Care este modelul de ”femeie a viitorului” din România?

[views]

De la mama eroină, muncitoare și activistă, la femeia de succes

Comunismul încadrase bine rolul femeii în societate, astfel că sexul frumos a

căpătat, pe lângă identitatea sa social-tradițională de mamă și gospodină, o
dimensiune ideologică de eroină a neamului și a regimului. De altfel, pe plan
politic, ideologia de stat a încadrat femeia, prin organele oficiale de presă, în tipul
muncitoarei și a activistei prozelite care luptă pentru adevărul socialismului.
Căderea regimului comunist a dărâmat acest model de femeie și a adus în prim
plan discursul feminist occidental cu accent pe egalitatea între sexe.

Astăzi, generația care a promovat modelul „femeilor eroine” din România este pe
cale de dispariție. Acea generație care glorifică femeia muncitoare, mama eroină
și activistă înflăcărată a fost înlocuită- am zice- cu femeia ”emancipată” a zilelor
noastre, aflată în goana după carieră și succes.

Încă puțin și intrăm în al treilea deceniu de când experimentăm regimul

democratic. Sunt tată de fată și în acest context nu am cum să nu mă întreb: Care
este modelul de ”femeie a viitorului” în România? Am reușit să identific trei
modele.

Fata de plastic.

Acest tip de ”femeie a viitorului” este produsul mass-mediei. De nicăieri și a

nimănui, aruncată în zona de show-biz, fardată și susținută de cine trebuie, ajunge
acolo unde multe visează să fie. Astfel, ea devine un drog pentru ”fetele de la
țară” fără posibilități, care se pot hrăni cu astfel de exemple la orele de maximă
audiență. Fără doar și poate, puterea fantastică a mass-mediei din România își
spune cuvântul. ”Selfie-ul cu buze” al fetei, băgat în ”heavy-rotation” în
emisiunile de entertainment, la orele de maximă audiență, conturează un model
de femeie a viitorului. Dacă Bianca Drăgușanu a reușit, cu siguranță că vor putea
reuși multe altele, chiar dacă ”Bucureștiul nu crede în lacrimi”. Acest model este
extrem de selectiv, încă extrem de contagios la nivel social, fiind un produs al
mass-mediei ce se răspândește ca un virus.
Fata lui tata

Fiind tată, știu cât de greu este să spui ”nu” fetei tale. Dar trebuie să recunosc:
acest al doilea model identificat mă îngrijorează. Este greu, câteodată chiar
imposibil să spui ”nu” puiului tău. Desigur, fetele sunt răsfățate, cu atât mai mult
dacă și condiția materială o permite. În România sunt multe cazuri de fete
răsfățate, urcate peste noapte în ”lumea selectă”. Cred că cel mai bun exemplu îl
avem în politică. Și asta, pentru că fetele răsfățate primesc orice, fără ca măcar să
se țină cont de niște etape. Un exemplu ar putea fi cel al tinerei deputate din PNL.
Ceea ce știm despre Mara Mareș se rezumă doar la ”fata lui tata”. Percepția nici
nu are cum să fie altfel, când din băncile universității sari direct în banca de la
Camera Deputaților. Și cum un singur succes nu este suficient pentru a-ți apăra
statutul de femeie a viitorului, era de așteptat să apară și următorul pas - alegerea
în funcția de președinte al tinerilor liberali. În regimurile democratice, votul dă
legitimitate celor aleși și orice comentariu sau judecată de valoare este doar de
gargară. Tot gargara este permisă și în democrație, mai ales când treci în spațiul
public prin metoda arderii etapelor în viață. Fără a subestima persoana în cauză
(de altfel, nu e singura), sunt de părere că la 24 de ani nu ai suficientă maturitate,
astfel încât să poți măcar să înțelegi mecanismele de funcționare ale statului. Însă,
având în vedere că Parlamentul României a devenit o emblemă pentru gargară,
atunci este loc pentru orice. Când ești fata lui tata și tata este cine este, atunci totul
este posibil. Indiferent de situație, Mara Mareș nu scapă de această etichetă, iar
pe umerii ei apasă acum o responsabilitate crucială: aceea ca, prin activitatea sa
deputat și cea de președinte a tinerilor liberali, să demonstreze contrariul. Este de
adăugat că sunt destule astfel de exemple, iar unul extrem de elocvent este al
deputatului PSD de Constanța, Cristina Dumitrache. Desigur, această
”discriminare pozitivă” creată și de partidele politice duce femeia la nivelul
primitiv, în care egalitatea între sexe este doar un subiect de șuetă, iar
”nepotismul” înlocuiește discursul feminist real.

Fata modestă

În această categorie regăsim femei din toate colțurile țării care, prin sacrificiu,
încredere și merit, au reușit să se facă remarcate, fie că vorbim de sport, cultură,
afaceri, medicină sau multe alte domenii. Iată, România este din nou în top.
Simona Halep aduce tenisul românesc în atenția lumii. Fără a exagera, se naște o
nouă legendă contemporană cu noi. Pe lângă Ceaușescu, Comăneci, Năstase, Hagi
sau alte nume mari cu rezonanță mondială, Halep își rezervă un loc - am spune
meritat - în istoria României și mai ales în tenisul mondial.

Cuvintele sale bine calculate descriu cel mai bine acele trepte urcate, cu trudă și
răbdare, spre succes. Astăzi, fără doar și poate, Simona Halep reprezintă o rețetă
de reușită și un model de femeie a viitorului. A creat un interes pentru un sport
care părea uitat sau cel puțin, dominat romantic de imaginea lui Țiriac și Năstase.
Barierele au fost sparte, iar România a reușit, prin Simona Halep, să pună tenisul
românesc pe harta lumii. Recunosc, tenisul mi se pare un sport plicticos și
monoton, căci ador sporturile de echipă, însă ceea ce pot constata de fiecare dată
la învingători este inspirația pe care ne-o transmit prin zâmbetul lor contagios,
care motivează. Într-o țară bombardată cu breakingnews-uri, o știre pozitivă dă
un ton optimist. Să sacrifici totul pe roata destinului, să riști pe ambiție, să lupți
atunci când nimeni nu crede în tine, toate acestea creează o poveste romanțată, o
sursă de inspirație pentru mulți tineri. Simona Halep devine un model de femeie
a viitorului. Acest model de femeie pare a fi marginalizat de către mass-media și
mai ales de către partidele politice.

* * *

În ciuda unor exemple și modele de femei geniale din istoria României, discursul
feminist este marginalizat în spațiul public, lipsit de esență și de vitalitate. Într-o
țară puternic masculinizată, dorința de a fi femeie a viitorului presupune
sacrificiu, voința de a avea putere și îndrăzneală, ingrediente necesare ale unei
povești de succes. Dilema mea de astăzi rămâne în continuare nedeslușită: Care
este modelul de ”femeie a viitorului” în România?