te3 Dd7!, negrul reușește să-și organizeze apărarea.
17…Dd7 18.De2 Rf7! Unica mutare. După 18…Nf5 19.N:f5
D:f5 20.Cc7 C:c7 (pierdea 20…Tc8, din cauza 21.Ce6! T:c1
22.T:c1 Tf7 23.Cd8) 21.T:c7, amenințarea 22.De7 decide.
19.Dd2 a6 20.Da5 Tc8 Aflat în poziție incomodă, negrul
tinde către schimburi, pe care albul nu le evită, întrucât în
final va păstra un avantaj mic, dar durabil. 21.T:c8 D:c8
22.Cc3 Dc7 23.D:c7+ C:c7 Iată ce și-a amintit Botvinnik.
Acum devine clar că asemănarea nu constă doar în structura
pionilor. 24.Ca4 Nd7 25.Cc5 Nc6 26.Tc1 Tc8 27.h4 Cb5
28.N:b5! Un schimb de reţinut! Albul caută să ajungă în final,
unde calul va fi mult mai activ decât nebunul. 28…N:b5
29.Tc3 b6 30.Ca4 Forțează trecerea într-un final de figuri
ușoare, în care negrul are o viaţă grea. T:c3 31.C:c3

55
 Lupta în acest final s-a prelungit încă 40(!) de mutări și s-a
încheiat cu victoria albului. Și deși negrul a avut unele
posibilități de a salva partida, perspectiva unui final similar l-a
satisfăcut pe deplin pe fostul campion mondial.

Să revenim însă la partida Botvinnik – Petrosian: 18.Tae1

N:e5 19.T:e5 g6 20.Df2 Cd7 21.Te2 Cb6 22.The1 Astfel, la
fel ca și în „partida sursă”, albul nu forțează lucrurile și nu are
obiecții contra simplificărilor. 22…Cc4 23.N:c4! M.
Botvinnik: „Acum albul rămâne cu un cal bun împotriva
nebunului rău”. Un motiv bine cunoscut! 23…T:c4 Era rău
23…d:c4, din cauza 24.d5! Nd7 25.Dd4, cu avantaj zdrobitor
pentru alb. 24.Td2 Te8 25.Te3 a6 26.b3 Te6 27.Ca4 Și
această manevră a calului ne e deja cunoscută din partida
Levenfisch – Kotov. 27…b6 28.Cb2 a5 29.Cd3 Albul și-a
activat calul la maximum, în timp ce nebunul negru nu are
spațiu de manevră. 29…f6 30.h4 Nf7 31.T:e8+ N:e8
Simplificarea poziției nu diminuează greutățile negrului.
Dimpotrivă, diferența de randament a figurilor ușoare devine
și mai perceptibilă. 32.De3 Nf7 33.g5 Ne6 34.Cf4 Nf7
Nebunul negru nu reușește să întreprindă nimic. La 34…Nf5
urmează 35.g:f6 T:f6 36.De5! 35.Cd3 Ne6 36.g:f6 D:f6
37.Dg5! Analog partidei amintite, albul se străduiește să
ajungă la același raport de forțe: turn și cal „bun” contra turn
și nebun „rău”, într-o structură de pioni asemănătoare.
37…D:g5+ 38.h:g5 Am fi putut să ne oprim aici cu analiza,
deoarece totul este clar și ideile de bază ale schimbului în
jocul de mijloc au fost deja prezentate. Totuși, realizarea
avantajului în finalul de față are strânsă legătură cu tema
noastră; la momentul oportun, albul va schimba figurile
56
ușoare, câștigând astfel un pion. Avem un exemplu clasic de
transformare a unui tip de superioritate în altul prin
simplificarea poziției.

38…a4 39.b:a4 Tc4 40.a5! b:a5 41.Cc5 Eforturile calului

alb de a ocupa câmpul c5 s-au concretizat doar după schimbul
pionilor. 41…Nf5 Negrul a reușit, în sfârșit, să-și activeze
nebunul, dar acum primează rapida centralizare a regelui alb.
42.Rg3 a4 43.Rf4 a3 44.Re5 Tb4 45.Cd3 Albul nu se
împotrivește schimbului figurilor ușoare, fiindcă astfel câștigă
un pion. 45…Tb5 46.Rd6 Rf7 47.Rc6! Regele alb a pătruns
impetuos în dispozitivul advers și Botvinnik forțează trecerea
într-un final de turnuri, câștigând „pe drum” un pion.
47…N:d3 48.T:d3 Tb2 49.T:a3 Tg2 50.R:d5 T:g5+ 51.Rc6!
S-a ajuns la un final de turnuri cu un pion în plus pentru alb și,
în ciuda unor dificultăți tehnice, Botvinnik a reușit relativ
repede să-și fructifice avantajul material.

După cum am menționat deja, una dintre problemele

complicate ale jocului de mijloc o reprezintă luarea unei

57
 Psahis – Mestel

23…Cdf6 Probabil că mai exact era 23…Cf8, întărind

controlul asupra punctului e6. 24.Cb6 Tb8 25.C:c8 Negrul
vrea să alunge calul periculos prin h6, dar L. Psahis a pregătit
o operațiune tactică interesantă, bazată pe schimbul nebunului
de câmpuri albe. 25…D:c8 26.Tah3 h6 După 26…h5 27.Tg3,
albul are perspective excepționale. Negrul a luat în calcul doar
mutarea naturală 27.Ce6+, după care – prin 27…T:e6! 28.d:e6
D:e6 – ar fi obținut compensație suficientă pentru calitate.
Însă albul reușește să efectueze mutarea Cg5-e6+, cu efect
decisiv. 27.T:h6 C:h6 28.Ce6+ T:e6 29.D:h6+ Rf7 30.Tg1!

88
 O idee interesantă! Turnul negru nu poate pleca, din cauza
matului în câteva mutări. Nu ajută nici încercarea de a apăra
punctul g6, de exemplu: 30…Dg8 31.T:g6! D:g6 32.d:e6+ sau
30…Ce8 31.d:e6+ D:e6 32.T:g6! D:g6 33.Nh5. Și, totuși,
salvare exista: 30…Dh8! 31.D:g6+ Re7 32.d:e6 (aici nu
merge 32.Df5 din cauza 32…C:d5!) 32…Dg8! și atacul
albului este respins. 30…Df8(?) 31.D:g6+ Re7 32.Df5! Acum
însă această manevră asigură victoria. 32…C:d5 Nu ajuta nici
32…Df7 33.d:e6 Df8 34.Tg6 Dh8 35.T:f6! D:f6 36.Dh7+ Rf8
37.e7+, și nici 32…Te8 33.Tg6 Rd8 34.d:e6, cu poziție
câștigată pentru alb. 33.Dh7+ Cu dama la h8 acest șah n-ar fi
fost posibil. 33…Re8 34.Nh5+ Negrul cedează.

În diagrama următoare, slăbiciunea scutului de pioni ce

protejează regele negru îl determină pe alb să conceapă un
plan de atac direct. Înainte de orice, Stein schimbă cel mai
important apărător advers– nebunul de câmpuri albe.

Stein – Tal
Moscova, 1961

89
 15.Nd5! Realizând acest schimb pozițional din motive bine
întemeiate, albul a trebuit să aibă în vedere și următorul
răspuns al adversarului. 15…b4 16.N:b7+ R:b7 17.Cd5! O
lovitură tipică în unele variante ale Apărării Siciliene. Negrul
este obligat să accepte imediat sacrificiul, deoarece nu ajută
nici 17…Nf8 18.Dh5! e:d5 19.D:f7+, și nici 17…h5 18.Dg7
e:d5 19.e:d5 The8 20.D:f7 Dc7 21.Cc6 Nf8 22.T:e8! Pare
tentantă mutarea intermediară 17…Thg8, însă în acest caz
urmează spectaculos 18.Cc6!, cu dezastru iminent. 17…e:d5
18.e:d5 Td7 19.Cc6 Această pătrundere a devenit posibilă ca
urmare directă a importantului schimb de la mutarea a 15-a.
19…D:a2 Continuarea pasivă 19…Dc7 20.D:b4+ Rc8
21.Dc4! oferea șanse minime. În conformitate cu stilul său,
Tal preferă un contrajoc activ. În disputa tactică ce-i stă în
față, albul trebuie să-și mobilizeze toate forțele pentru a
înclina balanța de partea sa.

20.D:b4+ Rc7 21.C:e7 Tb8 22.Da3 Dc4 24.Cc6 Tb3

24.Da5+ Tb6 La înfrângere ducea 24…Rb7, din cauza
25.Te8, cu mat imparabil. 25.Rb1 Pierderea acestui tempo era

90
inevitabilă, fiindcă se amenința 25…Cb3+. 25…Ca4 26.Td4
C:b2!? Tăios, dar insuficient. 27.Rc1! O mutare excelentă,
care limpezește imediat situația. Nu era bine 27.T:c4? C:c4+,
după care negrul se redresează. Acum însă, calul nu mai poate
scăpa din cursă. 27…Dc5 28.Te3 Amenință 29.Tb3. 28…Rb7
29.Tc3 Tb5!? În speranța 30.T:c5 d:c5, dar replica „calmă” a
lui Stein forțează schimbul damelor și pune capăt luptei.
30.Da3! D:a3 31.T:a3 T:d5 32.Ca5+ Negrul cedează.
Poziția din diagrama ce urmează a rezultat dintr-o
deschidere jucată neglijent de negru care, fără o justificare
solidă, și-a slăbit structura pionilor de pe flancul regelui,
întârziind și efectuarea rocadei. Amplasarea nebunului său de
câmpuri negre este necorespunzătoare, însă poziția lui se
poate stabiliza prin a5-a4, după care, făcând rocada și
realizând legătura dintre turnuri, negrul are motive să fie
optimist. Ținând cont de toate aceste elemente, Uhlmann
găsește o combinație elegantă de schimb, prin care reușește
deschiderea și, apoi, ocuparea coloanei a.

Uhlmann – Clarici
Sarajevo, 1980

91
 13.b4! a:b4 Merita atenție 13…Nb6. 14.a:b4 T:a1 Negrul
este forțat să abandoneze coloana a. 15.D:a1 C:f3+
Acceptarea sacrificiului de pion ducea la catastrofă imediată:
15…N:b4 16.C:e5 d:e5 17.Da8+ Dd8 18.D:d8+ R:d8 19.N:e5.
Prin schimbul damelor au rămas fără apărare punctul e5 și
calul din f6. Astfel, tocmai în această variantă tematică ies la
suprafață minusurile tematice ale poziției negrului. De pildă:
19…N:c3 20.N:c3 Re7 21.Nb4+ Re8 22.e5 sau 21…Re6
22.e5! R:e5 23.f4+ g:f4 24.Nc3+ Rf5 25.Nd3+ Rg5 26.h4+.
Nereușind să facă rocada, regele negru nu-și mai poate găsi un
adăpost iar armata sa va suferi pierderi iremediabile. 16.N:f3
Nd4 Rău era 16…N:b4, din cauza 17.Cd5. 17.Td1 c5
Schimbul nebunului de negru are inevitabil repercusiuni:
17…Ne5 18.N:e5 d:e5 19.Da8+ Dd8 20.D:b7. 18.b:c5 d:c5
19.e5! Înaintarea decisivă în centru, după care figurile negre
nu mai sunt în stare să conlucreze. 19…Cg4 Nu era
satisfăcătoare nici altă retragere: 19…Ch7 20.Da8+ Dd8
21.D:b7! N:c3 22.T:d7 D:d7 23.Nc6. 20.Da8+ Dd8 21.D:b7!
h5 Și acum la 21…N:c3 decidea 22.T:d7! 22.Ce4! Pionul este
în continuare intangibil: 22…C:e5 23.N:e5 N:e5 24.C:c5
22…Th6 Negrul se străduiește să-și încheie dezvoltarea, dar
cu un asemenea rege expus e aproape imposibil. 23.h3 Nc6
24.Cd6+! D:d6 La 24…T:d6 câștigă 25.N:c6+. 25.Dc8+ Dd8
26.N:c6+ Re7 27.Db7+ Re8 28.Nd5 Te6 29.h:g4 Negrul
cedează.

În diagrama următoare albul atacă pe flancul regelui și un

rol important îl deține pionul h, care poate fi avansat în orice
moment la h6, în acest caz regele găsindu-se brusc într-o
situație nesigură în eventualitatea slăbirii orizontalei a 8-a.
92