t_

Cr-rprins

Partea L. Aribnetic[ / Algebrd

7
Numere naturale. Operalii cu numere naturale (clasa a V-a) """""""""'
l9T{'.].
13
Tema 1.2. Numere intregi (clasa a Vl-a) .........'....
16
Tema 1.3. Divizibilitate (clasele V-Vl)
25
T.Tg 1.1. Numere ralionale. Fraclii ordinare. Fraclii zecimale'(clasele V-Vl-Vll)

Tema '1.5. Rapoarte. Proporlii. Procente' Probabiliteli (clasele Vl-Vll) 33

terna t.6. Numere reale. Radicali. Reguli de calcul cu radicali (clasele vll-vlll) 42

Formule de calcul prescurtat. Descompuneri in factori (clasele Vll-Vlll) .......'..'........'.. 49

Tg113-l:1.
54
Tema 1.8. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (clasa a Vlll-a)

Tema 1.9.
61
Funclii (clasa a Vlll-a)

Tema 1.10.- Ecualii, inecualii, sisteme de ecualii. Probleme care se rezolvd

cu ajutorul ecualiilor, al inecualiilor sau al sistemelor de ecualii
67

Partea 2. Geometrie
75
Tema 2.1. Unghiuri. Triunghiuri (clasa a Vl-a) ......."......
83
Tema 2.2. Patrulatere (clasa a Vll-a) ...............'.
90
_Tgq.g ?;.
Asemdnare (clasa a Vll-a) ................. an

Tem4 J.4. Relalii metrice (clasa a Vll-a) ."....'..'...." e8R

'G
TeU?_2fi Cercul (clasa a Vll-a) ........"... 104 G
c
o
Tema 2.6. lncidenli, paralelism 9i perpendicularitate in spaliu
(clasa a Vlll-a) 110 '8.
IE
z
'iela2.7. Corpuri geometrice. Arii 9i volume (clasa a Vlll-a) """""""' 122 o
o
G

t
Partea 3. Variante de subiecte t!
3.1. Subiecte date la Evaluarea Nalionali in anii 2010- 2012 """"""""' 129 |

3.2. Variante de subiecte propuse spre rezolvare

146 y

=I
u

Solulii .........
1s4
=
 Aritmeticd / Algebr6,
Clasele V-VIII

Tema 1.1. Numere naturale. Operagii cu numere naturale

(clasa a V-a)

Tema 1.2. Numere intregi

(clasa a Vl-a)

Terna 1.3. Divizibilitate

(clasele V-Vl)

Tema 1.4. Numere ralionale. Fraclii ordinare. Fraclii zecimale

(clasele V-Vl-Vll)

Tema 1.5. Rapoarte. Propo4ii. Procente. Probabilitd!i

(clasele Vl-Vll)

Tema 1.6. Numere reale. Radicali. Regulide calcul cu radicali

(clasele Vll-Vlll)

Tema 1.7. Formule de calcul prescurtat. Descompuneri in factori

(clasele Vll-Vlll)

Tema 1.8. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

(clasa a Vlll-a)

Tema 1.9. Funclii

(clasa a Vlll-a)

Tema 1.10. Ecuafii, inecualii, sisteme de ecualii. Probleme care se rezolvd cu ajutorul
ecualiilor, al inecualiilor sau al sistemelor de ecuatii
(clasele V-Vl-Vll-Vll l)
 Tema 1.-
Nurnere naturale. Opera$ii eu nurnere naturale

Mullimea {0,1,2,3,4,...} a numerelor naturale se noteazd cu N.

Mullimea N \ {0} este mulfimea numerelor naturale nenule; ea se noteaz6 cu N* .

Cu numelele naturale putem efectua urmdtoarele operafii:

- operafii de oidinul I: adunarea gi scdderea;
- operalii de ordinul II: inmul{irea qi impdr{irea;
- opera{ii de ordinul III: ridicarea la putere.

Prslrtele$le-adcrautsi inmullirii_nulnerelor naturale

la+b=b+a
-'
a. Comutativitatea: pentru orice numere nafurale a Si b avem: ]
' ,
t a.b=b.a
b. . |.t a+b)+c = a+(b+c)
Asociativitatea: pentru orice numere naturale a, b, c ayem: { '- ' ",'
| (o.t)." = a-(b.c)
€. 0 este element neutru la adunare: a + 0 = 0 + a = a , pentru orice numdr natvral a.
' 1 este
element neutru la inmullire: a.1 = l. a = d,pentru orice num!-r nabtral a.

d. inmullirea este distributivd fatp de adunare 9i fafd de scddere:

la'(bic)=a'b+a'c
I) )ri _ o = a.b _ a.c
,

Opera!iile cu numere naturale Si relaliile de eqa_lital!!:/inegalitate

1. Fiind datd o egalitate a = b intre doub numere naturale, egalitatea se pdstreazd dac5:
a. in ambii membri se adund acelagi numdr natural: a=b=a+c=b+c;
b. din ambii membri se scade acelagi numdr natural: a=b= a-c=b-c:
c. ambii membri se inmullesc cu acelaqi numdr natural: a=b
= a.c = b.c;
d.ambii membri se impart la acelaqi numdrnatural nenul: a=b= aic =bic .

2.AdunAnd sau inmulfind membru cu membru doud egalitdli, egalitatea se pbstreazS:

fn
la=b la+c =b+a ' o
dacd { atunci N
lr=d \ a.c =b.d 4t!
c
3. Fiind datd o inegalitate a <b intre doud numere naturale, inegalitatea se pSstreazd dac6: .9
IE
a. in ambii membri se adund acelaqi numlr natural: a<b= a+c<b+c; z
tg
b" din ambii membri se scade acelagi numdr natural: a<b= a-c<b-c; o
o
c. ambii membri se inmullesc cu acelaqi numbr natural nenul: a < b
d. ambii membri se impart la acelaqi numdr natural nenul:
= a.c <1b:
b-c ;
f
a<b a: c c t!
= .

I
t Teorema impirlirii cu rest. Oricare fi
numerele naturale a qi b, cu b + 0, existd
ar
lr
l;
I
numerelenaturale q gi r, unic determinate, astfel inc6t: a:
b .q + rgi 0<r <b .
Numdrul q se nume$te cdtul impdryirii, iar tumdrul r se numegte rest. lll
=
F
Exemplu. Fiind date numerele 23 qi 5, existd 9i sunt unice numerele naturale 4 qi 3 astfel incAt sI
avem'. 23 : 4. 5 + 3 9i 3 < 5. Deci 23: 5 =4 rest 3.
=
I
 Fie a gi ndoudnumefe naturale, cv n) 2. Produsul anfactori egali cu 4 se nume$te
puterea a n-a anum[rului natural a Si se noteazd a''
Scrierea a' se citegte ,,a la putetean" sau ,,puterea a n-a a numdrului
a"' in aceastd
scriere, 4 se nume;te baza puIerTi, iar n se numeste exponentul putetli.
Aqadar: a' a = tt2, a' Q' o : ot, 9i, in general, g' o' o = a', pentru n ) 2'
,
1""'
factori

prin conven! ie, qt : a Si ao

: l, pentru orice numdr natural a + 0. Nu are sens 00.

Numerele naturale care pot fi scrise ca puterea a doua a unui numdr

natural se numesc pd tr ate p erfect e.

81 qi 225 sunt petrate perfecte, pentru cA 81

: 92 qi 225 : $2'
Numerele naturale care pot fi scrise ca puterea a treia a unui numdr
natural se numesc cuburi perfecte.
2'7,125 9i 64 sunt cuburi perfecte, intrucAt 27 - 33; 125 = 53;64 = 43

Deoarece ultima cifrd a unui produs de

numere este ultima cifrd a produsului ultimelor cifre ale numerelor date, avem:

Numerele care se termind cu cifrele 0, 1, 5, 6, ridicate la orice putere nenul6, se vor

ter-
mina cu aceleaqi cifre.
Ultima cifrd a puterilor nenule ale numerelor terminate in 4 sau 9 se repetd din 2 in 2:
puterili impare ale numerelor terminate in 4 se termind in 4, iar puterile pare
nenule se terminb in 6l
puterile impare ale numerelor terminate in 9 se termina in 9, iar puterile pare
nenule se termind in 1.
4 in 4'
Ultima cifi6 a puterilor nenule ale numerelor terminate in2,3,7 sau 8, se repetd din
E
N Fie a, b, m, n fi)mere naturale, cu a,b + 0 '

U inmultirea puterilor cu aceeaqibaz6: a* 'a" = a'n'

n
impa4irea puterilor cu aceeaqi bazd: Q* : a' = at , pentru otice m> n
n
uJ Puterea unei Puteri: (.a')n = a'
z
Puterea unui produs: (a'b)' = an ' 6'
=
U a:b
Putereaunuic6t: (a:b)'=a':bn ,pentru oriee a'beN* astfelincdt '

Sunt situa{ii in care identitSlile de mai sus se folosesc qi sub forma:

J
to am+nmn
=a 'ct o-'' = (a*)n
J
an 'b' = (a.b)' - regula de inmullire a puterilor cu acelaqi exponent
Iz a, bn : (a : b),' - regula de implr,tire a puterilor cu acelaqi exponent
..

t,
U
Dacd intr-un exerciliu sunt operalii de acelaqi ordin acestea se efectueaz[ in ordinea
zg in care sunt scrise, de la stlnga 1a dreapta. Pentru a u{ura calculul, putem folosi proprietdfile
E
ul de comutativitate Ei asociativitate ale adundrii 9i inmullirii:
o. 27 t - 32: 42 - 32: 10.
1.5 32. 5: 8 . 2: 160: 8 2:20'2: 40
i 137 -,155 + (l + zl5 - (137 + 63) + (455 +45)
:200 + 500 : 700
4 23\ .25: (4 .2s) .231l: 100 231 . :23 100.
 ;. DacE intr-un exerciliu sunt operalii de ordine diferite se efectueaz5, dacd exist6, mai
:ntai operatiile de ordinul trei, apoi operaliile de ordinul doi qi, in final, operaliile de ordinul
intai. respectind de fiecare datd ordinea in care sunt scrise, de la stAnga la dreapta.
i.+::-.'.i+. a.24:23 .5:24:8'5:3 .5: 15.
::.340: l7 +154)3 :510-700:35:340: 17 + 512..510-700:35:
=340:17 +52 -700:35:340: 17 +25 - 700:35 =20+25 _ 20=25.
Dacd intr-un exerci{iu existi gi paranteze, se efectueaz[ mai intdi toate operaliile din
rarantezele rotunde, apoi cele din paranlezele drepte (dac5 existl) gi in final din acolade
dac6 existi) gi in final ce avem in afara acoladelor (daci existd), respectdnd de fiecare dati
errdinea in care sunt scrise, de la stdnga la dreapta.
. :,, t (38+275:25).10-34. 11:(38+11).10-374=49.10 374:116.
:,, 40. [t00 : + + s.(3' + 48048 :2a)]+ 20tt =
Calcul5m parantezarotundd: 32 +48048: 24 =9 + 2002 =2011.
Calculdm paranteza dreapti: 100: 4 + 5 .2011:25 + 10055 = 10080.
Reconstituim exercitiul : 40 . 10080 + 2011 = 403200 + 2011 405211. -
Produsul primelor n numere naturale nenule se noteazd n ! qi se citeqte ,,n
.
,tdctoriaf'. Prin convenlie, 0!= 1.
. 2t: 1.2=2, 3t=1.2.3=6, 4!=r,2.3.4=24, 5l=120 , 7t=5040 .

Pentru orice numdr natural n )I are loc egalitatea:

1+2+...+ n = n(n+l):2.
Intr-adevdr, notdnd cu S suma primelor n numere naturale nenule, avem:
,t:1+ 2 + 3 +...+(n,l)+n
S=zr+(n-1)+ (n-2)+ ... + 2 +|
AdunAnd membru cu membru cele doud rela{ii, oblinem:
2.1 : (1 + n) + (2 + n - 1) + (3 + n - 2) + ... + (n - I + 2) + (r + 1),
adicd 25 = (n + l) + (n + 1) + ... + (n + l) = n1, * 11, de unde rezultf,S = n(n + l) : 2 .
+
n paranteze

La fel putem proceda pentru a calcula suma unor numere care se objin numdr6nd din r m
in i'incepdnd de la primul termen al sumei, unde / * 0 este un numdr natural dat. o
l\l
Calculali suma + ZS + 26 + ... + 254 + 257
E
,S = ZO . G
E
Mai int6i afl5m numdrul de termeni ai sumei (cu metoda contorului). Termenii sumei sunt din 3 .9
in 3 pi, observdnd cd 20 =3.6+2, 23=3.7 +2..., 257 =3.85+ 2,renltd ci numdrul termenilor zG
sumei este egal cu num6rul de numere naturale de la 6 la 85, adici I = 80 o
85 - 6+ . o
G
Scriem suma cu termenii aqezali in ordine crescbtoare, apoi, sub ea, aceeagi sumb, cu termenii
agezali in ordine descrescdtoare, dupd care adunlm termen cu termen. E
llJ
S = 20 + 23 + 26 + ...+254 +257 I

S =257 +254+251+...+ 23 + 20
25 = 277 + 277 + 277 + ... + 277 + 277 = 80. 277 = 22160. deci S = 22160 : 2= 1 1080
+ .

80 temeni (numdrul temenilor sumei ,S) lrl

=

=
 Srcrblem* Fr*F!,$s+
PARTEA I. La urmitoarele probreme scriefi numai
rezurtatere.
1. Scrierea numirului trei sute de mii opt este
egald cu ... .

,, Cel mai mic numdr natural de trei cifre cu cifra zecilor

7 este egal cu ... .
.1. Aproximarealut 345672 prin lipsd, la mii este egald cu
... .
;l' Dintre numerele a =102030, b
=123450 gi c = 102100 mai mare este ... .
:. Cel mai mic numbr natural cu produsul cifrelor 12
este egal cu ... .
i;, Secven{a 3, 6, 9, 72, ..., 33 conjine un numdr
de .. . numere nafurale.
' Numarul numerelor naturale impare de lorma
i2b ,rt- egal cu ... .

r" Daci pe axa numereror sunt reprezentate punctere

o(0),A(rr),8(7)gi c(23), atunci
ordinea punctelor O, A, B, C pe axdeste ... .
'1. Rezultatul calculului 1902j + 927g este egal cu ... .
'i ;-].
Rezultatul calculului 1006_297 este egal cu ... .

1 : Rezultatul calculului 209.17

este egal cu ... .

i,,i. Rezultatul calculului 12_4.2+3 este egal

cu ... .
'; l.
Dacd ab+ac = 15 qi b+c=5, atunci valoareanum5rului
a este egald cu ... .
l{:. Rezultatul calculului 5+10+15+...+40 este egal cu
... .

':i' Suma a trei numere naturale consecutive este 21. Produsul

:
numerelor este egal cu ... .
il*" Numdrul zerourilor in care se termind produsul
& primelor 2l de numere nafurale nenule
)< este egal cu ... .
N
I ?. Rezultatul calculului la + 20 este egal
U
cu ... .
i$. Numbrul pdtratelor perfecte din secvenla 0,
f 1,2,3,4, 5, 6,.1 esteegal cu ... .

t^ i *" Ultima cifrd a numdrului 22013 este egali cu

lrt ... .
z 3$' Dacd l+3+5+"'+r3
= x2, atunci valoarea numdrurui natural x este egald cu ... .
=
U 3 !. Numdrul pdtratelor perfecte de doud cifre este egal cu ... .

I a]" Dintre numerele a = 2.. ;i 6 = 3r:. mai mic este numirul . .. .

@ 23'Dintrenumerele -r-=a-'j.,r'=rrrsi :=r-.,-::leri::es:e:,i=ir-:r.....

j

24. Dec: :- .j-

g
z 25, \;-irni:r:- t:l;:. ::::-::-:=-: . -- ., :i:- _ : t=:-_, .-. _.:e egal r_u ... .

26, Sun::es-_:.- ::.,j : r : : :-tr-i

U
:::*--; :'-: '-- --:'--::: :-n.tul mai mare la cel mai mic
f
z "'lnt-::r:i a-t'
UU!lll-::- -j--. -- : ::,-- I '.--:-_ -J - - _--l::i:-..U...
s 28. Numan:i :;::;:: -- -=_;:*-i..: -f; -i:!-:.-: . 1 .._
OE
ut ;i:,1 este egal cu ... _1 .
A. -+- .:: I _;"i!:-
29. Ln numf: :-=:-:=. - i-r :_;*. --. - :::
- :- ! R.esrul impdr{irii numbrului n la 2
este egai._* .
=
T 30. Numdrur.-":e :::::.:::: ..:. - -.r :l:- - ) -:.:;- _.
_::: egai cu ... .

r0
PARTEA all-a. La urmitoarele probleme scrie{i rezolvirile complete.
31. Se qtie cd a + b + c:7. Calculali:
a) 2a+2b + 2c; b) l0a + 10b + 10c; c) a' 13 + b' 13 + c' 13 +21.
3?. Se qtie cd a : l1 qi b + c:8. Calculali:
a) ab + ac; b)2a+3b+3c; c)I\a + 9b + 9c;
d)ab+ac+25; e) ab + ac -34; fl7b+7c+9a;
33. Se qtie cA a + b + c : 23 Si x: 9. Calculali:
s) l4a+ l4b+ l{s+ l4x; b)2013-(53a +53b+53c+ 10x);
c) 349+6a + 6b + 6c - l2x; d) 424 -2lx +3a + 3b + 3c;
34" Calculali, sco!6nd factor comun:
a) 13'5 + 13'21 + 13'40; b) 437 '109 -437 '54+ 437 '203;
c) 49'135 -49'27 + 49'Il; d)2011'5 +2011'7 +2011'49 +2011'39;
35. DacIx : 5 qi a + b : l3,calculali:
a)3'x+J 'a+7 'b; b)xa+xb-50;
c) 10' x- (4' a + 4 'b); d) (4a + 4b - 2x)'(2a + 2b + x).
36" Calculali numirul x qtiind cd a - b: 6 Si:
a)x+3'a-3'b:201' b)x.a-x'b+9a-9b:654;
c)7'a-7'b+x:55; - (5' a- 5' b) : 2011.
d) 13 + x

37. Dacd a,b,c svrttnumerenaturale astfel incdt a + b + c:57 9i 2a+b+2c=73,

calculali (a + c)' (5' a+ 2' b + 5' c).
38" u)DacFLa+b =20 qi b+c = 30, calculali 3ct+7b+4c.
b)Dacd a+b=33 Si a+c =ll,calculali 5a+3b+2c.
39. $tiind cdx+3y=2y+z =14, calculali:
a) x+5y+z; b) 3x+l5y+32; c) 5x+lly-22; d) 5x+19y+22.
40. Produsul a doud numere este 672. M6rind unul dintre numere cu 10, produsul devine
992.Determinali cele doul numere.
41. Produsul a doud numere este 1530. Micqordnd unul dintre ele cu 20, produsul devine
850. Determinafi cele doui numere. m
42. Produsul a trei numere consecutive este cu 48 mai mare dec6t produsul primelor dou6. o
N
Determinali cele hei numere naturale. g
lE
tr
93. Efectuali: .9
a) rr+ 8.{+s + +. [: + s. 02.13 -8.14) -37]] + 1234: |!
z
ru
b) P2. ts - 32 . s) + | t. t2 + 7 . {rz+ - s .
lzt o - z - 1zt . tt - z+ r\]}.
; o
G

c) 12 + 12 . + tz . lrz + t2 . (12 . t2 - 122)l\ + 12 . t2; E

{rz ul
d) lt00 - 3 - (r3. re - 12. ra;] . {r + z . [: + +. 1s + o . z;]] ; I

e) 2483 - 23.lrS + s. lrzt - I I e)] + 32 [178 - 5 . (3as - 328)] ; I

1 {ps
- a - rcl + n' 81. 2 - 11 6\ + ls 467 - t 6' (324 - 3 re)1.
=
lll

44. u) Determinali numerele naturale zl, penku care 8' + 8n

*I : 18 ' 22403 .

D,) Determinali numerele naturale n, pentrv care 9' +

gn + t : l0 ' 320t2 . =
t
11
 c/ Determinafi numerele naturale
d) Determina{i numerele naturale
iz, pentru care 6n I 6n+
3 : 2fi . 655.
,, p.nt u care 7,*, + 7n*r: g . 7u.
')' o Ara:Bti cdnumdrul *2^:. +2002)estepdtratperfect.
:=?001+2.(t
b) tudtaticd numdrul b= 1 +3 + s + ... + 2011g519;#;;i.J.
c) Ard,tayi cd numErul a = 8t + 2 .st i: .Sf +
-.. +'a9.si;;o**tperfect.
',
,: a), Cdte patrate perfecte se gdsesc
intre numerele I 00 gi I 000 ?
QC1tte numere naturale pdlate
p".f""," ,. afld intre 2000 gi 3000?
':' " Ardtati cd numerele naturale,
de forma 5 . (n + l) + 6,*r+ 1001,+3
pdtrate perfecte, pentru orice + 5, nu pot fi
valoare a numdrului natural n.
': l:: Un
numdr naturar este de 7 oi mai
mare_decdt alt numir naturar. care
numere' qtiind c5 cer mare este mai sunt cele doud
i;1:' un numdr
mare dec6t so ri .";irJlJarroz
natural este de 9 ori mai mare- dec6t
alt numir nafural. care sunt cele dou6
numere, qtiind cd cel mare este
mai mare dec6t 140
si;;ili1"["1u.
:ri un numir nafural este de 13 ori mai r+gz
mare decdt alt numdr natural. care sunt cele doud
numere,
qtiind cd cel mare este mai
' I mare dec6t
a/ Determina{i toate numerele naturale
r4osil;i;;ilu,
rssz
care impdrlite ra 6 dau c6tul 13.
b) Determina{i toate numerele naturale
care impa4ite ra 9 dauc'tul 103.
c/ Determina{i toate numerele naturale
- Suma a rei numere,l:p.ug
care ?mp'r}ite ra.7 dau cdtul
32.
" este 12r.
]mpa4ind primul numdr la al treilea obfinem
;1,_i;,jiXrSjLir,ljiliiX,na ao,i.i'numdr la "r t "ii." "ulirim cetul5
ur
ei restul4.
- i -. :I *-;-1 numere
-'----: ": -..* -,- narurale este 13i. impdrtind primele
:,::-:._;.:::..e douS numere
la ar treilea
-
:l sr ,l ,. iar re:rurile t si.erp.ct,. 2. Determinati
numerele.
- :':-::--;:'i -- -. deeir.rrr num'r. impanin,l suma ior
= :lr:-::-;::;. _<
1.,-=it.
si resr.ri l. Determinari ..i. aouar.r,n;;;l'-,,..."'
ra diferenta ror
i i ar -\iari iLrare numerele narurare nenure
care impd4ite Ia 7 daurestul
D/ -tt-rati numerele egal cu c6fur.
nenule .u.. i-paait" ia 15 dau l**i"*a
lauraje
c/ calculaf suma numereror cu dublul cdtului.
naturale t" io", .urtil
{,,l
uJ is' Suma a trei numere naturare a, ""..i.paaii"
c este 232.impd,4na,-r^ i
z b,
5, iar impdrlind pe b la c oblinem c6tur 14 qi restur
E .er"l t;;"rdl t. ;;;;"ti "i'r*m
: ';" suma
U a trei numere e.xe,297.impd4ind primur numSr "rt"r"r".
IT:1t ra al do'ea oblinem
U ;:B:3#Tf: 3f"';::,frffJ:* p'i'uii"a' ru ur t'"'"u oi1ii.1o
"a*r I I ei restur
6 :ii Diferenta a doud numere naturale
este 139. impd4ind num'rul mai
J
numdrului mai mic oblinem restul gi mare la dublur
6 carut 10, Dererminatr nu:ierell.
'<
I :.r:: Suma a doud numere
z nafurale este 33_1. impAnLnC :-:_!:..
:.:r :.::_ .; -_inl,,r
numarului mai mic obtinem cirl ,r6.,.-.i- - J::=_..r.- _ *=-=,--,"P,ut
vt
U

z
cul
o.

=
#

12
 Tema {,n
[sunnere lntreg$

Numerele intregi pozilive,numerele intregi negative gi numarul 0 formeazS mullimea

numerelor intregi. Pentru scrierea acesteia se foloseqte simbolul Z .
Avem Z - {...,-4,-3,-2,_1, 0,1, 2, 3, 4,..'} sau Z, = {0,+1,!2,+3,+ 4,..'} .

Gbservaqii
'l Numdrul 0 nu este pozitiv qi nici negativ.
"
2. Numerele intregi negative sunt folosite pentru a descrie temperaturi exprimate in grade
Celsius sub limita de inghe!, adAncimi sub nivelul m[rii, datorii etc.
3. Numerele intregi pozitive se identific[ cu numerele naturale: 1 = +l; 2 = +2; 3 = +3 etc.
Putem scrie aceasta printr-o relalie intre mullimi Z* = Nx .

Opusu! unui nurnir intreg" in general, daci n este un numdr natural nenul, atunci:
s opusul numlrului intreg pozitiv *n este numdrul intreg negativ -n.
* opusul numirului intreg negativ -n este numdrul intregpozitiv +n.
Opusul num[rului 0 este tot numdrul 0, deoarece +0 = -0 = 0. Opusul unui numdr
intreg x (fie pozitiv fie negativ) se noteazd cu -r.
Modul. Valoarea absolutd modulul unui numdr intreg a este distanla de la origine
sau
la punctul ce ii corespunde numdrului q pe axanumerelor' Se noteazd cu I a | .
1, Modulul unui numdr poziliv p este egal cu numdrul insugi: I p l= p .
2. Modulul unui numdr negativ -fr , n e N, este egal cu opusul sIu: | -n l= -(-n) = +n .

3, I l> 0, pentru orice a eZ, ctegalitate pentru a = 0'

"
Exemple: a. l+:l = 3 ; b. l-ql = q; {. l0l=0.

operalii cu nunnere intregi

Opera{iile cu rlumere naturale se prelungesc la mullimea numerelor intregi, lindnd cont
fYt
de urmdtoarele reguli:
o
N
4d_UAafga a. Suma a doud numere intregi cu acelagi semn este numdrul intreg care are: 4o
- modulul egal cu suma modulelor termenilor; c
- acelagi senul ca termenii sumei. o
b. Suma a doud numere intregi cu semne diferite este numirul intreg care are: zG
.E
- modulul egal cu modulul diferenlei modulelor termenilor; o
- semnul egal cu semnul termenului mai mare in modul. €
2o
e. Suma a dou[ numere intregi opuse este 0.
uI
5-Sa{gfea Diferen}a a douS numere intregi este egald cu suma dintre primul termen 9i I

opusul celui de-al doilea. lr,

inms!$iree Produsul a doud numere intregi este numIrul intreg care are:
- modulul egal cu produsul modulelor factorilor; E
ul
- semnul ,,*" dacd factorii au acelagi semn qi semnul ,,-" dacd factorii au
semne contrate.
=
|l

13
 Probleme propeise

PARTEA I. La urmitoarele probleme scriefi numai rezultatele.

1. Opusul numdrului intreg a = 5 -7 este ... .

2. Un numdr intreg pozitiv se numegte ... .

3. Suma 3 + (-7) + (-10) este egalS cu ... .

4. Num5rul intreg mai mare ca -5 qi mai mic decdt -3 este egal cu ... .

5. Segtie cd. a=-13,b=13,c=27 .Ahnci a-b+c esteegalcu... '

6. Se gtie cd m =ll,n = -7 , p = 13 . Atunci m+2n-3p este egal cu ... .

7. Rezultatul calculului (-S) (+tZ) : (-tO) este egal cu ... .

8. Primul numdr intreg mai mic decAt -11 este egal cu ... .

9. Succesorul numirului intreg -28 este ... .

1S. Predecesorul numdrului intreg +11 este ... .

1 i. Rezultatul calculului (_z)' (-q)t :(-2)'este ... .

1 2. Numdrul intreg a = (-9)' .310 : (-3)17 este egal cu ... .

13. Se qtie ca b = [13+(-S+10)]'(-5). Atunci 2'b esteegal cu... .

i4. Dacd n = (_2)u.[-:+1tS -$]:28, atunci n este egalcu... .

E
N 15. Se gtie cd 5 <n < 7, unde n e N . Atunci -2n+6 este egal cu... .

U 16. Dacd o = (-I)n"t', n e N , atunci -10 .a este egal cu ... .

17. Solulia ecuafiei 2x +17 = -3x +7 este reprezentatd de numdrul intreg ... .
tn
gI
z 18. Cel mai mare numdrintreg, solulie a inecua,tiei 5x-10 <-Zx+(-24) , este... .

=
U
t 9. Cel mai mic numdr intreg
'
solulie a inecualiei 7 x -ll> -3x -19 , este ... .
?&. Num6rul de numere intregi ce verificd 5 < 3r-15 < 23 , este ...
v
J
!o
PARTEA a II-a. La urmltoarele probleme scriefi rezolvlrile complete.
'<
I 21. Numerele intregi a Si b au raportul 3 qi suma -16. Determinati numerele a qi b.
z
t,
22" SA se calculeze a+(-3)'6, =13-(-15) qi b = 2l: (-7) .
unde a

23. $tiind od m =(-18) : (-6), n = (-7)'2, sd se calculeze 3'm-5'n.

l
z 24. Calculafi (-1)'o + (-l)t1 +... + (-1)'o
sE .

ul
c
j 25. Calculali (-D' - (-D' + (-1)' - (-l)n + (-1)' .

26. Se se compare numerele intregi (-2)to qi (-3)'o .

I

14
27, Sa se determire numdrul de numere intregi mai mari decAt -11 gi mai mici decdt 13.
28. Sa se calculeze suma tutuor numerelor ?ntregi mai mari sau egale cu -11 gi mai mici
decdt 15.

29, Comparali numerele intregi (-3)" Si (_2)" .

3 0, Se se determine valoarea numdrului a = | - 2+3 - 4 + ... + 2l - 22 .

31 . Calcula{i (-2)t' ,4to + 3to : (-9)3 - (-5)1t '.25s .

32. Fie mullimea A=l* eZl-tZ < x < 19) .

a,) Sd se determine numdrul de elemente al mullimii I .

D/ Sd se calculeze suma tuturor elementelor mu[imii I .

33. Se consider6 mullimea A={* eZl-tS <2x+3.20} .

a) Sd se determine numirul de elemente al mullimii L

D/ Sd se calculeze suma elementelor mulimii I .

34. SA se determine toate numerele intregi n care verificl lZn+ll=l .

35. Se considerd mullimea A={* eZll\xl< 2l} . Sa se determine numdrul de elemente al

mul{imii l.
36. SA se rezolve ecua{ia llx_ll+GIz) =14 , qtiind cI x eZ .

37. Sa se determine cel mai mic numdr intreg pozitiv care este solulie pentru inecualia
lzx+ll>tz.
3 8. SA se determine toate perechile de numere intregi (ry), qtiind cd 5xy + 2y = t+ .
39, SA se rezolve ecualia x+3x+ 5x+...+13x =-490, qtiind cd x eZ .

40. Sa se demonstreze cd ecua\ia (3x +2).(5y + 3) = 9 nu are solufii intregi.

tYl
o
N
E
G
E
o
tg
z
t!
o
t!
E
u'l
I

t!
=
F

=
I

15
 Tema {.3
Divizibilitate

Divizibilitate. Numlru] natwal a se divide (este divizibil) cu numlrul natural b, dacd

existi un numdr natural c astfel incdt a = b . c.
Pentru a nota relafia de divizibilitate, vom scrie intr-unul din modurile:
. a i b care se citegte ,, a se divide cu b" sau ,,a este multiplu allui b";
. b I a care se citegte ,, 6 divide a" s&u,,b este un divizor allui a".
a este divizibil cu 6 b divide pe a a este produsul factorilor 6 gi c
aib bla a-bc
J .1, JJ J.'J
multiplu divizor divizor multiplu multiplu divizor divizor
{Jbserva}ii.
1. Alte simboluri folosite sunt: / (citim,,nu se divide cu") qi / (citim,,nu divide").
2" Dacd a qi b sunt numere naturale, cu b+0, atunci a este divizibil cu b, dacS restul
imp[rfirii lui a la D este egal cuzero.
3. Num6rul natural 0 este divizibil cir orice numlr natural, iar 0 divide doar pe 0.
Exemple: 1" 24 18, deoarece 24=8'3. ?. 3115, deoarece 15 = 3 . 5.
3. 119 : 7, deoarece ll9 :7 =17, rest0.
4. 2415 / 13 , deoarece 2415: l3 = 185 , rest 10.
E Sivi;r:ri improprii. Divizori propri!. Fie a> 2 un numdr natural. Numerele I gi a se
N ilrmesc divizori improprii ai numdrului a. Cellalli divizori ai hti a (daci existS) se numesc
divizoi proprii.
U
Deoarece orice numdr nafural este divizor al numirul natural 0, iar numirul natural I
J
t^
are un singur divizor, gi anume pe I, nu se pune problema existenfei divizorilor proprii,
ul respectiv improprii, pentru numerele 0 qi
z 1.

E Divizorii improprii ai lui 10 sunt 1 gi 10, iar divizorii proprii sunt 2 qi 5.

;,:-...:r.:rl':ir:
\J
,l:"i:l .:::;. .":t:,..r:;. ii',: ,,.,u:,- .:1 ,,:,,:,-,i.,,t,i.,,.i:i;::ijlili.-ii : eSte mUlfimea Dn a tUtUfOf
I numerelor naturale care divid pe n. Se noteazd: n,: {ai N7z i d}.
co
J fiulg,inre: i';ia:riipri!*r tLd{i*r,*il a; *t,rui*rr:li:i *rti*r*i r este mullimea tuturor
g numerelor naturale care se divid cu n. Se noteaz6: Mn ={f . X I t : "\ .

z [;;i.ri:,,,+. Dra:{1,2,7,14} ; Drr:{1,2,3,6,9,18} ; Dz:{1,3};

th
U
Mr: {03,6,9,...}; Mr, : {o ,12 ,24 ,36 ,...} ;.
D i:i,.s*r'ratie. Dacd n este un numdr nafural nenul, atunci D, este o mullime finit5, iar
z M,
este omullimeinfinit5.Pentru n=0 avem D0 =N $i M, ={0}.
E
UJ
4 ilumere prin'le. Un numlr natural care are exact doi divizori se numeqte numdr prim.
cu alte cuvinte, un numdr natural p > 2 este prim dacd gi numai dacd singurii sdi
=
E divizori sunt I qip.

16
 Numerele prime p6nd la 100 sunt: 2,3, 5,'7, ll,
13, 17, 19,23,29,31,37,41- 43. 17.
7 l, 73, 19, 83, 89, 97 . Singurul numdr prim par este 2.
53, 59, 61, 67 ,
:'''.:" !:',"i1 -i.r::.'..r.i.:-,,' un num6r nafural, mai mare decdt care are cel pupn trei l,
divizori, se numepte numdr compus. Altfel spus, un numdr nafural este compus dacd are cel
pulin un divizor propriu.
:::::*!ripi.i:::Numercle4,6,8,9,10, 12, 14, 15,I6, I8,20,... suntnumerecompuse.
i:ii.::',"::-:.i:

. Numerele naturale 0 gi 1 nu sunt nici prime gi nici compuse.

,. Pentru a verifica dacd un numdr natural este prim, proceddm astfel:
.,, imp[r,tim pe rdnd numdrul dat la numerele prime luate in ordine crescltoare (sau
verificdm dacd e divizibil cu ele folosind criteriile de divizibilitate) pdni cdnd cdtul
imparlirii devine mai mic dec6t impdrfitorul;
l"u" dacd nici una dintre impdrliri nu s-a efectuat exact, atunci numdrul este prim;

l" dacd la una dintre impdrliri restul este zero, atunci numirul este compus iar im-
pirlitorul 9i cdtul sunt divizori ai sdi.
[a**:ll:i-:,.: 'i . Numdrul 37 este prim: 37L 2; 37 /.3;37 I 5; 37 1.7 .

i. Numdrul 121 este compus, pentru cd admite pe I I ca divizor propriu:

l2l |. 2; l2r l. 3; l2l l. 5; l2t l. 7 : 121 = rl.tr
{rl_r. ! 4*- dis_iei h !!!{*r,q
ru
Un criteriu de divizibilitate este o reguli prin care se poate decide daci numdrul natural
a este divizibil sau nu cu num[ru] natural nenul ], fbrl a efectua impd(irea 1ui ala b.
e riteriui e * divizihilSt*te cti 'l *. Un numdr natural este divizibil cu 10 dacS qi numai
dacd ultima sa cifrd este 0.

Criteriui eie ellviaibilitae€ ci.i I*ft.Fie keN*. Un numdr natural de cel pulin k+l
cifre este divizibil cu 10t dacb qi numai daci ultimele sale ft cifre sunt egale cu 0.
Cu alte cuvinte, un numlr natural este divizibil cu 100 (1000, 10000 etc.), dacl qi
numai dacd ultimele sale doul (trei, patru etc.) cifre sunt egale cu 0.
Observetie. Restul impdrlirii unui numdr natural n la l0 este egal cu ultima cifrd a lui
n. Aralog, numbrul format de ultimele dou6 (trei, patru etc.) cifre ale lui n reprezintl restul fn
impdrlirii luinla 100 (1000, 10000 etc.). o
N
eriteriul de divizibilitate €Li ?, nespeetiv crx 5" Un numir natural este divizibil cu 2, !t!
respectiv cu 5, dacd qi numai dacb ultima sa cifrS este divizibildcu2, respectiv cu 5. E
.9
Criteriul de divizibilitete 4u 4" respeetiv e u 25. Un numdr natural este divizibil cu 4,
respectiv crt 25, dacd qi numai dac[ numdrul format din ultimele sale doui cifre este zo
G
divizibil cu 4, respectiv cu25. o
IE
Notdnd cu u(n) ultima cifrd a numdrului natural n, iar cu i(ns numarul format de G
ultimele doud cifre ale l:ui n, rentltd cd: UI

1. n i 2 e u(n) e {0,2,4,6,8} e zu1n1e {00,04, 08,1 2,16,...,96}

S. n i 4
I

I
Z.n:5eu(n)e{0,5} 4, n:25 e *1"7 e {00,25,50,75}
E
t!
CriteriuF de divizibilitate {u 3, respactiv eu 9. Un num5.r natural este divizibil cu 3,
respectiv cu 9, dacd gi numai dacb suma cifrelor sale este divizibil5 cu 3, respectiv cu 9.
E
1, a(r2...a, i3 e a, + a, + ...-t a, ;3 2" ataz...a,i9 e ar+a2+...+a,i9
I

17
 Observalii privind restul impirlirii unui numir natural
!a2,3,4,5, g,Zs
l ' Restul ?mpnr{irii unui. numdr natural n Ia 2, respectiv la
5 este egal cu restul ?mpnr}irii la
2, respectiv la 5, a ultimei cifre a lui n ,
2. Restul impdrfirii unui num6r natural n la 4, respectiv
la 25, este egal cu restul impdr{irii
la 4, respectiv 1a25, anumdrului format de ultimele
doud cifre areiui n.
3' Restul impa{irii unui numdr natural n la 3, respec tiv la 9,este
egal cu restul impdrfirii la
3, respectiv la 9, a sumei cifrelor numdrului n.

l.Penkuoricenum6rnatural aaulocrela-tiile a:l Si 0i a.

2. Reflexivitatea. orice numdr natural a se divide cu el insugi: a i a, va e
N.
3.Antisimetria. Dacd a,beN auproprietatea c6, a:b Si bi a,atunci a=b.
4'Tranzitivitatea. Dacd a,b,ceN auproprietateacd aib si bic,atvnci a:.c.
5. Divizibilitatea produsului
a. Produsul a doud numere naturale este divizibil cu
fiecare factor al produsului.
a.bia qi a.b iD,pentruorice a,6eN.
b'DacE numdrul natural a este divizibil cu num5rul natural
b, attnciorice multiplu al lui
a este divizibil cu 6.
dacd, ai b, atunci a. c i b, oricare ar fi ce N.
c' Dacd a, b, m, ra sunt numere naturale astfel incdt a
este divizib 1l cu m qi 6 este divizibil
cu z, atunci produsul ab este divizibil cu produsul
rnn.
dacd a i m gi b i n, atwci a.b i m. n.
6. Divizibilitatea sumei/diferentei
a' Dacd numerele naturale a qi'b, cu a ) 6, sunt divizibile
OE cu numdrul natural d, atunci
suma gi diferenla lor sunt divizlbile cu d
N
dacd, a i d Si b i d,attnci a+b i d gi a_b
id
U b' Dacd fiecare dintre termenii unei expresii care conline
sume qi/sau diferente este
divizibil cu numdrul naturar d, atunciexpresia este divizibil
a cu d.
tn c. Daci fiecare termen al unei expresii care conline sume qi/sau
diferenle, cu exceplia
zUI unuia singur' este divizibil cu d, atunciexpresia nu
este divizibild cu d.
=
U
Teorema fundamenta!d a aritmeticii. Orice numdr natural compus
se poate scrie ca
J produs de puteri de numere prime.
!o Fdcdnd abstrac{ie de ordinea factorilor, descompunerea
J unui numdr natural in produs de
puteri de numere prime este unicd.
Exemple: 8=23; l0=2.5; 28=22.7 ; 1001=7.11.13
zI ; g9g=33 .37
Numarul divizorilor naturali ai unui numir natural compus este
vl egal cu produsul
succesorilor exponenlilorputerilor ce apar in descompunerea
U in produs de puteri de numere
prime. Altfel spus, numirul divizorilor naturali
f ai numdrului .....pf, n= pi,.p? este
z (a, + l). (ar+ l)..... (a* + 1) .
OE
gr
o.
Exemple: 1. 27 =33
=cardDrr:3+I=4,adicd27 arc4divizoi.
j 2. 28=22.7t ,decinumirul divizorilorlui28 este (2+l).(l+1) g.
=
I intr-adevdr, Dr, = ,deci cardDr,
{1;2;4;l;la;28} =6.

18
 -l

Observalie. Pentru a determina divizorii unui numir natural putem proceda astfel: un
numdr ce admite o descompunere in produs de puteri de numere prime de forma { . b" . e
va avea ca divizori toate numerele ale cdror descompuneri in produs de puteri de numere
prime au forma d . H . c", cu 0 (.r I m, 0 I y I n,0 < * < p.
Exemplu: 36 =22 .32 .Divizo/li lui 36 sunt: l, 2,3,22, 32, 2.3,2.32,22 .3,22 .32.
Cel nrai rnarg divizor cornun
Date frind doud sau mai multe numere naturale, nu toate nule, mu{imea divizorilor
comuni este nevid6, deoarece conline cel pulin un element, qi anume pe 1.
Defini;ie. Numdrul natural d este cel mai mare divizor comun al numerelor natwale a
gi b, nu ambele nule, daci satisface simultan condifiile:
a) d divide pe a qi d dividepe b;
b) d este divizibil cu orice divizor comun al numerelor a gi .b.
cel mai mare divizor comun al numerelor a qi b se noteazd c.m.m.d.c.(a, b) sau (a,b) .

(o,b):d si dlb
dacdqinumai du"d[dlo ,

[dacd lla ti 116,atunci ild

0bserva!ii.
'l Cel mai mare divizor comun al numerelor 0 gi a e N* este a.
"
2. Dacd a,b e N* astfelincdt a lb,atunci (a,b)=s.
3. in mod asemdndtor se poate dehni gi noliunea de cel mai mare divizor comun a trei sau
mai multe numere naturale, nu toate nule.
4. Mullimea divizorilor comuni a mai multor numere date coincide cu multimea
divizorilor celui mai mare divizor comun al acestora.

Algoritm pentru determinarea e"m.r$.d,e. a dcu6 sau mairnuite numere

1. Se descompun numerele in produs de puteri de numere prime.
2. Cel mai mare divizor comun este produsul factorilor primi comuni, luali o singurd
datd, ctt exponentul cel mai mic care apare in descompunerile numerelor date.
tzo = z4 .t.t I

Exemplu:
360=2'.3'-51 nr
Nurnere prime intre ele.Doud numere naturale a qi b se ntrnesc prime ?ntre ele dacd. F
cel mai mare divizor comun al lor este egal cu l. E
Doud numere prime intre ele se mai numesc gi relativ prime sau coprime. E
Observa$ii. l.Doud numere prime diferite sunt prime inhe ele. F
Z.Doud numere prime intre ele nu sunt neaplrat numere prime. i
z+=f .31(24,35)
" 3s=s.tl
Exemplu. =
-
=I
= 24
| Si 35 sunt prime intre ele.
H
E
E
Aplicalii privind cel rnai mare divizor cornun I

l.Fie a 9i 6 doud numere naturale nenule Si d cel mai mare divizor comun al lor. Atunci $
exist6 numerele naturale prime intre ele x giy, astfel inc6t a = dx
$i b = dy .
2.Dacd un numdr natural d se divide cu doud numere naturale a qi b, ce sunt prime intre =
ele, atunci d se divide gi cu produsul lor. F
3.Daci mai multe numere naturale a, b, c se divid cu acelaqi numdr nafural, nenul l, afunci =
cel mai mare divizor comun al numerelor a, b, c se divide cu i. a

19
 4. Teorema lui Gauss. Dacd produsul numerelor naturale a qi b se divide cu numdrul
natural i, iar a gi i sunt numere prime intre ele, atunci D se divide cu l.

Cel mai rnic multiplu comun

Mulfimea multiplilor unui numdr natural, nenul este infrniti. Mullimea multiplilor comuni
a dou5 numere naturale, nenule, este qi ea infinit5, deoarece .oni-. cet pulln produsul
numerelor gi toli multiplii acestuia.
tlefini$ie.Numdrul natural m esle cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale a
gi 6 dacl satisface simultan condiliile:
a) m este divizibil cu a qi b;
b) oice alt multiplu al numerelor a gi 6 este divizibll cu m.
cel mai mic multiplu comun al numerelor a gi b se noteaz6c.m.m.m.c.[a ,b] sa.o fa,bl .

lalm si blm
la,bl: m dacd, gi numai daci {
ldacd alM gi blM,atunci mlM
Observagii
l. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 0 qi a e N este 0: [0, a] = [.
2. Dacd a,b e Nx astfel incdt alb, atunci fa,bf =6 .

3" in mod asembnitor se poate defini gi no{iunea de cel mai mic multiplu comun a trei sau
mai multe numere nafurale.
4. Mullimea multiplilor comuni a mai multor numere date coincide cu mu{imea
multiplilor celui mai mic multiplu comun al acestora.
Comentariu. Fiind date doud numere naturale nenule a qi b. se observd cd. degi 0 este un
multiplu comun al numerelor a si b, el nu este si cel mai mic multiplu comun al 1or,
deoarece nu este indeplinit[ a doua condilie din definifia c.m.m.m.c.
OE
)< Intr-adevdr, presupundnd cd fa,bl: 0, cum produsul ab esre multiplu comun al lui a gi
N
b, ar rentlta ab i 0 , fals.
U
Algoritm pentru determinarea c.m.m.m.c. a doui sau mai rnulte numere
3
L,, 1. Se descompun numerele in produs de puteri de numere prime.
(a
trl
z 2. Cel mai mic multiplu comun este produsul factorilor primi comuni qi necomuni, luali o
singurd datd, cu exponentul cel mai mare care apare in descompunerile numerelor date.
=
U ne =2a.3.1 I

Exemplu:
v 360=2'.3'.51
@ Aplicalii privind cel mai mic multiplu comun
l.Fie a gi b doui numere naturale nenule qi m cel mai mic multiplu comun al lor. Atunci
existr numerele naturale prime intre ele x qi y, astfel inc6t m = ex
9 si m = by .
z Z.Dacd un numdr natural n se divide cu doud numere naturale a qi b, atuncin se divide qi
tn cel mai mic multiplu comun al numerelor a gi 6.
U
3. Legiitura dintre c.m.m.d.c. gi c.m.m.m.c.Produsul dintre cel mai mare divizor comun
f
z qi cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale a gi b este egal
cu a.b .
E (a,b).fa,bl= a.b , pentru orice a,D e N .
t!
o.

=
t
20
 Divizibilitatea in Z
Fie a,b ez a, b e z. ca gi in cazul numerelor naturale, spunem cd a divide pe D, gi
scriem alb, dacd existd numdrul cez astfel inc6t b=a.c. Numdrul 4 se nume$te
divizor allui b, iar D se nume$te multiplu de a.
Observa!ii:
'l.Dacdalb,abnci --alb, a ta | + 6.
l-b qi, mai general,
Exenrrplu; 2 | 20 deoarece existi 10 ez .
astfel inc6/. 20 =2 10, dar gi -2 | 20, deoarece existi
numirul intreg - l0 astfel inc6t 20 = (_2) . (_10).
2' Spre deosebire de mullimea N, in care relafia de divizibilitate este antisimetricd,
adic6
,din a I b qi b I a, atunci a = b", in z reralia de divizibilitate nu este antisimetricd.
Maiprecis, avema lbgibl adacd,qinumai dac6
lal =lbl, sau,altfelSpus,a=*b.
Exemplu: 5 | (-s) 9i (-s) | s + 5 = _(_5).
3"Daci in N un numdr nenul a are n divizori, atunci in z numfurul a are2ndivizori.
Exemplu:in N,D8= {1,2,4,8}, iarin Z avemDs=
{_g,_4, _2,_1,1,2,4,8}.
.Dacd in N mulfimea multiplilor numdrului a este Mo
= {0, a, 2a, 3a,...}, a,'',ci in Z
avem Mo = {0, *a, +2a, +3a,...}.
Exemplu: in N avem M, = {0, 7, I 4, 21,...}, iar in Z avem M,
= {0, t7, Jil4, l.i21,...}.
5.Un numir intreg p este prim, daci numdrul natural I p este prim.
I
Exemplu:Numerele prime in Z : 5, _3, 7 , _11.
6.Numerele intregi -1, 0, I nu sunt nici prime qi nici neprime (compuse).
T.Proprietdlile divizibilitnlii in N rim6n valabile
Siin Z .

Probleme propuse
PARTEA r. La urmitoarele probleme scriefi numai rezultatele.
1. Divizorii naturali ai numdrului 12 sunt . ...
2. Multiplii lui 7 mai mici dec6t 30 sunt ....
{n
3. Dintre numerele l2l;143 5i243, divizibil cu 3 este numirul ....
o
N
4. Cel mai mare divizor comun al numerelor 120 gi 150 este egal cu .... E
G
5. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 12 25 este egal cu . . .. c
Si .9
6, Numdrul numerelor de forma *y aiuiriAit, cu l0 este egal cu .... zo
ag
o
7. Cel mai mare numdr natural de forma Zq* aiuiribrtcu 2 este .... G

8. Dacd numdrul
!o
ry' divizibil cu 9 gi x - y = l, atunci numdrul ,y .rt" egal cu ....
"tt. UI

9. cel mai mare numdr natural de forma ze* divrziatl cu 3 este egal cu ....
I
,<
10. Daci A= Dro Si B = M, atunci Ar-tB =.... v
11. Cel maimicnumdrnatural deforma otot, o+b,cucel mai micnumdrdedivizori u
=t
este egal cu .. ..
E
t 2. Numdrul divizorilor naturali ai numdrului 320 este egal cu ....
I

21
 'l 3' un numdr natural impdrlit la 60 dE restul 45. Restul imprrJirii aceluiaqi numdr
la 15 este egal cu .... natural

1 4. Dacr (t"r + ,t):zt atunci varoarea expresiei a + b esteegalb

cu .. .. sau cu ....
15. Descompunerea in produs de puteri de numere prime
a numdrului 420 este . . ..
3 6' Suma a dou' numere prime este
3g. produsul celor doud numere este egal
cu ....
1 7. Dintre numerele 1236 qi 3612 maimulli
divizori are numdrul .. ..
? a. valoarea de adevrr a propozifiei
"r 5 qi 3g sunt prime intre ele,, este .. ..
1 g. cel mai mare multiplu comun al numerelor
30 qi 20, mai mic dec6t r 50 este . . . .
26" Dacd a +3b = 9 qi a este numdr prim, atunci valoarea
numdrului natural D este egald
cu....

PARTEA a rr-a. La urmrtoarere probleme scrie fi rezotvdrile comprete.

2t.a/ Dererminali mul(ime u,e:{*. rol l8 .x}.
- -'J '
I lx+3
D/ Determinalimutfimea S:{*.ZI g .v.\
l'--l;=-t'
c./ Determinatimullimea C:{*.Nl:".? .--'J'
I l2x+: N}.
22. a) $riind cd (a,b):9 qi la;bl:72, determinati toate perechile de numere a qi b.
6/ gtiind cd (a;b)=12 qi 5a + 2b = 3g4 determinali
, toate perechile de numere a b.
c) $tiind c6l^bl!40 ;i a.b = 2gg0 determinafi 9i
4 , toate perechile de numere a qi 6.
,<
N 23.a) Ardta[i cd, 2.3" +3""1 +2.3nr2 este divizibil cu 23, (V)r
eN .

U b) Ardtati cd 5" +3 .5"*t _2.5n*r este divizibil cu

11, (V)r e N.
c,) Sd se arate cd numdrul A=r.12".3n+t
t^ +6.4n+t.gn+2 +7gn+t.2,,t este divizibil cu
zut 2001, (V)n € N*.

= 34- Sd se determine cel mai mare numdr natural de trei

U cifre, qtiind ci dacd se imparte pe
r6nd la 3, 8, I I se oblin resturile 2, 7 gi respectiv
10.
25'impd4indnum6rul naturar n ra 9, ra 1g qi la 27 seobfin caturi diferite
fiecare datd restul egal cu 3. Determinali
de zero gi de
E cll mai mic numir naturar n.
J
25"Numerele 348, 190 qi 1180 imprr{ite la acelaqi num6r natural dau resturil
)< respectiv 4. Afla1i cel mai mic impd4itor. e 12, 6 qi
zI
27.a) Demonstrali cd 2+22 +23 +...+22006 este divizibil cu 3.
vt
6) Demonstrali cd 6 + 62 + 63 + ... + 62r este divizibil cu 43 .

:) 26. a) Determinafi numerele de forma ostt druirlbrle cu 12.

z
b) Determitafi numerele de forma oSo dirirrcle
0c
lrt cu 9.
o. c) Determina\i numerele de forma oZn drrirrbrle
cu 15.
= zg-a) Ardtati cd numdrul natural gtee6 -7tee2 este divizib'cu 10.
I
22
 b) Ardtalicd 20052005 +20062006 -l este divizibil cu 10.
c) Ardta[i cd 7' +7n+t *7n+2 + 7'*] este divizibil cu 10.
d) Demonstrafi cd numdrul 5"3 .2" - 125 este divizibil cu 5 qi cu 9.
30" Ardtali c5:
a) dacd (Zx+3y)i5, atunci (tZr+tay)iS.
b) dacd (2x+ y)iZ, atunci (5x+7y):3.

31. SA se arate cd dacd ala'b + c Si ala.c+ b, afunci + rtt.

"lU,
32" Demonstrafi cd numerele de forma sunt divizibile cu 13.
"br^b,
33" Dacd A=2a+b+5c qi B =l5a+46b+20c, a,b,c e N, s6 se demonstreze cd
Ai7 e Bi7.
34. Ardtali c6numerele A= 2' .5n't +J Si B =2'*t.5' +3 suntprime intre ele, r e N.
35. Determinali numerele prime intre ele a gi b gtiind cd 3a + 4b =39.

36" Determinati numerele naturale de forma abc. scris inbaza 10. gtiind ca:
/, \;
rc.] s!_11+Q! =zz.
\c ) a

37. Aflafi numerele de forma abc ,maimici dec6t 500, dacd:

s) abc dd restul 5 la impdrlirea cu 9;
b) ( a + b+ c ) qi 1 *t +Zlsunt divizibil e cu 7.
38" Demonstra{i cd numbrul A = (n + 3) (n + 6) este divizibil cu 2, pentru orice n e N.

39, Determinati numerele narurale de forma otra airi.iAile cu 5 Ei a-d =7.\b+c).

40' Ardtafi cd oricum am alege 6 numere naturale, existd printre ele doud care au diferenta
divizibil[ cu 5.
4t"Ardta{i cd oricare ar fi numerele nafurale m si n pentru care 2m-3n=4 numdrul m
,q = (m-2)(n+2) este divizibil cu 6. o
l\
43. a) Determinali mullimea resturilor oblinute prin impdr{irea la 10 a elementelor mulfimii Et!
g
* ={"' liz e N} . .9
t!
D) Se considerd numerele naturale x $i -t, astfel incAt numdrul A= x2 .3a8 + y2 .22s sa
z
G
o
fie divizibil cu 5. Ardtali cd x gi I sunt divizibile cu 5. G

43,Fie mul1imile: A:{* e Nl 7< t 1a, unde a este num6rnatural} E

IIJ

qi n = {y e Nly este divizibil cu 5}. ,<

I

Determinafi toate numerele naturale a gtiind c[ mul{imea A a B arc 20 elemente. tr

44"Se consider[ mullimile: M,=t\t], Ur={t;S}, Ur={t;Z;S}, Mq={t;:;O;tO}, =
IIJ

u, = {t;3;6;10;15} , ... .

=
*
23
 a) /;itali cd existi k,p e N* astfel incAt 55 e Mu- Mr.
b) ExisIA r e N* astfel incdt 2012 e M,?
c) Aflali numerul elementelor divizibile cu 5 din Mrorr.

q;] a) Sdse arate cdftaclia !l]

'2n+5 oricare ar fi numdrul natxal n .
"rt"ireductibilS
!-!2!-este reductibild oricare ar fi re, a, b e N.
6) Sd se arale
' -t-:
c,E 1ru"16
3n'+9n+2b
.

c) Sd se arate cdlru"1ru 2AE este ireductibild oricare ar fi numirul natutal n

' 3r*, +6 .

d) Sd se arate cd lrurriu Z!1LlJleste reductibild oricare ar fi n e N

' 3'+) +2.3'*t .

e) Sd se arale cd1ru"6u 4:nE este ireductibilS oricare ar fi numIrul natural n

' 75.n+4 .

46. Un grup de sportivi este aliniat in coloane cdte 10, 14 sau 15 sportivi gi de fiecare datd
rdmdn 6 sporlivi nealiniali. Care este cel mai mic numdr de sportivi pe care-l poate avea
acest grup?
.47" Fie r e N astfel incdt l3n+8 d5 restul 13 la impdrlirea cu 80, iar 8n+5 dd restul 5 la
impdrfirea cu 50. Determinali ultimele doul cifre alelui n.
qg. Cdtdlin qi Dana participd la o competilie de biciclete pe o pistb circularl inchisd.
Cdtdlin face un tur complet in 8 minute, iar Dana in 6 minute. Ei pleacd simultan, in
aceeagi direclie. Dupd cdte minute Cdtdlin gi Dana vor trece simultan prin acelagi loc?

49. Suporterii unui club, care sunt mai mulli dec6t 100, dar mai pulini decdt 150, se pot
E aSezainr6nduri cdte2, cdte3, cerc4,cerc 5 formdnddefiecaredatiiunnum[rintregde
N rAnduri. Determinali num5rul suporterilor din club.
59. Trei autobuze pomesc din aceeagi stalie, la aceeagi or5, in direclii diferite. Primul
U autobuz efectueazd cursa dus-intors in 42 minute, al doilea in 63 minute, iar al treilea in
fv 84 minute. Dup[ cdt timp vor pleca din nou, din aceeaqi stafie, la aceeagi ord?
rn
ul
z
=
v
J

:
@

r(
Iz
r(
t,l
U
f
zg
OE
t!
o.

=
F

24
 -ffi.ffi
Tema

, O fraclie ordinard este o pereche ordonat[ de numere naturale (a,b) ,

: t b+ 0, scrisd sub forma |h , cate simbolizeaza c6fu1 neefectuat dintre numerele a qi b.

Num[ru] natural d se nume$te numdrdtorul fracliei, iar b este numitorul fracfiei.

Fracfiile echivalente masoara aceeaEi t----f_----_l
I I
-:.ntitate din intreg lechivalentinseamnd valoare egata).
I

Din figura aldturatl, se vede cd o doime reprezintd aceeaqi parte ffi-,..,'.T,fl--T-l

:intr-un intreg ca qi doud pdtrimi.

'bdbd
Fractiile i qi 4 suntechivale,iiregiscriem +: +,dacir a.d=b.c.
'
Fractiile Ib'dsi \ nusuntechivalentesiscriem *b * l,daca
d
a.d+b.c.
deoarece 5.6 =3.10
34 J'1 +5.4.
;=?, ; -+-.deoarece
5 7'
. ::,,:.tt',r .,i::.t. A amplifica o fracfie cu un num[r natural nenul inseamnd a inmulti cu
i;el num[r atdt numdritorul, cAt qi numitorul frac(iei. Se scrie:
n\
+=+a'
b b'n
r e N*'
.::ri:f.r:. ,. '\2 _2.5 _10. . 2) j _ 2.j _14.
d" ,
6)
l _ 6.1_ 6
5:3'5 - 15 , B- 2.13- 26, O- 6a- U.
:-t.-'::iiiir.::;::r: Fie a gi b dou[ numere naturale (b +0) Si d +l un divizor comun al
ior. A simplifica frac,tia $h cu numdrul d inseamnd a impdr{i la d atdt numdrdtorul, cdt qi

rumitorul fracliei. Se scrie:

o@ o:d
h - h:d' an
o
e{
;-a(ltca-_ro:2 -r,^"
ro(2 lo(2 _ 5 36G 36:4 g
- rlj ri
' 22 22:2' '*-'22 ll' 72 72:4 18
EG
c
.9
'r:irg?il i;rdu,;.i.ttllle. O fraclie se nume$te ireductibild dacd ea nu se
poate simplifica
pnn nici un numdr natural diferit de 1. Fracliile care se pot simplifica (prin numere naturale zG
IE
cel pu{in egale cu 2) se numesc reductibile. o
G
.:,.,.,-.'-e 1.7.11 ! Z 20 100. 400 suntfractiiireductibile. E
ll,l
'.':i:ssr:u*iii" 'i Prin amplificarea sau simplificarea unei fraclii se obline o fraclie I

echivalentd cu cea iniliald. r(

;, O fracJie este ireductibilS dacS qi numai dacd numirdtorul pi numitorul

I
frac{iei sunt numere prime intre ele.
.9. O fraclie oarecare devine ireductibild prin simplificarea cu cel mai mare
=
u,l

divizor comun al numdritorului qi numitorului.

=
G

25
 Exemplu. Fractia 840 dttio" ireductibild prin simplificarea cu cel mai mare divizor comun
1i20 al

840Q40
numerelor 840 qi 1120, adic6 cu ,rO. -?] , care este frac{ie ireductibilb.
tl20
observafie' Folosind criteriile de divizibilitate, o fracfie poate fi simplificatd succesiv.
p6nd c6nd se obline o fraclie ireductibild:
ffut'o =#' =#" =i.
Aducerea frac$iilor la acelagi numitor"Pentru a aduce
-
cel mai mic numitor comun, se parcurg urmitorii paqi:
dour sau mai multe fractii Ia
a' Se determini cel mai mic multiplu comun al numitorilor frac{iilor
date; acesta va fi
numitorul comun.
b' Se amplificd fiecare frac{ie cu cdtul dintre numitorul comun gdsit
gi numitorul fracfiei
respective.
Exemplu.Pentru a aduce fracfiile
*,t ,t S la aceraqi numitor, proceddm astfer.
a. Cum 12 = 2'? . 3, 9 = 32 gi 15 = 3. 5, numitorul comun este [tZ,O,ts] = 22 . 32. 5 l g0 .
=
b' Amplificdm Fractia 't'* = +
cu cdrur dintre r 80 qi r2, adica cu r5 qi obfinem
f 12 180' .

Amplificdm fracgia cu c6rul dinrre l g0 9i 9, adici cu 20 oblinem 'o'* g

I 9i
9= 180' .

Amplificrm fracfla
$ cu catur dintre 1g0 qi 15, adicd cu 12 qi oblinem "'+=:2
15 180' .

Observagii.
1' In unele situafii, este de preferat ca, inainte de a calcula
cel mai mic multiplu comun al
numitorilor' sd se simprifice fiecare fraclie pand devine ireductibild.
G,
Z'Dacd. numitorii fracfiilor sunt numere prime intre ele
N doud c6te doud, atunci cel mai mic
_ numitor comun este produsul numitoriior fracfiilor.
U 3'Dacd unul dintre numitorii fracliilor este multiplu ai celorlalti
numitori, atunci acesta este
l numitorul comun.
vt
ul Numdr ra$ional"Am vdzut cd aceeagi cantitate dintr-un intreg
z forma unei frac{ii ordinare in mai multe moduri, prin
poate fi reprezentat6 sub
frac{ii ech"ivalente. Astfel, o doime,
= doud pdhimi, cinci zecimi etc., sunt reprezentdri diferite
U ut" u""t"iuqi deci frac{iile
echivalente ";ntitdfi,
sunt forme diferite de scriere ale aceluiagi numdr, gi
I + i' fr anume a acelui
numdr care semnificd o jumdtate dintr_un intreg.
6
j

Unnumdr ralional este mullimea tuturor fuactiilor U echivalente cu o fraclie dafi a

Iz b
oricare din elementele mul(imii se va numi reprezentantrzl
numdrului rafional,
tn respectiv' Un numdr ralional il putem nota utilizAnd oricaie
dintre refrezentan{ii sdi.
U
f Exemplu: Num6ru1 rafional R care semnificd trei cincimi dintr-un
intreg poate fi notat
z prin oricare dintre fracliit. +.9.
s
OE
, 2.y.....4.
. ....
5 10. 15 20, Sk,
k . N*, care sunt reprezentanli ai lui R.
IIJ
o. Definifie' Doud nume.re ralionale sunt egale dacr orice reprezentanfi
numere ralionale sunt fraclii echivalente.
ai celor dou6
=
I Cu alte cuvinte, dacd pentru numerele ratiottale A,respectiv
B, considerdm doi reprezentanli

26
oarecare 14 qirespectiv Z ,atunci A=B daclginumai 6as5u =!-.
nqnq
Exemplu: Numerele rafionale
' *l0 li I15 sunt egale. deoarece
--- fracliile l0 pi
---'-'-"- $ '' ]I 5 sunt

echivalente: -9- = intrucAt 6. l6 = 9. l0

t0 -2.
15
.

Observalie. Numdrul rational

' {l0 este multimea ---l0'
tuturor fracliilor echivalente cu +.
care este mul{imea l=[tr-6to'.9rs'.12-15-18....].
20' 2s'30'"'J'
La fel, numarul rational ] "rt. mulfimea
ts'
tuturor fracliilor echivalente .u *, adic6 mul{im ea B ={i,#,*,*,*,*, }
. Deoarece

A= B, este justificat sd spunem cinumerele ralionale sunt egale.

* Ut
#
Orice numir natural este numir ralional deoarece, dacd ne N, atunci numdrul
ralional care are un reprezentant de forma poate fi identificat cu numdrul nalural n,
!
pentru cd semnificd aceeagi cantitate (gi anume nintregi).

Observafie.Numdrul rafional estenumdr nahral dacd qi numai dacd, a i b

f, .

Mulfimea numerelor ralionale pozitive este mullimea tuturor numerelor ralionale

care au ca rcprezentanfi fraclii cu numitorul gi numdritorul numere nafurale nenule. Ea se

noteazd,cu simbolul Qi : *t = {; I o. N- rl b e x.}.

Mullimea Q- = Qi u {0} formeazd mullimea numerelor ra{ionale, nenegative.
Deoarece orice numdr nafural este qi numdr rafional, avem N c Q* .

Scoaterea intregilor dintr-o frac!!e. Dacd un numdr ralional este reprezentat de o

i= r*t= rt.
fiactie iarc 9ir sunt c6tul qi restulimpdrlirii lui a la b. atunciputem scrie
f,.
care se citeqte ,,c intregi gi Numarul natural c se nume$te partea intreagd, iar numdrul an
f,". o
N
'bb I
raflonal se numegte parteafraclionard anumdrului rational 9 . !rg
o
Exemple. L+=6] , deoarece 2o=3'6+2; 2.
+ =eJ ,deoarece 48 = 5.9 + 3 .
zo
o
a
lntroducerea intregilor intr-o fraclie.Numdrul ralional scris sub fottnu oL se poate |!
G
a'c + b !!
cc-
ob
scrie sub forma unei fraclii ordinare astfel: .
I
r(
Forme de scriere a unui numir rafional. Prin imp6 ,Lrea a doui numere naturale se v
obfne o frac1ie zecimali, cu numdr finit de zecimale nenule sau periodicd. Astfel, orice numdr
raflonal poate fi exprimat at6t printr-o fraclie ordinari, c6t qi printr-o frac{.rc zecimall,. t=
u

Transformarea fracliilor ordinare in fracJii zecimale. O fracJie ordinard se

transform[ intr-o fraclie zecimald prin imp[r{irea numdrdtorului la numitor. Pentru a evita =
I

27
 calculele mari, in majoritatea oazuilor este recomandat ca, inainte de impd4ire, sd se
simplifice fraclia astfel incdt ea sd devind ireductibild.
Regula 1. Prin impdr,tirea numdr[torului la numitor, o fraclie ordinara ireductibili al
cdrei numitor nu are alfi divizori primi, in afara lui 2 gi/sau a lui 5, se transformd intr-o
fraclie zecimald cu un numdr Jinit de zecimale nenule. Numdrul zecimalelor este egal cu
maximul dintre exponenlii lui 2 gi 5 din descompunerea numitorului.
Exemple. L t6=2a; ,. 40=23 .5.
+=0,1875 ,iar *=0,075 ,iu
Observa$ie. Deoarece descompunerea in factori primi a numitorului este de forma 2- .5' ,
amplificdnd convenabil, putem obfine fraclii cu numitorul egal cu o putere a lui 10.
t''#
Exempre. t. "*=#=nu ,r."
*=$ =0.:s; ,. =ffi=o.zts.
Regula 2. Prin impirlirea numdrltorului la numitor, o fraclie ordinard ireductibilb al
c[rei numitor nu se divide nici cu 2, nici cu 5, se transformd infraclie zecimald periodicd
simpld.
Exemple. r' z. 3.
l=0,1:;; +=5,(71a285); #=1,(270).
Regula 3. Prin impdrlirea numdrdtorului la numitor, o fraclie ordinard ireductibild al
cdrei numitor este divizibil cu cel pulin unul dintre numerele 2 qi 5 qi are cel pulin un alt
divizor prim decdt 2 sau 5, se transformd intr-o fraclie zecimald periodicd mixtd. Cifrele de
dupb virgul5, care nu se repet[, constituie partea zecimalS neperiodicS, iar grupul de cifre
care se repetd formeazl parteaperiodic5.
Exempk. l. = s,8333... = 5,8(3) 2.
? ;
# = 2,4osoeoe... = 2,4(os) .

Transformarea frac$ilor zecimale in fraclii ordinare

G O frac{ie zecimali cu numdr finit de zecimale nenule este egald cu numdrul de
N intregi, urmat de fraclia care are la numdrdtor partea zecimald,, iar la numitor numdrul
format din cifra I urmati de atdtea cifre de 0 cdte are parteazecimald,:
\J

=
I a,brbr...b, - ^bP2 b,
vt
ul
10'
z Exemple. t. =ff;
E
Z,S 2.34,87 =ffiZ 3.5.216-5216
' 1000
'
U O fracfie zecimali periodici simpli este egald cu numdrul de intregi, urmat de fraclia
care are la numdrdtor perioada, iar la numitor numdrul format din atdtea cifre de 9 cdte cifre
I are perioada:
:E
\ = ob'b'"'b'
Iz "Jbb*b 99...9
L.-YJ

n cifte

+i:
99:
vt Exemple. l.+,{l\ = 2.0.t2% =2 3. l.(0258) = 1 258 .

U 9999'
3 O fracfie zecimali periodici mixti este egal[ cu num5rul de intregi, urmat de kaclia
z care are la numirdtor diferenla dintre num5rul frrd parantezd, situat dupd virgulS gi numirul
OE
ut situat la partea zecimal[ neperiodicl, iar la numitor numirul format din atdtea cifre de 9
4 cdte cifre are partea periodicd, urmate de at6tea zeroui cdte cifre arc partea zecimald,
j neperiodicS.
I

28
 b'b'"'!u:f - - bP'" b'
;, 4b" J,A'-"; =o
z','c
9e?...e909...a

Exempte. 2=s3=a*-'''-'*''='ion'"'*"
90 -"90-'18- 18 =18'
1. 8,2(7)=s27=

99900=ry=
t
2. 0,23(73r)-237?l:-23 !?]7
99900 499s0= 2497s',
195.1 .

Partea intreagi a unui numdr ralional exprimat printr-o fraclie zecimali este egal6 cu
numf,rul de intregi, deci cu num5rul natural scris ,,inainte de virguld".
Partea fra4ionari (sau zecimald) a unui numdr rafional exprimat printr-o fraclie
zecimall se obline din numdrul dat inlocuind numlrul de intregi cu 0.
lindnd cont de operaliile cu fracfii zecimale inv5late in clasa aY-a, partea fraclionard a
unui numSr este egald cu diferenfa dintre num5rul dat gi partea sa intreagS.
Exemple: l.Partea intreagi a numdrului 3,14 este 3,iar partea sa frac{ionarb este 0,14.
2.Partea inheagd a num5ru1ui2,(41) este 2, iar partea sa frac,tionarE este 0,(41).
3. Partea intreagl a numdrului 5,2(7 l) este 5, iar partea frac{ionari este 0,2(7 1).

Media aritmeticS pqnderate a_unor numere rationale

Defini$ie. Numim media aritmeticd a doud sau mai multe numere ra{ionale pozitive
num6ru1 oblinut prin impdrlirea sumei acestor numere la numdrul lor.
.r, +_r. +x,'\+...+_r n
-
m,\xix2:x3:...;x,)='
n
9'4+20'616'2+t t's
Exemptu : m"(9.4 :20,6 ; 4,2: t t.a) =
44 =4 =tr.
Definifie. Media aritmetic[ ponderatd a numerelor ralionale pozitive x1,x2,x3,...,x,,
care au respectiv, ponderile pv pz, p2,..., p- este numdrul

m \. pt+x2- p2+h- p3+...+xn.pn

A* Pz+ p3+...+ pn
Exemplu: Media aritmeticd ponderatd a numere ra{ionale 12,5;7,25 qi 0,75 , care au ponderile 4; 6 9i
respectiv 20 este num[ru t *.aP
l2'5' 4 + 7'21' 610'7 5' 20 I 0-8: 5
-- 4+6+20 = = s. +zs.
20 (n
o
N
5
Probleme propuse aU
c
.9
PARTEA I. La urmitoarele probleme scrieti numai rezultatele. zlE
G
o
\7
-:- + --:-
lg
1. Rezultatul calculului este egal cu ...
12 l0 E
III
2, Rezultatul calculului l.3 + 2. (5) este egal cu ... . I

v
3. Rezultatul calculului ,,(?\' *9'* esteegal cu...
\3/ 5 l0 E
EI
4, Doui numere ralionale aflate ?ntre -3,4 qi -3,5 sunt ...
=
I

29
 r-1)' rt')'r-!') 'este egalcu...
\ 2) ---- -o--'--- "
5. Rezuttatut catculului
\ 2) \2, .

6. Numdrul natural n pentru

"ur" -l-
este o fractie echiunitari este ... .
n-3

'6 4*
7. Suma tuturor valorilor lui n eN* pentru care fraclia este subunitard, este egald

cu ... .

8. Daca #4
3n-4 ""t"o
fractie supraunitard qi n e N, atunci n e {...} .

p. Fraclia ireductibild echivalenti

"u
!2
245
este egal5 cu ... .

1$,Valoareanaturaldanumdrului n pentrucarefrac{ia Z esteechivalentd cufraclia L

este egald cu ... .

11, Dintre numerele Z si 2 , mai mare este num5rul ...

3 5' .

tz. Dacamullimea o={+:2.s:l:5:7:!}.

(: urun.i lnN= ... }i Ane=....
3 2)
l3.OrdineadescrescStoareanumerelora:T,234;b:1,(234);c:1,2(34)qid:1,23(4)
este ... .

14. Scrierea sub formd de fraclie zecimald a sumeinumerelor St1,11 g; 29 este ... .

CE
10325
'ft 15. Scrierea sub forml de fraclie ordinard a sumei numerelor l,(5); 3,3; 2,5(4) Si I,23 este

=
U
3 t 6. Solulia ecualiei * *? =] este egald cu .. . .

H5z
ut
17. Solutia ecuafiei 0,8x-5 =14 este egaldcu... .

=
E 18. Valoarea absolutd a numdrului -35,438 este egalS cu . .. .
U
a_

S 19" Un numdr este egal "u ] am alt numdr, iar suma lor este 130. Produsul celor doud
=-8 numere este egal cu ...
d .
J
'
'S ^
!9. Inmul{ind un numlr
2
- cu a, apoi rez
ultatul inmultirii 4. obtinem 11. Numarul
2 "r, B. 15
'S
F
initial este esal cu ... .

1
Y
l
PARTEA a II-a. La urmitoarele probleme scriefi rezolvlrile complete.
z
E 2r.Fiemurflmire A={,.*l+.1.1}ri
17 n 2)' =ln.Nl:'f
a
E
j I t 12 n'?}
3)
a) Determinali elementele mullimilor I qi B.

r b)Determinali AwB, AaB, A\B Si B\A.

30
 '
22. Fie multimea A={! n e N*,
ln ".r|
a) Calculati
I *1*1
236
Q Scne[i num5rul I ca sumd a 6 elemente distincte ale mullimii A.
23. Se considerb numerele ralionale pozitive

^
_t2 , t02 , 1002 10002
48 408 4008 40008
B=1+1+1+1*...* I *l *2*3 *...*2004.
2342005234200s
a) Calculali A-B qi AB
b) calculali (n -zooo)u.' .

---_!- (+-=+),und. ke N*.

k.(k+2)=+2\k k+2)
24.a)Sdsearatess

6)Sdsecalculeze 1 + I + I *...* 1

1.3 2.4 3.5 98.100 99.101

25. Rezolva{i urmdtoarele ecualii in mullimea numerelor ralionale:
a) 1-4(x+l)=10.
,, x 2x+1 5
326
26. Se considerd multimile: ,t={-2,- s.ttl:23:-2:a,3(2)}. B =\ulb=-x si xe A}
t5)
c={"lc=l*leixel}
a) Deterrninali elementele mullimilor B gi C.
b) Determin{i elementele mullimilor B aC qi A\C .

A={r.Zl J-.2\ 3x+8 - I

27. Seconsiderdmullimile ti B= {*.2
I l'-r i t x+6 )
an
o
u) Yerificali dacd -5 e A B . N
g
b)Determinali AaB. IE
E
28. Demonstrali cd urmdtoarele numere sunt intregi; .9
tE
r80<181,?1'q 3n +4.3'*r -5.3"*2 z
a) .4=!--t-! :-J--L : fi B= ,unde neN. |!
7'
11 8
o
')' I )-'
.
/ r\- /
._) ,
r\-
._l
;
\3, \3/ l1)'
numerele: , = f 1)' * l1
29. Se considerd
\.3,/si u =( - t) \ 3/ \
*
\.
-l--l-t--l
3/ UI
I

a) Determinali numerele a gi b.
(J
b) R.ezolvali ecualia a.x+b=41 .

30. Un elev are o sumd de bani. Determinali suma de bani qtiind cd dupd ce a cheltuit
1E uJ
a<
din ea, apoi 1 din rest. apoi ] din noul rest giincd l20lei. i-au mai rdmas 600lei. =
63 I

31
 7
Un automobil a parcurs o distan{d intrei zile astfel: in pima zi a parcurs din drum,
20

a doua zi a parcurs 2 din distanta rdmasd. iar atreiazi a parcurs restul de 624km.

a) Cdli km a parcurs automobilul a doua zi?

b) Cairi km are intreaga distan!6?
, r, O persoand cheltuiegte o sumd de bani in trei zile astfel: in prima zi cheltuieqte doud
treimi din sumd qi incd 15 lei, a doua zi cheltuieqte 40% din rest, iar a treia zi
cheltuieqte restul de 27 de lei.
a) Aflali ce suml a cheltuit persoana a doua zi.
b) Afl,ali ce suml a avut inilial persoana.
r ,.t Afla1i media aritmeticl a zece numere rafionale, qtiind cd media aritmeticd a primelor
doud numere este 5, media aritmeticd a urmdtoarelor trei numere este 25, iar media
aritmeticd a ultimelor cinci numere este 125.
a
Dupa ce a parcurs I8 dint.-un drum. un automobilist observd cd mai are de parcurs 93

km. Aflali lungimea intregului drum.

:r .,, SA se afle trei numere, gtiind cd primul este f din al doilea qi cu 40 mai mic dec6t al
4
treilea , iar media aritmeticd a celor trei numere este 80.
3
]5, O suprafatd agricold a fost aratd in patru zile, astfel: ?n prima zi
i din toatd suprafafa,

in a doua ,r ] arnrest, in a treia zi ] Cin noul rest, iar in apatrazi restul. in a doua zi
83
OE
2
N a arat cu 75000 m mai mult decdt in apatra zi.
a) Cdte hectare are intreaga suprafali ?
U b) C6'te hectare a aratinfiecare zi?
l Media aritmeticb a doud numere ralionale pozitive este 16,75 iar raportul lor este
vvt .,e?.
t! 1,2(3). Aflafi numerele.
z gg. in trei zile o persoanl cheltuiegte o suml de bani. in prima zi persoana cheltuieqte o
=
U pdtrime din sum5, a doua zi cheltuieqte jumdtate din suma rdmasd, iar a treia zi
cheltuieqte restul de 375lei.
I a,) Ce suml de bani a cheltuit persoana in a doua z1?
6) Ce sumd de bani a cheltuit persoana in cele trei zile?
o
J c) Cu cdt la sutd este mai mare suma de bani cheltuitd a doua zifa.td de suma de bani
cheltuitl inprima zl?
Iz 39. Se amestecd un litru de apd rece cu temperatura de 15'C cu patru litri de apd caldd cu
)<
temperatura xo C. Determina{i x qtiind cd temperatura amestecului este 3 I oC.
r^
U 4S, Un dreptunghi are perimetrul de 20,36 cm. $tiind cd lungimea este cu 2,5 cm mai mare
decAt l5!imea, calculali aria dreptunghiului.
z
s&,
t!
o.

=
&

32
 Tema ffi.m
ffi * poa rte. Fr*pcrgBE. Frcaeem€r*" Fr*ba bi lta$i g

iltaport. Pirn raportul numerelor ra{ionale pozitive a qi b, cu b * 0, se inlelege numarul

rational a: b.notat fbh. Scrierea { este raportul. iar a gi b sunt termenil raportului.

v*kr*s'*a unari rapart este numdrur c care se obline din relalia c = a : b.

f
€xer':pl*, intr-o clas6 sunt 12 fete qi 16 bdie{i. Spunem c[ raportul dintre numarul fetelor gi cel
a1 bdielilor este egal cv 9l6 . Valoarea raportului este 12 :16 = 0,'75 .

1" La scrierea raportului a doud mdrimi, de aceeagi natur6, acestea trebuie exprimate in
aceeaqi unitate de mdsurd. De exemplu, dacd ld{imea unui dreptunghi este egald cu 120
cm, iar lungimea este egal6 cu 3,6 m, pentru a afla raportul dintre ldlime gi lungime, int6i

transformim: L=3,6m=360cm 9iapoi uu" , !=]?9t-

L 360cm=+3
?, Se pot forma rapoarte gi cu cantitSli de tipuri diferite. De exemplu, dacd unui om ii
trebuie 3 ore pentru a parcurge 12krn, atunci se formeazdraportul -f = 4kmlh.
Formarea raportului a dus la un nou concept, de vitezd, cu unitatea de mdsurE kma.

HN*rnpi* d* rapoarte utiEizcte in prec*ie*

1,scara unei hdrli este raportul dintre distan! a pe hartl qi distanla pe teren.
?" Concentralia unei solulii este raportul dintre masa substan{ei care se dizolvd. gi masa
solu!iei.
3. Titlul unui aliaj este raportul dintre masa metalului pretios qi masa aliajului.
Fxc:'nple. *' Pe o hart6, unui segment ce are lungimea de 1 cm ii corespunde o distanfd in teren
egald cu 2 km. Deoarece 2 km :
200 000 cm, scara hi4ii este I : 200 000.
b. in 190 g de ap6 se dizolvE 10 g sare. Concentralia solufiei este egal6 cu: tYl

, l0 _ l0 _ 5 _.o^ o
ar{
t90- l0 200 100 ' '' 5IE
e. Un aliaj conJine 240 ga:or qi 960 g cupru. Tit1ul aliajului este egal cu:
.9
240 _240 _!_ 200 _6r lE
240+960 1200 5 - 1000
-"'' ' z
lE
o
Rep*rtuF pr*{er:tuef este un raport de forma , care se noteazdp%o.
lg
ffi E
UI
Dacit pYo din x este egal cu y, scriem !.r=y. in aceasta relalie po/o reprezinta
100 I

r(
raportul procentual, ceea ce scrie dupd cuvdntul din, adicd x, reprezinta intregul, iar y I
reprezintd partea coresputtzdtoarc din intreg. Avem trei tipuri de aplicafii:

e.Aflarea raportului procentual (se t!

=
cere p%o|:
h.r = , .

b" Determinarea a p%o dinh-un numdr dat x (se cerey): po/o din" =
=
#.. ". g

33
 c.Aflarea unui numdr cdnd se Stie pYo din el (se cere r):
p% dn x = !' e L' * = y = y = x i-!-=x' 100
100 100 y
Exemple.
a. O gospodind a cheltuit 90 de lei din cei 150 de lei pe care ii avea. Cdt la suti din sumd a cheltuit?
Rezolvare. Av em p%o= $.
150 = ].5
f OO f OO = 60
= p%o = 60,,/o.

b. O gospodini avea la ea 150 de lei qi a cheltuit la magazin 600/o din sum[. Ce sumd a cheltuit?

Rezolvare. gtim raportul procentual qi intregul: 60% din150 = j!.f SO = 6.15 = 90 lei.
100
e.O gospodinl a cheltuit 60% dirt suma pe care o avea, adicb 90 lei. Ce sumb avea gospodinala ea?
Rezolvare. Fie s sumape care o avea gospodina. Atunci:

60% dins= 90 e 60 .
= 90 e 1. s = 90 e s = 90 : Ie s = 90. ! = 150 lei
100553
"
Cregteri gi scideri cup96.Dacd un numdrx cre$te, respectiv scade cvpoh, atunci:
/ \
cdndcregtedevine: **J-* =l r**lr=l 'loo p )lx=aay=(100+
loo+o
n)% x.
r00 \ 100, \ =*=-r00 t00 ) 100

cdnd scadedevine: *-**=[t-*]"=[*-*)'='o:;ox=(100- n)% x.

100 ( 100/ ( 100 t00 ) 100

PrOpo4ii. Egalilalea a doud rapoarte se numeqteproporlie.

! ele lormeazd propor{ia g = ! .
f, li
Daca rapoartele au aceeagi valoare. iar

numerele a, b, c, d se numesc termenii proporliei.

CE Termenii a qi d se numesc extremi, iar termenii b qi c se numesc mezi.
N
Proprietatea fundamentali a proporfiilor. intr-o proporlie produsul extremilor este
U egal cu produsul mezilor.
o
f
t
vt
=' e
bd ad =bc. unde b +0si d +0.
LrJ
z Reciproc, dacd numerele e, b, c, d veificd relatia ad = bc, atunci ele pot fi termenii unei
propor{ii.
=
U Aftarea unui termen necunoscut dintr-o proporfie.Dacd intr-o proporlie un singur
termen este necunoscut, din proprietatea fundamentald a proporfiei, acesta se poate
I determina astfel:
6 produsul extremilor
J un exfiemnrodusul mezilor sau un mez =
celdlalt extrem celdlalt mez
Iz Proportii derivate
r, l.Propor{ii derivate cu aceiaqi termeni:
a.:acdc
U -
a
= i +: - (schimbarea extremilor intre ei)
3 bdba
z
sc .acab
b.: =i3: -: (schimbareamezilorintre ei)
UJ
o. bdcd
j acbd
G.: =: )L== (inversarea hec5rui raport)
I
bdac

34
?. Propor,tii derivate cu alfi termeni:
!=i=i=9lc-l
an. a2.g=e
- b d =9=a-c .incazulb+d.
b d b b+d b b-d'--
fi.+=l=-3-=-!,; bz.a-c= o c
b d a+b c+d - b d a-b - c-d""incazula+b.
ct.g-c -a+b-c+d 1
-"b x2-a_c
'b d--o-b_r-d
d- b d b d
d1.+=1=1=\,
bdbndbdmbmd
dz.+=i=3, =+.undem +0sin+0.
ackakc
e.:=-:-=------:i-:i- unde k, m, n e Q* astfel inc,atma+ nb+0.
b d ma+nb mc+nd
Exemple:
2 6 2 2+6_2_8. _^ 2_6,2 6-2,2
*-'3 - 4.
-'3 9 3 3+9+ 312'
ci. -=-_-=- a2.==_-4=-
9 3 9-3'3 ===_ 6'

b1.Z=9- 2 6 2 6
3 9 2+3=6+9-Z=!,
5 15- b2.Z=9-
3 9 3-2=9-6e2=6. I 3
cl. I=ll-+-1 -15+12 -2=!: c2.5 -
15
J 5-4 o I=3
4t2 4 t2 4t2 412 4 -15-12 t2 4t2- ,

6
d1.?=!-4=1.-2=lg:
7 21 7 5.12 7 105' 7 21 4.7=4.21o2=6,
d2.Z=L_2 28 84'
5 l0 2.5 2.10 l0 20
-i

3 6 4.3+7.5 4.6+7-10 47
-=-
94

$ir de rapoarte egale. Mai multe rapoarte care au aceeaqi valoare formeazd, tn Sir de
' o' o^
rapoarte egale: ,L =: =- -Qn
bt b2 bn

Proprietatea
' L +=?t =o', -c\+ct2+"'+an, unde b1+b2+... + b,+0.
b, b, b, b,+br+...+b,
Ex€tt!Diu:
3 6 30 3+6+30 39
' 7 l4 70 7 +14+70 9l
Proprietatea
' 2.+=1,':a'
. unde b1k+6r*+...+
bt b2 b,
bnr
b,,r +0. E
. brk + brm + ...+ N

Exemolu:5-10-15-5.3+10.7+15.6-175.
"^="'r'*'2 4 6 2.3+4.7+6.6 n t
.E
H'
Mirirni direct propo4ionale" Doud mdrimi variabile sunt direct proporlionale, I
dac6 depind una de cealaltd,, astfel incAt dacd una creqte de un numdr de ori, atunci qi g
cealalld cregte de acelaqi numdr de ori. De exemplu, dacd 1 kg de fructe costi 1,5 lei, atunci E_
2 kg costd de doul ori mai mult, 3 kg costd de trii ori mai muit etc. intre cantitate qi cost e o $
relalie de directd proporlionalitate. I

in general, intre doud mullimi finite de numere se stabileqte o proporlionalitate direct6, '6
dacd gi numai dacd se poate forma un qir de rapoarte egale, astfel inc6t mullimea E
numdrdtorilor rapoartelor sd fie una din multimi, iar mullimea numitorilor rapoartelor sd fie F
cealaltd mullime. in cele ce urmeazdvom folosi notafia (or, or, c\ ,..., ap)p.nt o a desemna
H
o muljime ordonatd (ordinea elementelor nu poate fi modificatd).
=
Oefini$ie. Mult'mea ordonatb (d.r,ct2,c\,...,ctr) este direct propo{onal5 cu mu$mea t
35 1
 at a) a1 d,
ordonat6 (b1,b2,b3,...,b ) daca . Valoarea comund a acestor rapoarte se
btb24be
nume$te coeficient de proporlionalitate 9i se noteaz6, de regul[, cu k, wrde k + 0'
Exemplu. Mullimea ordonat[ (3, 9, 15) este direct proporlionald cu mullimea ordonatd (1' 3, 5)'
deoarece 1=2 =E . Coef,rcientul de proporlionalitate este egal cu 3'
135
proporlionale,
&&igImu,nv-erl_sl3gp4lgnals, Doud mdrimi variabile sttnt invers
Oaca Oepi"ffia Oi aslfel incdt dacd una cregte de un numdr de ori, atunci cealaltd
"*iutri,
scade de acelagi numdr de ori. De exemplu, 10 m de stofr se pot cumpdra cu o anumitd
sumd de bani Daci prelul stofei ar fi de doud ori mai mic, atunci cu aceeaqi sumd de bani s-
ar cumpdra 20 m de siofb. Dacd prelul stofei ar fi de trei ori mai mic, atunci cu aceeaqi
sum6 de bani s-ar cumpira de trei ori mai multd stofr. Preful stofei 9i lungimea cuponului
cumpdrat sunt mirimi invers proporfionale'
in general, intre doub mu{imi finite de numere se stabilegte o proporlionalitate invers6,
dac6 qinumai dacd se poate forma un qir de produse egale, astfel incdt primul factor al
hec6rui produs sd fie eGment al unei mullimi, iar cel de-al doilea factor s5 fie element al
celeilalte mullimi.
Sefiraigie. Mullimea ordonatd (ay,d2,a3,...,clr) este direct propoqtional5 cu mu[imea
ordonatd (b1,b2,b3,...,bp) dacd ar'bt= az'bz= az'bt=..'= ctp'bp'
4;6 este invers proporfionald cu {4;3;2\, deoarece 3 ' 4 = 4 '3 = 6 '2.
Exemplu. Mu\ime a {3;
geggla d*-trei sircplg este procedeul folosit pentru a determina num6ru1 necunoscut
dinft;;df,mJe doud elemente, dacd intre acea mu[ime qi o altd mu$me ale cirei elemente
sunt cunoscute existi o relalie de directi proporlionalitate sau de inversd proporlionalitate.
E Pentru a rezolva concis o problemd, aplicdnd regula de trei simpld, convenim sA
N compar6m mintal mdrimile de acelaqi fel gi ilustrdm concluzia la care am ajuns cu o sdgeatb
U orientatd cu vdrful spre elementul mai mare:
3 r dacl slgelile sunt orientate in acelagi sens, mdrimile sunt direct proporfionale;
in t dacd sdgelile au sensuri opuse, mdrimile sunt invers proporlionale'
UI
z prcblema 1. 3 kg de mere costS l5 lei. c6t costd 7 kg de mere de aceeaqi calitate?

Rezolvare: I f tg de mere .'.......".'. .'.'.. 15 lei

=
U i 7 kg de mere ........'..'.' .......... x lei vI
v S-a mdrit canlitatea de mere, se va mdri gi preful qi am orientat sdgelile, conform convenfiei
J menlionate anterior. Deducem cd mdrimile (cantitatea de mere gi prelul) sunt direct propo(ionale.
co Folosind metoda proporliei, scriem cele doul rapoarte in ordinea sugerati de datele problemei.
j
I = !l .r = l5'7 = 3-s lei.
Iz 7x3 =
r( Frcbiarne ?: Patru muncitori executi o lucrare in 6 zile. in cdte zlle ar termina acea

ut lucrare 3 muncitori, lucrdnd cu aceeaqi indemAnare ?

U toez*tvale: | 4 muncitori ...'.'....""' 6 zile I

I3 muncitori .'............. x zile V

zg S-a micSorat numarul muncitorilor, se ya mdri numdrul zilelor. Deducem cd cele doud mbrimi
E
UJ
(numirul muncitorilor gi timpul necesar) sunt invers proporlionale. Vom folosi metoda propor{iei, dar
4 scriem inversul celui de-al doilea raport sugerat de datele problemei, iar primul r6mAne neschimbat.
j 4x6'4
-=-- o. Suntnecesare8zile.
* 36 3

36
 Elgbab$tge$
Si considerdm urmdtoarele experimente ce pot avea cel pulin doud rezultate posibile:
'!. Extragerea unei bile dintr-o
urnd. Dacd bilele sunt identice ca formi sau greutate dar
diferd prin culoare gi extragem bila fbrd a privi in urnl atunci este posibild extragerea
oricdrei bile. Dacd in urnd sunt bile de trei culori diferite, atunci sunt trei ,riltut"
posibile ale acestui experiment.
?. Aruncarea untti zar. Oricare dintre cele qase fe{e ale sale poate apdrea, deci experimenful
are qase rezultate posibile.
3, Aruncarea unei monezi. Sunt doud rezultateposibile.
Vom numi eveniment rezultatulpe care dorim sd il oblinem.
*e*ripl*" 1. Extragerea unei bile de o anumitd culoare.
2" Aparilia fefei cu gase puncte.
3" Apari{ia felei pe care este inscrisd valoarea monedei.
sefdnigic. Probabilitatea ca un anumit eveniment sd se producd este egald cu raportul
dintre numdrul c,azurllor favorabile evenimentului qi numdrul cazurilor posibile
experimentului.
Notdnd cu ry numdrul cazurilor favorabile realizdrii unui anumit eveniment/experiment
eveniment I
qi cu no numdrul tuturor cazurilor posibile, probabilitatea p de rearizare a

evenimentului I este: p(A\ = 2 .rnd" n7 no eN, ro + 0, iat n71 no.

fro

ilxerxslu. Dintr-o umd ce con]ine 8 bile albe gi 9 bile negre extragem o bild. Extragerea
unei bile albe este un eveniment pe care il vom nota cu A. Extragerea unei bile negre este-un al
doilea eveniment pe care il notim cu 1/. intrucdt oricare dinhtbile poate fi extrasA, sgnt 17
cazuri posibile. Pentru realizarca evenimentului I sunt 8 cazuri favorabile, iar pentru
evenimentul,Ay'sunt 9, deci P(A) =!17''sl pt,rf l = 2
17'
Evenimentul sigur este cel pentru a&te p = I (toate cazurile posibile sunt favorabile) qi
eveniment imposibil cdndp = 0 (nici tr cazposibil nu este favorabil).

l;ri:rrple*. intr-o umi sunt 3 bile rogii qi 5 bile albe. Calcula{i: fn

*, probabilitatea caexhig6nd o bild, aceasta o
nu fie neagrl;
sd
^l
E
h.r.probabilitatea ca extrdgdnd o bil6, aceasta sd fie verde. o
q
)t::.i:r4 .9
IE
,:.In urni fiind numai bile albe qi roqii sigur nu se poate extrage o bild neagrd: z
IE
o
nI=3-5=8, nr=8= p=9=f l!
8
E
i:" Este imposibil sd extragem o bild verde, dacd in urn6 sunt numai bile albe qi rogii: lu
nt p=9=0.
=0, np=8 = -8 I

v
E
ul

=
ffi

37
 Probleme Propus€
numai rezultatele'
PARTEA I. La urmitoarele probleme scrie{i
-x 3
,,I=ft.vuto*"uraPortului
I este "'
l. Se $tle ca
O= i
e"t" 5' Dacd b =72'4 afunci a
: " '
2. Valoarea raportului f, '
ldlime qi
de 21 m qi l6limea de 7 m. RaPortul dintre
3. Un dreptunghi are lungimea
perimetru este ... '
lor este " ' '
doul cuburi este 0'25' Raportul volumelor
4, Raporhll dintre ariile totale a
este 30' iar diferenla lor este 6' Valoarea
5. Suma termenilor unui raport supraunitar
raportului este egal6 cu " ' '
oh din b'
relalia atoo"i a este egal cu " '
6. Numerele naturale a qi b verifrcd
'
ft= $
T.obancsacorddodobdnd5anuallde6oh.DupStreiluni,Victorincaseazdodobdnd[de
'' este de " ' lei'
:O t"l. Suma depus[ de Victor la bancd
g zah[r' Concentra]ia soluliei este de " ' '
a. in 200 g de apl se pun 40 de
g.osolutiedesareareconcentraliadel3o/o.Dup[evaporareaapeidinl00gdesolulie,
grame'
rdmdne o cantitate de sare cu masa de " '
10.Concentraliarrneisoluliieste8%.Atuncil0gdeSareSegdsesc?n...gramedesolu1ie.
6Yo'Noul pre! este " ' lei'
1 1. O canapea costi
800 de lei' Prelul ei se micgore azd cu

E l2.Salariulunuifunclionarestedell00lei.ElsemlregtecuTo/o'Noulsalariueste...lei.
N l3.Probabilit'ateaca,inlocuindlaintdmplarepe.xcuocifr6,numirul432xsvtfredivizibil
cu 4 este egal6 cu " ' '
U
la intdmplare pe t cu o cifr6' numdrul 6x7r8
s[ fie
3 14. Probabilit atea ca' inlocuind
vvr divizibil cu 9 este ega16 cu " ' '
egal[ cu " ' '
ul
z unvi zar'sd se ob1in6 un multiplu de 2' este
15. Probabili tatea ca,la aruncarea
a doud zarui' sd se oblind doud numere cu
suma
=
U tr6.Probabilitatea ca, la aruncarea
multiPlu de 5 este egal6 cu " ' '
I tz.intr.oum6suntl0bileroqii,12albeqi8negre.Probabilitateaca,extrSgdndobilS'
co
aceasta sd fie albd este ' " '
j
18.intr-oum[suntl0bileroqii'12albeqi8negre'Probabilitateaca'exttdgdndobil6'
Iz aceasta s[ nu fie neagtd este "' '

19. O propo4ie cu termenii 3,

6, 8' 4 este " ' '

vl sste " '

n din propor{ia
20. Numarul ralional nenul
'
u 1=#
l
z
+ =fr "tt"
a egal cu " ' '
oc
21. Num6rul natural dacd
BI
o Atunci
i 22. Raportul dintre numerele
rafionale a qi b este
"u=1 h:
T

38
 :i' Numerele ralionale a qi b verificd reratia
nanorrur
ffi= f .
f, este egal cu ... .

'i;1 Extremii unei proporlii sunt 2,1 gi 6,5, iar unul dinhe mezi este 3,9.
cerdlalt med este
egal cu ... .

j 5' Un extrem al
unei proporfii este 2,64, jar mezripropo4iei sunt 3,96 gi 7,2. cerdralt
exkem
este egal cu... .

PARTEA a rl-a. La urmitoarere probreme scrieti rezolvirile

comprete.
15' Numerele naturale x, y, z veri{rcd egalitd{ile
: = 9i yz = r35 . Aflafi numdrur;r.
#
::. impS4ili numdrul 1 1200 in pd4i direct proporlionale cu
19,24 qi 7 .
i 8' Aflafi numerele naturare m qi n cd
stiind 32, m,24 sunt direct proporlionale cu n, 5, 6.
l']. Numerele ralionale a, b qi c sunt direct propo4ionale
cu 0,(2),0,(3) 9i 0,(4). gtiind ca
c - a = 10, determina\i valoarea sumei a + 2b
+c
:!t"'psltrmitafi cifra x astfel incat numerele
+x gi 7 sd fie direct proportionale cu 4 qi 7.
I1' Afla{i doud numere cu suma 60, qtiind cd sunt
direct proportionare cu l l gi 13.
32' Din 56 kg de struguri se storc 42 litri
de must. Afla{i c6te kg de struguri sunt necesare
pentru a obline 60 litri de must.
3* o echipi de 15 muncitori termind o lucrare in 8 zile.
Aflali in cat dmp se executd
lucrareadacl echipa ar conline 12 muncitori.
34.Numerele rationale a qi b auraportul 4 gi
diferenfa lg.
a) Determinafi media aritmetici a numerelor a si 6.
b) Calculali media geometrici a lui a qi D.

15. Se da nrooortia 2a -1 - 5
' 5a -4 12'
a) Afla\i numdrul ra{ional a din proporlia de mai sus.
},/ Determinafi numdrul rafional 6 pentru care cele
dou6 fractii din propo4ie qi 2Q-+ s
formeazdun qir de rapoarte egare. .
/b - 5 fn
o
l\
36' intr-o clasd cu 30 de elevi, 30% dintre ei
au media de 10 la fizicd,,Slvoau media 10la ElE
matematicb Si 40% au media l0 la chimie. tr
a) c6l elevi au media 10 rafrzicE, c61i ra matematicd qi .9
c6{i la chimie?
D/ ce procentreprezintd, numdrul elevilor de 10 la h"ici
ain cel al elevilor de l0 la zG
matematicS? o
o)

4 At?tuli cd cel pulin 6 elevi au media 10 la una dintre disciplinele

matema ticd, frzicd
|!
sau chimie. E
gt
37.Trei persoane au depus labatcd sume direct proporlionale
at 4,6 gi 14. Dobdnda I

oferitd de banci este 8olo pe an. Dup6 un an aveau la bancd r(

in total 9072 rei. (J
a) Ce sumd de bani a depus inilial fiecare persoanb?
D/ Ce sumd de bani avea in bancl dupd un an fiecare
persoanl?
c.) ce procent reprezintd suma celei de-a treia p"rroun" lrl
=
din suma sumelor primelor
doud persoane dupd un an?
38' Dupd o reducere de pret egarr cu golo, un aspirator se poate cumpdra
=
cu322lei. 3

39
 a) Calculaliprelul inilial al aspiratorului.
b) Care este cel mai mic numdr nahxal p pentru care, dupd o reducere cu po/o a prefului
aryiratorului, astfel incdt acesta sd coste mai pulin de 300 lei?
39. Adi citeqte un roman scris in trei volume, care au in total 3000 de pagini. Fiind pasionat
de matematic5, Adi observd, cd, dacd num5rul paginilor primului volum ar fi mii mic cu
7 5o/o, numdrul paginilor celui de-al doilea ar fi mai mic cu 80%o, iar cel de-al treilea ar

.')
confine cu : mai pu{ine pagini, ar fi un num6r egal de pagini in fiecare volum.
J
u) Cdte pagini are fiecare volum?
b) Dacd' Adi citegte un numdr egal de pagini in fiecare zi, ce procent din timpul necesar
citirii celui de-al doilea volum il rcprezintd timpul necesar citirii celui de-al treilea
volum?
4&, La livrarea din fabricl cdtre dealer, un autoturism are preful de 7500 euro. Dealer-ul
auto aplicd un comision de 40o/o, iar la suma oblinuti se adaugd taxa pe valoare
adingatd (TVA), in valoare de 24%o, oblinAndu-se astfel preful de vdnzare al
autoturismului. Dacd un cumpdrdtor achitd un avans de 20o/o din preful de vdnzare,
restul banilor ii poate achita in 24 rate lunare egale.
u) Care este valoarea TVA?
b) Care este preful de vdnzare al autoturismului?
c) Cdtrcprezintd rata lunard?
4t, O solulie de sare cu apd are masa 240 gSi concentralia de l5o/o.
u) Care este masa sdrii din solulie?
b) carll ap[ trebuie addugatd pentm a obfine o solulie cu concentralia de l0%o ?
4?" intr-o bibliotecd sunt 16 000 de cdrli din carc90o/o sunt in limba romdnd,iar 80o/o din
num5rul cdrlilor in limbi strdine sunt in limba englezd. Cdtla sutd din cele 16 000 de
E clrli sunt in limba englezd?
N 43. Din numdrul total al volumelor aflate in biblioteca unei gcoli, 60% sunt cd4i de
literaturd, 360/o sunt culegeri qcolare, iar restul de 168 de volume sunt dictionare.
U
a) ce procentreprezintd, num5rul culegerilor din numdrul cdrlilor de literaturd ?
f
U
ln
h) Cdte volume sunt in total in bibliotecd?
ul c) Cu ce procent trebuie sd se mdreasci fondul de carte existent pentru ca biblioteca sd
z
conlinl5000 de volume?
E
U
a
44. intr-o cutie sunt 120 db bile albe, negre gi roqii. Numdrul bilelor rogii este de trei ori
mai mic decAt al bilelor albe gi negre la un loc, iar num5rul bilelor albe este cu 18 mai
I mare decdt al celor negre.
6 a) Cdte bile de fiecare culoare sunt in cutie?
J
b) Care este probabilitatea ca extrdg6nd o bild din cutie, aceasta sd fie rogie?
9 45" Se considerl o hartd care are scara 1 :800.000.
z a) Calculafi distanta de pe hartd, exprimatd in cm, dintre oragele Bucuregti 9i Iaqi,
rn qtiind cd acestea se afl5 la 400 km unul de altul.
,J D/ Ce distan!5, exprimatd in kilometri, este intre Constanla qi Bucureqti, dacd pe hartd
z3 drumul dinhe ele are lungimea de 27,5 cm?
sE 46. intr-un depozit erau I 200 tone de marfr. in prima sdptdmdnd s-au vdndut 10% din
ut cantitatea de marfb, iar in a doua sdptdmdnd 15% din rest.
4
j a) CdIe tone s-au vdndut in fiecare sdptdmdnd?
b) CiIla sutd din marfr a rdmas in depozit dupd a doua sdptimdn[?
&

40
4?, Preful unui obiect se mdregte de doud ori succesiv cu cdte 20o/o.
a) Afla\i preful inilial al obiectului gtiind cd preful acestuia dupd cele doua mdriri este
de 432lei.
b) Cu ce procent ar fi trebuit fbcutd o singuri mirire de preJ astfel ca obiectul sd ajungd
la prelul de dupd cele dou6'm[riri?
.{*. O agendd costd 15 lei dar in cazul in care sunt cumpdrate cel pujin 10 bucdli se oferd o
reducere de 10% din valoare.
a) Ce sumd de bani trebuie sd achite cineva care doregte sd achizilioneze 9 agende?
6) Ce sumd de bani trebuie sd achite cineva care doregte sd achizifioneze l0 agende?
4*" Un gospodar are in curte rafe, curci qi giini, in total 100 de pdsdri. Ele pot fi grupate
astfel incAt la o curcd sd corespundd 2 gdin| iar la 3 curci o ra!d.
a) Determinali raportul dintre numdrul de g[ini gi numdrul de ra!e.
b) Aflali cdte plsdri de fiecare fel sunt in curte.
in 100 zlle, cdtekg
c)Dacd cele 100 de pdsdri mdndncd, in medie, 100 kg de boabe
l0 pdsdri in 10 zile ?
mdndncd
5$. Mihai avea 20 de lei din care dorea sd iqi cumpere caiete al cdror pret este de I leu.
intre timp acestea s-au scumpit cu l0%o. Cdte caiete poate s[ cumpere acum?
"{."
: . Pentru a obline fEind din grdu, se pierde 20oh din cantitatea de gr6u. Din cdt grdu se pot
obline 650 kg de frind?
:-.]. Se $tie cd 2lo/o dintr-o cantitate de lapte este sm6ntdn6, iar 25o/o dintr-o cantitate de
smdnt6nd este unt. Aflafl din cAte kilograme de lapte se pot obline 52,5 kg de unt.
51, intr-o fabricd se executd 15 000 de piese de acelaqi fel. in prima etap[ se executd2}o/o
din numdrul de piese, in a doua etapd 50o/o din rest, iar in a treia etapd restul.
a) Cdte piese au fost realizate in fiecare etap6?
b) C6,tla sutd din produclia totald a fost realizatd in a doua etap[?
c) Cu cdt la sutd a crescut produclia in a doua etap6?
':.i. imi creezun depozitlabancd. in primul an am primit l2Vo dobdnd6, iar in al doilea an
dob6nda a fost de 15Yo. Am acm 579,6\ei. Cdli lei am depus ini{ial?
55.Prelulunuiobiectacrescut cul00/o gidupluntimp ascdzutcul0%o. $tiindcddupd
reducere costd 44,55 lei, determina(i prelul inilial.
fn
.,:.:,- Dupd dou[ creqteri consecutive de pref cu 20%o din preful inijial qi respectiv 15o/o din
noul pre!, un obiect a ajgns sA coste cu 760 lei mai mult decdt era prelul ini{ial.
o
N
Determina{i preful inilial 9i cel de dupd prima creqtere. 5lE
c
l.:'. Determinafi numerele a, b, c gtiind cd a qi 6 sunt direct proporlionale cu 5 gi 8, 6 qi c .9
sunt invers proporlionale cu 3 gi 2, iar 3a +2b - c = 57 .
zG
IE
ii:i. O echipd de 10 muncitori poate termina o lucrare in 20 de zile. Dupd ce echipa lucreazd o
l!
l0 ziIe,6 muncitori sunt trimigi s[ lucreze in altd parte. In c6t timp vor termina lucrarea
muncitorii care au rdmas? ?
t!
::.1. Un numdr de 6 muncitori au inceput o lucrare pe care qi-au propus sd o termine in 20 de I

zile, lucr6nd cAte 8 ore pe zi. Dupd 4 ztle 2 muncitori pleac6. In cdt timp va fi terminatd r{
\,
lucrarea, dacd cei rdmagi luqeazd cdte 6 orc pe zl?
ii: Pentru o evaluare au fost propuse 48 subiecte. Un elev are deja rczolvate 32 de
=
lr|
variante. Care este probabilitatea ca extrigdnd la intdmplare o variantd, aceasta sd nu
fie rezolvatl de elev ?
=
*
41
 Tema { "S
Nusnere reale. Radicari. Reguti
de carcur cu radicari

RidScina pitrati a numrrului rafional pozitiv

proprietatea x, = e . Se noteazd
4 este numrrur rational -r cu
* = Ji gi se citegte radical din a.
observa;ie' Dacd a este un numdr
ralional pozitiv,atunci existi doud
al c'ror pihat este a, gi anume numere distincte
Ji gt -Ji. Evident, numai unul dintre ele
este numSr
natural.Deaceea, dacd ae
e,atunci JF =1o1.
Proprictifi:
t"J"20, Vaee* 2'(J;)' =a, vaee*. z.JF =lal, vaee.
Exernpte. Jx =s; ",4b0 =19, J+s =t; J0=0; J7=n,vae N.
Iq l( 't\' .)
lzs !lsi -s'
l-- flll
-'. E.l-
t'l qs I' Ja,zs = z,s.

V(-6)'=r/:0=0=l-ol; J16;b' = Jtq"b,f :lq"t l: qt,lol .

Rafionarizarea numltorilor
unui raport reprezintd opera{ia
radicalului de la numitorul raporrului de eliminare
exemplu, dacr numitorul unui
,*"*,
tbra a mooit"u';;;u."u raportului.
De
a

rupo.t a" iu,n"." ."u1"

,rn nuria, ira{ional de forma
ar[b, a,b e e*,6 > 0, prin amplihcarea
,uoo*ru, "rt"
CE

N rafional. Se spune cdam rafionalizat "uJb ,,;.tl.rJ.

devine un numdr
numitorul.
l.Dacd a,c e R* gi
U b > 0, sruttLt _l_ "',
atunci -..-=--___:.=-:-]-:1_
= _ _96 _- (rJi
vu
v f alb alb '
tr
t^
t!
Z.Dacd a,c,d eR qi 6>0,atunci: "Jt,
z
c o .Jbtr ,(o - Ji\
=
U
;.G- a+Jb--=H, unde a *-Ji:
u
d :_ o-ritd _ a(o+Ji)
. _
o a-Jt o-Ji---7 -;'unae a+tlb.
Observaf ie" Expresiile de tipul q
+ JE ci a _ J b sunt reciproc conjugate.
2
,", #::f::::ff:;,#T,,r,i:::,::
c dr u i nu mitor cont ine radic at i s e race amplificdnd
]A
U z*.6)
Eremple. l. --f:-:(z+v'3) =Tf
_6+Ju[ :o*:6
zf ,-F=r-(.6f '
s
E, zJi-J\\
Irt
q 2.-'- "''-E+--F - sbJl-Ji)._s(zrD-.,6)
=z,li _.tj.
2'/2+J3 bJl)'_ejf - 8-3 =212-l
=
I
42
Sei*igl ee $"smss*-l reels
q,-r

Mullimea IR. \ Q (sau R - Q ) este mullimea numerelor irafionale.

Mullimeanumerelorreale este Qu(R\Q) =lR. Avem NcZ c Q c ]R
in scrierea ca fraclie zecimald, numerele iralionale au pafiea zecimall infrnit6 qi
neperiodic6.
*x**::p!e de **ener* ira{io*al*.
t. Ji, Jl, zJ1, -t"11, sJi+7, -alj+s .

g" 0,1010010001000010... (dupd fiecare cifrd I sunt numdrul zerourilor scrise creqte cu 1).
.,6 .tt. numdr iralional.
3. Dacd numdrul nahxal n nu este pdtrat perfect, atunci
{*mperar*a nu$?eretcr yssls. Fie a gi b doui numere reale astfel incdt a este
reprezentat pe axa numerelor la stdnga lui 6. Spunem cd a este mai mic decdt b gi scriem a
< b sau spunem cd 6 este mai mare ca a qi scriem b > a.

Dacd a < b sau a = D spunem cd a este mai mic sau egal cu b pi scriem a < b sau cd b
este mai mare sau egal cu a Si sciem b > a.
g6odr:lul unui numir real x, notat I x l, este distan{a de la origine la punctul ce il
reprezintd pe o axd a numerelor.
.l"l=a.r I x. pentru x )0
1-.r. penrru n<o
Fr*pri*t*$!le rnedula:*ui unui nussn*r r*a!
t. l"l>0, VxelR. 3. lxl =0 dacdqinumai dacd r=0.
I rl = | -rl, oricare arfi Vx elR . 4" lx. yl = Irl.lyl, V:r,y elR
lt+ yl< I "l + | y l, Vr,y e IR. *" lx- yl < l"l+lyl, Vx,ye IR.
7" lt"l -llll < I x- vl, vx'velR S. J7 = lr l, oricare ar fi Vx e IR .

Daci reR gi a>0,atunci lrl<o dacdqinumaidacd *a<x<a.

Dacd xe nR gi a>0,atunci lrl>o daciqinumaidacd x<-a sau.r>4.
(n
l*"r.tgfy. ej_A rJn interval este o submuilime nevidd 1 a mullimii ]R cu proprietatea c6, o
N
pentru orice u,veI , ulr,dac6'x esteunnumdrreal cuprins intreu gi v, atunci xe 1. Etg
c
l. ic!€*rr,*!e r:rdrginite: sunt intervalele a
cdror reprezentare geometricd (pe axa o
numerelor) este un segment. Un interval mdrginit poate fi: zl!t!
r.deschis: (o,b)={xenl a< x <b} b"inchis: l",n]={reml a<x<b} o

ab
+ ab E
|!

lrJ
g. semiinchise I semideschise: I

- inchis la st6nga qi deschis la dreapta: la,b) ={x e nl a<x< b}; v

- deschis la stdnga gi inchis la dreapta: (a,bl= {x e re
|
a < x < b\ .
ul
=
(xl'
ab ab =
$bsersatle. Un interval inchis cu capetele egale se reduce la un punct: la,al= {a} . n

43
 ?, lntervaie nemirginite; sunt intervalele a cdror rcprezentare geometrica (pe axa
numerelor) este o semidreapti. Un interval nemdrginit poate fi:
a" nemdrginit la stdnga gi m[rginit la dreapta:
- deschis ladreapta: (-*,b) ={xeRl x<b} +
- inchis la dreapta: (--,6] = {". re1" < f } + b

b
b. st6nga;
nemdrginit la dreapta gi mdrginit la
-deschislastdnga; (a,+*)={relRlx>a}

- inchis la stAnga: [a.+oo1=

{x e Rlx > a}
a
{:irservagie. Mullimea lR este un interval nemdrginit: lQ = (-co, +oo) .

Qeeralil-su-n'trtpsr-e--L€e-Ae
Adunarea este operalia prin care oricdrei perechi de numere reale x qi y, i se asociazd
-
un numdr real, notat x + y , numit suma fiumerelor x qi y.
Scdderea este operalia prin care, oricdrei perechi de numere reale x qi y, i se asociazd
numdrul real r+(-y), numit diferenla numerelorx giy, notat d = x- ! = x+(_y).
Frcpriet*gile mp€reg;ei de adunare
l.Adunarea esteasociativd:(a+ b)+c:q+(b + c),oricare arfr a,b,ceF'.
2" Num5rul real 0 este element neutta: a + 0 : 0 + q : a, oricarear fi a e lR .

3" Orice numdr real a are un opus notat -a cu proprietatea: o + (- o) : (- a) + a: 0.

OE
4" Adunarea este comutativd: a-t b:b+ a,oricare ar fi a,b e lR .

N
inrnultirea este opera{ia prin care, oricdrei perechi de numere reale r qi y i se asociazd
U un numSr real, notat x' y = xy , numit produ.sal numerelor x gi y.
f impdrlirea este operatia prin care oricbrei perechi de numere reale .r qi y, y + 0, i se
t,
UI
z asociazl, un numdr real. notat
"v
x: y =L= x.!t. numit cdtul numerelorx gi y.

=
U [3rcpriet*!i!e *pera]iei de ?nmuitire
'1. inmullirea este asociativd: (a. b)'c : a. (b . c), oricare ar fi a,6,c e 1R .
l,
J ?" Numdrul real I este element neutrui a. l=l . a, oricarear fi a e IR .
@
j
S.Oricenumdrreal a+0 areuninvers: a-t=! o.L=!.o=1
cuproprietateu .
a a
Iz .4,inmul1irea estecomutativd: a. b: b. a,ori"f,r"arfi a,beJR.
r( 5. inmullirea este distributivd in raport cu adunarea qi scdderea numerelor reale:
vt
U a' (b !c) = a' b i a'c, oricare ar fi a,b,c e IR. .

3 F[c{ieere* 9a putere eu expsilent *,-*mir ir.ltreg

z
AE
UI
Fie a e IR gi n e N* . Definim a" = g.a.a.
L_
....a, gi, pentru o*0, o-'=*
4 , factori
j Spunem cd an este puterea zr a numrrului real a. in scrierea a' , numdrul a
se numegte
* baza pu'terTi, iar num[ru] n se nume$te exponentul puterii. pentru orice a e ]R avem at = e
,

44
 iardacd, a*0,definim ao =1. Expresia 00 este operaliefdrdsens.
Reguii de ealcul eu puteni, oricare ar fr a,b e IR* qi oricare ar ft m,n ez avem:
7, a^ .a' = a'*t ; 2. a^:a' =a* '; 3" (o^ )n = at'n I

4. (a.b)* =e*.b'; S. (g)' =t.

\b) b,
Rid&cina p6trat€ a unui numdr real a) 0 este numdrulreal r, r)0, ctproprietatea
,2 =o.Notbm: ,=Ji.
ReEuli de caleul eu radieali
la. Ji = la l, oricare ar fi a e IR . &. ("6)t = a, oricare ar fi a>o .

2"Ja.b =J;.Jb ,pentru a>0,b>0. Consecinld: Q;f = rF , ,. N.

EJ;
. V;=J'.R"nt*a>0eib>0.
I r\
l{-!"dacda> 0' 6 >0.
"Ji =)l-,lo'.b. dac|a<0,b>0
4.Tntroducerea factorilorsub radical:

5. Scoaterea factorilor de sub radicat: JF o =l al. Ji, pentru orice ae JR gi b ) 0.

.

s/!*dii. Dacd a qi D sunt numere reale, a<b, atunci orice numdr mefa,bl este o
medie a numerelor a gi 6.

i. fuledi* aritr:retici a numerelor a gi b este numdrul real m- = S+!

"2 .

Media aritmeticd a numerelor teals ar,a2,...,a, este m" = 9J3z!:"J

lo
.
n
2, lv3esiia aritvnetle5 p+nder*t&. Fie pppz.,...,pn sunt numere reale pozitive. Media
aritmeticd ponderatd a numerelor e1,e2,...,an, cu ponderile pp p2,..., pn , este numdrul real
at?t + a2P2 + ...+ an?n
m- tYl

:P At pz*...* pn o
N
observatie: Dacd pr= pz=...= p,, atunci media aritmeticd ponderatd a numerelor g
G
c
apd2,...,an coincide cu media lor aritmetic5. 0
IE
3. fuled!a georn*trie$ a numerelor reale pozitive a qi D este numdrul *, = Job .
z
t!
(U

4" ,s.4*die arnrnnie€ a numerelor reale a,b > 0 este numdrul *, o

=
+ = #U G
o-b EI
L I

5. S8*d!a pitratia5 a numerelor reale a,b> 0 este numdrul *, = . v

l4*
.-< lr:*gxlitatc* med!i!*r"Dacd, a,b e 1R, a,D>0 gi a <b ,af.tnci
E
UI
a < mr(a,b) < mr(a,b) < m,(a,b) < mo(a,b) ,

dacd a = b
": ::"]':":"_1:ui:i:-"' =
g

45
 Probleme propuse
PARTEA I. La urmitoarele probleme scriefi numai rezultatele.
L Dintre numerele a $i b ='JlO ralional este num5rul ....
=9
2. Dintre numerele a = -alj qi b =3,1(46) iralional este num[rul ....

3. RddScina pdtratda num[rului J81 este egald cu....

4. Cel mai mare numdr natural mai mic decdt J10 este....
5, Cel mai mic numdr intreg mai mare sau egal cu -rE este....
6" Dinhe numerele a = 5nD Si b = aJ1 mai mare este numdrul ....

7. Rezultatul calculului +Ji + Jn este egal cu ....

B. Rezultatul calculului qJt +2Jn -3J+s + Jzs .tt" egal cu...

9. Rezultatulcalculului (Jm J20 tJq0)' -(J45 -Jzo)' .r,....
lO. Calculdnd valoarea numdrul real a = Jr^ .r' se ob{ine...
t 1. Rezultatul calculului (J5 * rXr -".6)+ 5 este egal cu...
12. calculandUt -.61 * Ji + Ji se obline...
13. Calculdnd
'1?1 '17 e se ob!ine...
14. Calcul6na se obtine...
-j-*-f
J3+l J3-l
15. Calcul6nd media aritmeticl a numerelor x = J2 +l qi y = Ji _t se obline...
E 16. Media geometricd a numerelor a = 2 Si D = 50 este egald cu....
N 77. Fie expresia E(a) = "{1o - +f *lo _ zl +l-zal. Efectudnd calculele, pentru a = 2 , se
IJ obline...
l
v 18. Numdrul elementelor mullimii U ={* eV'llxl< 3} este egal cu...
ut
ut
z ! 9. Mullime a A : {x. .m llZ"l
< 2} este egals cu intervalul...

=
U 20. Numbrul JI se rotunjeqte la cifra zecimilor. Rezultatul acestei rotunjiri este...

I PARTEA a II-a. La urmitoarele probleme scriefi rezolvirile complete.

6
J
21. Fienumdrul A=22'.25'.5-4".52',unde n eN.
Iz Q Ardfa[i c[ num6ru1 tafrxal A este pdtrat perfect.
D) Determinafi valoarea numdrului n pentru JZ nu se divide cu 10.
F "ur"
It 22. a) Scrieli toate numerele de forma .inbutuzece, care sunt pltrate perfecte.
U ^y
D b) Calculali cel mai mic numdr de forma ab, scris in baza zece, pentru care
z
sE tl ab + ba este un numdr natural.
ul
4 23. Se consider5 mu{imile:
j tr={xexlG<21, u={reNlt<.F.r} ei
g={zeZlz2eB}.
I a) Determina{i elementele mul,timilor,4 qi B.

46
 b) Calcdali suma elementelor mullimii C.
c,) Determinafi probabilitatea ca, alegdnd la intdmplare, un element din mu{imea c,
acesta sI fie pitrat perfect.
24. Se consider[ mullimile tr = {x e^ l, G . :} qi B = {x e X | -Z < -Ji < -t} .
=
u) Arifta[i cd 4 este un element comun mullimilorl gi B.
b) Determinali elementele mullimilor,4 9i B.
c,) Determinali Aw B, A a B, A - B qi B - A .

25.Considerdmnumerele realea, bgic. Se Stiecd a+b=5r6,iar c=3Jj.

a) Calculali (a+b)+c qia+(b+c);
b) Dacd o = *Ji, determinali b -c .

25. Se considerd numerele o = Jj - Ji si b = ,11 + J-z .

a) Comparali numerele a.b Si a+b .

h) Ardtalica numdrul . aparline intervalutui (i,f

=
**i )
27. Se consider5 numerele:

, = ,fs .(cJt +zJi) -z(z/io +:) qi b= zJ1 .b-.,4)* 2(4 + Jn) - 6J1 .

a) ArF.ta[i cI numerele a gi b sunt intregi.

b) Calcula\i media aritmeticd a numerelor a qi b.
28. Se considerd numerele:
* = Jta -Jzqz+Jzss -Je8 +d8 ei y = Jno +J:o-..F00 +JB-Jrso .

a) Calculali x y.qi
b) Incadrati num5rul x intre doud numere naflrale consecutive.
c) Ardtali cd x . y aparline intervalului (-t l, -t S) .
29. Fie numerele o = rl2- rtr3 qi n = lfz+ {z .

a) Calcula[i a.b .

b) Calculali a2 +bt .

c) Ardta[ici numirul este natural.

!-,tl m
30. Se consider[ numerele: o
l\.
(+._Ll _(2&.@_J6) {o
".=4Jt
''"[+'2Jt) (z 3 "")J6+ c
.9
ztg
ei n=-1(*-** +).J+(4.+-E)*r
zVz (Jrs Jso Jtz) sJt\ t Jt J$) '
r!
o
l!
a) I'rdtati giy sunt numere naturale.
cd numerele x E
D,) Ordonali crescdtor numerele: x,y,xv qi y' . ul
I

31. Calculali 3a+2b, unde:

I
o= J * 4:---l:*--j-. h=---q:-:6 - ] - !
"
,lz-t 2-.12 3-2J2 zJz++' 2-Jj J:+t 2Jt4 3.,6+s' Eul
32. a) Ardtali cd numdrul o - Z + 2Ji se afld in intervalut (Z;ZJI) .
=
I

47
 care aparline intervalului (:;z',6) 9i care este de
D) Determinali un numdr iralional

forma Ji , cu r? num6r natural'

i i. Consider6m mullimile:

z.=lr.zl =s ,tz\ B= {, .zlb* + Jl)(: -'Jz) = r}'

^-i^--lzx-t )
ei

qi B'
a) Arifta\icd 1 este element comun al mullimilor A
i)Catculalisuma elementelor mullimii '4'
c) Scrieli elementele mullimii B'
+3 ' Ardta{i cd este ira{ional'
34. o/ Se considerd numirul a =!4
""'25 "6
pentru orice n e N '
b) Ardta\icd numdrul b -- J5" + 3 este iralional'
l I-*...*-=-------
-is. Se considerd suma: S =O
I
n.Ei6*6;71 ffi*Ji ,zeeN*.
u) Calcula\iS, dacd
'i|i"t"r^n"1i n:24;
numdrul natural n ' astfel \ncdt S:24:
c)Determinalitoatenumerelenaturalell'astfelincitSs6f,reunnum6rnaturalmaimic
dec6't24.
m 9i respectiv 1 '7 1 m'
Paul qi Vlad au indllimile 9" 1 '6? .T: '68
1
' i:-" Cristi,
3
;la;"este inf,limea medie a celor trei b6iefi?
mai mare decAt JI m'
b) Ar1fia,Iicd in61limea medie a celor trei b6ie{i este
a doi copaci este 6.6 m. unul dintre copaci are
-,T. Media geometricdOam'ina{imilor
cfil metri are cel1lalt copac in in[lfime?
itaiii** egal6 cu
(in lei), propo4ionale cu numerele 4 qi 5'
;::,-.. Andra gi Raluca urr-ir""ur. sume de bani
este 24Ji '
Media geometricd a sumelor de bani a celor dou6 fete
E pe care scrie ,,ee
r( fetele vor sd-qi cumpere cdte un tricou
N ;j ffil$ilTrlffT:L"r"zin,
rci_ S{%reducere"' Le ajung banii ?
U
proporlionale cu 2,3,]' sttt"a c6 terenul
f Bg. un teren de fbrma triunghiulard are laturile
t,
ur esteimprejmuitcuungarddelungime16m,ardtalic6lungimeauneilaturiestemedia
z geometiica a lungimilor celorlalte doud'
E ,**.Un container pfn-;" marfi cdntdreqte 155'5 kg' Umplut'pe jumdtate' containerul
U
cdntdreqte86kg'CAtekilogramecdntdreqtecontainedatuncicdndestegol?
rJ
J
GO
J
r{
Iz
vr
U
f
z
sc,
t!
o.
j
q:;

48
 Tema 1.7
Formule de calcul prescurtat. Descompuneri in factori
Formule de calcul prescurtat
1. (a+b)(a-b)=o'-b';
2a. (a+b)2 = a2 +2ab+b2; 2b.(a-b)2 = at -2ab+b' ;

Alte formule de calcul {extindere}:

3a. (a + &)3 = a3 +3a2b +3ab2 + b3 ; 3b.(a-b)3 = o' -3a'b+3ab2 -b3 ;
4a. a3=(a+b)(at -ab+bt);
+b3 4b, a3 -b3 =(a-b)(a'+ab+bt):
5. (a+b+c)2 =a2 +b2 +c2 +2ab+2bc+2ac; 6. (x+a)(x+b)= x2 +x(a+b)+ab.
Exemple: 1.(3 + x)2 =32 +2.3.x+ i =9 * 6x* x2.
2.(a - 5)2 = & -Z - a. 5 + 52 = d - l\a + 25.
3. (x- 2y + 3 z)' = x' + (1 y)2 + (3 z)2 + 2 - x. (-2y) + 2. x. 3 z + 2. (-2/) . 3z =
= x' + 4y2 + 922 - 4xy + 6xz -l2yz .
4. (3x-2)3 =(3r)3 *3.(3r), .2+3.13xy.2, -2, =27x3 -54x2 +36.r-8 .

Metode de descompunere in factori

A descompune in factori o expresie algebricd inseamnd a scrie expresia respectivd sub
form6 de produs. Pentru a descompune o expresie in factori, se poate folosi proprietatea de
distributivitate a inmu{irii fala de scddere (metoda factorului comun), se pot utlliza
formulele de calcul prescurtat sau metode combinate.
Metoda factorului comun sebazeazd pe proprietatea de distributivitate a inmultirii
raln de adunarea'/scdd-"::;::;:::;'
ei ax_ay = a(x_ y) .

Exemple:
1.3x-6=3(x-2); 2.ax+ bx=x(a+ b); 3.5x2_ l0x=5.r(x-2);
tYl
4.x(2x + y) - 7 (2x + y) + Qx + yt = Qx + y)(x
- 7 + 2x + y) = (2x + y)(3x - 7 + y). o
N
Utilizarea formulelor de calcul prescurtat {prin restringerea formulei} E
o
c
o
1. a2 -b2 = (a+b)(a-b) ;
o
2. a2 +2ab+62 =(q+b)2; 3. a2 _2ab+62 =(a_b)2 zl!
.
o
4. =(a+b)3.
+3a2b+3ab2 +b3 +bt =(a+b)(a2 -ab+b2). o
a3 5. a3
:
o
6. a3 -3a2b+3ab2 -b3 =(a-b)3 . 7. at -b, =(a-b)(a2 +ab+b2). tu
I
8. a2 +b2 +c2 +2ab+2ac+2bc=(a+b+c)2.
I
Exemple: I.1+ 25f =12 +2.1.(5x)+(5x)2 = (1 + 5n)2;
10x+
2. 4x2 - 12ry + 9 y' - (2x)'z - 2' 2x. 3 y + (3 y12 = (2x - 3 y)2 ; ul
=
3.4 _ b2 = 2z _ 6z = e _ b)(2 + b);

_2t = (x _2)(x2 +2x + 4) . =

4. x3 _g = xt I
 INletode cornbinate de deseompunere
in fa*tori
€xernple:
1 . 2 x + 2 y + ax + ay
= (2x + 2 y) + (ax + ay) = 2(x + y) + a(x + y) (x + y)(2
= + a) ;
2. xo +x2 +l=(xo +2x2 +l)-*, _x2
=(*t +l)2 +t_*j1'f
=1xr +t+*S;
3.Metoda I: *' * 2 = x, + x + 2x + 2 = x(x +1) + 2(x + l)
#,+ = (x +t)(x + 2) .

Metoda tr: xz +3x+2=f", , 3 )' s ^

*2.r.1*f1)'l-f1)' -.,'-[^-i1
L 2 {.2i ] \z) -(.- - o"'=

= (. . :)' - + = (.. : -
+)(,. :. ;) =," * 1)(x + 2)
Probleme prspuse
PARTEA r. La urmitoarere probreme scriefi
numai rezultatere.
l. Rezultatul calculului (.r + 3), _ 3 este egal cu...
3. Rezultarul calculului (x + 2)2 _ (x + 1)(x _
t) este...
3. Rezultarul calculului (Jl _i' _ (t _ Jz
),
"rt"...
4. Rezultatul calculului (Z
- Jj)' - (_4+ 5) este...
5. $tiind cd x+ y =1, valoarea expresiei (x+y)(x_y)+2y esteegall cu...
0t 6.Dacd a+b=4Si a_b=2,atunci qt _b, esteegalcu...
N 7. Un pdtrat are lahra de lungime
Ji +l
cm. Calcul6nd aria pdtratului se ob!ine...
U 8, Rezultatul calculului (x _ 1)(x + l)(x2
+ 1) este...
3 g. Rezulratul calculului (x _
2)(x + 2)(x2 + 4)(xa + I 6) este...
t
lr| XS.Media geometricd a numerelor x SJj
z = _7 qi y= 7+5J2 este...
i !. Media geometricd a numerelor a (rD
=
U = 6 - I ) 9i 6 = ( o + r) (f + l) este...
- rx
l?.Fie numerele nafurale nenule: x = at + a,! = a-r si z = a2_1. calculdnd
"./ s"
o obfine... z
J
13.Dacd at-bt =20 $i a_b=4,atunci a+b
esteegalcu...
'<
g
z i4.Dacd
"*+x = 7 , atuncivaloarea
urur y4tui'tea cxpresler J, *; este egalS cu ...
expresieix, 1

t
1 5' Dupd
scoaterea factorului comun, expresia
U 2a - 2b + 2c este egald cu...
16. Dupd scoaterea factorului comun, expresia
J 3x3 + 6x2 -12x + ic
z t 7. Forma restrdnsd a expresiei 4x2 +l2x +9 ""t"egald
cu...
sE '18. Forma restrAnsd
este...
tlt a expresiei 9x2 _24xy +16y2 este...
G
19. Descompundnd expresia xa _ g l in produs
de trei factori se ob1ine...
= 2C" Descompundnd expres ia l6xa _ I in
. produs de trei factori se ob1ine...

50
PARTEA a II-a. La urmitoarele probleme scriefi rezolvtrrile complete.
21. Fie expresia E(x)=(2x+l)2 -("-l)' +(x-2)(x+2)-3x2 +14, undexnum[rreal.
a) Ard'tafi cd E(x) = x2 + 6x +10, oricare x numir real.
b) Calcula[i valoarea expresiei E(r) pentrux = -3 .

c) Ardtali cd E(a) > 0, pentru orice valoare reald anumdrului a .

22. Fie expresia E(x) = x' + x + SJi. Calculali valoarea expresiei pentrux = Ji -Z .

23. Fie expresia E(x)= (x+l)'z +2(x_7)+l, undex e lR.

a) ArFfia\i cd E(x) = (x - 2)(x + 6) , pentru orice .r e lR .

h) Calculali t'(-1) .

c) Ardt{i cd E(x)+16 > 0, pentru orice x e lR .

24. Fie expresia E(x)= (x+5)'z +2(x+5)(x-4)+(x-4)'z, cu x e IR..

a) Ardtali cd E(x) = (2x +l)2, oricare ar fi x e IR .

b) catcda\i n<Jb.nf-6 .
c) Calculali numdrul real a pentru care E(a) are cea mai micd valoare posibili.
25. Se di num5rul n = ob, * b* + cab, unde a, b Si c sunt cifre nenule in baza zece.
Q Ardra\i cdn este divizibil cu 37.
b) Arlttali cd n2 este divizibil cu 333, oricare ar fi cifrele nenule a gi b.

26. Fienumerele o=J;-;A si r='li*zJ-t+ .

a) Ardtalicd (a-b)2 =3.

b) Calculali (o - t * zJi)'oo

27. Se dau numerele * = Ji - Jj sr y = rfa a 'lj .

a) Calcula[iprodusul x. y .

b) Calculali (r- y)' .

(n
* -! o
c) Ardtali .este numdr intreg negativ. N
"e ,12 E
o
c
28. Fie numerele x = sJi -l
qi y = 5J1+l . .9
a) Calculali media geometricd a numerelorr giy. z(tlll
o
6) Demonstrafi ce ,x < |l4 . G

E
ul
Demonstrali este numir natural.
"a {xy {
c,) +
I

I
29. Calculali valoareanumarului real x = (".6 * O * r)' - z(Je * Ji * Ji) .
E
?O. O /lr:dtali cd media geometricd a numerelor x =2Si -/ = 6 este mai micd dec6t media ut

lor aritmetic[.
=
t
51
 b) Ardtalic6,dacd a,b> O, atunci JA r*.
2
:;z,a) Ardtali cd numdrul x3'xS+f este pdtrat perfect, oricare ar fi;r cifr inbazazece
diferita de zero.
D) Numerele ab scrise inbazazece, cu a gi b diferite de zero, indeplinesc condilia

"b
- b, = a-b - a. Determinafi toate numerele ab care indeplinesc condilia dat6.

:,t::, a) Ardtali cI num[ru] a =9n2 +6n+l este pdtrat perfect, penfru orice n e N.
b) Afla\i valorile numerelor reale x giy pentru care expresia
E= ^[f 4x +9 *
"!e1S
*oy *to are valoare minimd.

:: :t. a) Ardtali cdnumdrul p = y' + 4y + 5 este pozitiv pentru orice y e lR.

D/ Determinali cea mai micd valoare a numdrului A = "rl S -1go *, + +4y+5

unde x gi y sunt numere reale.
a) Fie x un numlr real astfel incdt x2 = 3 . Calculati (x + 1)(x - 1) .

b)Fiexun numdrreal astfel incdt x8 = 5. Calcula,ti(x+1Xx-1)(x2 +l)(xa +l).

. ::: Se considerd numdrul n - (2x2 -3x + 4)(2x2 -3x +2) +l .
a) Calcula,ti valorile lui n dacd x = 2;i x =3 .
b) ArFttali cd n este pdtrat perfect, oricare ar fi numirul natural x.
?t Segtie cd a+b=10.
a) Calcula\i (a+b)2 .

b) Determinali valoarea expresiei a2 + 2ab + b2 - 25.

c, c,) Determinali valoarea expresiei (o - b)' + 4ab +3(a + b) .

N
-j
Segtie cd x+y=5,iar x!=6,unde x,yelR*.
U a) Calcda\i(x + y)2 .
3
TJ
vt b) A'rdtalicd x2 +y2 =13.
ul
z !
E
c) Calculalivaloarea numdrului o = (* - y)' * 1* .

U "xy
Se considerd expresia E = a2 +4a+6.
g
a) Calculali valorile lui E dacd a e{-t,O,Z} .

o
: b) Ardtali cd E > 0 , oricare ar fi a e IR .
c,) Descompuneti in factori expresia E -ll .
IZ ijr; Se considerd numirul I +l\a +26 , a e 1R .
= a2
t/l a) ArFttali cd A este pozitiv, oricare ar fi numlrul real a.
u b) Aflali valoarea lui a pentru care A arc valoarea minimd qi determinali acest minim.
3 4i:- Se considerd num6ru1 A = -4a2 +12a
_ ll ae
Z , IR. .
sE a) Ardtali cd A este negativ, oricare ar fi numdrul real a.
ur
o. b) Afla1i valoarea lui a pentru care A are valoarea maximd qi determinali acest maxim.

.a:. $tiind cd x + y =3 qi ax + ay + bx + by ='l n, calcula[i a + b .

*
52
 :i:?" Aflati numerele ralionale a si b, dacd
"(Jj
+ Ji + qJi _ Jil= JT * O .

+l;. a) Ardta[icd, x2 +y2 +4x-6ya13=(x+2), +(y_3)r.

b) Dacd xt + y2 + 4x - 6 y + 13 = 0, determinafi valorile numerelor re ale x qi y.
a4. a) Ardtali cd (x+ 2)3 -x-2=(x+t)(x+2)(x+3).
b) Ardtali cd numdrul q=l1x+2)t -r-2]:@+2)+l este pdtrat perfect, oricare ar fi
numdrul naturalx.

"15'un teren de formr triunghiulard are laturile exprimate, in hm, pin a, a+2,2a-r,
unde a e N* . Perimetrul terenului este 121 hm. Calculali lungimile
laturilor terenului.
;i*' un dreptunghi are laturile (exprimate in dm) de lungimix, respecfiv x+2, undex
e N.
Dacd dreptunghiul are aria egald cu 15 dm2, calculaf; perimetrul dreptunghiului.
ji:j' Adi
9i Vlad au fiecare cAte o suml de bani. Adi are cu 20 lei mai mult dec6t Vlad. DacI
produsul sumelor celor doi bdieli este 4g00, aflat' c6!i lei are fiecare.
::i, Suma dintre v6rsta Corinei gi a Ralucii este 16, iar diferenla
dintre pdtratul v6rstei
Corinei gi pitratul v6rstei Ralucli este 32.
a) Calculali diferenfa dintre vdrsta Corinei gi vdrsta Ralucdi.
b) Cati ani au cele dou6 fete?
49. un pihat are latura (exprimatd in cm) de lungime x, unde r e N . Dacd
se mdregte latura
pdhatului cu 3 cm, se obfine un nou pdtrat cu aria de 0,gl dm2.
afla1i perimetrul
pdtratului inilial.
:'. Un teren de formi pdtraticd are perimetrul egal cu 3a + 5 decametri,
" unde a e N .
a) Calcula[i, in func{ie de a, aiaterenului.
b) Dacd' terenul are o suprafa!5 egald cu a unui dreptunghi cu dimensiunile
de 16 dam,
respectiv 4 dam, afla[i a.

tYl
o
N
:E
o
c
.9
za!
o
o
G
!o
ut
I

L'
tr
ul
=

=
g

53