czu 744.

43:624
~------------------------------------------------------------------~-----------------~
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
ROMANIA EDIŢIE OFICIALA STAS 1434-83

Inlocuieşte :
CONSILIUL NAŢIONAL DESENE TEHNICE DE CONSTRUCTII
STAS 1434-75
PENTRU ŞTIIN'fÂ
ŞI TEHNOLOG lE
LINII, COTARE, REPREZENTĂRI
INS'Ittu'I'QL ROMAN Clasificarea alfanumerieă
CONVENŢIONALE, .IND~g~It; ~ J
~1
DE
G 01
STANDARDIZARE

·~)- Technical drawings for constructions

Dessins techniques de constructions
LIGNES, COTATION, REPRESEN-
l.J:epTelRII CTPOIITeJibHble
JIHHHH, BbiHOCHbiE li P A3-
LINES, SIZING, CONVENTIONAL,

l
TATIONS CONVENTIONNELLES, MEPHbiE JIHHHH, YCJIOBHbiE
REPRESENTATIONS CARTRIDGE
INDICATEUH. OB03HAl.J:EHHH

--------~p~·~-+~-~-~--~------------------~----------------

r
_ _ _... . . . ,.~1

'~ ·\:·-;·~-~. r· c i J. ţ~ ~~ j n i'' \ J. ·. ~ )

( B 1 B L l O l El_:~\ )
1 ·--·~--"-'-......_._~- .

~
1~

1 1
8....
o
1 'H
~
! o
u
1!
1 GENERALITĂŢI
t
l 1.1 Obiect
t
1

\ Prezentul standard se referă la modul de întocmire şi prezentare grafică a desenelor

! tehnice de construcţie şi arhitectură, corelat cu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81,
STAS 614-76 şi STAS 9796/2-81.
J CJ)
'O

1.2 Domeniu de aplicare

t
ţ
Prevţ~derile prezentului standard se aplică la desenele cuprinse în documentaţiile teh-
nice destinate execuţiei lucrărilor şi a prescripţiilor tehnice din domeniul construcţiilor şi arhi-
tecturii. Pentru desenele de construcţii din beton armat, construcţii metalice, instalaţii, uti-
laje, mobilier etc., pentru executarea cărora prevederile specifice sînt cuprinse în alte standarde,
rămîne obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard dacă nu se fac alte menţiuni
l
1
în standardele respective. ·

1
1
1
1
l
1
Î
j
1
'
l
1
1
i
1
1
!l
i
l
l
.....
i
;j
i
l
1
s~
l re Aprobat de : Elaborat iniţial 'tn 1950 Data intrării în vigoare :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
1
Str. Roma nr. 32-34 BUCUREŞTI Revizuit în 1956, 1960, 1967,
1983-04-01
1975 şi 1982
1 ~
Telex 11312 CNST R

l ~ ~----------------------------------~------------------------~-------------------------
STAS 1434-83 -2-

2 LINII
2.1 Tipul şi grosimea liniilor utilizate la întocmirea. desenelor de construcţii sînt conform
tabelului 1.
Grosimea de bază b se alege în funcţie de mărimea şi natura desenului între 0,4. . 2 mm.
Clasa de grosime se simbolizează printr-o cifră astfel :
linia groasă (b) prin cifra 1 ;
linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2;
linia subţire (apro:x1imativ b/4) prin cifra 3.
Tabelul 1

Tipul liniei Destinaţia

1

1
groasă (~ 1 ) Contururi de secţiune, tabele, chenare pentru desene
---
mijlocie (C2 ) Contururi şi muchii văzute în vederi şi secţiuni
Curbe de nivel principale
Construcţii geometrice
--- -------
Continuă (C) Linii de cote, linii ajutătoare de cotă, haşuri, axe de
subţire (C 2 ) goluri la uşi şi ferestre, linii de referire sau de indi-
eaţie pentru cote, notări sau observaţii scrise pe de-
· sen, contururi de secţiuni rabătute
Curbe de nivel curente

subţire cu zigzag (Ca)

-1----y-- Linii de ruptură şi întreruperi

Linii de ruptură şi întreruperi

subţire ondulată (Ca) ~
-

întreruptă (I) mijlocie (I~) ---- Contururi şi muchii acoperite de alte elemente

subţire (I~') ----·- Părţi situate în faţa planului de secţionare

Linie-punct (P)
mijlocie 12 )
-·-·-·-- Orice fel de axe, cu excepţia axelor indicate la C3 şi P3

subţire (P3 ) Axele geometrice ale pieselor componente

·------ 1 Trasee de secţionare
Linii de întrerupere

OBSERVAŢII
1 Se pot utiliza şi alte tipuri de linii, cu obligaţia să se specifice pe desen semnificaţia lor.
2 Liniile-punct încep şi se termină cu segmente de linie; întretăierea liniilor-punct se face numai prin segmente.

3 OOTARE

3.1 Reguli generale

3.1.1 Prin cotarea unui desen de construcţie se înţelege înscrierea în acel desen a dimensiu-
nilor parţiale şi totale, necesare pentru determinarea precisă şi clară a tuturor elementelor
reprezentate.
Ootarea trebuie făcută în aşa fel încît să nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru
.
determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Măsurarea directă pe desen nu poate
servi drept bază pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmează a fi
executate.
3.1.2 Ootarea· construcţiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton
şi beton armat conform STAS 855-79.

Scrierea cotelor se face conform STAS 186-74.

\ ~-·
,1·"

Et-4..
 3.2 Elementele cotării

3.2.1 Linia de cotă indică lungimea sau unghiurile la care se referă cota şi pe care se înscrie
valoarea dimensiunii respective.
3.2.2 Fiecare dimensiune are o linie de cotă corespunzătoare. Liniile de contur, axele, liniile
ajutătoare şi prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cotă.
Liniile de cotă se trasează paralel cu dimensiunile la care se referă.

3.2.3 Distanţa între două liniide cotă succesivP, ca şi distanţa dintre linia de cotă cea mai
apropiată şi elementul cotat, va fi de minimum 7 tnm. Poziţionarea liniilor de cotă succesive
se face începînd cu linia pentru cotele parţiale, traRată în imediată apropiere a elementului şi
terminînd cu linia pentru cota totală.
3.2.4 Liniile ajutătoare se folosesc pentru delimitarea porţiunilor cotate, in cazurile cînd
linia de cotă nu taie conturul elementului.
Liniile ajutătoare sînt perpendiculare pe liniile de cotă, pornesc de la conturul elemen-
tului reprezentat Rau de la o diRtanţă apropiată de acesta şi depăşesc liniile de cotă cu aproxi-
mativ 2 mm. Excepţional, liniile ajutătoare se pot întretăia cu liniile de cotă la 45° sau 60°,
dacă astfel cotarea devine mai clară. La reprezentările conturate cu linii groase, liniile aju-
tătoare se trasează la exteriorul conturului (fig. 1).

r
~
1

r
1 beton B 20Q_
o
o.
lD

o
N

( 1---------1
3.30
1 ' -

Fig. 1

3.2.5 Linia de cotă pentru cotarea arcelor de cerc sau a elementelor cu alte curburi se tra-
seaza echidistanţată de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutătoare
sînt normale la curbă sau paralele între ele.
Liniile de cotă pentru cotarea unghiurilor sînt circulare cu centrul în virful unghiului
şi delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutătoare.

i
"l

($2
l.f)

Fig. 2
3.2.6 La c:ltarea reprezentărilor axonometrice, liniile ajutătoare se trasează paralele între
ele, urmînd direcţiile muchiilor elementului reprezentat (fig. 3 ).

32

<J."

C')
-;-' ---------- ---
Fig. 3

3.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate se indică pe linia de cotă prin puncte, linii scurte la
45° sau săgeţi desenate la intersecţia acestuia cu linia ajutătoare. Pe un desen se va folosi un singur
mod de delimitare a liniilor de cotă. Excepţional, în cazul liniilor de cotă terminate cu săgeţi se
pot folosi şi puncte intermediare pentru delimitarea intervalelor mici (fig. 4).

t------------~----1
1

Fig. 4

Liniile de cotă ale unghiurilor, razelor şi diametrelor se delimitează numai cu săgeţi.

Dacă în reprezentare aceste linii de cotă sînt mai mici de 6 mm, săgeţile se indică dinspre exte-
rior sau se utilizează o Hnie de referinţă (fig. 5).
o

~
\ i

~
Fig. 5

Centrele arcelor de cel'c se indică printr-un cerculeţ sau printr-o cruciuliţă, dacă nu
sint determinate de intersectia a două axe. Cînd centrul nu poate fi reprezentat în cadrul dese-
nului, dar indicarea lui este' necesară, linia de cotă a razei se trasează în direcţia centrului şi se
procedează ca în fig. 6.

l
t-------~-l:b'-ll'--"12,~00~
Fig. 6
---
1
1
 -5- STAS 1434:-83

3.2.8 Cota indică valoarea numerică a dimensiunii considerate; în unele cazuri ea poate fi
exprimată printr-o literă.
Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cotă la aproximativ 1 mm. distanţă şi pe cît
posibil la mijlocul intervalului.
Dacă distanţa dintre extnmităţile liniei de cotă este prea mică şi nu permite scrierea
cotei, aceasta va fi scrisă pe prelungirea liniei de cotă, reRpectiv în intervalul cotei vecine (fig. 1).
În cazul unui şir de distanţe mici, cotele se scriu alternat, peste şi sub linia de cotă,
în dreptul unei. linii de indicaţie. 1

3.2.9 În reprezentările executate pe o planşă la aceeaşi Rcară, scrierea cotelor se face cu o

singură înălţime nominală.
3.2.10 În raport cu înclinarea liniei de cotă, cotele se scriu astfel încît să fie citite din faţă
şi din dreapta, desenul avînd poziţia normală (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita tra-
sarea liniilor de cotă cu înclinarea cuprinsă în zona de 30° haşurată pe fig. 7.
Respectînd aceeaşi regulă,, valoarea unghiurilor se scrie pe linie de cotă circulară, încli-
narea liniei de cotă fiind asemuită cu direcţia coardei unghiului respectiv (fig. 7).

Fig. 7

3.2 .11 Cotele înscrise nu trebuie să fie intersectate de linii din desen care pot împiedica citirea
lor Rau pot produce confuzii.
Haşurile unui cîmp şi semnele convenţionale se întrerup pentru scrierea cotelor (fig. 8).

Fig. 8

3.2.12 Pe desenele de ansamblu, dacă specificul desenului nu are alte reglementări, cotele
mai mari sau egale cu 1,00 m se indică în metri, cu două zecimale (chiar dacă acestea sînt zero),
iar cele mai mici de 1,00 se indică în centimetri. Dacă trebuie indicaţi milimetri, aceştia se în-
scriu sub formă de exponent (2,37 5 respectiv 12 5 ).
Pe desenele de detaliu cotarea se poate face şi în mm.
3.2.13 Pe desenele de ansamblu se înscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute
(zidărie de roşu, beton armat sau beton simplu netencuit, etc.), iar pe desenele de detaliu ele-
mentele se cotează cu dimensiunile de execuţie.
Exemplu: grosimea pereţilor de cărămidă în desenele de ansamblu se cotează cu 75 , 12 6 , 25,
30, 37 5 etc., iar în desenele de detaliu se cotează 63 , 11 5 , 24, 29, 36 5 - în centimetri, sau 63,
115, 240, 290, 365 - în milimetri.
3.2.14 Cotele dimensiunilor care nu sînt reprezentate la scara desenului se subliniază, cu e:x;-
cepţia elementelor de construcţie, figurate întrerupt.
Cotele care nu se pot indica cu precizie şi trebuie verificate la execuţie sînt precedate
de semnul.- (fig. 9). ·· .

Fig. 9
STAS 1434-83 -6-

. , Cînd sînt prevăzute două alternative de execuţie, cotele pentru a doua alternativă se
scrm m paranteze. În desenele destinate executiei se recomandă să se evite utilizarea acestui
sistem. '
3.2:15 Cotele diametrelor sînt precedate de semnul convenţional 0 ; această notare nu este
obligatorie pe reprezentările cu contur circular. în cazul cercurilor concentrice, pentru a evita
trasarea mai multor linii de cotă prin acelaşi centru, se poate folosi cotarea la exterior sau pe
linie de referinţă (fig. 10).

4>60

Fig. 10

Cotele razelor arcelor de cerc sînt precedate de litera R, dacă centrul arcului de cerc
nu eHte indicat în desen (fig. 6). Deasupra cotelor, măsurînd lungimi curbilinii, se pune semnul
de arc (-) (fig. 2).
3.2.16 Liniile de inrlicatie san d , referinţă (liniile frînte) se folosesc în cazul cotării intervale-
lor mici, cînd spaţiul dintre extremităţile liniei de cotă nu este suficient pentru înscrierea cotei
(fig. 1). Liniile de referinţă se folosesc şi pentru diferite alte notări sau observaţii înscrise pe
desen (fig. 11 ).

12 cm zidărie de rotecţie
5
h. droizolatie
37 cm z idăhe de caramidă
2cm tencuială

Fig. 11

Pentru precizarea zonei din desen la care se referă observaţia, liniile de referinţ:1 se ter·-
mină cu puncte, cînd se opresc pe o suprafaţă - şi cu săgeţi, cînd se opresc pe o linie (fig. 1,
fig. 5 ).
3.2.17 La cotarea desenelor se va evita :
intersectarea liniilor de cotă între ele sau cu liniile ajutătoare ale altora;
trasarea liniilor de cote exterioare în intervalul reprezentării obiectului;
trecerea liniilor de cotă prin goluri ;
intersectarea liniilor de indicaţie sau de referinţă;
trasarea liniilor de indicaţie sau de referinţă paralele cu liniile de contur, en axele
de simetrie, cu liniile de cotă şi cu haşurile din zonele învecinate sau traversate :
- repetarea cotelor pe aceeaşi proiecţie a elementului.
3.2.18 Cota de nivel este valoarea numerică a diferenţei de înălţime dintre un punct al
construcţiei şi un reper de nivel stabilit p:mtru referire. Pentru cote de nivel absolute, reperul
este suprafaţa, Mării Negre, iar pentru cote relative, în general ~e alege ca reper de nivel supra-
faţa pardoselii finite a parterului corpului principal al clădirii. In cazuri speciale sau pentru alt
gen de construcţii se alege ca reper de nivel pentru cote relative oricare altă suprafaţă carac-
teristică a lucrării.

3.2.19 Cotele'de nivel se indic;!, in nntri, cu două z3ciniale (chiar dacă acestea sînt zero), indi- 11 1 •
ferent de modul de înscriere a celorlalte dimensiuni.
Cota nivelului - reper se indică prin ± 0,00; cotele de deasupra nivelului - reper
sînt precedate de semnul plus ( + ),
iar cotele de sub acesta sînt precedate de semnul minus (- ).
'1
3.2.20 La înscrierea cotelor de nivel se utilizează simboluri triunghiulare (triunghi echila-
teral), cu înălţimea egală cu dimensiunea nominală a cifrelor de cotă), astfel: -i
- pentru cotele relative raportate ht reperul construcţiei simbolul se înnegreşte pe j
jumătatea din dreapta; · i
1:
- pentru cotele relative, ntportate la 1m nivel - reper din afara con:->trueţiei, 1
1'
simbolul nu se înnegreşte.
1

.....
:........;
 - 7 STAS 1434-83

3.2.21 În proiecţii verticale (secţiuni, elevaţii, faţade) simbolul se desenează cu vîrful aşezat
pe linia care indică nivelul cotat, orientat în sus sau în jos; cota se scrie deasupra braţului
orizontal, trasat la stînga sau la dreapta simbolului. În cazuri speciale, pentru claritatea dese-
nului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicaţie. în proiecţii orizontale
(planuri), simbolul se completează cu un dreptunghi în care se scrie cota de nivel (fig. 12).

s)t1.255
t2,60 sb2.3_5
±0,00

l -1,25~
~±0,00
~
~
-1127
_f,53

c
a
}1.271
!1,271 r.:D5l .
~·
J; 2.3 si

b d

e e
5

Semnificaţia notaţiilor din fig. 12 sînt următoarele: a, b, înscrierea cotelor de nivel faţă
de nivelul reper al constrcţiei, în proiecţii verticale şi orizontale; c, d înscrierea cotelor de nivel
faţă de un nivel - reper din afara construcţiei, în proiecţii verticale şi orizontale; e înscrierea
cotei de nivel-reper al construcţiei faţă de un nivel-reper din afara construcţiei; f cotă de
nivel notată cu aju~otul liniei de indicaţie.

Fig. 12

3.3 Indicaţii de detaliu

3.3.1 Axele de trasare ale construcţiei se notează cu cifre arabe şi litere majuscule, înscrise
in pătrate, cu latura de 6. . . 9 mm., după scara desenului.
Axele transversale sau radiale ale construcţiei se notează cu cifre şi axele longitudinale
sau circulare cu litere (fig. 13) .

[I}·

lli--·.

'
Fig. 13
STAS 1434-83 -8-

Notarea axelor a două corpuri distincte alăturate, a axelor la rosturile de dilataţie

(sau de trasare) ale aceleiaşi clădiri şi a axelor intermediare se face ca în fig. 14 a, l4b, respectiv
14 c.

-~-+--$}---$--[jJ--·-
1 i ii 1 i

la~sl (a:~ la1~j~1] ~ ~

o b
--~---$-------.-$-·-In·-
! 1 1 i i i
0c ctJ @TI ctJ cb
Fig. 14

3.3.2 Dimensiunile şi poziţia stîlpilor se cotează ca în fig. 15.

t ?,40
1
-ffi-
~ 2PO
Fig. 15

3.3.3 Secţiunile elementelor mici, traverse, grinzi, şipci, etc. pot fi cotate şi prin înscrierea
pe o linie de referinţă a dimensiunilor celor două laturi, înmulţite între ele. Prima cotă inscrisă
va fi latura orizontală a elementului, după poziţia sa în construcţie (fig. 16).

~' 1

Fig. 16

3.3.4 La repetarea în şir a unor elemente identice sau echidistante, aşezate pe aceeaşi lini~,
se poate înlocui şirul de cote parţiale cu o cotă totală între axele sau feţele elementelor margi-
nale, scrisă sub forma unui produs, între numărul distanţelor egale şi dimensiunea care se re-
petă. La capătul şirului se cotează unul sau două elemente, precum şi dimensiunea care se
repetă (fig. 17).

30 30

"tf~J-·B-···-·$----~ ·-$-
.. 3.00 ~ 1 1 1 1
, i
· 5 x3,00 : 15,00 . i
T
Fig. 17
3.3.5 Cotarea unor elemente de constructii succesive, pozitionate prin distanţe măsurate
la un reper comun, se poate face priR înscrierea cotelor pe o singură linie de cotă, delimitată
cu punct pe linia de reper şi cU: săgeţi pe liniile ajutătoare (fig. 18).

Fig. 18
 9- STAS 1434-83

3.3.6 Ootarea elementelor de construcţii simetrice, rep:rezentate integral, se poate face în-
scriind cotele parţiale de o singură parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet.
Dacă elementul simetric este reprezentat numai pînă la axa sa de simetrie, cotele se
indică şi se raportează pînă la această axă (fig. 19), iar în cazul elementelor cilindrice, pe linia
de cotă totală, care depăşeşte axa de simetrie cu 5. . .10 mm se înscrie diametrul, precedat
de semnul 0 (fig. 6).

în toate cazurile,. axa de simetrie se notează cu semnul ~ (fig. 19).

1.

Fig. 19

3.3.7 Poziţiile
golurilor din pereţii extel"iori se indică pe linie de cotă, trasată la exteriorul
clădirii prin cotarea succesiunii din plinuri şi goluri.
Poziţiile golurilor din pereţii interiori se indică prin cotarea distanţei de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stîlp, etc. fig. 37).
3.3.8 Golurile verticale în zidărie (coşuri, canale, şanţuri pentru conducte) se cotează prin
înscrierea pe o linie de referinţă a dimensiunilor secţiunii transversale. Pentru golurile cu sec-
ţiune dreptunghiulară, prima cotă înscrisă va fi latura orizontală, după poziţia normală a
desenului.
Simbolurile nivelurilor pe care le deservesc golurile verticale în zidărie se notează
cu S, P pentru subsol, respectiv parter şi cu cifre romane pentru etaje.
Înălţimea de la care începe golul unui coş de fum sau !}anal de ventilaţie faţă de nive-
lul pardoselii respective se înscrie sub linia de referinţă, precedată de notaţia h = ... (fig. 20)

II P S

Fig. 20 Fig. 21

Mai multe coşuri de fum grupate se cotează ca în fig. 21.

Dacă este necesar, pentru diferenţierea în planuri a destinaţiei diferitelor canale se vor
utiliza simbolurile din fig. 22.

Co~urî
de fum
f Wl Q
r
Cos uri
de 'gaze
f
~ f2l
IZ] ~
t
Canale
de ventilatii •

. Fig. 22
0
f
STAS 1434-83 10-

Golurile în plăci se vor reprezenta ca în fig. 23.

CJ
Fig. 23
o
3.3.9 Grosimea straturilor, foliilor, plăcilor se poate indica fără linii de cotă, pe linii de re-
ferinţă, cota fiind precedată de indicaţia d = ... sau de indicarea stratului (fig. 24).

Fig. 2!

3.3.10 Pantele se vor indica printr-o săgeată paralelă cu panta şi avînd sensul de urcare pentru
scări, rampe de circulaţie, etc. şi de coborîre pentru pantele de scurgere. (acoperiş, terasament,
canalizare, etc.). Valoarea pantei se scrie sub formă de raport sau de procent, deasupra săgeţii
(fig. 25). În planuri, săgeţile indicînd sensul de urcare la rampe şi scări vor avea lungimile ele-
mentului respectiv.

4,00

! !
1·~~
~~
15%
i '"'
l

Fig. 25

3.3.11 Trimiterile la detalii sau note explicative se indică prin fracţii înscrise în cerculeţe;
la numărător se trece numărul sau indicativul detaliului, iar la numitor numărul plansei in care
este desenat detaliul (fig. 26). '

'. ;

•.\

Fig. 26

__ _;:... _________________________________________ ~{.

 -11- STAS 1434-83

4 REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

4.1.1 Reprezentările convenţionale ale principalelor materiale în secţ.iuni sînt cele uin ta-
belul 2.
Tabelul 2

Materi:,liul Reprezentare Materialul

l·- Reprezentare

~
Pămînt Beton armat monolit la sca-
Stînca ra;;;. 1:50
W/J?,awr~ Beton armat la scara ";. 1 :50

VYf'f''t''t"'f'
1 1
-
Lichide

G--~=-
----
----- - - d Beton armat prefabricat la
scara ;;;. 1 : 50

~
Umplutură . Metal : profilc
de
şi bare rotun-

L-, ~ •
·--
-

-
Piatră naturală Lemn ln secţiune longitudi-
nală

-------·-·-·---------- --·

-~
Zidărie in general I. emn in sec! iunc transvcr-
sală

------ ------ --------- --·------- ----- - ------

j
'
Elllul1lll~~l2lllll
-------.. ---~------- --------

Zidărie de dărimat Izol1 1 it• termidL fonid\ etc.

(cu Lc-.plka!.ii)
rBUUl)ITlHSJ
------------ - - -- --- ----- --. .. _ --------

Tencuială Izolaţie hiLirofug?t

- - - - - - - - ------ ---- -----------~------~---

1\lozak
..
"-v_v;.~ ~J>·~ V:v:;r-4: A zbocimcnt. produse de ip-
' ' . .. : ' . .
sos
. . .1
'

1·-. ·. ..
1
·-------------- ----------1 -------

Babiţ Gean1
"a '11 ., 'f
e
" !C
(( «

- -----

.·
~
Beton simplu Indiferent de material, pentru
.-c~.:: ~~:. -~~ -~ ~-~-:d dimensiuni mici ale cimpului, ·
o' o: o·q.o_ . ·.. : .· haşurare uniform:'i
.: . . .·o .. Q. o

'1.1.2 Reprezentările conveutiormlc :"C folosesc numa,i cîwl este nece:~ar a se S(•oah• în e\·i;le;ltii
materialele din alcătuiri complexe. '
Dacă, din cauza scării uesenului sau a dimensiunilor mici ale cî~npului sau din alte cauze,
nu se pot figura, reprezentările din tabelul 2, se atlmite haşurarea uniform~., înnegrirca continm\,
lăsarea alb~t a cîmpului sau alte reprezentări, adăogîndu-se în caz ue neeeRitate o not:\. sau le-
gendă explicativ~t.
ST.AS l. 434-83

4.1.3 Haşurile se trasează echidistant la 45° faţă de cadrul desenului. Dacă liniile de contur
1
ale elementului reprezentat au faţă de planşă o înclinare de 45° sau apropiată, haşurile oblice
se pot trage la 4l5° faţă de direcţia principală a conturului elementului.
Cînd este necesară o diferenţiere a suprafeţelor în contact, se poate folosi şi haşurarea
la 60° respectiv 30° faţă de cadrul desenului. Pe cîmpuri învecinate haşurile se inversează ca
direcţie sau se decalează.

Densitatea haşurilor precum şi a :;;emnelor convenţionale se alege în funcţie de scara

de'<enelor şi trebuie :;;ă fie identică pe toate proiecţiile executate la aceeaşi scară a unuia şi ace-
luiaşi element.

În secţiunile la care părţile componente în contact sînt din acelaşi material, însă cu com-
pactităţidiferite, acestea se evidenţiază prin den:;;itatea semnelor convenţionale, respectiv echi-
distanta haşurilor.
4.1.4 Atunci cînd cîmpul detailat are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate
face numai pe o fîşie îngustă, la marginea cîmpului (fig. 27) .

. .. -___ ///
·. -:: //

Fig. 27

4.2 Rupturi
4.2.1 Pentru delimitarea obiectului, atunci cînd acesta nu este desenat în întregime, se folo-
seşte linia de ruptură sau de întrerupere.
Liniile de ruptură sau întrerupere pentru diferite materiale sînt indicate în fig. 28.

~ ~

1! ! ~
+--% + -u··

-F ~-1 D-D
Fig. 28

4.2.2 Cînd ruptura delimitează mai multe elemente din acelaşi material sau materiale diferite1
pentru simplificarea desenului se poate folosi linia -punct P 3 (fig. 29). .

Fig. 29
 -13- STAS 14::S4-M

4.2.3 În cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate

face prin două linii-punct paralele P 3 (fig. 9 şi 30).

t=====~.
} ===:::..:.:îl
!:=,

Fig. 30

4.3 1Jşi şi ferestre

4.3.1 În desenele executate la scara 1 :100 şi mai mici, uşile şi ferestrele se reprezintă în plan
ca în figura 31.

J Fig. 31
1.

4.3.2 Cotarea este obligatorie numai- în desenele de execuţie, înscriind dimensiunile pe linia
de cotă.

(int.) ~ p
{
(ext.j
1 t
-~+-~----~
Fig. 32

4.3.3 În desenele executate la scara 1 :50 şi mai mari, reprezentările sînt indicate în tabelele
3 şi 4.
Tabelul 3

Denumire Reprezentare convenţională

Uşi simple, fără prag

cu 1 canat cu 2 canaturi

Uşi simple, cu prag

Uşi duble sau cuplate cu deschidere

In acelaşisens. cu prag
 -14-

Tabelul 3 (continuare)

Denumire Reprezentare convenţională

Uşi batante

Uşi (glasvanduri) cu părţi laterale

fixe

Uşi (glasvanduri) în 3 şi 4 canaturi

Uşă armonică

· Uşi glisante

Uşi turnante

OBSERVAŢII
1 Cotele înscrise sub formă de fracţie indică dimensiunile modulate ale golului în pereţi, astfel:
lăţimea
înălţimea de la faţa pardoselii finite
2 In cercul de pe linia axei se înscrie indicativul uşii din tabelul de tîmplărie.
3 Sensul deschiderii uşilor poate fi reprezentat şi prin linie înclinată (uşa întredeschisă), dacă spaţiul respectiv
nu este necesar pentru scrierea cotelor.
 15 -

Tabelul 4

Denumirea \ R~prezentare convenţională

Ferestre simple, fără (cu) ~Jrechi

~~------71,_2=-o •
Î 1,50 !

t~~~~-- - p=_8- ~ol---1+ +~1;r: P~8=o=!=: :J_~: - -:1_jr_

1
=-+Î-+- ......

Ferestre duble, fără (cu) urechi

+
t h
Usi-ferestre duble sau cuplate fără
t 80
(c.u) urechi
12,30 91,50
80 90
j Î 2,30 91, 1

r-.. . . . . .
1=-- ~
ill
-+-.....-+--+--t
P-80
J.
'
d1::::/
11 1/ )
1

P-80
{
1
:3-

Ferestre şi uşi-ferestre cu
radiator in parapet
nişă de
-+--7
1.20
1,=-5~0-
_J._
! r------t-
1 Q
+G-~C31 tJIJ::::ţ··~=+t=,~-~~

Ferestre duble sau cuplate cu

ijl +r-fYl-+
obloane exterioare

Ferestre cu obloane rulante, cu

chinga în stînga sau în dreapta

+
Fereastră-ghişeu

]ybt
tF=---~IC-l::"CJJ.-j1L~
OBSERVAŢII
1 Cotele înscrise sub formă de fracţie indică dimensiunile rnodulate ale golului in pereţi, astfel :
lăţime
inălfiille
2 In cercul de pe linia axei se inscrie indicativul ferestrei din tabelul de timplărie. Cercurile se figurează in t'Xtc-
riorul clădirii.
3 Înălţimea parapetului, de la nivelul pardoselii finite, se notează cu p = .... şi se inscrie;
- la citeva ferestre, at unei cînd este aceeaşi ;
- la toate ferestrele cu parapete de înălţimi diferite;
4 Nişele în parapete, pentru radial oare se indică punctat.
 16 -

4.3.4 Golurile suprapuse se reprezintă şi se cotează independent, după cum sînt cuprinse
în planul de seeţionare sau situate deasupra acestuia (fig. 33 ).
\

D DD
L.

2,10

Fig. 33

Pentru golurile cu forme variate se înscriu cotele dreptunghiului de gabarit cu tri-

mitere la detaliu (fig. 34).

Fig. 34

4.3.5 În cazul golurilor în zidărie, în care nu se montează tîmplărie, se păstrează acelaşi

sistem de cotare.

4.4 Secţiuni

4.4.1 În desenul de construcţii, secţiunile se execută cu plane paralele cu unul din planele
de proiecţie pe care este reprezentat obiectul, trecînd prin porţiuni caracteristice ale acestuia.
în cazuri speciale, secţiunile se pot executa cu plane care să aibă alte poziţii, cu condiţia ca pla-
nul de tăiere să fie perpendicular pe unul din planele de proiecţie.
Dispunerea proiecţiilor se va face conform STAS 614-76.
 - 17- STAS 1434-83 '"i
~-------------------------------------~----------------------~

4.4.2 În desenul de construcţii se utilizează :

- secţiuni propriu- zise, în care se desenează numai intersecţia între planul de tăiere
şi elementul respectiv (figura 35 a) ;
- secţiuni cu vedjjre, în care Re desenează şi proiecţia elementelor ce se găseRc în spa-
tele planului de tăiere şi a căror reprezentare este necesară pentru o mai bună înţelegere a obiec-
tului (fig. 35 b).

a.

Fig. 35

4.4.3 Urmele ;1lanelor de secţionare pe planele de proiecţie se numesc trasee de secţ,ionare.

Traseul de secţionare se reprezintă printr-o linie- punct subţire (P3 ), avînd la capetele
traReului şi în locurile de frîngere ale acestuia segmente de dreaptă trasate cu linie continuă
groasă (Cd şi se notează cu cifre sau litere.

Segmentele de linie continuă groasă nu trebuie să intersecteze linii de contur.

La secţiunile cu vedere, direcţia de privire se indică prin săgeţi perpendiculare pe tra-
seul de Recţionare care se sprijină cu vîrful pe segmentele groase.
Se pot utiliza;
- secţiuni rectilinii -traseu drept de secţionare (fig. 36 a);
- secţiuni decalate, făcute cu plane paralele între ele, decalate după un plan perpendi-
cular. Urma acestuia se reprezintă cu linie continuă subţire (03 ) - traseu declarat de secţio­
nare (fig. 36 b).

-------·--~-"----

Al·-·--·-·-·---· ~A
2i__ ,_
a b
Fig. 36
tl STAS 1434-83 - 18-

\~
~~1
!i'l

4.4.4 Secţiunea făcută printr-o construcţie cu un plan o;izontal la un nivel caracteristic

se numeşte plan (fig. 37).

PLAN PARTER
8,42 5
A~
1
' --t
-r---+
1 '
175 8,25

1·175 2,10 3180 1,20

! j
1,50 1,50 1

lil
!:"--
~

[CJ--
M p=90 p=90
5
100 30 5,55 12

21/zx41/2 x 8
o
N
-..:r
L{)
Ol
M'
(2)

L{)
N

o
N
....:i

A.
-ty
Fig. 37
 - 19-

Denumirea de secţiune se utilizează, în general, pentru secţiunile verticale (fig. 38).

·-......

SECTIUNE A-A

1+3,70
3~-

~,80

o'
---*~
LOi_,
".-,
---~
!

o'
C}) ±0,00

Fig. 38

4.4.5 Reprezentarea în plan a unei scări se face ca în fig. 39.

Dimensiunile treptelor se înscriu sub formă de frecţie pe linia pasului la numărător
lăţime~1 treptei, iar la numitor înălţimea.·
Treptele se numerotează începînd de la unu pentru fiecare etaj sau în continuare, în-
scriind numărul primei şi ultimei trepte ale fiecărei rampe.
Lăţimea podestelor şi lungimea rampelor se cotează pînă la linia contratreptei (linia
întreruptă). în cazul scărilor fără contratrepte, cotele se vor da pînă la vîrful treptei.
i
Pe palierele scărilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective.
~
Nivelul planului de secţionare se va indica convenţional printr-o linie continuă sub-
ţire (C 3 ) la 45° pe rampa întreruptă.

n---------~--TT
30 1, 33
1 1 12 ~-:1
1
1 '
1
1
189
1n!
('•
'j

J L
L.(l
N

fO~ 5,00
ţ~
Fig. 39
 STAS 1434-83 · - 20-

5 INDICATOR

5.1 Indicatorul desenului de construcţii are forma dreptunghiulară şi este amplasat în

colţul
din dreapta jos al planşei, alipit de chenar, cu latura lungă paralelă cu baza formatului,
completat cu datele necesare identificării desenului.

5.2 Indicatorul are trei mărimi :

indicator mare (fig. 40), folosit la desenele în format mai mare decît A3 STAS 1-76;
indicator mic (fig. 41), folosit la desenele în format ~A3;

indicator îngust (fig. 42), folosit la desenele proiectelor şi detaliilor tip, care se mul-
i tiplică şi prin tipar.
1

l
i
OBSERVAŢII
1 Indicatorul mic poate fi folosit şi la desenele în formate mai mari decît A 3, cînd scara desenului sau alte consi-
derente justifică această folosire.
2 Pentru economie de spaţiu, indicatorul îngust poate fi folosit şi la desene curente format A 4.

5.3 Indicatorul se trasează cu linii continue groase (01 ) şi cu linii continue subţiri (C 3 ),
aşa cum este indicat în figurile 40, 41 şi 42.

1
1 85 1 80 20
l l 1 1

l--t
CD ® ol
N

- !
i1
i
C)!
(J) li) l

o<V)

®
70 ~ 15
--
-+ ~t

t-

j 185 i
~-
1

Fig. 40 f
G) 55 f---
50 0 @15 ~
~r-o
~
(j)
® ®
12 ~
®
-~---- ....
120 !
l

Fig. 41

12)

155
75 15
-; t 1 10 '

Fig. 42
 -21- STAS 1434-83

5.4 Modu~ de completare a căsuţelor indicatorului, conform tabelului 5.

Punctul Căsuţa Elementele care se înscriu 1

Observaţii \
1
1 1

5.4.1 1 Denumirea sau iniţialele instituţiei proiectante şi . -

eventual subunitatea sa

5.4.2 2 Denumirea proiectului, locul construcţiei şi numele

beneficiarului, iar la indicatorul Ingust : denumirea Denumirea şi indicativul proiectelor
proiectului tip (obiectivului), iar la detalii tip grupa rămîn neschimbate In toate desenele
din care fac parte aceluiaşi proiect

5.4.3 ..,
"O
Indicativul (numărul) proiectului
'"-·· ~---

5.4.4 4 In cele trei coloane se vor scrie : calitatea (proiectat, Liniatura căsuţei - numărul rînduri-
desenat, verificat, controlat STAS, aprobat), numele lor se stabileşte după necesitate
în clar şi semnătura persoanelor în cauză

5.4.5 5 Scara sau scările desenului, iar dedesubt data întoc- A tun ci cînd este cazul, scara sau scă-
mirii sau a predării proiectului riie grafice se figurează deasupra indi-
catorului

5.4.6 6 Denumirea obiectului (in cazul cind proiectul cuprin- -

de mai multe obiecte) şi titlul planşei
----~

-
5.4.7 7 Faza de proiect

5.4.8 8 Indicativul, respectiv numărul de ordine al.planşei -

în cadrul proiectului în care este folosit

OBSERVAŢII
1 Menţiunea "înlocuieşte planşa nr.... " se trece, dacă este cazul, deasupra indieatorului.
2 Vizele de aprobare, autorizaţi!', ştampilare, timbre şi eventuale observaţii sau indicaţii speciale necuprinseîn
căsuţe (de exemplu: "planşe refolosită") se vor trece pe desen în stinga indicatorului, dar cit mai aproape de el.

5.5 Eventuale modificări, observaţii, adnotări se vor înscrie deasupra indicatorului pe o

fîşie limitată de lungimea acestuia. Spaţiul ocupat va fi alipit de indicator, folosind o liniatură
după necesităţi.

• < 1

L'·----------:-~
1