“Lecția” lui Nichita Stănescu despre PR

Se spune că marile creații iau naștere în subconștient, în acel moment când mintea
zburdă nestingherită pe pajiști deschise. Este momentul când eul creator, prin libertatea sa
infinită, domină mintea umană. De altfel, ființa se transformă într-o trestie creatoare.
Probabil fiecare dintre noi a experimentat ce înseamnă să fii eliberat de apăsările
interioare și dominat de pacea supremă, simțindu-și trupul ușor și mintea calmă ca un lac
liniștit sub luna plină și cerul înstelat. Din imperfecțiune vine naturalețea umană, tot ce este
imperfect ne face să ne simțim mai familiar și mai în largul nostru. Imperfecțiunea descrie
slăbiciunea umană, diversitatea noastră, cee ace creionează această lume a diversității.
Rebel și nonconformist al vremurilor sale, dominat de dorințe naturale, abuzând de
mintea și trupul său, Nichita Stănescu a reflectat asupra a ceea ce nu putea să atingă, adică
asupra perfecțiunii.
În poezia “Lecția despre cub”, el descrie modul cum imperfecțiuna focalizează mesajul
și reține atenția:

Se ia o bucată de piatră
se cioplește cu o daltă de sânge,
se lustruiește cu ochiul lui Homer,
se răzuiește cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
După aceea
se ia un ciocan
si brusc se fărâmă un colț de-al cubului.
Toți, dar absolut toții zice-vor :
-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colț sfărâmat!

În esență, PR-ul se concentrează asupra acestei imperfecțiuni a lucrurilor și aduce în

prim-plan acel colț sfărâmat, care este originalitatea. Desigur, acel cub fără colțul sfărâmat ar
fi fost ca orice cub, însă tocmai colțul sfărâmat dă autenticitate și personalizează creația.
Tocmai imperfecțiunea lucrurilor este cea care face diferența.
Cu siguranță, Nichita Stănescu nu s-a gândit niciodată la PR când a scris aceste versuri,
însă astăzi, într-o lume dominată de imagine și obsesia de înfățișarea proprie, această poezie
este o invitație la o libertate barbară.
În PR, originalitatea dă profunzime și dimensiune imaginii. De altfel, rolul PR-ul, în
esență, este de a construi relații de colaborare perfecte între “imperfecți”. Tocmai acel “colț
sfărâmat” apropie, în loc să îndepărteze și consolidează în loc să slăbească trăinicia și
autenticitatea relațiilor.
Inviația mea este următoarea, cel mai bun PR autentic este să găsiți acel “colț
sfărâmat”, el există în fiecare dintre voi. Căutați-l!