Drept Procesual Civil - Curs 8

Competenta instantelor judecatoresti (continuare)

Dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta

VCPC nu avea prevederi despre cum se calculeaza obiectul unui litigiu. Dezlegarile din
jurisprudenta si doctrina de pe VCPC au fost preluate in NCPC.
Art. 98(1) – competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratat in capatul
principal de cerere.

I. Cine stabileste valoarea?

Valoarea este stabilita de reclamant, prin cererea de chemare in judecata. Acest lucru rezulta din
art. 194 NCPC – trebuie sa indice in cererea de chemare in judecata obiectul acesteia si valoarea
lui, dupa pretuirea sa si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu
indicarea inscrisurilor corespunzatoare.

II.Cine poate contesta?

Paratul, dar si instanta, pot contesta valoarea obiectului.In cazul unei astfel de contestatii, se vor
administra probe pentru determinarea exacta a valorii obiectului cererii.
Observatii:
1) NCPC spune ca pentru clarificare in caz de contestare, se va acorda un singur termen
2) lamurirea se va face doar pe baza de inscrisuri + explicatii date de parti (legea limiteaza)
- Pentru inscrisuri - art. 104 CPC, grilele folosite de notarii publici pentru stabilirea valorii
minimale a valorii imobilelor neimpozabile, la bunuri mobile e un pic mai complicat);
- NU prin expertiza.
3) nu orice valoare poate fi contestata. Daca ceri o suma de bani, nu se poate contesta valoarea.
Acceptam contestatia in cazul in care valoarea e echivalentul unui bun.

III.Reguli speciale

1) In cazul cererilor cu obiect executarea unui contract sau act juridic, se va tine seama de
valoarea obiectului acestuia sau, dupa caz, de aceea a partii din obiectul dedus judecatii
2) Contestarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic --> se
va stabli competenta dupa valoarea contractului chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in
situatia anterioara, precum si in cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept
solutia este aceeasi.

3) Prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta dintr-o suma care este exigibila in
totalitate, valoarea cererii se socoteste dupa suma exigibila, nu cea ceruta;
- Spre exemplu, am un imprumut de 500.000 lei, insa eu fac trei procese de 200, 200 si 100. Insa
potrivit regulii, instanta se uita pe contract si spune ca vine cu toate 3 la tribunal. Astfel nu se
eludeaza competenta unei instante prin segmentarea creantei si judecarea procesului la o instanta
inferioara. Tu poti sa ceri doar 200, dar competenta ramane pe 500, e o metoda de prevenire a
abuzului procesual prin folosirea discretionara a principiului disponibilitatii.

1
4) In cererile care au ca obiect un drept la prestatii succesive, daca durata existentei dreptului
este nedeterminata, valoarea lor se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate – art. 103
Art. 101(3) Contractele de locatiune sau de leasing (se aplica si la arenda)- tot dupa valoarea
anuala.;
- actiunile privind aceste contracte sunt evaluabile in bani la valoarea anuala a chiriei sau a
arendei;
- daca cer rezolutiunea contractului de inchiriere – la ce ma raportez? toata valoarea? valoarea
pentru cat a fost sau pentru ce mai e de executat? nu e logic, de aia e luata perioada de 1 an.
- pentru prestatiile succesive nedeterminate – principiul este valoarea anuala , desi e pe perioada
determinata sau nedeterminata (???- de intrebat Briciu)
- exemplu: renta viagera – nu poti determina pentru ca nu stii cat traieste – deci iei valoarea
anuala

5) Cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil,
valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila pe baza unui certificat de la
autoritatea fiscala.
- Observatii: - provine de la un tert; tertul e o autoritate publica; e predictibila (pentru nu stabilesti
acum impozitele), e usor de dovedit – asta e regula. In principiu aici nu vor fi contestatii.
Presupune totusi o subevaluarea pentru ca valoarea impozabila e mai mica decat valoarea reala a
bunului (cel putin momentan).
- Nu toate imobilele au o valoare impozabila
a) terenurile fara constructii – nu poti calcula valoarea (ca de regula se calculeaza raportat la
constructie)
b) bunurile imobile de la stat
Pentru astea legea nu mai prevede nimic – ne intoarcem la regula, adica reclamantul va
dovedi cu inscrisuri – se duce la grilele notarului care sunt tot emise de un tert, provin de la o
autoritate, sunt predictibile , tocmai de asta sunt acceptate de instanta (indeplinesc aceleasi criterii
ca si certificatul de la autoritatea fiscala). Problema cu grilele e ca ele nu au in vedere si
particularitatile unui teren, ele sunt facute pe zone.
Daca ai valoarea impozabila, Briciu spune ca nu poate fi contestata – poti cel mult sa spui
ca e un fals inscrisul, dar mai mult nu.
In legea privind taxele judiciare exista o prevedere conform careia daca judecatorul
apreciaza ca valoarea impozabila e derizorie, va putea inlatura valoarea impozabila si sa se
raporteze la grilele notarului. Norma nu influenteaza insa competenta pentru ca e la taxe – deci ai
putea avea practic o valoare pentru competenta, alta valoare pentru taxe judiciare de timbru.

Competenta unei actiuni in constatare e aceeasi ca si in cele in realizare;

6) In materie de mostenire, competenta dupa valoare se determina pe baza valorii masei
partajabile fara a se lua in calcul datoriile si sarcinile; vorbim despre cereri in care nu se cere si
partajul! -> pt partaj te duci automat la judecatorie;

2
IV.La ce moment procesual conteaza valoarea?
- Conteaza valoarea de la data introducerii cererii in judecata; - art 106: o instanta odata
competenta ramane competenta chiar daca valoarea litigiului creste sau scade pe parcurs.
- ce se intampla daca reclamantul modifica obiectul? Daca adauga obiect nou, 106 nu mai e
aplicabil, se aplica 123 care spune ca cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de
instanta competenta sa judece cererea principala. Deci daca modifici pretentiile printr-o cerere
aditionala, nu influenteaza. Dar nu orice cerere prin care modifici obiectul e aditionala. (eu
revendic o casa in val de 100.000; la urm termen ma razgandesc si nu-l mai chem pe X, il chem
pe Y si nu mai revendic casa, revendic un bloc, al lui Y – aici e o cerere noua)
- daca reduc pretentiile, va fi aceeasi instanta competenta.

V. Cum se determina dupa valoarea daca ai mai multe cereri?

1) Unele constituie principalul, iar altele accesorii, se va tine cont de valoarea principalului.
- cerere de plata a 180.000 lei, iar dobanzile sunt de 30.000 lei, daca le cumulezi a-i merge la
tribunal, dar ele nu se cumuleaza!! Se determina doar dupa val capitalului;
- Aceeasi regula se aplica si cererilor aditionale si incidentale (avem revendicarea unui imobil de
500.000 lei, iar paratul face cerere reconventionala pt plata cheltuielilor facute cu intretinerea
imobilului in valoarea de 10.000 lei). Daca am o actiune in revendicare de 200.000 lei, iar apoi
avem CCG in valoare de 300.000 lei cine va judeca CCG? => va judeca judecatoria. Daca CCG
se disjunge ar ramane tot la judecatorie!!

2) Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe cauze diferite (sunt independente), se va

stabili competenta in raport de fiecare capat, separat. Daca unul dintre ele este de compentanta
altei instante, instanta va disjunge capatul de cerere si apoi isi va declina competenta!!

3) Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe aceeasi cauza ori in cauze strans legate, se
tine seama de pretentia care atrage competenta instantei cu un grad mai inalt. – caz de prorogare
legala de competenta, in temeiul conexitatii dintre pretentiile formulate pe cale principala prin
intermediul aceleiasi cereri de chemare in judecata.
Ex.: o persoana revendica de la 3 persoane diferite 3 apartamente dintr-un imobil nationalizat, pe
care statul l-a vandut celor 3 persoane. Toate cele 3 cereri sunt intemeiate pe aceeasi cauza, iar
valorile apartamentelor sunt diferite. => nu se cumuleaza, se merge pe valoarea cea mai mare;

VI. Cazul coparticiparii procesuale: art. 100 CPC

a) daca pretentiile reclamantilor decurg din raporturi juridice distincte si care nu se afla intr-o
legatura care sa faca necesara judecarea lor impreuna, atunci valorile nu se vor cumula si
determinarea competentei se va face pt fiecare pretentie in parte si daca vor atrage competente
diferite, se vor disjunge si se vor trimite la instantele competente.
b) Daca un reclamant formuleaza cererea impotriva mai multor parati si nu sunt intr-o stransa
legatura-la fel;
c) Legea nu spune ce se intampla cand raportul juridic este unul singur si nici cand raporturile
sunt distincte, dar intr-o stransa legatura. Per a contrario, s-ar deduce ca s-ar cumula pretentiile.
Dar, ca sa intrepretam corelat, Briciu zice ca daca raporturile sunt intr-o stransa legatura, normal
ar fi sa aplicam art. 99 pt ca de fapt ne aflam in situatia in care avem capete de cerere intemeiate

3
pe aceeeasi cauza sau cauze in stransa legatura. Cauza e raportul practic. Legituitorul a tacut
tocmai pt ca exista art. 99(avea deja solutiile).
In doctrina mai exista o teza, dar care nu difera foarte mult de aceasta: difera in functie de
raporturile daca sunt doar in stransa legatura, se merge pe instanta cea mai inalta in grad; dar ei
zic ca daca totusi e un singur raportul obligational, atunci se vor cumula pretentiile; Briciu zice
ca e o chestiune de nuanta; Dpdv practic, cumularea este de fapt naturala;

Competenta teritoriala (art. 107 – 121 CPC)

Presupune o delimitare pe orizontala, intre instantele judecatoresti de acelasi grad dupa

circumscriptia teritoriala in care functioneaza;

Forme:
- este de 3 feluri, chiar 4:
 De drept comun – ordine privata (art. 107-110 CPC). Se aplica ori de cate ori nu se
dispune altfel. Uneori poate avea caracter de ordine publica;
 competenta alternativa – reclamantul are la dispozitie mai multe instante competente –
norme de ordine pv.;
 exclusiva – norme imperative/de ordine publica;
 competenta facultativa – norme de ordine pb.

I.Competenta de drept comun – instanta competenta e cea de la domiciliul/sediul paratului =>

exceptie art. 108, art. 109 (agentia unei banci, sucursala unei societati), art. 110.

Domiciliu
- nu e la fel ca la sectia de politie, cel din CI;
- in procedura lucrurile sunt mai complicate; s-a spus in procedura ca avand in vedere ratiunile pt
care legea procesual civila defineste domiciliul si care sunt diferite de indentificarea persoanei
(au legatura cu comeptenta si cu alte aspecte) trebuie sa vedem un sens mai larg si anume acea
locuinta unde paratul isi desfasoara activitatea obisnuita si se regaseste in mod statornic chiar
daca ea nu se gaseste in CI;
- art.89 C.Civ. stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor legii
speciale, iar stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel care
ocupa sau se muta intr-un anumit loc a facut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principala;
- Aceasta dispozitie intra oarecum in contradictie cu cele din NCC unde se spune ca nu poti
opune unui tert o neconcordanta intre realitate – CI; Conflictul e aparent, in sensul ca instanta nu
este un tert si in al doilea rand, ratiunile din NCPC prevaleaza asupra acestei inopozabilitati care
se refera la altfel de terti; nu inseamna ca trebuie bagatelizate mentiunile din CI; dar trebuie vazut
domiciul de facto;
- totusi, pana la proba contrara, ce e in CI este domiciliul ( te duci la Registrul populatiei); Paratul
ar trebui sa vina pe cale de intampinare sa dovedeasca ca domiciliul lui e altul si asta nu e mereu
usor;
- miza nu e doar pe planul competentei; e important pentru citare = judecatorul va si cita paratul
la acel domiciliu si asta e si mai grav ca s-ar putea sa nu afli de proces; sigur ca poti sa zici ca e

4
vina lui ca nu a mentionat schimbarea domiciliului, dar totusi nu-l privezi de dreptul de a se apara
din cauza asta;
- La PJ->si aici putem discuta de sediu de fapt;

- art.108- In ipoteza in care domiciliul paratului nu este cunoscut sau nu au buletin. Atunci se
va merge la instanta unde are resedinta paratului si daca nu are nici resedinta, se merge la instanta
de la domiciliul reclamantului

- 109 Ipoteza persoanei juridice care este un parat cu dezmembraminte fara personalitate juridica
(sucursale, agentii) va putea fi competenta si instanta de la sucursale, dar doar pt:
 cererile care privesc contractele incheiate de sucursalele respective
 pt contracte a caror executare are loc acolo
 fapte savarsite de dezmembramant;

- In cazul cererilor impotriva unor entitati fara personalitatea juridica; competenta va fi la

domiciliul celui care coordoneaza societatea potrivit actului constitutiv si daca nu exista, se va
merge la domiciliul oricarui asociat;
- In actiunile reale ratiunea o constituie prezumtia ca aparentele sunt conforme cu realitatea. In
actiunele personale e prezumtia ca nimeni nu datoreaza nimic altuia; deci, despre regula de drept
comun în materia competenței teritoriale se poate spune că reprezintă o aplicație (particulara) a
principiului potrivit căruia cel ce face o afirmatie in justitie trebuie sa o dovedeasca
- Incalcarea acestor norme atrage nulitatea relativa, deci poate fi invocata doar de parat si numai
prin intampinare(daca e obligatorie) sau pana la primul termen nu si de instanta din oficiu;

II.Competenta alternativa – ordine privata

In toate cazurile in care legea prevede ca exista o competenta alternativa, reclamantul e
liber sa aleaga orice instanta fara sa justifice si fara o ierarhie (art. 116)
 Art. 111- competenta pentru cereri impotriva statului si autoritatilor - statul si-a asumat o
raspundere; textul se aplica la ORICE procese impotriva statului, nu doar la cele de
contencios administrativ – domiciliul paratului sau domiciliul reclamantului
- regula concordă și cu dispozițiile din materia contenciosului administrativ, nu toate litigiile
cu statul sau cu unitățile administrative sunt de contencios administrativ, deși în această lege
554/2004 se pot găsi prevederi similare, NCPC continuă să își producă efectele, dispozițiile
legii speciale se aplică însă cu prevalență

 art. 112 - vizeaza pluralitatea de parati, coparticipare procesuala;

- competenta va fi alternativ la instanta de la domiciliul oricarui parat obligat principal;
- dacă dintre pârâți sunt unii obligați principal, iar alții accesoriu, regula se aplică numai
pentru cei obligați principal
- daca reclamantul formuleaza o astfel de cerere si apoi se dovedeste ca acest parat nu are
calitate procesuala sau reclamantul renunta la judecata fata de el, competenta ramane bine
castigata-opereaza o prorogare legala de competenta;
- insa exista un text care se refera la cazul in care reclamantul s-a indreptat impotriva unui
parat exclusiv din ratiunea de a ajunge la o anumita competenta - oricare dintre parati poate
invoca necompetenta la primul termen la care partile sunt legal citate (chiar daca
intampinarea este obligatorie); Briciu zice ca se poate invoca si lipsa calitatii, si instanta s-ar

5
 pronunta mai intai asupra ei, caz destul de rar si atipic, de regula e invers, dar aici lipsa
calitatii determina lipsa competentei.
- nu orice lipsă de calitate procesuală pasivă atrage soluția declinării de competența, ci doar
atunci când pârâtul a fost chemat în mod vădit pentru a atrage o altă competență
-Boroi: dispozitia inscrisa in art.112 alin.(1) isi gaseste aplicare in cazul actiunilor
(cererilor) personale, precum si al actiunilor (cererilor) reale mobiliare, nu insa in cazul
actiunilor (cererilor) reale IMOBILIARE care pot fi introduse numai la instanta locului
situarii imobilului, competenta teritoriala fiind deci exclusiva.
- condiție subinteleasa: obiectul cererii de chemare in judecata sa se refere la o obligatie
comuna a paratilor sau ca obligatiile paratilor sa aiba aceeasi cauza ori ca intre obiectul si
cauza cererilor indreptate impotriva fiecarui parat sa existe o stransa legatura. Art.112 se
completeaza fie cu art.59 referitor la coparticipare, fie cu 139 – conexitatea.
- daca unii au domiciliul cunoscut, iar altii doar resedinta cunoscuta, cererea poate fi
introdusa la instanta unuia dintre paratii cu domiciliul cunoscut.Daca nu se cunoaste
domiciliul niciunuia, se poate introduce la instanta de la resedinta unui dintre ei.

 art. 113 - 9 cazuri de competenta alternativa

Toate punctele fixeaza alta competenta teritoriala alternativ cu cea de la domiciuliul paratului
1. Cereri de stabilire a filiatiei (Stabilirea paternitatii, stabilirea filiatiei fata de mama, NU si
tagada paternitatii); Textul exista din ratiunea protectiei minorului, dar se aplica chiar si de
exemplu cand copilul e major – e competenta si instanta de la domiciliul reclamantului.

2. Instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant in cererile referitoare la

obligatia de intretinere; iar este o norma de favoare;
- chiar si cand se cere majorarea;
- poate fi și întreținere între foști soți, ideea este de protecție a reclamantului
- s-a decis de catre fostul Tribunal Suprem ca textul se aplica si atunci cand titularul dr de
intretinere formuleaza actiunea nu impotriva debitorului, ci impotriva parintelui care a primit
obligatia de intretinere si nu a folosit banii in interesul lui;
- nu intra aici actiunea prin care se cere sistarea sau micsorarea cuantumului;
- se refera doar la obligatiile legale de intretinere nu si la contractele de intretinere;
- GB: nu este incident daca se solicita pensie de intretinere, pe cale accesorie, intr-un litigiu
de stabilire a paternitatii ori de divort – se va stabili competenta in functie de capatul
principal

3. executare, anulare, rezolutiune sau reziliere contract – e competenta si instanta locului

stabilit in contract pentru executarea obligatiei;
- ca sa se atraga aplicarea acestui text, trebuie sa avem mentionat in contract un loc expres al
executarii ptr ca in acest mod partile inteleg sa atraga si o anumita competenta;
- nu este vorba despre situatia in care se deduce locul executarii din dispozitiile legale; in
doctrina s-a retinut ca nu e vorba de orice obligatie in contract, ci trebuie sa fie cea litigioasa
sau in stransa legatura cu cea litigioasa
- GB: dispozitiile se aplica si actiunilor prin care se solicita pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa tina loc de act de vanzare-cumparare, in materia obligatiilor de a face
izvorate dintr-un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil, atunci cand partile au
prevazut in atencontract locul executarii obligatiei (ICCJ, dec.8/2013)

6
 4. Instanta locului unde se afla imobilul in cazurile care decurg dintr-un raport de locatiune;
- ce fel de cereri: predarea imobilului, plata chiriei, rezilierea contractului, despagubirile
cerute pt daunele aduse imobilului; cererea pentru imbunatatirile aduse; cereri referitoare la
obligatia de garantie a locatorului, cereri de reziliere, cerere de evacuare;

5. Locul situarii imobilului pt actiunile de CF: actiune in prestatie tabulara, in justificare sau
rectificare de CF;
- la rectificare - de multe ori sunt facute ca capete de cerere accesorii;

6, 7 nu ridica probleme

8. cereri introduse de consumatori privind executarea, constatarea nulitatii absolute, anularea,

rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractului incheiat cu un profesionist sau
in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor – instanta domiciliului
consumatorului

9. Raspunderea delictuala: si locul unde s-a produs prejudiciul precum si locul unde s-a
savarsit fapta (nu intotdeauna sunt una si aceeasi instanta – de ex, in cazul prejudiciilor
viitoare sau cele cu ricoseu)

In materie de asigurari: 4 competente alternative: domiciuliul/sediul asiguratului, bunurile

asigurate si instanta locului unde s-a produs riscul - + sediul paratului;
Pt RCA-si la instanta reclamantului daca actiunea este facuta de tertul prejudiciat; 2 precizari:
aceste norme nu se aplica asigurarilor maritime, fluviale sau aeriene si o eventuala alegere a
competentei nu poate avea loc inainte de nasterea dreptului la despagubire; daca se face inainte
prin contract, clauza este considerata nescrisa;

10. Cazul in materia cererilor privind ocrotirea persoanei fizice - acestea sunt de competenta
instantei de tutela in care isi are domiciliul persoana ocrotita, daar atunci cand se cere
autorizarea de catre instanta de tutela a incheierii unor acte, mai este competenta si instanta de
la locul situarii imobilului

In toate aceste cereri, alegerea instantei revine reclamantului fara sa fie nevoie de justificare;
normele de competenta alternativa sunt norme dispzitive;

la introducerea cererii de catre procuror, titularul dreptuluoi nu se mai poate prevala de

dispozitiile art.116 pentru a face o alegere de competenta diferita de cea a procurorului. Asta
deoarece instanta sesizata de procuror este prin definitie competenta, nemaiputandu-si declina
competenta.

In cazurile de competenta relativa – doar paratul poate sa solicite declinarea, daca nu o

solicita, instanta nu poate din oficiu.
Daca e de ordine publica – se poate invoca si de parti (inclusiv de reclamant ) si de procuror ,
si din oficiu

 alin. 1 (majoritatea plaseaza subiectul caruia i se ofera alternativa intr-o pozitie de oarecare
protectie; pt pct. 3-4, 7 ratiunea este stransa legatura intre obligatie si imobil), art. 114
7
 GB: competenta e alternativa si in ipoteza alegerii instantei prin conventia partilor, facuta
inainte de sesizarea acesteia, daca alegerea s-a facut in favoarea viitorului reclamant, care poate
sa aleaga fie instanta din conventie, fie instanta competenta teritorial potrivit regulilor de drept
comun.Daca alegerea instantei s-a facut in interesul ambelor parti sau interesul exclusiv al
paratului- competenta e exclusiva si reclamantul e tinut de instanta aleasa prin conventie.

III. Competenta exclusiva – ordine publica

Numai o anumita instanta e competenta teritorial, anume determinata de lege!!

1. Actiuni reale imobiliare - Art. 117 - act. in revendicare,confesorii, posesorii, in granituire,

ingradirile dreptului de proprietate, cererile de partaj, daca nu decurge dintr-o succesiune. –
instanta locului situarii imobilului
- Alin. 2 se aplica de ex. atunci cand am mai multe imobile in masa partajabila. Daca imobilul
se intinde pe mai multe circumscriptii - va fi competenta instanta de la domiciliu sau resedinta
parat daca se afla in circumscriptia imobil, daca nu- oricare dintre aceste instante -> o
competenta alternativa in cadrul unei competente exclusiva. – cand ai actiune pentru o suprafata
mare, ex: o padure
- in cazul partajului pot exista mai multe imobile in masa partajabila - regula e acceasi (nu
exista text);
- ICCJ a decis ca actiunile prin care se cere instantei sa dea o hotarare care sa tina loc de
contract-nu sunt actiuni reale, ci personale, deci nu se supun acestei reguli.
GB: daca intr-o pricina in anularea casatoriei se cere si impartirea bunurilor – art.123 –
competenta apartine instantei de tutela de la domiciliul paratului
- daca in cadrul divortului se solicita si partajarea bunurilor comune ale sotilor competenta
teritoriala se stabileste conform art. 915 intrucat cererea de partaj e accesorie cererii de
desfacere a casatoriei;
- daca sunt partajate bunuri comune ale sotilor in timpul casatoriei sau dupa desfacerea
casatoriei, respectiv in cazul impartelii bunurilor dupa desfiintarea casatoriei, precum si in alte
cazuri de proprietate comuna, competenta se determina pe art.117

2. In materie de mostenire avem 3 categorii, toate de competenta instantei de la ultimul

domiciliu al defunctului .- art 118
- pct. 1- validare si executare dispozitii testamentare: anularea testamentului, costatarea
validitatii unui testament, predarea unui legat, constatarea calitatii de mostenitor testamentar
(ex: legatarul universal solicita mostenitorilor rezervatari intrarea in stapanirea de fapt a
mostenirii).
- pct. 2 – mostenirea si sarcinile ei - reductiuni, petitie de ereditate, desocotiri intre succesori,
partaj; cerere in anulare certificat de mostenitor, cerere conservare sau administrare bunuri in
timpul starii de indiviziune, cerere de anulare sau de rezolutiune a vanzarii de drepturi
succesorale, cerere de iesire din indiviziune – alte cereri prin care mostenitorii au pretentii unii
fata de altii, daca au legatura cu mostenirea
pct. 3- cereri legatari sau creditori defunct impotriva unui mostenitor . e vorba numai de
calitatea de creditor => daca un tert revendica un bun, atunci se aplica art. 117;
- nu intra aici cererile prin care mostenitorii valorifica creantele lasate de defunct dar nici
actiunile prin care tertii revendica anumite bunuri aflate in masa succesorala.

8
 - dar intra si creante care s-au nascut dupa deschiderea mostenirii dar in legatura cu aceasta cum
sunt cheltuielile cu inmormantarea
GB: intra aici cereri pentru predare legat cu titlu particular, cereri prin care creditorii
personali ai lui de cius valorifica dreptiri din contracte incheiate cu acesta din urma, cererile
prin care creditorii succesiunii ridica pretentii in temeiul unui titlu posterior deschiderii
succesiunii
- nu se aplica daca mostenitorii il cheama in judecata pe un creditor al succesiunii (de ex.
pentru a se constata prescriptia dreptului acestuia de a cere executarea silita a unui debit) –
comp se determina pe dr comun
- instanta competenta: ultimul domiciliul al defunctului;
- Daca sunt mai multi defuncti, adica mosteniri succesive - regula: oricare dintre domiciliile
defunctilor succesivi;
- In cazul in care in masa partajabila sunt si imobile, se pune problema concursului dintre art.
117 si art. 118 (cereri de mostenire privitoare la drepturi reale imobiliare), se da prioritate art.
118(norma speciala) – regula merge pana la iesirea din indiviziune.
GB: Creanta reala imobiliara introdusa de un tert este de competenta instantei de la locul
situarii imobilului. Cererea mixta si cererea reala mobiliara sunt de competenta de la ultimul
domiciliu al defunctului.
- pag. 246-247 Boroi

3. Cereri in materia societatilor - 119;

- intra toate societatile, chiar si cele fara personalitate juridica;
- 2 categorii de actiuni:
 actiunile intre asociati
 actiunile dintre societate si asociati;
In concursul dintre art. 117 si art. 119 se da prioritate art. 119 CPC (societatea da in judecata pt
drepturile societare pe asociati, asociatii intre ei; NU intra actiunile societii impotriva tertilor si
invers) => raspunderea administratorului, hotarari AGA, plata dividendelor, dizolvarea societatii,
excluderea din societate etc. nu intra: actiunile prin care soc isi valorifica fata de terti varii
drepturi si nici prin care tertii dau in judecata societatea;
GB: daca este o cerere in materie de societate care ar fi in legatura cu un bun imobil situat in
raza teritoriala a unei alte instante decat aceea a locului unde societatea isi are sediul principal-
competenta teritoriala va fi stabilita tot conform art.119.
- daca e solicitat imobilul de un tert – se aplica regula de la imobile
- se aplica pana la sfarsitul lichidarii sau paa la radiere –inclusiv pentru litigiile ivite in timpul si
cu prilejul lichidarii; dupa lichidare – ramane competenta pentru acele cereri care ar constitui
consecinte ale lichidarii cum ar fi cererea in garantie sau cererea in declararea nulitatii unor
acte juridice facute in cadrul lichidarii.

4. Cereri in materie de insolventa sau de prevenire a insolventei - Art. 120 – competenta

revine instantei de la sediul principal al debitorului ->in aceasta materie exista si lege speciala,
care prevede ca competenta apartine judecatorului sindic de la sediul debitorului.
GB: pentru cererile din aceasta materie nu opereaza prorogarea legala de competenta in
conditiile art.123, aceste cereri fiind expres exceptate de la regula
Daca sunt formulate pe calea unor cereri accesorii, aditionale sau incidentale nu se solutioneaza
de instanta care se pronunta asupra cererii principale, ci doar de catre instanta careia ii revine

9
competenta materiala si teritoriala de soltionare a cauzei – tribunalul in a carui circumscriptie
isi are sediul debitorul.

5. Cereri impotriva unui consumator - art. 121 CPC – domiciliul consumatorului

- art. 126 alin 2 nu poti sa o introduci in contract, numai dupa nasterea dreptului la despagubire
daca consumatorul, desi se incalca norma, zice ca vrea totusi sa se judece la instanta unde a depus
cererea in mod gresit profesionistul; de ce ar face asta? Pt ca practica e defavorabila la instanta de
acasa si i-ar conveni mai mult la cealalta instanta; in cazul asta, Briciu zice ca instanta ar trebui sa
pastreze cauza, chiar daca e de ordine publica pt ca ratiunea este protectia consumatorului si nu
poti sa aplici norma atunci cand de fapt nu il protejeaza;

6. Alegerea de competenta - Art. 126 vorbind despre alegerea de competenta spune ceva
important: partile pot sa-si aleaga instanta, prin derogare de la regulile stabilite de lege;
- partile pot deroga daca nu exista o prevedere expresa a legii si sa fie pricini privitoare la bunuri
=> nu se poate deroga in cazul starii si capacitatii persoanelor;
- Nu pot in 2 cazuri:
 Competenta teritoriala exclusiva
 Acele pricini care nu sunt privitoare la bunuri si la drepturi de care ele pot dispune
(capacitatea persoanei, rudenia, filiatia, divort etc)

art. 915 CPC (nu are o competenta alternativa!) – se stabileste o instanta din treapta in treapta
(instanta domiciliului comun  instanta domiciliului paratului  instanta domiciliului
reclamantului  orice judecatorie, dar in lipsa unei conventii, va fi judecatoria sectorului 5)

GB: in cazul cererilor privind ocrotirea PF date de NCC in competenta instantei de tutela si de
familie 114(1) prevede ca se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are
domiciliul sau resedinta persoana ocrotita, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
+ pag.251-253 Boroi

IV. Competenta facultativa - ordine publica

- nu a fost in VCPC; este instituita pt situatia in care una dintre parti are calitatea de judecator
la instanta competenta;
- A fost o situatie - actiunile in care judecatorii au cerut anumite drepturi salariale. Ei se
judecau la instantele la care ei judecau – se judecau cu Ministerul de Justitie – competenta era
alternativa: locul unde are sediul paratului – Bucuresti sau locul unde locuiau ei – Bucuresti,
iar competenta era a Curtii de Apel. Cine judeca din moment ce toti voiau sa isi ceara
drepturile?

Dispozitii speciale: art. 123 – 128 CPC

1. Judecatorul este reclamant - El va trebui sa formuleze cererea la o alta instanta de acelasi

grad aflata in circumscriptia oricarei curti de Apel invecinate cu curtea de apel in a carei
circumscriptie el lucreaza. – dispozitii de ordine publica

10
2. Paratul este judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza
- Reclamantul POATE sa formuleze cererea la o alta instanta de acelasi grad de acelasi
grad aflata in circumscriptia oricarei curti de Apel invecinate cu curtea de apel in a carei
circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta. – dispozitii de ordine privata
Textul se aplica in mod corespunzator si procurorilor – daca una dintre parti este procuror
la parchetul de pe langa instanta respectiva, sau daca una dintre parti este asistent judiciar sau
grefier.

! Textul se aplica doar atunci cand cererea care urmeaza sa fie formulata de un judecator
sau impotriva unui judecator ar fi de competenta instantei unde acesta isi desfasoara
activitatea.

ICCJ – RIL: 7/2016

Se aplica textul restrictiv – numai pentru instanta respectiva? Sau extensiv: luam in calcul
si ca apelul se poate face la Curtea de apel unde lucreaza respectivul judecator, chiar daca la
tribunal nu lucreaza. Adica luam in calcul si instantele de deasupra primei instante sau nu?
ICCJ nu a validat aceasta teza extensiva – judecatorul trebuie sa lucreze efectiv la instanta
respectiva si nu e vorba de judecatorul care lucreaza la instantele superioare la care se poate
ajunge daca se exercita caile de atac. O astfel de gandire ar da nastere unui blocaj: ce facem
cu judecatorii ICCJ? In caz de recurs, doar ICCJ e competenta. N-am mai avea raspuns pentru
ei.
Notiunea de grefier – nu numai grefierul instantei, ci si auxiliarul care este incadrat ca
grefier la parchetul de pe langa instanta, chiar daca are alta denumire.

11