LUCRARE DE LABORATOR

-DETERMINAREA DISTANTEI

FOCALE A UNEI LENTILE

CONVERGENTE-

Marinescu Stefania-Ioana
cls. a IX-a E
 Lentila subtire este un dispozitiv optic format dintr-un mediu omogen, izotrop,
transparent, separate de exterior prin doua suprafete dintre care cel putin una este
sferica.

Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în:

 lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;

 lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.
Ca regulă generală, lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri pe
margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă
lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decât
materialul lentilei, efectul este cel opus, iar lentila devine divergentă.
Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează
cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sunt necesare suprafețe asferice, de exemplu
în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru.
Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în
combinații atent calculate, numite lentile compuse. Acestea se folosesc la
obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice
ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc.

Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile pe suprafața transparentă a mediului

compact. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să fie
reprezentate două din următoarele raze:

 o rază care trece nedeviată prin centrul optic și traversează lentila fără să fie
deviată;
 o rază paralelă cu axa optică principală care, după refracție, trece prin focarul
imagine;
 o rază care trecând prin focarul obiect, după refracție devine paralelă cu axa optică
principală.
În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi:

 reală - când obiectul este situat la o distanță mai mare decât distanța focală;
 virtuală - când obiectul este situat între focar și lentilă.
 Formulele fundamentale ale lentilelor subtiri

1 1 1
− =
𝑥2 𝑥1 𝑓

𝑥2 ∙ |𝑥1 |
𝑓=
|𝑥1 | + 𝑥2

𝑦2 𝑥2
𝛽= =
𝑦1 𝑥1
 MATERIALE SI DISPOZITIVE UTILIZATE

 Banc optic
 Sursa de lumina (flacara lumanarii)
 Ecran opac
 Lentila convergenta
 MODUL DE LUCRU

1. Se fixeaza pozitia sursei de lumina si a lentilei

astfel incat imaginea pe ecran sa fie cat mai clara.
2. Se masoara x1 si x2
3. Se efectueaza 10 determinari experimentale, atat
pentru imagini marite, cat si pentru imagini
micsorate ale sursei.

DATE EXPERIMENTALE

Nr.
Exp. |x1| (cm) x2 (cm)

1. 22.3 26.5
2. 20.5 26.6
 3. 24 22.6
4. 33 18
5. 34.5 17.7
6. 38.2 17.3
7. 23 21.4
8. 19.7 25.7
9. 21.5 23
10. 22 19.5

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Nr.
Exp. |x1| (cm) x2 (cm) f (cm) f (cm) δ (cm) δ (cm)

1. 22.3 26.5 12.109 0.679

2. 20.5 26.6 11.577 0.147

3. 24 22.6 11.639 0.209

4. 33 18 11.647 0.217

5. 34.5 17.7 11.698 11.430 0.268 0.366

6. 38.2 17.3 11.907 0.477

7. 23 21.4 11.085 0.345

8. 19.7 25.7 11.151 0.279

9. 21.5 23 11.112 0.318

10. 22 19.5 10.337 1.093

SURSE DE EROARE

 Eroarea riglei (de masurare) => daca nu exista sprijin pentru brate
sau nu exista indemanare si dexteritate, se iau gresit valorile.
 Eroarea de citire => daca nu se citeste valoarea perpendicular pe
rigla, oricare alta valoare din orice alt unghi este gresita.
 Eroarea de manevrare => daca, din neatentie, stativele nu sunt
drepte, distantele sunt influentate si se greseste la calcule.
 Eroarea de calcul => daca se aproximeaza rezultatul, se greseste
la calcule.

MASURI DE IMBUNATATIRE A MODULUI DE

LUCRU IN VEDEREA SCADERII ERORILOR

 Etalonarea corecta a aparatelor de masura

 Masurarea cat mai exacta cu ajutorul riglei
 Atunci cand se lucreaza, trebuie sa se aiba la
dispozitie destul timp si rabdare pentru a efectua
sarcinile cat mai corect.