Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele

conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—
inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai
întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de
țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și
științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și
cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși
aproximativ 11 milioane de oameni)[2][3] și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și
demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au
#⁠(d) din istoria omenirii.[5]
Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în
război cu Republica China în 1937,[6] dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1
septembrie 1939[7] cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de
în Asia continentală în China Central-Sudică⁠(d), și Birmania⁠(d), în timp apturat insule-cheie din
Pacificul de Vest.
Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea
Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea
necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26
iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite
ale
Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a
înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni
conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit
și Franța—au devenit care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri
europene s-a diminuat, în timp ce a început decolonizarea Asiei⁠(d) și Africii. Cele mai multe țări ale
căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre redresarea economică⁠(d). Integrarea politică, mai
ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o
identitate comună.[9]