Sunteți pe pagina 1din 220

Volum II, Nr.

1 (3), Serie nouă, decembrie 2013-februarie 2014

1
POLIS

Revista POLIS
©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi
ISSN 12219762

2
SUMAR

EDITORIAL
Descentralizarea ca experiment legislativ 5
Mark BUCUCI

REGIONALIZAREA, ÎNTRE EFICIENŢĂ


ADMINISTRATIVĂ ŞI MITOLOGIE
Centralizare versus „descentralizare”. „Reforma administra- 13
tivă” de la 1938
Florin GRECU
Aspecte teoretice privind regionalizarea 35
Andra Karla SIENERTH
Region, regionalisation and political representation 52
Dragoş-Andrei PREUTESCU
Vasile BRAŞOVANU
European conditionality, ethnic control or electoral disarray? 72
The 2011 controversial territorial reform attempt in Romania
Dragoş DRAGOMAN
Bogdan GHEORGHIŢĂ
O acomodare parţială: principiile Cartei europene a 91
autonomiei locale şi descentralizarea potrivit Constituţiei,
actelor normative interne, proiectelor de legi şi deciziilor
Curţii Constituţionale
Radu CARP
Dilemele regionalizării: între federalismul constitutional şi 106
personalizarea puterii în numele interesului public
Emanuel COPILAŞ
Caracteristici ale procesului decisional la nivel regional. De la 118
caracteristici la eficienţă administrativă
Dorina ŢICU
ESEU
Cîţi oameni a omorît comunismul? Şi cine erau ei? 127
Dan PAVEL

VARIA
149
Homo Sovieticus: călătoria europeană a Omului Nou
Rada Cristina IRIMIE

3
POLIS

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE


Equilibri e squilibri demografici tra Bacino Mediteraneo, 166
Unione Europea e Mondo Arabo
Luigi Di COMITE
Simona GIORDANO
European Union’s integration after the rejection of the 188
Constitutional Treaty. A Neo-Gramscian analysis (I)
Anca Mădălina BONCILĂ

RECENZII
Sergiu Gherghina, Sergiu Mişcoiu (editori), Miturile politice în 203
România contemporană
Victor MANCIU
Note despre autori 209

Instrucţiuni pentru autori 213

Instructions to authors 216

4
EDITORIAL

Descentralizarea ca experiment legislativ


(Decentralisation as a legislative experiment)
Mark BUCUCI

Abstract. The intellectual prestige of „decentralization” comes, mainly, from


the works of Tocqueville, who conceives a sort of definition of decentralization
by indicating it’s effects in USA. He determines the most important logical
connections for „decentralization”, connections which nowadays are natural, i.
e. with „liberty”, „good governance”, „solidarity”, „active citizenship” and
„sustainable prosperity”. The author argues that descentralization is a concept
with a „variable geometry”, meaning that although we have some precised
determinations for decentralization (deconcentration, fiscal decentralization and
devolution), it has, in terms of different possible contexts, a potential for
evolution. Finally, decentralization encourages a vision of the social world in
which the „experiment” is central.

Keywords: decentralization; centralism; deconcentration; fiscal


decentralization; devolution, social exeperiment.

Biografia unui concept Tocqueville, care îi dedică în Des-


pre democraţie în America un întreg
În momentul în care parcurgi bi- subcapitol, şi anume Despre efectele
bliografia imensă referitoare la pro- politice ale descentralizării admi-
blematica „descentralizării”, con- nistrative în Statele Unite. Din capul
staţi cu uşurinţă că este invocat cu o locului, Tocqueville ne anunţă în
anumită insistenţă Tocqueville1. De acest text că descentralizarea se cu-
aceeea, cred că nu este nepotrivit să vine a fi înţeleasă din perspectiva
insist asupra rolului pe care gândi- efectelor pe care ea le creează. Pe
torul francez l-a avut în reliefarea atunci, la modă era „centralizarea”,
importanţei publice şi private a pro- iar în acest context al uzului foarte
blematicii menţionate mai sus. De frecvent, „centralizarea” „este un
fapt, cariera internaţională a descen- cuvânt ce revine tot mereu în zilele
tralizării a început cu scrierile lui noastre şi al cărui înţeles nimeni nu

5
POLIS

încearcă, în general, să-l preci- pe oameni să facă total şi constant


zeze”2. Denunţând ambiguitatea abstracţie de voinţa lor; să se su-
„centralizării”, scriitorul ne anunţă, pună, nu o dată şi nu într-o singură
de fapt, că noţiunea în cauză era ori- privinţă, ci în toate privinţele şi zi
zontul privilegiat al înţelegerii reali- de zi. Atunci nu numai că îi domină
tăţilor politice şi juridice. prin forţă, dar îi mai şi captează prin
În demersul său de a clarifica intermediul deprinderilor lor; îi izo-
ceea ce era ambiguu, Tocqueville lează şi pe urmă îi înhaţă, unul câte
distinge între „centralizarea admi- unul, din masa comună”4. Practic, în
nistrativă” şi „centralizarea guverna- ciuda „beneficiului” forţei enorme a
mentală” plecând de la o diferenţie- puterii centrale, cetăţenii „dobân-
re a intereselor prezente la nivelul desc” pe termen lung dezavantajul
comunităţilor. În timp ce unele inte- de a fi reduşi la statutul de supuşi.
rese, crede Tocqueville, „sunt co- Tocqueville ne dă de înţeles că,
mune tuturor părţilor unei naţiuni” în cazul Revoluţiei franceze, chiar
(aici referindu-se la legile generale dacă a fost diminuată „cea mai mare
şi la relaţiile internaţionale ale acelei centralizare imaginabilă”5, în acelaşi
comunităţi), altele „sunt specifice timp a fost exercitată o „centra-
numai anumitor părţi ale naţiunii” lizarea administrativă” care a ni-
(de exemplu, proiectele de la nivelul micit instituţiile locale6. Iar efectele
comunităţilor locale). Prin urmare, secundare ale acestei dualităţi, care
concentrarea primului tip de interese au rămas în spaţiul juridic francez
în acelaşi centru se numeşte „centra- până în timpurile noastre7, permit
lizare guvernamentală”, iar plasarea apariţia unui anumit fel de om po-
într-un centru unic a celui de-al doi- litic: „poţi rămâne popular, dar şi un
lea tip de interese acoperă „centra- adversar al drepturilor poporului, un
lizarea administrativă”. slujitor ascuns al tiraniei, dar şi un
Tocqueville se concentrează pe iubitor declarat al libertăţii”8.
monitorizarea, cu ajutorul mijloa- Prin identificarea efectelor ne-
celor pe care le avea la îndemână în gative ale „centralizării administra-
acele timpuri, a efectelor negative tive”9 şi prin exemplificarea efecte-
ale centralizării. În primul rând, el lor pozitive ale descentralizării,
ne avertizează că este posibilă3 Tocqueville intenţionează, din punc-
împletirea celor două tipuri de cen- tul meu de vedere, să justifice natura
tralizare, ceea ce – în primă instanţă instrumentală a celor două centra-
– duce la o amplificare extraordi- lizări şi faptul că felul în care deci-
nară a „centralizării guvernamen- denţii politici utilizează aceste
tale”. Dar există un efect secundar al instrumente influenţează într-o ma-
acestei împletiri care este mai dez- nieră decisivă libertatea cetăţenilor
avantajos pentru cetăţeni şi comuni- şi, indirect prosperitatea comuni-
tate decât avantajul enormei ampli- tăţilor. Altfel spus, Tocqueville
ficări a puterii centrale: „îi deprinde leagă destinul personajului mai rar

6
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

invocat („descentralizarea”) de cel tot o formă de egoism”. În al doilea


al libertăţii. Lui îi datorăm acest rând, cetăţeanul american – mărtu-
proiect de a „testa”, în diverse con- riseşte autorul francez – are în mod
texte instituţionale, adâncirea liber- natural o altă poziţionare faţă de
tăţilor cetăţeneşti prin diminuarea administraţie, în sensul că el nu îl
progresivă a centralismului şi, ceea percepe pe funcţionar drept o ame-
ce se întâmplă adesea în zilele ninţare („exponentul forţei”), ci
noastre, utilizarea descentralizării drept un „reprezentant al dreptului”,
pentru a a crea prosperitate şi a di- acea forţă legitimă care este dea-
minua sărăcia. În siajul argumentării supra oricărui individ. În consecinţă,
lui Tocqueville, descentralizarea va spre deosebire de ceea ce se în-
deveni o valoarea cardinală a unei tâmplă în Europa, în Lumea Nouă
comunităţi, valoare ce va intra în „omul nu ascultă niciodată de alt
jocuri de negociere şi acomodare cu om, ci ascultă de justiţie sau de
alte astfel de valori: „democraţie”, lege”11. Autoritatea administrativă,
„libertate”, „solidaritate”, „bună gu- precizează Tocqueville, deşi este
vernare” etc. El nu putea justifica altceva decât cetăţenii, nu este dea-
aceste legături în interiorul vocabu- supra lor, ci alături de ei. Ea este un
larului argumentativ al timpului, ci fel de „transcendenţă laterală” care,
doar invocând – precum Machiavelli în mod paradoxal, „nu stârneşte nici
– verità effetualle delle cose, în invidie, nici ură” 12. De ce se
cazul nostru felul în care funcţio- întâmplă acest lucru? Pentru că, cre-
nează lucrurile în Statele Unite. de autorul francez, în măsura în care
Din acest motiv, el va insista pe autoritatea administrativă este limi-
urmărirea efectelor şi, în mod spe- tată în ceea ce priveşte posibilităţile
cial, pe menţionarea„ efectelor poli- de acţiune, orice cetăţean resimte că
tice: „Nu efectele administrative ale nu se poate limita la a se baza doar
descentralizării sunt ceea ce admir pe autoritatea administrativă în re-
eu cel mai mult în America, ci efec- zolvarea problemelor sale.
tele ei politice”10. Astfel, în Statele Pentru a-şi justifica observaţiile,
Unite poate fi sesizată, în primul Tocqueville dă drept exemplu ceea
rând, prezenţa unei solidarităţi fi- ce se întâmpla în SUA cu privire la
reşti, a unei identificări oarecum sancţionarea infracţiunilor. Deşi mij-
spontană cu interesele publice – pre- loacele administrative pentru aduce-
zenţă pe care nu o întâlneşti în alte rea infractorilor în faţa justiţiei erau
ţări. Potrivit lui Tocqueville, în insuficiente – cel puţin în compa-
Lumea Nouă „patria se face simţită raţie cu ceea ce se întâmpla în
pretutindeni”, iar sentimentule cetă- Europa –, eficienţa „sistemului pe-
ţeanului faţă de patrie este mulat pe nal” era de invidiat13. Posibilă expli-
modelul sentimentului faţă de pro- caţie a a acestei stări de lucruri este,
pria familie – în aşa fel încât „inte- în opinia lui Tocqueville, faptul că
resul pe care-l poartă statului este „toţi se consideră interesaţi în dove-

7
POLIS

direa delictului şi prinderea delinc- că este o modă şi pentru că, susţine


ventului”14. Aici ne interesează doar Treisman, entuziasmul aferent des-
faptul că această stare de lucruri este centralizării nu are limite geografice
un efect secundar al slăbiciunii sau ideologice. Acest entuziasm a
„centralizării administrative”. De „contaminat” în mod unificator atât
asemenea, în acest loc este configu- dreapta, cât şi stânga, atât Nordul
rat portretul a ceea ce astăzi numim cât şi Sudul. De asemenea, observă
„cetăţenie activă”, este stabilită o Treisman în demersul său de con-
legătură intimă între aceasta şi des- turare a importanţei simbolice a pro-
centralizare, dar ne şi este prezentat blemei avute în atenţie, este dificil
impactul neaşteptat pe care îl are să identifici o altă determinaţie
descentralizarea asupra unor regiuni constituţională care să fie recunos-
aparent străine ale câmpului social. cută şi glorificată precum descentra-
lizărea de către actori politici in-
Descentralizarea – un concept compatibili sub anumite raporturi,
cu „geometrie variabilă” precum Bill Clinton şi George W.
Bush, Francois Mitterrand şi Boris
Cert este că în zilele noastre Elţîn17. Poate doar „democraţia în-
„descentralizarea” a devenit un loc săşi” ar fi o astfel de trăsătură con-
comun al discursului public, unul a stituţională, precizează Treisman.
cărui frecventare nu o poţi evita, fie Dincolo de aceste aspecte, este
că eşti decident politic, fie că eşti de netăgăduit că „credinţa în des-
cetăţean. Poţi să fii de acord cu des- centralizarea politică ca fiind ceva
centralizarea, sau nu, însă nu poţi bun a reconfigurat felul de a gu-
evita să te raportezi la ea, nu o poţi verna de-a lungul globului”18. Sub
trece sub tăcere. imperiul acestei credinţe, arată auto-
În mod firesc, descentralizarea a rul citat, Belgia a decis să se trans-
intrat şi în câmpul cercetărilor aca- forme în stat federal, Franţa a creat
demice. Un astfel de cercetător, legislaturi regionale alese în mod di-
Daniel Treisman15 – care se referă în rect, Regatul Unit a permis crearea
primul rând la descentralizarea poli- unor adunări parlamentare în Scoţia
tică – se simte nevoită să îi facă un şi Ţara Galilor şi a resuscitarea celei
portret cultural înainte de a o urmări din Irlanda de Nord, fostele ţări co-
metodologic. Astfel, ne spune auto- muniste au dat puteri comunităţilor
rul citat, „descentralizarea” a deve- locale, Etiopia a devenit stat federal,
nit o modă16, iar luată împreună cu Africa de Sud a dat autonomie spo-
alte instrumente noţionale – cum ar rită provinciilor, în multe ţări din
fi „democraţia”, „piaţa”, „domnia America Latină responsabilităţi
legii” – ea este astăzi percepută ca importante au fost acordate unită-
o terapie necesară în vederea dimi- ţilor subnaţionale, legislativul indian
nuării sau eliminării unor deficienţe a reconfigurat textul constituţional
politice şi sociale. Se poate susţine pentru ca „guvernele” din mediul

8
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

rural să primească puteri sporite (over-centralization) a dominat toa-


şamd19. te aspectele vieţii respectivelor ţări –
Mai mult, finanţările masive, din descentralizarea ar putea fi elemen-
partea unor state sau din partea tul-cheie în tranziţia acestora de la
organismelor internaţionale, oferite economia-comandă la economia de
pentru conceperea şi aplicarea pro- piaţă, de la o societate totalitară la o
iectelor de descentralizare indică societate pluralistă, democratică.
existenţa unei tendinţe practice de Cu menţiunea că, precizează
anvergură globală20, nu doar a unui Petak, orice proiect de descentra-
ideal cultural21. Iar centralismul lizare trebuie conceput şi aplicat în
începe să capete din ce în ce mai mod corect24, adaptat realităţilor fie-
insistent alura unui personaj negativ. cărei ţări. O atare menţiune este ne-
Alţi autori stabilesc alt fel de relaţii cesară pentru că în designul unui
între „globalizare” şi „descentrali- astfel de proiect sunt cuprinse foarte
zare”. De pildă, Cheema şi multe variabile, variabile care în
Rondinellli, care susţin că fenome- contexte diferite pot crea efecte ne-
nul globalizării a modelat nu doar dorite de cei care au conceput pro-
conceptele aferente creşterii econo- iectul de descentralizare25. Un
mice, ci şi percepţiile legate de actul exemplu bun pentru a ilustra cele
de guvernare şi de funcţiile şi rolul spuse mai sus este acela al opera-
pe care le au guvernele. Globa- ţionalizării politicilor publice de
lizarea nu doar că „deconcentrează” descentralizare în America Latină.
activitatea economică în interiorul Faletti precizează că efectele apli-
statelor şi între state, dar şi creează cării politicilor publice de descen-
condiţiile producerii unei descen- tralizare variază foarte mult de la o
tralizări de facto prin intermediul ţară la alta, în aşa fel încât teoriile
leadership-ului şi inţiativei locale22. existente în acest moment nu pot da
Distingând între descentralizarea seama de aceste variaţii26. În timp ce
din perspectiva ţărilor în curs de în unele ţări, precum Brazilia sau
dezvoltare (pentru care nevoia de Columbia, s-au obţinut efectele
creştere economică şi cea de stabi- vizate, în altele (Mexic) rezultatele
litate politică sunt centrale) şi cea au fost mediocre, iar în altele
din perspectiva ţărilor dezvoltate, (Argentina) au fost nesemnificative.
Petak ajunge la concluzia că, în ca- Prin urmare, şi conceptul de
zul primelor ţări, sistemele centra- „descentralizare” este unul ce pre-
lizate s-au dovedit a fi incapabile să supune o variabilitate şi „riscul”
rezolve problemele subdezvoltării şi ajustărilor permanente. Cred că din
instabilităţii politice23. În cazul fos- acest motiv a preferat Manor să
telor ţări comuniste, Petak este de folosească, pentru a descrie diferi-
acord cu Bird, Ebel şi Wallich, tele proiecte şi aplicări ale pro-
atunci când aceştia susţin că – în iectelor de descentralizare, formula
măsura în care excesiva centralizare „a experimenta descentralizarea”27,

9
POLIS

în loc să încerce să contureze ima- de a asigura servicii sociale). Tot în


ginea aplicării mecanice a unui anii ’70 începe să fie folosit mai
algoritm invariabil. Mai mult, foarte insistent şi termenul de „devoluţie”.
mulţi autori specializaţi pe problema Acesta era utilizat pentru a desemna
descentralizării insistă asupra unui acele schimbări instituţionale care
efect al acesteia, şi anume transfor- presupuneau conferirea puterii de a
marea entităţilor rezultate în urma lua decizii autorităţilor locale. Une-
descentralizării în – aşa cum spune ori, „devoluţia” mai este numită şi
Treisman – „laboratoare” ale demo- „descentralizarea democratică”, toc-
craţiei, „laboratoare” care pot desfă- mai deoarece ea indica acele pro-
şura în paralel experimente privind iecte de descentralizare care au reu-
politici publice distincte28. şit să transfere puterea politică şi pe
Descentralizarea este un concept cea fiscală către comunităţile locale.
cu „geometrie variabilă” atât din Cu toate aceste variaţii contextu-
punct de vedere intensional, cât şi ale, cercetătorii au reuşit să agrege
extensional, datorită atât multitu- un nucleu dur al „descentralizării”.
dinii de situaţii concrete în care este Astfel, Manor defineşte descentra-
aplicat sau efectelor diferite pe care lizarea ca fiind procesul de transfer
le poate avea la nivelul comuni- al resurselor, responsabilităţilor şi
tăţilor, cât şi datorită evoluţiei isto- autorităţii de la guvernele naţionale
rice a conceptului. Astfel, Treisman, către organismele intermediare, „gu-
referindu-se în principal la descen- vernele locale” şi, uneori, chiar către
tralizarea politică, spune că descen- comunităţi şi entităţi private31. El
tralizarea semnifică realităţi diferite mai aproximează, folosind adaptarea
pentru persoane diferite29. pe care Parker o face tipologiei lui
În ceea ce priveşte evoluţia isto- Rondinelli, că descentralizarea poate
rică a conceptului, Petak30 – autorul fi diferenţiată pe trei secvenţe32:
pe care îl folosesc în cele ce urmea- 1. deconcentrare (descentralizare
ză – vorbeşte despre „teorii ale des- administrativă);
centralizării”, descentralizarea fiind 2. descentralizare fiscală;
pentru el un fel de „termen-umbre- 3. devoluţie (descentralizare demo-
lă” care astăzi acoperă situaţii care cratică) .
anterior nu îi erau alocate. Astfel, Fiecare stat experimentează cu
dacă în anii ’50, în ştiinţele politice, aceste trei posibilităţi, angajându-le
se vorbea despre „deconcentrare” pe toate în acelaşi timp, mixând
(transmiterea puterii de a lua decizii două dintre ele sau utilizând doar pe
de la birocraţiile centrale, aflate în una. Nu întâmplător, Andrew Parker33
capitalele statelor, către birocraţiile a comparat politicile publice aferen-
ce nu îşi mai aveau sediul în te descentralizării cu „gătitul unui
capitale), începând cu anii ’70 este soufflé”, cu scopul de a configura o
preferat termenul de „descentrali- teorie flexibilă a descentralizării. O
zare” (odată cu transmiterea puterii astfel de teorie, crede Parker, are

10
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

meritul de a recunoaşte atât nevoia Curţii Supreme de Justiţie a SUA,


unei teorii sistematice a descentra- spunea că unul din avantajele pe
lizării, cât şi imposibilitatea schi- care statele federale le au în raport
ţării unei strategii unice a descen- cu cele unitare este că, în măsura în
tralizării. Aşa cum un soufflé reuşit, care membrii unui stat federat decid
precizează autorul invocat, are ne- în acest sens, acel stat poate deveni
voie de combinarea potrivită a un „laborator” de politici publice.
ingredientelor (lapte, ou, făină, căl- Adică, acel stat poate pune în joc
dură), la fel descentralizarea are ne- noi experimente sociale şi econo-
voie de o combinare fericită a sec- mice, experimente care fac posibile
venţelor menţionate mai sus. Pre- noi instrumente instituţionale utile
luând analogia lui Parker, Cheema în rezolvarea problemelor comunită-
şi Rondinelli ne sugerează că „a ţii – fără să pună în pericol celelalte
învăţa cum se descentralizează” pre- state federate. „Descentralizarea”35
supune, pe lângă stăpânirea judici- este împletită, sub o formă sau alta,
oasă a datelor teoretice, şi experi- cu o astfel de viziune despre câmpul
mentarea şi voinţa de a îmbunătăţi social: experimentăm la nivel local,
performanţele obţinute prin încer- naţional, global, iar această stare de
care şi eroare34. lucruri nu duce în mod necesar la o
relaxare iresponsabilă a decidenţilor
Concluzii politici, a cetăţenilor, ci la o mai
mare responsabilizare a lor în legă-
Într-una din motivările deciziilor tură cu pregătirea şi administrarea
sale, Louis Brandeis, mebru al ingredientelor politicilor publice.

Note
1
De exemplu Tulia G. Falleti, timpul lui Ludovic al XIV-lea: „ace-
Decentralization and Subnational laşi om stabilea legile generale şi
Politics in Latin America, deţinea puterea de a le interpreta,
Cambridge University Press, New reprezenta Franţa în afara hotarelor
York, 2010, p. 1. şi acţiona în numele ei”. Pe de altă
2
Alexis de Tocqueville, Despre demo- parte, susţine Tocqueville, „sub
craţie în America, vol. 1, Editura Ludovic al XIV-lea centralizarea
Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 136. administrativă era mult mai restrân-
3
Aceste două tipuri de centralizare să decât în zilele noastre”.
6
mai degrabă, ne avertizează Ibidem, p. 149, „În Revoluţia fran-
Tocqueville, „se atrag una pe alta”, ceză au existat două mişcări în sens
decât să se respingă, ceea ce generea- contrar pe care se cuvine să nu le
ză o anumită dificultate în a le separa. confundăm: una favorabilă libertăţii,
4
Ibidem, p. 137. cealaltă favorabilă despotismului. […]
5
Ibidem. Prin această formulă el se Revoluţia s-a pronunţat concomitent
referă la ceea ce s-a întâmplat în împotriva regalităţii şi împotriva

11
POLIS

instituţiilor locale. Ea a contopit în teşte să unească, la un moment dat şi


aceeaşi ură tot ceea ce o precedase, într-un loc anumit, toate forţele dis-
puterea absolută şi ceea ce putea ponibile ale acţiunii, dar ea preju-
tempera rigorile acesteia; a fost în diciază reproducţia forţelor. Ajută
acelaşi timp republicană şi centra- naţiunea să triumfe în ziua bătăliei,
lizatoare”. dar cu timpul îi diminuează puterea.
7
Pe de altă parte, cercetătoarea Viviene Poate, aşadar, să contribuie admira-
A. Schmidt susţine că introducerea bil la gloria temporară a unui om, nu
legislaţiei descentralizării între 1982 şi însă la prosperitatea durabilă a unui
1986 în Franţa a fos împlinirea unui popor”.
10
deziderat al Revoluţiei franceze Ibidem, p. 146.
11
(Democratizing France: the political Ibidem. Această situaţie are legătură
and administrative history of decen- cu o realitate constituţională ameri-
tralization, Cambridge University cană. Este vorba despre aşa-numita
Press, New York, 2007, p. 3). Clauză de supremaţie, care preci-
Schmidt constată că istoria descen- zează că în SUA Constituţia este
tralizării în Franţa ultimilor două „legea supremă a ţării”. În schimb,
sute de ani nu a fost una de succes, în Anglia funcţiona doctrina supre-
în sensul că modelul practicii legis- maţiei Parlamentului. O discuţie
lative în ceea ce ce priveşte descen- lămuritoare asupra acestei diferenţe
tralizarea a fost acela al revenirii este prezentă la Cătălin Avramescu,
perpetue la centralizare: „scurte pe- Constituţia Statelor Unite: comen-
rioade de descentralizare în timpul tariu, text, note, Editura Humanitas,
crizelor guvernamentale urmate de Bucureşti, 2010, p. 114
12
lungi perioade de centralizare în Ibidem, p. 147.
13
perioadele de relativă stabilitate Ibidem, „…mă îndoiesc că există
guvernamentală” (p. 3). Cercetătoa- vreo altă ţară în care să se întâmple
rea este de acord cu Tocqueville atât de rar ca un delict să rămână
atunci când susţine că Revoluţia nepedepsit”. Această diferenţă este
franceză „nu doar a fixat parametrii afirmată mai ferm pe pagina urmă-
dezbaterii legislative pe tema des- toare: „În Europa, delincventul este
centralizării, conceptual şi instituţio- considerat un nefericit care se luptă
nal, ci a şi dat modelat interesul pri- pentru a se salva de agenţii puterii,
vind comportamentul legislativ pe populaţia pare că asistă la această
această temă” (p. 4). luptă. În America, el este considerat
8
Alexis de Tocqueville, Op. cit., p. 149. un inamic al speciei umane şi întrea-
9
Ibidem, p. 138. Într-o altă secvenţă ga populaţie îi este potrivnică”.
14
discursivă, Tocqueville leagă dimi- Ibidem.
15
nuarea „centralizării administrative” Daniel Treisman, The Architecture
şi de prosperitatea comunităţilor: of Government, rethinking political
„Socot însă că centralizarea admi- decentralization, 2007, Cambridge
nistrativă nu face decât să-i slăbeas- University Press, New York, pp. 1-2.
că pe oamenii care i se supun, O observaţie de acelaşi fel, de data
pentru că tinde să diminueze neîn- aceasta despre descentralizarea fis-
cetat spiritul lor civic. Este adevărat cală, îi aparţine lui Oates. „Fiscal
că centralizarea administrativă izbu- decentralization is in vogue”, afirmă

12
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Wallace E. Oates în „An Essay on lities in Diverse Societies,


Fiscal Federalism ”, Journal of Bloomington, June 2-6, 2004, p. 2,
Economic Literature, 37 (3), accesibil la: http://www.indiana.edu/
September, 1999, pp. 1120-1149. ~wow3/papers/wow3_petak.pdf
16 24
Faletti vorbeşte chiar despre o Richard M. Bird, Robert D. Ebel,
„euforie” a descentralizării. În Tulia Christine I. Wallich (ed.), Decen-
G. Falleti, Op. cit., p. 11. tralization of the Socialist State, The
17
Semnificativ în acest sens este şi World Bank, Washington, DC,
ceea ce menţionează Tulia G. 1995, p. 1. În acest volum îi este
Falleti, Op. cit, p. 4, „Pe tot globul, dedicat şi României un capitol inti-
coaliţii eterogene de actori sociali şi tulat Decentralization and local
politici din tot spectrul ideologic au government finance in Romania,
sprijinit mişcarea pentru descentra- scris de Felix A. Jakob.
25
lizare. Politicieni de dreapta şi de În acest sens, există numeroase cer-
stânga; lideri democratici şi lideri cetări privind relaţie dintre diversele
autoritari; creatori de politici publice variabile cu care operează descen-
în finanţe, educaţie, sănătate şi dez- tralizarea. O astfel de cercetare este
voltare urbană; savanţi din univer- cea realizată de Francis Castles.
sităţi – toţi au pledat pentru descen- Acesta analizează, folosind date sta-
tralizare”. tistice, relaţia dintre descentralizarea
18
Daniel Treisman, Op. cit., pp. 1-2. fiscală şi eficienţa economică sau
19
Daniel Treisman, Ibidem, p. 3. dintre centralismul fiscal şi nivelul
20
Campbell surprinde această tendinţă ajutoarelor sociale.
26
globală şi o numeşte „revoluţia tăcută” Tulia G. Falleti, Op. cit., p. 3.
27
a timpurilor noastre (Tim Campbell, James Manor, The Political Economy
The Quiet Revolution: Decentralization of Democratic Decentralization,
and the Rise of Political Participation The World Bank, Washington, DC,
in Latin America’s Cities, University of 1999, p. viii.
28
Pittsburgh Press, Pittsburgh, PA, Daniel Treisman, Op. cit., p. 4.
29
2005). Daniel Treisman, Op. cit., p. 2.
21 30
Daniel Treisman, Op. cit., p. 4. Zdravko Petak, Op. cit., p. 2. O „bio-
22
Shabbir Cheema, Dennis A. grafie” oarecum diferită, dar mai
Rondinelli, From Government Decen- amplă şi mai actuală, oferă Shabbir
tralization to Decentralized Gover- Cheema, Dennis A. Rondinelli, From
nance, p. 5, în G. Shabbir Cheema, Government Decentralization to
Dennis A. Rondinelli (ed.), Decen- Decentralized Governance, în G.
tralizing governance: emerging con- Shabbir Cheema, Dennis A.
cepts and practices, Brookings Rondinelli (ed.), Op. cit., pp. 1-4.
31
Institution Press, Washington, D.C., James Manor, Op. cit., p. VIII.
2007. Manor nu foloseşte termenul de sec-
23
Zdravko Petak, How to measure venţă. L-am preluat de la Falleti, ca-
decentralization: case-study from re, constatând neputinţa teoriilor
Central European countries, The descentralizării de a da seama de
Third Pentannual WORKSHOP ON multiplele variaţii empirice, elabo-
THE WORKSHOP Building Social rează o teorie secvenţială a descen-
Capital and Self-Governing Capabi- tralizării.

13
POLIS

32
James Manor, Ibidem, p. 5. Dennis A. Rondinelli (ed.), Op. cit.,
33
Andrew Parker, Decentralization: p. 9.
35
The Way Forward for Rural În ceea ce priveşte relaţia dintre des-
Development?, Policy Research centralizare şi experimentalism,
Working Paper 1475, World Bank, exemplar este articolul „Minimalism
1995, p. 43. and Experimentalism in the Ad-
34
Shabbir Cheema, Dennis A. ministrative State”, de Charles F.
Rondinelli, From Government Sabel şi William H. Simon, The
Decentralization to Decentralized Georgetown Law Journal, 2011,
Governance, în G. Shabbir Cheema, pp. 53-93.

Bibliografie

Avramescu, Cătălin, Constituţia Statelor in the Administra-tive State”, The


Unite: comentariu, text, note, Editura Georgetown Law Journal, 2011, pp.
Humanitas, Bucureşti, 2010. 53-93.
Bird Richard M., Ebel, Robert D., Schmidt, Vivien A., Democratizing
Wallich, Christine I. (ed.), Decen- France: the political and adminis-
tralization of the Socialist State, The trative history of decentralization,
World Bank, Washington DC, 1995. Cambridge University Press, New
Campbell, Tim, The Quiet Revolution: York, 2007.
Decentralization and the Rise of Treisman, Daniel, The Architecture of
Political Participation in Latin Government, rethinking political de-
America’s Cities, University of centralization, Cambridge University
Pittsburgh Press, Pittsburgh, PA, 2005. Press, New York, 2007.
Cheema, G. Shabbir, Rondinelli Dennis A.
(ed.), Decentralizing governance: Resurse electronice
emerging concepts and practices, Petak, Zdravko, „How to measure
Brookings Institution Press, decentralization: case-study from
Washington, D.C., 2007. Central European countries”, The
De Tocqueville, Alexis, Despre demo- Third Pentannual WORKSHOP ON
craţie în America, vol. 1, Editura THE WORKSHOP Building Social
Humanitas, Bucureşti, 1995. Capital and Self-Governing Capabi-
Faletti Tulia G., Decentralization and lities in Diverse Societies,
Subnational Politics in Latin Bloomington, June 2 -6, 2004.
America, Cambridge University
http://www.indiana.edu/~wow3/pap
Press, New York, 2010.
ers/wow3_petak.pdf (accesat pe
Manor, James, The Political Economy
of Democratic Decentralization, 1.02.2014)
Washington, DC, The World Bank, Parker, Andrew, „Decentralization: The
1999. Way Forward for Rural Develop-
Oates, Wallace E., „An Essay on Fiscal ment?”, Policy Research Working
Federalism”, Journal of Economic Paper 1475, World Bank, 1995.
Literature 37 (3), September, 1999. http://elibrary.worldbank.org/doi/pd
Sabel, Charles F., Simon William H., f/10.1596/1813-9450-1475 (accesat
„Minimalism and Experimentalism pe 1.02.2014).

14
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

REGIONALIZAREA, ÎNTRE EFICIENŢĂ


ADMINISTRATIVĂ ŞI MITOLOGIE

Centralizare versus „descentralizare”.


„Reforma administrativă” de la 1938
(Centralization versus „decentralization”.
„Administrative reform” from 1938)
Florin GRECU

Abstract. The „decentralization” of the Romanian public administration during


the authoritarian monarchy was meant to be achieved through the administrative
reform from August 14, 1938, but the effect of the law consisted in an excessive
centralization and militarization. Thus, the decentralization strengthened the
state power, by nominating the officer corps in the administration and in the
single party, the National Renaissance Front, focused decisions at the
government level, at the expense of the 10 counties manufactured by the
monarchical authoritarian regime.

Keywords: administrative reform, authoritarian regime, centralization,


„decentralization”, provinces.

Introducere reprezentanţilor regimului era doar


retorică goală, deoarece documen-
Articolul îşi propune să analizeze tele de arhivă contrazic principiul
retrospectiv cum anume se fabrică o descentralizării administrativ-terito-
„regionalizare” care de fapt mas- riale. De aceea, voi recurge la ana-
chează centralizarea sub numele liza discursurilor parlamentare ale
descentralizării. Această ipoteză de reprezentaţilor noului regim şi parti-
lucru va fi demonstrată analizând dului unic şi a principalelor articole
„reforma administrativă” de la 1938, din legea administrativă, coroborate
sub regimul monarhiei autoritare. cu rapoartele autorităţilor locale
Ipoteza de lucru supusă cercetării înaintate ministerelor de resort,
din prezentul articol intenţionează pentru a găsi răspunsul reformei
să arate faptul că discursul politic al administrativ-teritoriale, cu privire

15
POLIS

la deconcentrarea serviciilor statului riului, ţinuturilor, prin intermediul


şi anume la descentralizarea procla- rezidentului regal, deoarece judeţul
mată de noul regim. Metodologia fusese desfiinţat, iar cu personalitate
ştiinţifică propusă se fundamentează juridică a fost înzestrat Ţinutul. Prin
pe metoda calitativă, specifică do- reformă administrativă, „s-a supri-
meniului ştiinţelor sociale1. mat articolul 4 din Constituţia din
Cum s-a caracterizat adminis- 1923, care prevedea împărţirea pe
traţia României în perioada 1938- judeţe şi a fost introdus un nou arti-
1940? A fost administraţia una col 79 (instituţiunile administrative
transparentă sau actele de corupţie sunt statornicite prin legi), prin care
se practicau la fel ca pe „vremea” împărţirea administrativă trecea în
partidelor politice? De ce principiul componenţa legilor ordinare, aces-
descentralizării a rămas doar un tea aveau să dividă ţara mai întâi în
ideal, de ce nu a devenit realitate? rezidenţe regale, apoi în ţinuturi”3.
Răspunsurile la aceste întrebări vom Noul regim autoritar monarhic
reuşi să le găsim din rapoartele con- guverna şi administra cele 10 unităţi
fidenţiale către Ministerul de Inter- administrative, ţinuturile, prin partidul
ne, după o dezastruoasă constatare a unic, Frontul Renaşterii Naţionale,
situaţiei din administraţia regală cu ajutorul cadrelor militare în re-
autoritară. Vom observa că „reforma zervă ale armatei române şi mai
administrativă” din august 1938 a puţin prin intermediul rezidenţilor
fost în strânsă legătură cu profilul regali care, deşi erau înzestraţi cu
funcţionarului public, precum şi cu atribuţii juridice şi administrative
unele moravuri de sorginte orientală, aveau un rol mai mult decorativ,
care predominau în mentalitatea şi deoarece primarii, nemaifiind aleşi,
modul de acţiune al birocraţilor. erau numiţi pe o perioadă de 6 ani,
Arhitectura legislativă a noului însă la recomandarea Ministerului
regim autoritar a fost completată de Interne. Edilii se adresau, pentru
prin legea administrativă, promul- rezolvarea problemelor din teritoriu,
gată prin Înaltul Decret Regal, nr. tot guvernului central. Administraţia
2919 din 13 august 1938 şi publi- fiind, în acest sens, instrumentul
cată în Monitorul Oficial, nr. 187, prin care partidul unic, Frontul
partea I, din 14 august. Menţionez Renaşterii Naţionale, putea controla
faptul că reforma teritorială nu a teritoriul ţării, cu ajutorul funcţio-
conferit baza instituţională şi orga- narilor înregimentaţi în organizaţia
nizatorică noului regim, ci partidului unică, dar şi cu ajutorul organelor de
unic, FRN, şi braţului său armat represiune: poliţia, jandarmeria.
Garda Naţională, care guvernau noi- Astfel, spre deosebire de perioada
le unităţi administrative ca pe nişte interbelică, toată administraţia era
cazărmi militare2. Astfel, prin aceas- încredinţată cadrelor active sau în
tă lege se urmărea un control total rezervă ale armatei române. Rezi-
asupra aparatului de stat şi terito- denţii regali şi şefii Gărzilor Naţio-

16
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

nale erau exponenţii noii forme de mite cunoaşterea trăsăturilor speci-


organizare autoritară a statului ro- fice fiecărui regim”5.
mân, accentul fiind pus pe militari- Profesor de drept public şi director
zarea administraţiei centrale şi locale. al Institutului de Ştiinţe Administrative
De menţionat este faptul că legea din Bucureşti, Paul Negulescu, sus-
administrativă din august 1938 nu ţinea că „administraţiunea nu era
făcea niciun fel de trimitere la des- altceva decât instrumentul prin care
centralizare administrativă, astfel puterea executivă urmărea satisface-
încât „organizarea administrativ-te- rea intereselor generale, făcând po-
ritorială nu mai conţinea nici princi- sibilă dezvoltarea şi realizarea inte-
piul descentralizării administrative reselor individuale, în conformitate
şi nici pe cel al eligibilităţii organe- cu legea”6. Conform lui Negulescu,
lor deliberative judeţene şi comunale, „constituţiunea reunea, ca organe
rămânând la latitudinea Parlamentului ale puterii executive, pe rege şi pe
statuarea principiilor”4. Astfel că miniştri, ea nu ne vorbea însă de
regionalizarea s-a realizat prin cele administraţiune, care era alcătuită
10 unităţi administrative fabricate din miniştri, ca şefi ai departamen-
de noul regim, însă, în loc de des- telor, ajutaţi de întregul personal
centralizare, s-a ajuns la un centra- funcţionăresc, organizat în mod ie-
lism paralizant de tip iacobin, iar rarhic. Principiul de coordonare era
funcţionarii, membri de partid şi asigurat de Rege, şeful Statului şi ca
slab salarizaţi, ascultau tot de la atare şeful suprem al administraţiei
centru, iar primarii nici măcar nu-l şi de Preşedintele Consiliului de
luau în seamă pe rezidentul regal, Miniştri. Numai Ministerul de
care era numit prin decret de către Interne avea un caracter politic, căci
monarh. se ocupa de menţinerea ordinii şi
siguranţei interne, cu controlul şi
Elemente de discurs juridico- supravegherea”7.
administrativ ale epocii În cuvântarea de la Institutul
Regal de Ştiinţe Administrative, la 9
Construcţia partidului unic de octombrie 1939, Armand Călinescu
către noul regim putea fi proiectată a radiografiat esenţa legii adminis-
doar dacă el avea ce gestiona, admi- trative, spunând că „aceasta nu a
nistra şi în acest sens a fost pro- necesitat cheltuieli noi şi că senti-
mulgată noua lege administrativă mentul public a aprobat această
care avea rolul de a unifica autori- lege. Noul regim a restabilit ordinea
tatea, în cadrul a 10 ţinuturi, con- şi paza pentru întărirea ţării”8.
duse de rezidenţi regali. Cu toate Dar cum a fost posibilă realizarea
acestea, „nu în ordinea administra- acestei „opere administrative”? Răs-
tivă găsim ceea ce reprezintă carac- punsul îl găsim chiar la Ministrul de
terul specific al unui regim, ci în sis- Interne de la acea vreme, Armand
temul politic care este cel care per- Călinescu, care argumenta că:

17
POLIS

„acţiunea a izbutit pentru că s-a lângă serviciul respectiv. Sub regi-


desfăşurat în cadrul unui nou regim mul autoritar, care nu mai ţine sea-
politic, acela pe care l-a fixat ma de consideraţiunile electorale,
Constituţia de la 27 februarie 1938. aceste lucruri se vor îndrepta şi nu-
Reforma administrativă nu ar fi fost mirile în posturile importante se vor
posibilă dacă, pe lângă introducerea face pe criterii obiective. Numai în
unui nou regim politic, nu ar fi avut asemenea condiţii, un serviciu pu-
loc şi restabilirea păcii şi a liniştii blic, va putea să dea adevăratele
interne. Toate elementele anarhiei roade” 11.
erau dezlănţuite, ideea de autoritate
slăbită. Ordinea a fost slăbită, dar Comparaţia realizată de Ministrul
ordinea a fost apoi restabilită, auto- de Interne se dorea a fi în beneficiul
ritatea de stat şi-a recâştigat noului regim şi era în totală contra-
prestigiul” 9. dicţie cu sistemul vechiului regim,
cel al partidelor politice. Politizarea
Critica la adresa vechiului regim
discursului politic a avut consecinţe
administrativ şi al sistemului politi-
dramatice asupra administraţiei cen-
cianist reprezenta metoda prin care
trale şi locale. Factorul care desta-
putea fi construit noul regim de
biliza administraţia era considerat ca
autoritate, prin identificarea duşma-
fiind sistemul electoral al partidelor
nului şi apariţia salvatorului10. De
politice, dar cum în FRN astfel de
aceea, Armand Călinescu a recurs la
dezbateri au fost „eliminate”, con-
o retorică de natură naţionalist-
cluzia se poate trage cu uşurinţă şi
populistă, prin care îşi construia
anume că posturile din administraţie
discursul, iar democraţia reprezenta-
nu mai reprezentau trocul partidelor
tivă devenea ţintă şi obiectiv a deni-
politice, a clientelei de partid şi de
grării. Astfel:
stat. Prin urmare, regimul autoritar a
„sub regimul de partide politice cei eliminat funcţiile electorale, iar nu-
mai mulţi dintre oamenii politici mirile în posturile importante se do-
erau incompatibili şi ocupau o înaltă reau a fi făcute pe criterii „obiec-
funcţiune politică graţie întâmplării tive”.
cu aceia cu care aveau anumite sen-
Descrierea aparatului birocratic
timente, aceeaşi mentalitate. Pentru
dânşii, toţi oamenii ca valoare sunt
interbelic nu era străină noului regim,
echivalenţi, pentru dânşii înlocuirea deoarece în Regatul României gu-
unui om capabil cu un om fără nici o vernele schimbau compoziţia admi-
pricepere era ceva natural. Reaua nistraţiei la fiecare numire a execu-
organizare a administraţiei de până tivului. Astfel, expunerea situaţiei
la 1938 se datora sistemului politi- administraţiei de către Armand
cianist. Politicienii aveau interes să Călinescu nu surprinde deoarece:
arate alegătorilor lor că ei nu puteau
face nimic fără sprijinul lor, în rela- „la noi, înaintea oricărei alegeri par-
ţiunile lor cu serviciile publice. lamentare, se făcea epurarea admi-
Cetăţeanul trebuia să se adreseze nistraţiei, spre a înlesni constituirea
unui politician, care să intervină pe unei anumite majorităţi. Astfel,

18
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

orice schimbare de guvern, aducea lumină „reforma administrativă şi


după sine, în mod inevitabil, înlătu- proclamarea descentralizării”, însă
rarea tuturor consiliilor comunale şi vom demonta retorica epocii şi vom
judeţene. Eram singura ţară în care observa reversul şi anume o centra-
înlocuirea unui minister aducea
lizare a deciziei, prin trimitere la
după sine o totală răsturnare a admi-
nistraţiei, până la ultimul vătăşel de documente de arhivă.
la sat. Guvernul, fiind într-o totală
dependenţă faţă de acest corp elec- Organizarea Ţinutului
toral, fireşte că el nu-şi mai putea
exercita rolul de supraveghere şi Legea administrativă din 14
control cu toată libertatea. Rezul- august 1938 a pus bazele unei noi
tatul a constat în ruina financiară a unităţi teritoriale şi anume Ţinutul.
comunelor şi judeţelor şi demorali- Cei care făceau parte din acest ser-
zarea cetăţenilor”12. Misiunea refor-
viciu, destinat să creeze utilităţi pu-
mei administrative a fost de „a da
roadele unui cadru de participare blice, erau funcţionarii. Astfel, „acţi-
sufletească şi de ordine absolută”, unile trebuiau să realizeze scopul
căci „ţara a fost doritoare de linişte pentru care a fost creată instituţia, ei
şi ţara are astăzi linişte. Oricine ar toţi erau colaboratori în această
încerca să tulbure în chip vinovat o operă colectivă15. Activităţile tuturor
atmosferă dorită de popor şi con- funcţionarilor erau coordonate de
formă cu nevoile superioare ale Sta- rezidentul regal, care era şeful aces-
tului, se va izbi de hotărârea neşo- tui serviciu public. Pentru a da aces-
văitoare a unui Guvern care stă în tui serviciu administrativ posibilităţi
slujba Ţării şi a Coroanei”13.
de realizare mai mari, i s-a recu-
Despre reforma administrativă a noscut personalitatea juridică, adică
vorbit şi Ministrul Justiţiei, Victor i s-a recunoscut, într-o anumită mă-
Iamandi, în cadrul „dezbaterilor par- sură, un caracter politic, concedân-
lamentare” de la Senat. Prin urmare, du-i-se dreptul de a comanda (drep-
el considera că: tul de a face regulamente, de a sta-
„la Ministerul de Interne, în afară de
bili anumite impozite şi taxe)”16.
apărarea ordinii şi restabilirea ei, s-a Prin urmare, câte un rezident regal
făcut reforma administrativă care a conducea Ţinutul, timp de 6 ani,
descentralizat serviciile şi le-a dat ajutat de Consiliul Ţinutului, com-
posibilitatea funcţionării conform pus din membri de drept şi membri
intereselor locale, asigurând, în ace- aleşi, desemnaţi de către organiza-
laşi timp, şi o gospodărire rodnică şi ţiile profesionale (agricultură, mun-
corectă şi făcând posibilă o dezvol- că, industrie şi comerţ) din ţinut.
tare serioasă a vieţii noastre locale Rezidentul regal, dincolo de denu-
aşa cum s-a dorit totdeauna, dar nu
14 mirea grandioasă fabricată de regim,
s-a făcut niciodată până astăzi” .
era un agent care punea pe tapet
Cadrul teoretic, prin referinţele decretele monarhului. Astfel că rolul
bibliografice din epocă, pune în de guvernator al ţinutului nu-l deţi-

19
POLIS

nea rezidentul, ci era un fel de pur- plinire Ministrului de Interne. Ast-


tător de cuvânt al regelui, în noua fel, rezidenţi regali numiţi au fost:
formă de organizare administrativ- • Alexandru Hanzu, General de
teritorială a ţării, după cum raportau Corp de Armată în rezervă, fost
administraţiile locale Ministerului inspector general de Armată de-
de Interne. Pe de altă parte, Ţinutul finitiv, la Ţinutul Someşului;
avea caracter teritorial, adică era o • Dănilă Papp, General de divizie
subdiviziune a Ţării. Noul regim a în retragere, fost comandant al
împărţit ţara în 10 ţinuturi, aşa încât Corpului VI Armată, la Ţinutul
ţinutul a fost organizat sub forma Alba-Iulia;
unei persoane juridice, politico-teri- • Romulus Scărişoreanu, General
toriale17. În primul proiect erau de divizie în retragere, fost ins-
şapte unităţi administrativ-teritoriale pector general de Armată, la
şi se numeau provincii. Delimitarea Ţinutul Olt;
ţinuturilor este înscrisă în art. 53 din • Alexandru N. Gane, fost preşe-
legea administrativ-teritorială. Ast- dinte al Consiliului Legislativ, la
fel, ţara cuprindea următoarele uni- Ţinutul Bucegi;
tăţi administrative: • Alexandru Mâţă, fost prim-pre-
1) Ţinutul Olt cu reşedinţa la şedinte al Curţii de Apel din
Craiova; Timişoara, la Ţinutul Timiş;
2) Ţinutul Bucegi cu reşedinţa la • Mihail Negruzzi, General în re-
Bucureşti; zervă, la Ţinutul Prut;
3) Ţinutul Mării cu reşedinţa la • Nicolae I. Otescu, fost subse-
Constanţa; cretar de Stat, la Ţinutul Marea;
4) Ţinutul Dunărea de Jos cu • Victor Cădere, ministru plenipo-
reşedinţa la Galaţi; tenţiar, la Ţinutul Dunărea;
5) Ţinutul Nistru cu reşedinţa la • Dinu Simian, fost subsecretar de
Chişinău; stat, la Ţinutul Nistru;
6) Ţinutul Prut cu reşedinţa la Iaşi; • Gheorghe Alexianu, profesor
7) Ţinutul Suceava cu reşedinţa la universitar la Ţinutul Suceava19.
Cernăuţi; Despre organizarea ţinutului, le-
8) Ţinutul Mureş cu reşedinţa la gea administrativă preciza, prin art.
Alba-Iulia; 55, că Ţinutul era o unitate adminis-
9) Ţinutul Someş cu reşedinţa la trativă cu atribuţii economice, cultu-
Cluj; rale şi sociale, iar administrarea ţi-
10)Ţinutul Timiş cu reşedinţa la nutului era încredinţată rezidentului
Timişoara18. regal şi consilierului său. Statistica
Buletinul Oficial al Ţinutului epocii punea în lumină faptul că „ţi-
Bucegi a prezentat în paginile sale nuturile înglobau 71 de judeţe, 429
lista rezidenţilor regali numiţi prin plăşi, 179 de oraşe şi 15891 sate”20.
înalt decret regal şi supus spre înde-

20
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

„Instituţia” rezidentului regal plătită de Stat, comună sau stabili-


ment public, preciza articolul 58 din
Rezidentul regal era reprezentan- legea administrativă23. Prin art. 58
tul guvernului, un fel de guvernator se specificau modalităţile prin care
regal, fiind considerat capul ierarhic candidatul putea deveni rezident re-
al administraţiei în ţinut, în afară de gal, precum şi incompatibilităţile.
justiţie, armată şi învăţământul su- Prin urmare, când rezidentul regal
perior. El ordona sumele repartizate era numit dintre funcţionarii publici
de fiecare departament, numea, superiori, era pus din oficiu în con-
transfera şi înainta, în toate funcţiile cediu pentru tot timpul cât deţinea
publice funcţionarii, pentru a căror această funcţie. Pe de altă parte,
numire nu era necesar un decret rezidentul regal nu putea exercita o
regal, având dreptul de a pune în profesie liberă, nu putea face parte
mişcare acţiunea disciplinară. În sar- ca administrator, censor sau funcţio-
cina sa mai intra menţinerea ordinii nar în societăţile civile şi comercia-
şi siguranţei publice, putând dis- le, cooperative sau bănci populare,
pune, în acest sens, de organele nu putea face comerţ, arendăşie, nu
poliţieneşti şi jandarmereşti, even- putea lua întreprinderi de lucrări, nu
tual, chiar de forţa armată21. putea gira afaceri şi averile celor
Secţiunea I, Capitolul II, din care erau în legătură cu funcţia ce o
legea administrativă, era dedicată în împlinea. Funcţia de rezident regal
întregime rezidentului regal. Astfel, era incompatibilă cu mandatul de
art. 56. preciza că rezidentul regal parlamentar24.
era numit pe 6 ani, prin decret regal, Pentru a arăta că supunerea era
dat la propunerea Consiliului de absolută, iar controlul exercitat de
Miniştri. Pe de altă parte, acesta Ministerul de Interne era caracteristic
avea rangul şi salariul de subsecretar sistemelor autoritare, amintesc, în
de Stat şi purta titlul de Excelenţă22. continuare, art. 59 din legea admi-
Fiind plătit de Ministerul de Interne, nistrativă, care impunea prestarea
putem deduce cu uşurinţă că acti- jurământului rezidenţilor regali. Ast-
vitatea rezidentului regal era con- fel, acest articol preciza că la intrarea
trolată de la centru, iar caracterul de în funcţie rezidentul regal depunea
funcţionar independent era doar la jurământ în faţa M. S. Regele, a
nivel declarativ, în momentul în Preşedintelui Consiliului de Miniştri
care acest minister îi controla întrea- şi a Ministrului de Interne, în asistenţa
ga activitate şi decizie. unui preot. Despre acest jurământ se
Cine putea fi şef al administraţiei specifica faptul că se întocmea proces
de ţinut? Evident, nu oricine, căci verbal semnat de M. S. Regele,
rezidentul regal trebuia să fie diplo- Primul-Ministru, Ministrul de Interne
mat universitar sau ofiţer general şi şi de rezidentul regal şi se păstra la
să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani Preşedinţia Consiliului de Miniştri25.
şi nu putea ocupa nicio altă funcţie

21
POLIS

Atribuţiile şi îndatoririle carea dispoziţiilor legii organizării


rezidentului regal naţiunii şi a teritoriului pentru răz-
boi şi colabora, în acest scop, cu
Despre atribuţiile şi îndatoririle autorităţile militare de resort, la
rezidentului regal, ca reprezentant al ordinele şi instrucţiunile Ministerului
guvernului, de amintit este art. 63 de Interne28. La art. 65 se specifica
din legea administrativă care preciza faptul că rezidentul regal ordona
că acesta era şeful ierarhic al tuturor prefecţilor să ia măsurile cerute de
funcţionarilor exteriori ai ministe- împrejurări privitoare la ordinea şi
relor; supraveghea activitatea aces- siguranţă publică. În continuare, ca-
tora; controla activitatea serviciilor; racterul militarizat a instituţiei rezi-
exercita acţiunea disciplinară; rezol- denţelor este reprezentat de art. 66
va toate lucrările de competenţa mi- în care se menţionează foarte clar
nisterelor de resort, iar miniştrii pu- măsurile de prevenire luate de rezi-
teau suspenda sau revoca hotărârile dentul regal în cazul infracţiunilor şi
rezidentului regal în caz de: violare obligaţia de a se îngriji cu menţi-
a legii, exces de putere, încălcarea nerea ordinii şi siguranţei publice.
instrucţiunilor şi normelor fixate de Astfel, „el dădea ordine tuturor
ministere, cum şi în interesul finan- organelor poliţieneşti şi jandarme-
ţelor statului şi al ordinii publice26. riei, care erau obligate să le execute
În acest sens, când amintea despre de îndată. În caz de răzvrătire, insu-
finanţele statului, Armand Călinescu, recţiune armată, uzurpare militară
Ministru de Interne şi ulterior, după sau politică, împotrivire la execu-
moartea Patriarhului-Prim-Ministru, tarea ordinelor, regulamentelor sau
Miron Cristea, Preşedinte al Consi- ordonanţelor legale, sau în cazul
liului de Miniştri, în Cuvântarea de altor evenimente neprevăzute, care
la instalarea Rezidentului Regal al ameninţau ordinea publică, siguran-
Ţinutului Suceava, era de părere că ţa persoanelor şi a proprietarilor,
„niciodată nu au fost în mai bună rezidentul regal putea să ceară pune-
rânduială, deoarece veniturile se rea în mişcare a forţei militare. În
încasau cu uşurinţă şi cu regula- acest caz, rezidentul regal informa,
ritate, cheltuielile se efectuau cu imediat şi direct, Ministerul de
sever control, echilibrul bugetar era Interne şi al Apărării Naţionale. Ofi-
asigurat, titlurile de rentă atingeau la ţerii comandanţi erau obligaţi să
bursă un curs pe care nu l-au cu- satisfacă, de îndată, cererea scrisă a
noscut niciodată”27. rezidentului regal, fără să mai aştep-
Rezidentul regal supraveghea te alte aprobări”29. Pe de altă parte,
activitatea regiilor publice autonome rezidentul regal ordona ofiţerilor au-
şi a administraţiilor comerciale, adu- xiliari de poliţie judiciară întocmirea
când la cunoştinţa ministerelor res- actelor necesare pentru constatarea
pective constatările sale. Pe de altă infracţiunilor conform legilor şi
parte, el îndruma şi controla apli- înainta autorităţilor judiciare pe

22
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

făptuitori. În acest fel, el supra- denţii regali, spre a se consfătui


veghea toate instituţiile culturale, de asupra vieţii administrative locale, a
binefacere şi de asistenţă socială, stabili directivele de urmat şi a con-
care depindeau de stat, ţinut sau co- trola executarea programului de acti-
mune30. Ceea ce rezultă din dispo- vitate31.
ziţiile legii administrative cu privire
la atribuţiile şi îndatoririle reziden- Analiză de conţinut: Consiliul
tului regal este faptul că întreaga Ţinutului
activitate publică: politică, socială,
culturală şi administrativă din ţinu- Secţiunea a II-a a legii adminis-
turi era subordonată rezidentului re- trative de la 1938 pune în lumină
gal care era reprezentantul guvernu- structura unităţii administrativ-teri-
lui şi, prin urmare, centrul era cel toriale şi anume Consiliul Ţinutului.
care controla periferia, ţinuturile, Prin urmare, art. 71 preciza că ţinu-
prin intermediul Ministerului de tul a fost înzestrat juridic cu un
Interne. Putem constata că reziden- Consiliu, care se compunea din
tul era un funcţionar regal local de- membri aleşi şi membri de drept. Pe
pendent de Guvern şi de aceea mo- de o parte, conform legii administra-
narhia autoritară s-a identificat cu tive, erau două categorii de membri
cea ministerială. aleşi: a) de consiliile comunale din
Atribuţiile rezidentului regal, ca ţinut; b) de camerele de agricultură,
administrator al ţinutului, le putem comerţ, industrie şi muncă din ţinut,
găsi specificate în art. 69 din legea pe de altă parte, erau membri de
administrativă. Astfel, rezidentul regal drept în Consiliul Ţinutului: rectorul
era şeful administraţiei ţinutului, Pre- universităţii sau directorul cel mai
şedintele Consiliului; reprezintă per- vechi al şcolii de grad superior sau
sonal sau prin mandatar ţinutul în jus- secundar din ţinut, iar durata man-
tiţie; supraveghea întreaga adminis- datului membrilor aleşi ai consiliu-
traţie locală din ţinut; exercita tutela lui ţinutului era de 6 ani. Membrii
asupra administraţiei locale din ţinut consiliului depuneau jurământ indi-
în cazurile determinate de legi; repre- vidual, în faţa rezidentului regal şi
zenta guvernul şi ţinutul la ceremonii. în asistenţa unui preot, însă membrii
În continuare, la finele fiecărui an şi aleşi nu puteau lua parte la lucrări
oricând cerea trebuinţa rezidentul re- până nu depuneau jurământul32.
gal adresa M. S Regele şi Ministrului Cum funcţiona Consiliul Ţinutu-
de Interne un raport amănunţit asupra lui? Răspunsul îl găsim în Secţiunea
stării generale, financiare, economice, a V-a, Titlul al III-lea, care radio-
culturale, administrative din cuprinsul grafiază organizarea şi modul de
ţinutului, asupra stării opiniei publice funcţionare al Consiliului Ţinutului,
şi informa asupra efectelor măsurilor însă şi aici observăm amestecul pu-
guvernului. Ministerul de Interne con- terii executive în treburile adminis-
voca de cel puţin două ori pe an rezi- traţiei locale, în ciuda afirmaţiilor

23
POLIS

Ministrului de Interne, că prin legea putea convoca Consiliul în sesiune


administrativă a început procesul de extraordinară decât cu aprobarea
descentralizare, anume că reforma Ministerului de Interne, iar regula-
administrativă reprezenta „decon- mentele de funcţionare a ţinutului se
centrarea Serviciului de Stat şi că aprobau prin decret regal, la propu-
rezidenţii regali au devenit centrul nerea Ministrului de Interne şi se
de atracţiune pentru cetăţenii care îşi publicau în Monitorul Oficial şi cel
caută satisfacerea nevoilor într-un ale Ţinutului35. Observăm, astfel, că
sistem descentralizat”, spunea până şi regulamentele de funcţiona-
Armand Călinescu, şi că „organele re erau supuse aprobării Ministeru-
ţinuturilor au intrat în funcţiune fără lui de Interne, care controla întreaga
o singură numire nouă, prin regru- administraţie. Putem astfel deduce
parea numai a personalului existent. că, deşi s-a vrut a fi reprezentantul
Noile ţinuturi au preluat funcţiunea regalităţii în noile unităţi adminis-
vechilor judeţe, fără nici cea mai mică trativ-teritoriale, rezidentul regal nu
tulburare a mecanismului admi- coordona activitatea ţinuturilor, căci
nistrativ”33. Construirea şi constituirea era un fel de funcţionar deoarece
dependenţelor pune în lumină faptul şeful său ierarhic era Ministrul de
că guvernul era supus corpului Interne, iar titulatura primită prin
electoral, fapt care avea consecinţe legea administrativă era inadecvată.
negative asupra exercitării rolului de Funcţia de rezident regal nu era
supraveghere şi control. Ideea prin- altceva decât o ficţiune administra-
cipală, în noua reformă administra- tiv-juridică prin care regimul auto-
tivă, era deconcentrarea Serviciului ritar carlist controla teritoriul şi
de Stat. Cauza fiind reprezentată de populaţia. Astfel, s-a demonstrat că
regimul prea centralizat. „Pentru cea rezidenţii regali nu erau autonomi,
mai neînsemnată chestiune, locui- căci deciziile erau deja luate de la
torii din sate îndepărtate trebuiau să centru. Teritoriul pe care aveau sar-
vină în Capitală, iar ministerele cina să-l administreze rezidenţii
încărcate de chestiuni mărunte şi regali fiind destul de mare, auto-
personale nu se puteau concentra ritatea lor era preluată de primari,
asupra soluţionării marilor probleme deoarece nu puteau să coordoneze
de guvernământ precum şi asupra activităţile de pe suprafaţa teritoriu-
acţiunii de îndrumare şi control lui, iar populaţia din cele 10 ţinuturi
superior al serviciilor exterioare”34. era neguvernată şi critică la adresa
Consiliul Ţinutului se întrunea în instituţiei rezidentului regal şi impli-
sesiune ordinară şi extraordinară. cit a monarhului.
Convocarea Consiliului Ţinutului se
făcea de către rezidentul regal prin Critica reformei administrative
invitaţii scrise, iar convocarea se
publica în Monitorul Ţinutului sau Pe de o parte, critica lui Iuliu
într-un ziar. Rezidentul Regal nu Maniu la adresa reformei adminis-

24
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

trative se regăseşte în Memorandumul viaţă nouă, nici o renaştere”. Mai în


românilor din Transilvania, care a concret, rezidentul regal suprave-
fost înaintat regelui, în decembrie ghea activitatea regiilor publice şi a
1938. Reforma administrativă din administraţiilor comerciale, aducând
august 1938 s-a declarat a fi descen- la cunoştinţa ministerelor respective
tralizatoare, dar s-a întâmplat exact constatările sale. Rezidentul regal
contrariul şi anume a avut loc o îndruma şi controla aplicarea dispo-
centralizare şi militarizare excesive ziţiilor legii organizării naţiunii şi a
a instituţiilor statului român. Maniu, teritoriului pentru război şi colabora,
în Memorandum, demonstrează că în acest scop, cu autorităţile militare
centralizarea decretată de noul re- de resort, la ordinele şi instrucţiunile
gim a fost pusă în practică prin nu- Ministerului de Interne. În conse-
mirea corpului ofiţeresc în structu- cinţă, regimul autoritar monarhic a
rile de conducere din administraţie reprezentat, conform lui Iuliu Maniu,
şi din partidul unic. FRN fusese efectul guvernărilor personale care
creat pentru a rezolva problemele se datora fărâmiţării partidelor poli-
administrative, dar „militarii, şi tice, prin fabricarea facţiunilor poli-
chiar unii primari de la sate, nu se tice carliste, fenomen care a început
simţeau responsabili în faţa FRN, ci încă de la urcarea pe tron a lui Carol
Ministerului de Interne”36. Politiza- al II-lea, începând cu anul 1930 şi
rea administraţiei a premers politi- continuând până la alegerile din
zarea militarilor. Astfel, „dictatura decembrie 1937. Astfel, în analiza
actuală a trimis în fruntea celor 23 cauzelor prăbuşirii fostului regim,
de judeţe din Ardeal şi Banat, ca Maniu aprecia că „pentru instau-
prefecţi activi, 23 de colonei din rarea acestui regim politic personal,
Vechiul Regat. A pus în fruntea Regele a urmărit cu persistenţă dis-
judeţelor militari. I-a sustras misi- trugerea autorităţii puterilor consti-
unii lor de ostaş şi le-a dat însărci- tuite în stat şi izolarea oamenilor po-
nări politice”37. Atribuţiile adminis- litici, cari prin trecutul lor de muncă
trative, cu care fusese însărcinat închinată binelui obştesc se bucurau
FRN, erau transferate instituţiei pre- de încrederea ţării. În acelaşi scop,
fectului în a cărei compoziţie predo- el s-a bizuit să destrame partidele
minau cadrele active sau în retragere politice, considerându-le ca obsta-
ale armatei. În continuare, Maniu cole serioase în calea planurilor
vorbeşte despre o „descentralizare” sale38.
a dictaturii în termeni de parodie, Pe de altă parte, critica reformei
„de pe urma căreia recoltăm în pro- administrative şi neînceperea proce-
vincii noi şi noi decepţii. Aceşti sului de descentralizare s-au regăsit
rezidenţi regali nu sunt decât trans- chiar în interiorul partidului unic, re-
miţătorii de acte, de la periferii la zultate din rapoartele către Ministerul
centru, cutii de poştă aşezate în 10 de Interne. Prin această reformă
ţinuturi. Pe urma lor nu răsare nici o „lumea a crezut că va scăpa de dru-

25
POLIS

muri penibile în Capitală şi că s-a face interese regionale, ajutându-se


terminat cu tirania directorilor şi judeţele mai sărace, e bun cu con-
funcţionarilor hrăpăreţi din Ministere, diţia să se respecte interesele tuturor
că se va deschide o eră nouă şi promp- judeţelor ţinutului deopotrivă. Sub
tă în administraţie. Ministerele, da- regimul administrativ de azi, s-a
torită atotputerniciei directorilor, nu întâmplat ca, din ambiţie, să fie
se desinvestesc de puteri, iar ţinutu- favorizat judeţul şi oraşul reşedinţă
rile nu erau decât organe de legă- de ţinut, iar acest fapt a produs
tură, nişte prefecturi de modă veche, nemulţumiri”40. În continuare, „mij-
pentru că prefectul, odinioară, prin loacele de îndreptare ar fi trebuit să
abuz, sau autoritate politică, satis- impună realizarea descentralizării
făcea măcar cerinţele partizanilor şi prin ţinuturi, astfel ca ministerele să
aceştia erau sub orice regim foarte nu reţină în atribuţiile lor mai mult
numeroşi, iar rezidentul regal, mai decât ceea ce reprezintă de fapt inte-
moral şi mai legalist, era nevoit să resul general. Ţinutul se dorea să
se adreseze Ministerului, iar fie, prin serviciile exterioare minis-
Ministerul nu se grăbea”39. teriale, un instrument propriu de
Insuficienţa reformei administra- coordonare şi stimulare a tuturor
tive şi fabricarea noilor unităţi teri- activităţilor”. Rezidentul regal tre-
toriale au relevat neajunsurile din buia să fie de fapt, în mod real, re-
administraţia ţinutului, prin supra- prezentantul Suveranului în ţinut,
faţa teritorială prea mare cu care a însă „azi nu e decât un fel de înalt
fost înzestrată. Astfel, s-a constat că funcţionar, care se pierde în rezol-
„judeţele au avut deja o tradiţie, că varea hârtiilor; care e foarte umil
ţinutul, ca unitate administrativă, e faţă de Ministru, considerat ca supe-
prea mare; reşedinţa Ţinutului e rior al său. Această situaţie e
prea departe, că pentru ajunge acolo incompatibilă cu titlul de Rezident
trebuiesc cheltuieli mari de drum, Regal şi cu funcţiunea de şef al unui
zile pierdute, şi Rezidentul Regal nu ţinut”41.
putea fi deranjat cu toate daraveri- Funcţia de rezident regal repre-
le”. De aceea, „descentralizarea ar zenta ficţiunea administrativ-juri-
trebui făcută prin două unităţi admi- dică cu care regimul controla ţinu-
nistrative: prin judeţe şi ţinuturi. turile, deoarece rezidenţii regali,
Natural era să se micşoreze numărul practic, nu aveau nicio putere reală
judeţelor. Fiecare judeţ ar trebui să în privinţa luării deciziilor, care tot
aibă serviciile strict necesare unei de la centru veneau, în special de la
unităţi administrative de 4-500.000 Ministerul de Interne. Umilirea
de locuitori, iar ţinuturile, aşa cum e instituţiei rezidentului regal, un fel
prevăzut de legea administrativă de de prefectură din ziua de azi, a făcut
azi – servicii ministeriale exterioare, ca activitatea lui să nu fie pe măsura
servicii reale şi nu simple ficţiuni. atribuţiilor pentru care a fost numit
Principiul că prin ţinut se pot satis- în post. Din cauză că rezidenţii re-

26
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

gali aveau un teritoriu de adminis- turile, adică să arate dacă votarea a


traţie prea mare, „prefecţii de judeţ decurs în linişte şi în ordine, dacă
nu aveau – în regimul administrativ alegătorii înscrişi în liste s-au pre-
de azi – autoritate suficientă; pri- zentat la vot şi dacă s-au petrecut
marii de municipiu se considerau eventuale incidente45. Ţinuturile,
administratori autonomi, iar şefii expresia noii reforme administra-
diferitelor instituţii din capitala tive, anulau principiile autonomiei
judeţului, reprezentanţi ai intere- locale, „rezidentul regal fiind un
selor speciale de resort, în funcţie agent care transmite ordinele unui
numai de Ministere. În judeţele mari suveran localizat în capitala
de graniţă cum este Aradul, Bihorul, Regatului”46.
activităţile nu erau îndeajuns coor-
donate, populaţia nu avea cui să se Administraţia regală, după
adreseze atunci când era vătămată în proclamarea „descentralizării”
interesele sale, şi nemulţumirea era
mare, iar aparatul de stat expus, în Proceduri, forme multe, iraţio-
momente critice, la pericol”42. Numi- nale şi centralism paralizator erau
rea primarilor pe o perioadă de 6, cuvintele cheie, după „descentrali-
înlocuirea prefecţilor cu rezidenţi zare”, din rapoartele administraţiilor
regali dintre membrii activi ai arma- locale către Ministerul de Interne.
tei, poliţiei şi jandarmeriei a făcut Astfel că „acţiunile erau uneori
din administraţia carlistă o instituţie neintenţionate, izvorând din dorinţa
militarizată. de a stăpâni sau ignorarea realită-
Prefecţii, numiţi dintre ofiţerii ţilor foarte diverse, din partea unor
activi sau în retragere ai armatei ro- funcţionari din administraţiile cen-
mâne, erau cei care organizau şi trale, intenţionate, emanând din do-
supravegheau alegerile. Supremul rinţa de câştig a acestora”47. În con-
comandant, inspectorul general al tinuare, raportul aminteşte că, „fis-
Jandarmeriei, era generalul Aurelian calitatea era atât de complicată şi
Bengliu, iar şeful Siguranţei, gene- mulţimea infinită a impozitelor indi-
ralul Ştefănescu43. Nu îndeplineau recte, a cotelor şi adiţionalelor, încât
doar acţiuni de propagandă, pentru bietul cetăţean, nepricepând nimic
partidul unic, deoarece, „în regimu- din ceea ce se tot adăuga şi se spo-
rile militare cu partid unic, acţiunile rea, plătea cu gândul neîmpăcat că e
forţelor armate se întrepătrund cu tras pe sfoară. Nu o dată se întâmpla
cele al partidului unic, atât sub ca agentul fiscal, văzând cum stau
aspect organizaţional, cât şi sub cel lucrurile, greşea, spre a mări astfel
funcţional”44. Rezidenţii regali, pen- nu numai venitul statului, ci şi leafa
tru îndeplinirea obligaţiilor organi- lui insuficientă”48. Mijlocul de în-
zatorice ale alegerilor, erau rugaţi să dreptare consta în traducerea în fapt
comunice Internelor mersul opera- a „descentralizării”, care trebuia să
ţiunilor de votare sub toate rapor- fie făcută în toate ramurile admi-

27
POLIS

nistraţiei de stat cu maximum de Salarizarea mizeră şi corupţia


urgenţă. funcţionarilor statului, fapte săvârşite
Centralismul administrativ se sub umbrela FRN, vor fi expuse în
completa cu mizeria traiului funcţio- exemplul următor, prin memoriul
narului public. Raportul propunea ca Comandantului de Gardă Naţională,
„înainte de a se vorbi de redresare comandantul FRN Bălţi – d. Colonel
morală şi de îmbunătăţire admi- Popescu, în raportul către
nistrativă să se reglementeze serios Inspectorul Cicero Ig. Pascu. Me-
salariile acelor funcţionari care nu moriul amintea de sistemul îmbo-
aveau nici strictul necesar unei exis- găţirii peste noapte de către organele
tenţe mizere. Mentalitatea că func- autorităţilor publice, însărcinate cu
ţionarul îşi făcea rost de un venit controlul şi aplicarea legilor atât
lateral şi că nu era constrâns să tră- fiscale, cât şi cele pentru reprimarea
iască din salariul fix, trebuia să înce- speculei50.
teze, deoarece datorită procedeului Raportul reflecta situaţia reală
acesta greşit s-a ajuns ca adminis- din administraţia reformată. Astfel,
traţia să nu fie luată în serios, iar „cu ocazia subscrierilor pentru apă-
interesele mari ale statului să fie rarea ţării, prin bonuri de înzestrare,
negociate cu sume derizorii de organele fiscale (agenţi controlatori
funcţionari exasperaţi de mizerie şi şi garda financiară) au deslănţuit un
incorecţi49. Soluţionarea traiului mi- fel de teroare asupra lor obligându-i
zer al funcţionarilor, datorită sala- să subscrie sume cât mai mari. Pen-
riilor cu care erau remuneraţi, con- tru banii ridicaţi de la fiecare cetă-
firmă preceptul că mijlocul cel mai ţean li se dădeau chitanţe, pentru su-
uşor de a procura o slujbă era de la me mai mici, iar diferenţa o opreau
stat. Nedezvoltarea altor sectoare ale acei ce încasau (mărturisiri făcute
comerţului şi industriei se datorau personal de către d. Cociorva)”51. Con-
fenomenului concurenţei pentru form acestui raport „jandarmii şi
posturile de la stat. Raportul amin- notarii erau consideraţi ca fiind ade-
tea că „legea de armonizare a sala- văraţi despoţi, întrucât prin orice
riilor nu satisfăcea integral această mijloace se încerca a se stoarce bani
cerinţă. De exemplu: un director de de la cetăţeni”52. Primul exemplu
spital, cu pregătiri deosebite şi ve- din raport aminteşte că locuitorul
chime mare, era retribuit cu un sala- comunei din Valea lui Vlad, satul
riu lunar cu totul mic şi dispropor- Cucioaia, pentru că nu a dat unui
ţionat faţă de situaţia, munca şi răs- jandarm suma de 1000 de lei pe care
punderea ce o avea. Un funcţionar i-a cerut-o a fost bătut şi maltratat.
din justiţie, cu o vechime de 10-15 Cazul a fost reclamat la Parchetul
ani, primea în mână abia 3300-3400 Bălţi, unde s-a întrunit. Jandarmul a
lei, ceea ce era insuficient pentru o restituit mia de lei şi a fost mutat
existenţă modestă. disciplinar în Judeţul Baia, iar
Parchetul i-a deschis acţiune publică

28
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

pentru bătaie gravă. Al doilea mizerie (2.300-3.500 lei lunar), cum


exemplu din raport amintea că în erau majoritatea lor plătiţi mai ales
Judeţul Bălţi exista o serie de în provincie, întrucât nu era posibil
cârciumi clandestine (fără brevete), să trăiască dacă mai era şi căsătorit
care erau tolerate de organele locale, şi avea şi câţiva copii. Aceasta nu
agenţii, preceptorii şi Garda Finan- înseamnă să se tolereze aceste situa-
ciară, în schimbul unor sume de ţii, întrucât unii abuzau şi reuşeau ca
bani pe care aceştia le încasau regu- dintr-o leafă de 2.500 lei lunar să
lat53. Rezumatul raportului conchi- aibă, case, moşii, bani depuşi etc.
dea faptul că „organele însărcinate Avertismentul din raport, la adresa
cu subscrierea la bonuri, pentru administraţiei, amintea că ar fi de
înzestrarea armatei, au uzat de nu- dorit să se dea posibilitatea funcţio-
mele FRN, luând sume de bani mai narului să trăiască şi în acelaşi timp
mari pentru care au tăiat chitanţe de să se vină cu măsuri draconice, care
valoare mai mică, lucru care nu se să stârpească noţiunea cuvântului
poate dovedi în scris, întrucât ni- oriental de „bacşiş sau şperţ”56. Ca-
meni nu voieşte a semna o ase- zurile când erau sancţionaţi funcţio-
menea declaraţie54. Administratorul narii vinovaţi de abuzuri, mai ales
financiar, care a primit ordine să cele de ordin bănesc, rezultate din
comită asemenea abuzuri, a fost raporturile cu particularii (mita sau
mutat. La fel de vinovaţi se făceau traficul de influenţă), erau prea pu-
şi cei care au ordonat administra- ţine şi aceste exemple erau date cu
torilor financiari, căci aduceau şefu- funcţionarii mici. Soluţia, la adresa
lui lor banii strânşi din sudoarea corupţiei funcţionarilor statului,
ţăranilor şi i-au oprit pentru ei. conform raportului, consta într-o
Substanţa raportului definea co- mai bună salarizare. Chiar dacă nu
rupţia ca stare de fapt în rândul se puteau satisface complet resur-
funcţionarilor statului. Acuzaţia re- sele de trai ale funcţionarilor, totuşi
flectă maniera în care preceptorii îşi se oferea posibilitatea ca, onest, să
câştigau existenţa: trăiască din ceea ce le dădea Statul
„Noţiunea cuvântului «şperţ sau
şi să dispară situaţiile de a fi jecmă-
bacşiş» este înrădăcinată adânc în niţi cetăţenii57.
toate straturile şi mai ales în acel al Propunerea raportului viza, în
funcţionarilor publici. Nu există mod direct, conducerea partidului
autoritate publică unde să ceri drep- unic. FRN-ului îi revenea această
tate fără să nu fie condiţionată de o datorie ca să realizeze însănătoşirea
sumă de bani, care oscila în raport morală şi demnitatea funcţionarului
cu funcţionarul şi cele ce cere peti- public, punând capăt acestei boli
55
ţionarul” . înrădăcinată adânc în rândurile ei.
Raportul argumenta că unii func- Obligaţia era înscrisă în programul
ţionari credeau că sunt îndreptăţiţi FRN. Acolo unde se dovedea că
să ceară bani din cauza lefurilor de cererile de dreptate erau condiţio-

29
POLIS

nate din partea funcţionarului res- funcţionărimea să recurgă la mij-


pectiv de o sumă de bani, demnitarii loace neortodoxe pentru a-şi câştiga
FRN (secretarii şi preşedinţii FRN) existenţa. Nu doar lipsa salariilor
trebuiau să sesizeze, în scris, Secre- determina funcţionarul să recurgă la
tariatul General, arătând faptele pe- metode de corupţie, ci şi mentali-
trecute cu date, nume, sub semnă- tatea fanariotă care nu a putut fi eli-
tură şi cuvânt de onoare. Dacă faptele minată, prin niciun fel de asimilare
erau adevărate, Secretariatul General culturală occidentală, nici măcar sub
al FRN dispunea retragerea calităţii regimul monarhiei autoritare
de membru FRN funcţionarului58. Întreaga organizare a adminis-
Raportul propunea soluţii de ame- traţiei noului regim era bazată pe
liorare a situaţiei, precizând că numai ideea de autoritate. În acest fel, FRN
cu exemple de felul acesta şi cu s-a înrădăcinat în toată administra-
câteva exemple difuzate prin presă şi ţia. Raportul a pus în lumină faptul
radio se putea redresa demnitatea şi că activităţile funcţionarilor au
încrederea, de care se bucurau înainte distrus ideea descentralizării admi-
funcţionarii publici, în toate straturile nistraţiei locale. Primarii nu mai
societăţii. Exemplele trebuiau să fie erau aleşi, ci erau numiţi de
date de la impiegat şi până la direc- Ministerul de Interne pe o perioadă
torul general în cazurile când s-ar de 6 ani, prefecţii erau numiţi din
dovedi vinovăţia lor. În felul acesta, rândul coloneilor şi generalilor, rezi-
trebuia să se ştie că lozinca: Rege- denţii regali erau reprezentanţii inte-
Naţiune-Muncă şi Credinţă în cadrul reselor guvernului, şi nu ai adminis-
FRN trebuia ridicată până la rangul traţiei locale. Primarul era principa-
de virtute, iar cei care nu erau demni lul agent electoral al puterii execu-
de o muncă cinstită nu-şi aveau tive în comună, având ca principală
locul în rândurile FRN, care nu mai atribuţie nu gospodărirea satului, ci
putea acoperi sau tolera abuzurile obligaţia de a face alegeri60. Întreaga
lor59. administraţie a fost militarizată, prin
Corupţia administraţiei carliste reforma administrativă, realizându-se
nu a putut fi eliminată nici măcar de primatul executivului asupra institu-
partidul militarizat al noului regim. ţiilor „descentralizate”.
Recrutarea cadrelor se realiza pe
fundamente personale, pe nepotis- Concluzii
me, iar acest mod de a selecta perso-
nalul a creat lipsa de cadre calificate Centralismul politic şi adminis-
în administraţie. Perpetuarea practi- trativ nu reprezentau minusurile
cilor orientale în rândurile funcţio- perioadei interbelice, care au avut
nărimii nu a reprezentat o noutate remanenţe în noul regim adminis-
pentru monarhia autoritară. Lipsa trativ, începând cu 1938, deoarece
salariilor, mizeria socială în care această carenţă reprezenta modali-
trăia România regală a determinat tatea prin care orice guvern de după

30
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

1918 administra ţara. Precizarea se de la centru veneau, în special de la


referă la faptul că, deşi teoretic pro- Ministerul de Interne. Umilirea
cesul „descentralizării” administra- instituţiei rezidentului regal, un fel
ţiei centrale era un deziderat de de prefectură din ziua de azi, a făcut
îndeplinit pentru guvernările carliste ca activitatea sa să nu fie pe măsura
autoritare, timpul scurt de funcţio- atribuţiilor grandioase specificate în
nare şi existenţă a regimului nu a reforma administrativă şi prin reto-
permis finalizarea reformei adminis- rica reprezentanţilor noului regim
trative. Descrierea situaţiei adminis- autoritar. Numirea primarilor pe o
traţiei interbelice nu a surprins, perioadă de 6 ani, înlocuirea prefec-
deoarece în Regatul României înain- ţilor cu rezidenţi regali, dintre mem-
tea oricăror alegeri parlamentare se brii activi ai armatei, a făcut din
făcea epurarea administraţiei, spre a administraţia carlistă o instituţie
înlesni fabricarea noilor majorităţi. militarizată şi politizată.
„Descentralizarea” se dorea a fi de- Rezidenţele regale ale regimului
marată sub umbrela reformei admi- carlist au fost desfiinţate la 22 sep-
nistrative, însă a rămas doar la nivel tembrie 1940, de către noul condu-
de discurs politic şi de retorică poli- cător al statului român, generalul
tică goală. Ion Antonescu. Legea şi reforma
Reforma administrativă din au- administrativă, prin care România
gust 1938 a avut efectul invers şi era împărţită în ţinuturi, 10 la nu-
anume centralizarea, prin militari- măr, plus Capitala, conduse de rezi-
zarea excesivă a administraţiei sta- denţii regali, a fost abrogată, iar
tului român. Fabricarea funcţiei de instituţia rezidentului regal s-a pră-
rezident regal reprezenta ficţiunea buşit, revenindu-se la vechea formă
administrativ-juridică cu care regi- administrativ-teritorială, anume la
mul controla ţinuturile, deoarece judeţe, cărora li s-a redat persona-
rezidenţii regali, practic, nu aveau litatea juridică, pe care „descen-
nicio putere reală în privinţa luării tralizarea” le-a confiscat-o.
deciziilor, deoarece circularele tot

Note
1
Septimiu Chelcea, Metodologia cer- Administraţia monarhiei autoritare,
cetării sociologice. Metode cantita- pp. 177-183.
3
tive şi calitative, ediţia a II-a revi- Eleodor Focşeneanu, Istoria consti-
zuită, Editura Economică, Bucureşti, tuţională a României 1859-1991,
2004. p. 72. Editura Humanitas, Bucureşti, ediţia
2
Florin Grecu, Construcţia unui partid a II-a revizuită, 1998, p. 77.
4
unic: Frontul Renaşterii Naţionale, Silvia Bocancea, „Scurt istoric al
Editura Enciclopedică, Bucureşti, organizării administrativ-teritoriale a
2012, vezi pe larg capitolul V, României” în Sorin Bocancea (coor-

31
POLIS

donator), Constituţia României. Opi- Constituţia României. Opinii esen-


nii esenţiale pentru legea fundamen- ţiale pentru legea fundamentală,
tală, Editura Institutul European, p. 102.
21
Iaşi, 2013, pp. 137-138. Const. Gr. C. Zotta, Legea Admi-
5
Raymond Aron, Democraţie şi tota- nistrativă, Editura „Cugetarea”,
litarism, Editura All, Bucureşti, Bucureşti, 1939, p. 4.
22
2000, Bucureşti, 2001, p. 55. Monitorul Oficial, nr. 187, partea I,
6
Paul Negulescu, Curs de drept din 14 august 1938, p. 17.
23
administrativ, fascicola a II-a, Ibidem, p. 17.
24
Editura „Institutul Arte Grafice Ibidem, p. 17.
25
Mavan”, Bucureşti, 1939, p. 170. Ibidem, p. 18.
7 26
Ibidem, p. 170. Ibidem, p. 19.
8 27
Armand Călinescu, Noul Regim, Armand Călinescu, op. cit., p. 33.
28
Imprimeria Centrală, Bucureşti, Monitorul Oficial, nr. 187, partea I,
1939, p. 53. din 14 august 1938, p. 18.
9 29
Ibidem, p. 57. Ibidem, p. 18.
10 30
Raoul Girardet, Mituri şi mitologii Ibidem, p. 19
31
politice, traducere de Daniel Dimitru, Ibidem, p. 19.
32
Editura Institutul European, Iaşi, Ibidem, p. 20.
33
1997, pp. 47-75. Armand Călinescu, op. cit., p. 55.
11 34
Armand Călinescu, op. cit., p. 52. Ibidem, p. 4.
12 35
Armand Călinescu, „Spiritul Noului Monitorul Oficial, nr. 187, din 14
Regim Administrativ”, în Enciclo- august 1938, p. 22.
36
pedia României, vol. II, Imprimeria Florin Müller, Metamorfoze ale
Naţională, Bucureşti, 1939, p. 4. politicului românesc 1938-1940,
13
Ibidem, p. 5. Editura Universităţii din Bucureşti,
14
Victor Iamandi, „Desbaterile parla- Bucureşti, p. 238.
37
mentare”, Senatul, Şedinţa din 28 „Memorandumul românilor din
iunie 1939, Monitorul Oficial, nr. 9, Transilvania”, Iuliu Maniu în faţa
partea a III-a, Imprimeria Centrală, istoriei, apud., Ioan STANOMIR,
Bucureşti, 1939, p. 13. „Constituţie, „Coroană” şi „ţară”,
15
Paul Negulescu, op. cit. p. 154. p. 106.
16 38
Ibidem, p. 155. Iuliu Maniu, Cauzele prăbuşirii
17
Ibidem, p. 156. fostului regim, Editura Universul,
18
Legea Administrativă, promulgată Bucureşti, 1940, p. 4.
39
prin Înaltul Decret Regal Nr. 2919 A.N.I.C., Fond FRN, Dosar Nr.
din 13 august 1938, Monitorul 23/1940, f. 131.
40
Oficial, nr. 187, partea I, din 14 Ibidem, f. 131.
41
august, p. 5. Ibidem, f. 131.
19 42
Buletinul Oficial al Ţinutului Ibidem, f. 131.
43
Bucegi, No. 1, Anul I, din 15 Armin Heinen, Legiunea Arhanghe-
septembrie 1938, p. 1. lului Mihail, O contribuţie la pro-
20
Vasile M. Zaberca, Istoria adminis- blema fascismului internaţional,
traţiei publice în România, Editura Editura Humanitas, Bucureşti, 1999,
„Eftimie Murgu”, Reşiţa, 1997, p. 394.
apud., Sorin Bocancea (coord.),

32
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

44 49
Domenico Fisichella, Ştiinta Poli- Ibidem, f. 130
50
tică: Probleme, Concepte, Teorii, Idem, Dosar Nr. 6/1939-1940, f.
Editura Polirom, Iaşi, 2007, p. 364. 202.
45 51
A.N.I.C., Fond Ţinutul Bucegi, Ibidem, f. 202.
52
Dosar 81/1939, f. 29. Ibidem, f. 202.
46 53
Ioan Stanomir, „Constituţie, „Co- Ibidem, f. 202.
54
roană” şi „ţară”, Constituţionalism Ibidem, f. 202.
55
şi monarhie autoritară în intervalul Ibidem, f. 202.
56
1938-1940”, în Studia Politica. Ibidem, f. 203.
57
Revista Română de Ştiinţă Politică, Ibidem, f. 203.
58
vol. III, no. 1, Universitatea din Ibidem, f. 202.
60
Bucureşti, Editura Meridiane, Ibidem, f. 203.
61
Bucureşti, 2003, p. 110. Sorin RADU, Electoratul din
47
A.N.I.C., Fond FRN, Dosar Nr. România în anii democraţiei parla-
23/1940, f. 129. mentare (1919-1937), Editura Institutul
48
Ibidem, f. 129. European, Iaşi, 2004, p. 232.

Bibliografie

Aron, Raymond, Democraţie şi Grecu, Florin, Construcţia unui partid


totalitarism, Editura All, Bucureşti, unic: Frontul Renaşterii Naţionale,
2000, Bucureşti, 2001. Editura Enciclopedică, Bucureşti,
Bocancea, Sorin (coord.), Constituţia 2012.
României. Opinii esenţiale pentru Heinen, Armin, Legiunea Arhanghe-
legea fundamentală. Editura lului Mihail, O contribuţie la
Institutul European, Iaşi, 2013. problema fascismului internaţional,
Buletinul Oficial al Ţinutului Bucegi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.
No. 1, Anul I, din 15 septembrie 1938. Negulescu, Paul, Curs de drept admi-
Călinescu, Armand, Noul Regim, nistrativ, Fascicola a II-a, Editura
Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939. „Institutul Arte Grafice Mavan”,
Chelcea, Septimiu, Metodologia cerce- Bucureşti, 1939.
tării sociologice. Metode cantitative Maniu, Iuliu, Cauzele prăbuşirii fos-
şi calitative, ediţia a II-a revizuită, tului regim, Editura Universul,
Editura Economică, Bucureşti, 2004. Bucureşti, 1940.
Fisichella, Domenico, Ştiinta Politică: Müller, Florin, Metamorfoze ale poli-
Probleme, Concepte, Teorii, Editura ticului românesc 1938-1940, Editura
Polirom, Iaşi, 2007. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
Focşeneanu, Eleodor, Istoria constitu- Radu, Sorin, Electoratul din România
ţională a României 1859-1991, în anii democraţiei parlamentare
Editura Humanitas, Bucureşti, ediţia (1919-1937), Editura Institutul
a II-a revizuită, 1998. European, Iaşi, 2004.
Girardet, Raoul, Mituri şi mitologii Stanomir, Ioan, „Constituţie, „Coroană”
politice, Editura Institutul European, şi „ţară” – Constituţionalism şi
Iaşi, 1997. monarhie autoritară în intervalul
1938-1940”, în Studia Politica.

33
POLIS

Revista Română de Ştiinţă Politică, A.N.I.C., Fond Ţinutul Bucegi, Dosar


vol. III, no. 1, Universitatea din Nr. 81/1939.
Bucureşti, Editura Meridiane,
Bucureşti, 2003. Enciclopedii
Zaberca, Vasile M., Istoria adminis- Enciclopedia României, vol. II, Impri-
traţiei publice în România, Editura meria Naţională, Bucureşti, 1939,
„Eftimie Murgu”, Reşiţa, 1997. Monitorul Oficial
Zotta, Const. Gr. C., Legea Administra- Monitorul Oficial, nr. 187, partea I, din
tivă, Editura „Cugetarea”, Bucureşti, 14 august, Legea Administrativă,
1939. promulgată prin Înaltul Decret
Regal Nr. 2919 din 13 august 1938.
Documente de arhivă Monitorul Oficial, nr. 9, partea a III-a,
A.N.I.C., Fond FRN, Dosar, Nr. „Desbaterile parlamentare”, Senatul,
6/1939-1940. Şedinţa din 28 iunie 1939,
A.N.I.C., Fond FRN, Dosar Nr. Imprimeria Centrală, Bucureşti,
23/1940. 1939.

34
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Aspecte teoretice privind regionalizarea


(Theoretical aspects of regionalisation)
Andra Karla SIENERTH

Abstract. The implementation of a functional administrative system has a high


impact on the development of a country. In the last years the debate about the
reconfiguration of the Romanian administrative system constantly emerged
within the political discourse of different political parties. But in order to
implement the appropriate administrative system, it is important to know
different theoretical aspects regarding the multitude of institutional and
governance settings. Since the trend within the Romanian political system (and
even within the European one) puts forward regionalization as a key process,
this article points out the main theoretical perspectives. Based on a literature
review, we first analyze the concept of regionalization, and afterwards some
complementary concepts, in order to understand its various forms. We conclude
that there is no unitary vision of regionalization and that the actual
administrative reform must take into account the best mechanisms and adapt
them to the national setting.

Keywords: regionalisation, region, decentralization, deconcentration, local


autonomy, multi-level governance.

Introducere ritelor autorităţi administrative ale


statului, pe de o parte şi locale, pe
Pentru a putea studia evoluţia de altă parte, se realizează prin res-
fenomenului regionalizării pe scena pectarea atât a criteriului teritorial
politică românească consider nece- (care face trimitere la structura
sară într-o primă fază reliefarea ierarhică) cât şi a celui funcţional
regionalizării la nivel teoretic. Aşa- (care face trimitere la structura
dar mă voi axa pe analizarea dife- funcţională)1.
ritelor definiţii şi teorii formulate Conform celui dintâi criteriu,
de-a lungul timpului asupra acestui structura care se regăseşte la nivelul
concept precum şi asupra unor administraţiei publice este formată,
noţiuni (din domeniu) asociate. după cum urmează, din: autorităţi
În linii generale, în cadrul admi- centrale (aici menţionăm Guvernul,
nistraţiei publice, ordonarea dife- ministerele), autorităţi teritoriale

35
POLIS

(formate din serviciile publice des- pentru structurile centrală şi locală.


centralizate ale structurii centrale) şi În această analiză, autorul subli-
în final autorităţile locale (cuprin- nează faptul că limita acestui model
zând consiliile locale, primăriile). de organizare administrativ-terito-
Cel de-al doilea criteriu presupune, rială pe baza componentei entice o
pe e o parte, acele autorităţi care se constituie caracterul de diversitate al
bucură de competenţă generală, iar acestor grupuri (în acestă afirmaţie
pe de altă parte, cele care deţin autorul se foloseşte de exemple con-
competenţe specializate. crete de eşec al funcţionării acestuia
În conformitate cu diferitele mo- – URSS, fosta Iugoslavia). În ace-
duri de organizarea politică a pu- laşi context se consideră că o
terii, putem avea pe de o parte un alternativă mai stabilă ar fi federa-
stat unitar, iar pe de altă parte un lizarea conform, pe de o parte, a
stat federal. Mai există şi varianta criteriului istoric şi/sau cultural, aici
denumită „uniune de state” (confe- fiind enunţate câteva exemple de
deraţie) caracterizată de asocierea succes precum cazul Germaniei, iar
unui număr de state (state care pot pe de altă parte a caracterului colo-
face parte fie din categoria celor nial, cazurile SUA şi Australia.
unitare, fie a celor federale), care nu Statul federal se află de fapt la
formează impreună un nou stat. confluenţa dintre doua tendinţe – pe
Modelul federal, fundamentat de de o partea cea de centralizare spe-
Jean Fouéré se bazează pe „orga- cifică modelului unitar iar pe de altă
nizarea teritoriului pe baza arealelor parte cea de descentralizare speci-
omogene etnic şi cultural, prin ga- fică confederaţiei, dupa cum afirma
rantarea constituţională a autono- şi Pierre Pactet, din punct de vedere
miei”2. La nivelul sistemului federal juridic şi politic, acest model se gă-
avem procesul de transfer de auto- seşte între autonomia administrativă
ritate, având ca rezultat instituirea şi confederaţie3.
unor funcţii şi competenţe diferite

STATE MEMBRE STATE MEMBRE

STAT FEDERAL

STATE MEMBRE STATE MEMBRE

4
Figura 1 Statul federal

36
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Georges Pompidou este cel care atributele sale, ci autoritatea nece-


a susţinut modelul de organizare ce sară exerciţiului regional al acestor
respectă caracterul unitar, mai exact atribute”.
în care „statul nu delegă regiunii

COMUNE COMUNE

STAT CENTRAL

DEPARTAMENT

COLECTIVITATI LOCALE

REGIUNI

DEPARTAMENTE

COMUNE

Figura 2. Statul unitar5

Colectivităţile administrativ-teri- minat şi zona de competenţă, nor-


toriale din cadrul acestui model sta- mele juridice emanate de colec-
tal nu dispun de organe legislative, tivităţi fiind doar o concretizare a
respectiv de jurisdicţii proprii, nici celor naţionale, prin raportarea (şi
măcar de organe guvernamentale, la conservarea) la specifiul local.
nivelul lor existând doar autorităţi În contextul acestui element
administrative, ceea ce rămâne ast- anterior evocat, mai exact descen-
fel central fiind caracterul unitar, tralizarea, un aspect esenţial care
descentralizarea având un simplu diferenţiază modelul federal de cel
caracter administrativ6. Trebuie men- unitar este legat tocmai de moda-
ţionat faptul că existenţa acestor litatea în care se percepe şi se imple-
colectivităţi nu alterează caracterul mentează descentralizarea: „prin de-
unitar, dat fiind faptul că ele au fost legarea autorităţii de la nivel central
concepute de stat, care le-a deter- la nivel local (în cazul modelului

37
POLIS

liberal-democratic) (..) destrămarea în opera sa, admiţând că nu există o


autorităţii prin transferarea acesteia definiţie standard, regiunile fiind
de la nivelul statului la cel al autori- „dispozitive artistice subiective”10.
tăţilor publice”7. Mai exact, vorbim Klaus Roth11 în analizele sale, fă-
de o descentralizare politică (stat fe- când referire la regiune, constată în
deral) versus o descentralizare legătură cu aceasta, existenţa pe de
administrativă (stat unitar). o parte a unei omogenităţi interne
Rămânând în câmpul deosebi- iar pe de cealaltă parte a unei etero-
rilor dintre cele două modele, dacă genităţi externe. În concepţia sa,
la nivelul statului unitar vorbim la regiunea poate fi clasificată în cate-
singular atunci când vine vorba de goriile următoare: microregiunea,
formaţiunea statală, ordinea consti- regiunea medie (mezzo regiunea),
tuţională, legislaţie, aparat de stat macroregiunea şi regiunea la nivel
(sistem de organe centrale aferent global.
celor trei puteri), cetăţenie, în cadrul Anne Gilbert consideră că există
statului federal toate aceste variabile un număr de trei abordări posibile
sunt în număr de două, se dublează8. ale acestei noţiuni: „ca răspuns local
În ceea ce priveşte evoluţia celor la procesele capitaliste, regiunea ca
două modele, Jean Giquel consideră punct de identificare şi regiunea ca
că statul federal contemporan este mediu al interacţiunilor sociale”12.
dominat de o mişcare centripetă, cel În ceea ce priveşte tipologia regiu-
unitar de una centrifugă9. Cadrul re- nilor, autoarea consideră că pot fi
gionalizării este statul unitar, astfel clasificate în funcţie de nivelul la
încât în continuare voi analiza varia- care se situează: nivel naţional, cel
bile deja invocate, care sunt asociate continental respectiv cel global.
regionalizării (descentralizare, de- Am afirmat anterior că nu există
concentrare, autonomie locală etc.), o definiţie standard pentru acestă
mai exact cum se manifesta aceastea noţiune deoarece definirea depinde
în cadrul statului unitar. foarte mult de domeniul în cadrul
căruia este studiată. Dacă ne referim
Regiunea la regiune din punct de vedere geo-
grafic, putem să o definim ca „un
Acest termen este celula de bază spaţiu intermediar, mai vast decât
a procesului de regionalizare, orice cel local, dar care se integrează la
analiză a acestui fenomen trimite în rândul lui într-un spaţiu mai vast,
mod obligatoriu la înţelegerea aces- care poate fi de exemplu cel naţio-
tui concept de „regiune”. Nu există nal sau internaţional”13.
o definiţie unică a acestui termen, Tot în cadrul planului geografic
de-a lungul timpului au fost ela- putem înţelege şi de asemnea defini
borate diferite definiţii în funcţie de o regiune în funcţie de considerente
diversele contexte şi abordări, după precum relieful (de exemplu, regi-
cum subliniază şi John Fraser Hart une de câmpie), climă (de exemplu,

38
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

regiune aridă). Dacă ne referim la când analiza regiunii se face în ca-


regiune din punct de vedere al do- drul dezbaterilor cu privire la fon-
meniului economic, definiţia nu va durile structurale, această noţiune
exclude total criteriul geografic, ast- desemnează un spaţiu şi nicidecum
fel aceasta poate fi după cum o instituţie, celula de bază a dezvol-
urmează: „o unitate spaţială funcţio- tării regionale.
nală caracterizată de relaţiile dintre În acest context al definiţiilor
subiecţii economici care o constituie oferite la nivelul forurilor interna-
şi relaţiile pe care aceştia le sta- ţionale, Jean-Jaques şi Michele
bilesc cu alte regiuni, care pot fi Dayries17, în cadrul analizei proce-
măsurate”14. sului de regionalizare în Franţa îşi
La nivelul structurilor suprana- exprimă opinia relativă la definiţia
ţionale, în acest caz al Uniunii Consiliului Europei, mai exact de
Europene, există o tendinţă decla- „teritoriu de dimensiune mijlocie
rată spre sporirea rolului politicii susceptibil de a fi determinat geo-
regionale, şi astfel a regiunii în sine. grapfic şi care este considerat omo-
Însă nici la acest nivel nu există gen”18. Autorii consideră că această
o definiţie standard, operaţională. variabilă „dimensiune mijlocie” are
De exemplu, în definiţia care se un caracter subiectiv, conform con-
regăseşte la nivelul Adunării Regiu- cepţiei lor, regiunii neputându-i-se
nilor Europene se poate observa asocia un nivel standard. În ceea ce
caracterul pur descriptiv al acesteia, priveşte celelalte două variabile
regiunea fiind descrisă ca fiind cuprinse în această definiţie, pe de o
„entitate publică teritorială cores- parte cuplul teritoriu-entitate umană,
punzătoare nivelului imediat inferior iar pe de altă parte caracterul omo-
celui de stat şi dotată cu un govern gen, cei doi autori admit că sunt pre-
care dispune de puteri politice zente în mod constant atunci când
proprii”15. este vorba despre regiune.
Prin instituirea Comitetului Regiu- Aşadar, nu există o definiţie
nilor (Tratatul de la Maastricht) este standard pentru noţiunea de regiune,
subliniată imposibilitatea formulării modalitatea în care aceasta este
unei definiţii instituţionale comune percepută diferă în funcţie de mul-
pentru acest concept de regiune, dat tiple variabile.
fiind faptul că membri acestui co-
mitet erau „reprezentanţi ai comu- Regionalizare, descentralizare,
nităţilor regionale şi locale, numiţi deconcentrare, autonomie
în urma unanimităţii votului Consi- locală
liului, pe baza propunerilor formu-
late de Statele Membre”16 (statele Urmărind analiza realizată de
aveau posibilitatea de a face pro- Gerard Marcou, al cărei subiect de
punerile în funcţie de proprile struc- cercetare vizează Statele Membre
turi teritoriale existente). Atunci ale Uniunii Europene, se disting un

39
POLIS

număr de cinci modele de regiona- şi prin natura competenţelor, ele


lizare „regionalizarea administrati- având o misiune preponderant
vă, regionalizarea prin intermediul economică, îndreptată spre dez-
colectivităţilor locale existente, des- voltare. Dat fiind faptul că în
centralizarea regională, regionaliza- paragrafele anterioare am abor-
rea politică sau autonomia regio- dat tipologia statului unitar, acest
nală, regionalizarea prin interme- model se înscrie în această
diul autorităţilor federale”19. tipologie.
− Regionalizarea administrativă − Regionalizarea politică este un
este caracterizată de constituirea model care trimite spre autono-
de către Stat a unor autorităţi în mia regională. Din punct de ve-
subordinarea guvernului, cu un dere juridic, acest tip de regio-
anumit grad de autonomie juri- nalizare se deosebeşte de cel al
dică, a căror funcţii (pentru descentralizării regionale prin
parte dintre ele) este de a pro- faptul că o structură regională
mova dezvoltarea economică re- este inzestrată cu putere legis-
gională, bazându-se în acest sens lativă, având competenţe mai
pe de o parte pe colectivităţile vaste, care sunt prevăzute şi ga-
locale iar pe de altă parte pe rantate de Constituţie (sau text
organizaţiile economice. de natura constituţională); astfel,
− Regionalizarea prin intermediul la nivel regional exista un
colectivităţilor locale existente – executiv sub forma unui guvern
atunci când funcţiile ataşate dez- regional. Acest model are efecte
voltării sunt atribuite acestor co- asupra structurii statale şi a
lectivităţi. Acest model de regio- asupra Constituţiei.
nalizare se deosebeşte de cel − Regionalizare prin intermediul
menţionat anterior prin faptul că autorităţilor federale20.
se realizează prin intermediul În cadrul acestei clasificări,
instituţiilor descentralizate care Gerard Marcou consideră necesară
acţionează la nivelul propriilor luarea în calcul a unor considerente
lor puteri/competenţe. în vederea oferirii unei perspective
− Descentralizarea regională pre- cât mai clare. Este vorba în primul
supune existenţa unei colectivi- rând de a admite că regionalizarea
tăţi teritoriale aflate la nivelul su- nu este întotdeauna caracterizată
perior colectivităţilor locale exis- prin omogenitate, astfel încât pe te-
tente, denumită regiune. Această ritoriul unui singur stat se pot mani-
nouă categorie are aceeaşi natură festa mai multe tipuri de regiona-
juridică precum colectivităţile lizare, în funcţie de necesităţile şi
deja existente, deosebindu-se particularităţile care au trebuit să fie
prin faptul că aceasta are o cir- luate în calcul (un exemplu în acest
cumscriptie mai mare, incluzân- sens este cazul Regatului Unit al
du-le de fapt pe celelalte, precum Marii Britanii). În al doilea rând,

40
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

regionalizării nu trebuie să îi fie multor state, care însă şi-au


asociat un caracter static, mai exact păstrat o oarecare individualitate,
un stat poate cunoaşte de-a lungul ca în cazul Marii Britanii).
evoluţiei sale, diferite tipuri de re- − Regionalizarea diversificată (în
gionalizare. De asemnea, este subli- momentul în care stabilirea ca-
niat faptul că regionalizarea nu tre- drelor regionale se face în con-
buie să determine neglijarea rolul cordanţă nu doar cu criteriile po-
statului în dezvoltarea regională21. litic şi teritorial, dar şi cu cri-
Concluzia care poate fi formulată teriile de limbă respectiv cultură
la finalul acestei analize a lui Gerard – aici avem exemplul Belgiei
Marcou este aceea că există mai înainte de a deveni stat federal).
multe forme de regionalizare „regio- − Regionalizarea administrativă
nalizarea administrativă, regionali- clasică (prin intermediul descen-
zarea prin intermendiul colectivită- tralizării se crează regiuni – co-
ţilor locale existente, descentrali- lectivităţi locale autonome admi-
zarea regională, regionalizarea poli- nistrativ, ca în cazul Franţei).
tică sau autonomia regională, regio- − Regionalizarea funcţională (prin
nalizarea prin intermediul autorită- intermediul deconcentrării se
ţilor federale”22. Nu există o ierarhie crează regiuni – circumscripţii
la nivelul acestor modele, o inferio- ale administraţiei de stat, ca în
ritate/superioritate, doarece nu exis- cazul Greciei).
tă un model ideal (ideal-type), aces-
tea se adaptează unor situaţii dife-
− Regionalizarea prin cooperare
rite. Statele sunt complexe, sunt di- (se crează regiuni ca structuri de
cooperare între diferitele colec-
ferite între ele, regiunile dintr-un
tivităţi locale)23.
stat sunt diferite între ele, astfel
încât este imposibilă identificarea După cum am precizat anterior,
dezbaterea despre regionalizare se
unui model unic de regionalizare
care să poată să răspundă unor nevoi desfăşoară în cadrul statului unitar,
şi am văzut că aceasta se poate
multiple şi diferite – ceea ce putem
realiza, pe de o parte prin descentra-
avea este un set de principii care să
fie aplicate în concordanţă cu dife- lizare, iar pe de altă parte prin de-
concentrare (ambele la nivel admi-
ritele situaţii.
În analiza realizată de Corneliu nistrativ, şi nu politic) în „joc”
intrând şi autonomia locală. Trebuie
Liviu Popescu se subliniază faptul
că există şase tipuri de regiona- menţionat faptul că statul unitar este
dominat de caracterul de centra-
lizare, după cum urmează:
lizare (din punct de vedere politic)
− Regionalizarea politică (aici avem iar din punct de vedere administrativ
cazul Spaniei, respectiv Italiei). putem vorbi de trei posibilităţi –
− Regionalizarea încorporată (aici centralizare, descentralizare şi de-
avem situaţia în care statul unitar concentrare, ultimele două fiind cele
s-a format prin contopirea mai care sunt relevante pentru subiectul

41
POLIS

în dezbatere. Centralizarea adminis- reprezintă opusul centralizării ci


trativă presupune existenţa în teri- micşorarea ei, diminuarea concen-
toriu a unor autorităţi care sunt tri- trării puterilor (...) problema ce
mise de centru în vederea imple- preocupă orice naţiune este deci a
mentării oridinelor centrale şi rapor- gradului de descentralizare necesar,
tării situaţiei din teritoriu, fără a ce variază după întinderea teritoriu-
deţine competenţa de iniţiativă, ceea lui, mărimea populaţiei, condiţiile
ce poate duce la „paralizia extremi- economice şi politice existente,
tăţilor şi apoplexia centrului”24. tradiţii etc”26.
Aplicarea descentralizării la ni- La nivelul multor state cataliza-
velul funcţionarii statului este torul dezvoltării principiului descen-
extrem de importantă, iar ceea ce se tralizării a fost identificarea de re-
doreşte prin acest demers este de „a surse noi, dat fiind faptul că des-
îmbunătăţi calitatea serviciilor ofe- centralizarea determină o mobilizare
rite cetăţenilor (...) a creşte eficienţa a resurselor în plan local. Însă
utilizării resurselor (...) a permite un aceasta mobilizare a resurselor este
control mai bun din partea cetăţe- o chestiune problematică dacă ne
nilor asupra activităţilor autorităţilor gândim că diferitele structuri locale
şi a facilita participarea acestora la nu dispun de aceeaşi cantitate de
procesele decizionale”25. resurse, pe de o parte financiare, iar
Atunci când se vorbeşte despre pe de altă parte umane, iar în acest
descentralizare se face o trimitere caz, dacă statul nu intervine în ve-
imediată la conceptul de centrali- derea suplimentarii resurselor, re-
zare, însă ceea ce trebuie menţionat zultatul descentralizării va fi unul
este faptul că aceste două noţiuni nu opus celui scontat dat fiind faptul că
se regăsesc în totală opoziţie, ambe- va crea disparităţi la nivelul statului.
le tendinţe putându-se regăsi la ni- Şi tocmai în acest, încă o dată în
velul unui stat: putem avea pe de o plus, este subliniat faptul că cele
parte tendinţa spre unitate (conform două principii centralizare-descen-
principiului centralizării), iar pe de tralizare nu sunt opuse, ci „conlu-
altă parte tendinţa spre diversitate crează” în cadrul unui stat: nici o
(conformă principiului descentrali- ţară nu este complet descentralizata
zării). În esenţă, acest lucru înseam- sau viceversa, complet centralizată.
nă realizarea unei coeziuni statale Am menţionat posibilitatea exis-
respectând specificul diferitelor uni- tenţei la nivelul statului unitar a cen-
tăţi administrativ-teritoriale. În acest tralizării administrative care presu-
cadru al cuplului terminologic des- pune existenţa la nivelul organizării
centralizare-centralizare, Constantin administrativ – teritoriale a unui ra-
Dissescu afirmă importanţa unei port ierarhic între cele două cate-
bune înţelegeri a modului în care gorii esenţiale de administraţie, cen-
fiecare principiu funcţionează la ni- trală respectiv locală, pentru o
velul statului: „descentralizarea nu sincronizare între politicile specifice

42
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

(nivel local) şi cele generale (nivel pacităţii juridice, pe planul institu-


central – al întregului stat). Dife- ţional, pe planul autonomiei decizio-
renţa în cazul descentralizării admi- nale, pe planul mijloacelor umane,
nistrative este că, aceasta din urmă naturale şi financiare”29.
prevede în cadrul acestui raport, Foarte important de subliniat este
existenţa la nivel local a dreptului faptul că aceste autorităţi locale nu
de alegere, de către comunitatea sunt suverane, sunt doar autonome,
respectivului teritoriu, a unor per- după cum reiese din analiză, descen-
soane ce vor avea ulterior compe- tralizarea este administrativă în ca-
tenţe în administrarea directă a zul statului unitar (nu politică pre-
chestiunilor locale: „sistemul în care cum în statul federal) şi în conse-
autorităţile reprezentative alese la cinţă autonomia are la rândul ei un
nivelul unităţiilor administrative- caracter pur administrativ (existenţa
teritoriale au posibilitatea de a autonomiei locale nu alterează ca-
supraveghea satisfacerea intereselor racterul unitar al statului, însă acesta
lor speciale, prin organe alese de cei va deveni un stat unitar complex,
administraţi şi cu mijloace finan- dat fiind faptul că recunoaşte auto-
ciare proprii27. rităţile administraţiei locale, ca su-
Descentralizarea administrativă biect de drept public, cu competenţe
este de fapt regimul autonomiei de comandă asupra populaţiei de pe
locale, dat fiind faptul că „autono- teritoriul respectiv30).
mia locală constituie un drept, iar Deşi autorităţile locale au aceste
descentralizarea administrativă re- competenţe, garantate prin lege,
prezintă un sistem ce o presu- există o procedură de control denu-
pune”28. Această ultimă noţiune mită controlul de tutelă adminis-
desemnează dreptul garantat autori- trativă31 întreprins de administraţia
tăţilor de la nivel local de a avea de stat, centrală (Guvern, Ministerul
competenţele de decizie în cazul de Interne) sau cea teritorială
problemelor de interes local (şi în (Prefect), control care are ca obiect
cazul în care acele chestiuni nu au pe de o parte organele locale iar pe
fost transferate prin lege altor de altă parte activitatea lor (revenind
organe). O definire generală a aces- la diferenţele dintre statul unitar şi
tui principiu ar putea fi dată de cel federal, această tutelă nu poate
următorul enunţ: autonomia locală există în cazul statului federal, în
reprezintă capacitatea colectivităţi- raportul stat federal-state federate).
lor locale de a-şi gestiona interesele Dacă autonomia locală se regăseşte
şi problemele locale după propria atât în raportul stat-colectivităţi lo-
raţiune, fără intervenţia autorităţii cale, cât şi în raportul dintre diferite
centrale, dar prin respectarea preve- colectivităţi locale, tutela nu se re-
derilor legislaţiei emise pentru do- găseşte decât în cadrul primului caz.
meniul în dezbatere. Această Autonomia locală ocupă un loc
autonomie acţionează „pe planul ca- central şi la nivelul legislaţiei euro-

43
POLIS

pene, ea fiind parte a „principiilor urma unor analize comparate, se


democratice comune tuturor statelor referă la modalitatea de reglemen-
membre ale Consiliului Europei (...) tare constituţională a acestui prin-
constituie principiul fundamental al cipiu în cadrul fiecărui stat.
organizării administrativ-teritoriale Un proces intermediar descentra-
a unui stat”32. Carta Europeană a lizării este reprezentat de deconcen-
Autonomiei Locale, în articolul 3, trare, ce presupune desemnarea de
paragraful 1, respectiv articolul 4, către autorităţile centrale a unor re-
paragraful 2 defineşte şi explică prezentanţi, ce vor avea competenţe
principiile de funcţionare ale acestei în influenţarea deciziei la nivel
chestiuni. De asemenea, conform local. Există tendinţa asimilării
acestei Carte, raporturile stat-auto- acestuia cu descentralizarea terito-
rităţi locale se realizează respectând rială, pe baza faptului că în ambele
principiul subsidiarităţii. cazuri se vorbeşte de existenţa unor
Conform acestui principiu auto- autorităţi de decizie implantate la
rităţile de la nivel local au compe- nivel local. Dar această echivalare
tenţa decizională în chesiuni de nu este validă deoarece „în cazul
interes local, excepţie făcând acelea deconcentrării se vorbeşte despre o
care prin lege au fost atribuite unor autoritate etatică, supusă autorităţii
autorităţi diferite, intervenţia statu- ierarhice a puterii centrale, în timp
lui fiind posibila doar în situaţii care ce în cazul descentralizării terito-
fie sunt prea complexe fie au un riale deciziile sunt luate de autori-
caracter general şi astfel nu pot face tăţile autonome, responsabile în faţa
obiectul autorităţilor locale33. electorilor şi supuse nu unei puteri
Eficienţa subsidiarităţii poate fi ierarhice ci doar unui control al
explicată prin ideea de proximitate, autorităţii ierarhice”34. Astfel, ceea
astfel încât fiecare nivel să aibă ce face diferenţa între cele două
competenţe în chestiuni pe care le principii este natura autorităţii de
poate rezolva optim, dar acest lucru decizie: în cazul deconcentrării este
nu înseamnă că trebuie cedate cât vorba de un organ de stat în timp ce,
mai multe competenţe către nivelul descentralizarea teritorială, presu-
de jos, ci că trebuie să se găsească pune o autoritate autonomă, desem-
pentru fiecare problemă eşalonul nată în conformitate cu rezultatele
potrivit pentru soluţionarea sa. obţinute în urma exercitării dreptu-
Admiţând existenţa şi funcţionarea lui de alegere a autorităţilor locale, a
principiului autonomiei locale la ni- unei comunităţi date.
velul tuturor statelor membre ale Deconcentrarea se poate identi-
Uniunii Europene, trebuie să ne fica la nivelul unui stat sub două
raportăm la diferenţele care se înre- moduri: „verticală (sporindu-se
gistrează de la stat la stat în ceea ce competenţele serviciilor exterioare
priveşte aplicarea acestui principiu. ale administraţiei ministeriale) sau
Diferenţa esenţială, rezultată în orizontală (sporindu-se competen-

44
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

ţele conducătorului serviciilor de- intre actori aflaţi la niveluri diferite


concentrate dintr-o circumscripţie determină ca autoritatea să fie mai
administrativă, cum ar fi, prefec- puternică în procesul decizional al
tul)”35. Importanţa asigurării decon- politicilor publice deoarece „reflectă
centrării în cadrul unui stat este dată heterogenitatea preferinţelor a dife-
de faptul că respectarea acestui prin- ritelor elemente de la niveluri dife-
cipiu sporeşte coerenţa măsurilor rite”37.
asumate de stat la nivel local şi de În cadrul unei analize asupra
asemenea la nivel local se realizează modelui de guvernare multi-nivel,
echilibrul autorităţilor, care vor răs- Hooghe şi Marks38 identifică două
punde eficient la necesităţiile comu- mari tipuri de guvernare multi-nivel,
nităţii conduse. cel mai adesea implementat fiind cel
instituţional (sistem de guvernare
Modele explicative: guvernare multi-nivel instituţional), care se ba-
multi-nivel, regionalism zează pe existenţa unui cadru insti-
tuţional strict având ca principali
Legat de ceea ce am enunţat actori autorităţile publice (în acest
anterior avem un alt concept impor- sens determină amplificarea puterii
tant, central în cadrul procesului de autorităţii de la nivel local).
regionalizare, guvernarea multi-ni- Chiar dacă sunt multe analize
vel (multi-level governance). Emer- care pledează în favoarea acestui
genţa acestui model a fost deter- model, chiar dacă beneficiile aces-
minată din două sensuri: necesitatea tuia sunt evidente în multe state,
ca nivelul superior să coordoneze aceasta guvernare mult-nivel trebuie
relaţiile dintre nivelurile inferioare, să răspundă unor limite: faptul că în
iar în celălalt sens, acestea din urmă cadrul acestui model structura insti-
s-au regăsit în situaţia de a imple- tuţionala are un caracter rigid iar
menta strategii fixate la un alt nivel jurisdicţiile au frontiere clar delimi-
(superior). Ceea ce presupune acest tate poate determină apariţia unor
tip de guvernare este o realocare a obstacole în procesul de implemen-
autorităţii între diferite niveluri de tare a unor schimbări structurale. De
autoritate prin prisma fie a princi- asemenea, pentru ca un stat să
piului subsidiarităţii, fie a principiu- deţină un sistem multi-nivel eficient
lui descentralizării competenţelor. este nevoie ca actorii implicaţi (de
În studiul său, Gabriela Popescu la fiecare nivel) să fie eficienţi şi
afirmă că indiferent de varianta astfel costurile de coordonare să fie
aleasă (subsifiaritate/descentraliza- minime.
re) rezultatul a fost reconfigurarea La fel ca şi în cazul conceptelor
jurisdicţiilor şi constituirea unora de regiune, respectiv regionalizare,
compatibile cu capacitatea autorită- unde am afirmat că nu trebuie ne-
ţilor de a acţiona36. Acesta apreciază glijat rolul imporant al statului chiar
că această împărţire a autorităţii şi pe plan regional (al politicii regio-

45
POLIS

nale), subliniez şi aici că, deşi există Atunci când vorbim despre ter-
multe analize referitoare la criza menul de regionalizare este nevoie,
statului39, dat fiind faptul că acesta într-o primă instanţă, să facem dis-
are un set considerabil de puteri şi tincţia clară între acesta şi termenul
resurse, nu poate fi vorba de un de- de regionalism În acest sens trebuie
clin al statului. Structurile suprana- luate în calcul analizele mai multor
ţionale la rândul lor au remarcat cercetători referitoare la această
importanţa acestui sistem şi astfel au distincţie.
încercat să pună în aplicare de- Richard Balme în lucrările sale
mersuri în acest sens. Astfel, nu distinge cele două nouţiuni ci
Uniunea Europeană, începând cu propune o tipologie a regionalis-
anul 1986, prin intermediul Actului melor menită să accentueze noutatea
Unic European, a transformat siste- neo-regionalismului. Analiza sa cu-
mul de guvernare multi-nivel în sis- prinde astfel ca tipuri de regio-
temul ce caracterizează domeniul nalism, următoarele – regionalismul
politicilor publice. Avem analize în constituţional (trimite la un mod de
cadrul cărora găsim afirmaţia con- integrare naţională prin cadrul fede-
form căreia acest moment 1986 a ralismului), regionalismul politic
reprezentat pentru Statele Membre o (trimite la o identitate culturală) şi
dublă cedare a autorităţii (pe de o regionalismul funcţional (care tri-
parte spre nivelul subnaţional, iar pe mite la eficienta politică)42.
de altă parte spre nivelul supra- În concepţia lui Loughlin regio-
naţional) 40. nalismul este „o ideologie şi o miş-
Ulterior anului 1986, un moment care politică care recomandă că
în care acest sistem a luat amploare regiunile (sau mai exact elitele regi-
în concepţia formulată la nivel onale) exercită un control mai drept
european, formulându-se ca prin- asupra chestiunilor politice, econo-
cipiu central, a fost anul 2009 când mice şi sociale ale propriilor teri-
Comitetul Regiunilor a elaborat torii”43, iar regionalizare „cores-
Carta Albă a guvernării multi-nivel. punde unei abordări a chestiunii re-
Conform concepţiei Comitetului, gionale aşa cum este văzută de către
acest sistem este „o acţiune coor- centru”44. În ceea ce priveşte regio-
donată a Uniunii, a Statelor Membre nalismul, analiza sa reliefează exis-
şi a autorităţilor locale şi regionale, tenţa a trei tipuri distincte: „regio-
bazată pe parteneriat şi vizând ela- nalismul iacobin (care presupune
borarea şi aplicarea politicilor UE, acelaşi tratament pe întreg teritoriul
aceasta implică responsabilitate co- naţional), regionalismul autonomist
mună a autorităţilor de la diferite moderat (trimite la drepturile unui
niveluri vizate şi se bazează pe toate grup etnic sau lingvistic) şi regio-
sursele de legitimitate democratică nalismul separatist radical”45.
şi pe reprezentativitatea diferiţilor Voβ nu face nicio diferenţă între
actori implicaţi”41 cei doi termeni, ceea ce el identifică

46
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

sunt două noţiuni ale regionalis- Mihăilescu, abordând această pro-


mului46. Prima noţiune face referire blematică a regionalizării, făcând
la un principiu general care dirijează referire la distincţia regionalizare-
organizarea teritoriului fie în funcţie regionalism, consideră că aceste
de variabile precum istoria, geo- două procese interacţionează dat
grafia, criteriul etnic fie în funcţie fiind faptul că acţionează în acelaşi
de scopurile urmărite. Cea de-a plan (planul regional), primul fiind
doua noţiune este de fapt regiona- un proces de sus în jos, cel de-al
lismul politic, ce presupune existen- doilea de jos în sus, însă diferenţa
ţa unui spaţiu regional de formulare constă în faptul că: „regionalismul
a revendicărilor politice. Această ca termen întâlnit în discursul poli-
dictincţie între tipuri de regionalism, ticienilor, care poate duce la fede-
făcută de Voβ este apropiată de dis- ralizare (un ansamblu teritorial cu o
tincţia dintre regionalizare şi regio- istorie şi cultură comună ce poate
nalism făcută de Longhlin. Aici dobândi competenţe pentru politicile
poate apărea o critică, pe care am publice) şi regionalizarea care este o
formulat-o şi anterior, legată mai acţiune administrativă ce vizează
exact de regionalismele bazate pe crearea unor spaţii de cooperare şi
particularităţile etnice, istoria re- defineşte noi unităţi administrativ-
centă a arătat cazuri de ameninţare a teritoriale”48.
existenţei statale şi chiar de dizol- Cristian Băhnăreanu şi
vare a acestora (de exemplu fosta Alexandra Sarchinschi consideră că
Iugoslavie, Cehoslovacia). „regionalizarea este procesul for-
Conform autorului, între regio- mării de regiuni, regionalismul ten-
nalizare şi regionalism există o inte- dinţa de a crea instituţii şi aran-
racţiune puternică, cel dintâi având jamente regionale”49. În lucrarea
ca scop primordial o dezvoltare eco- „Procesul de regionalizare a Româ-
nomică uniformă pe teritoriul sta- niei şi securitatea naţională” autorii
tului prin reducerea diferenţelor / identifică mai multe tipuri de regio-
dezechilibrelor dintre diferitele regi- nalizare: regionalizarea structurată,
uni, iar cel de-al doilea fenomen regionalizarea pentru dominare, re-
presupune o anumită putere de deci- gionalizarea pentru securitate, regio-
zie la nivelul regiunii în ceea ce nalizarea în reţea şi regionalizarea
priveşte, pe de o parte, chestiunile unită (referindu-se cu precădere la
de interes regional, iar pe de altă regiunile transfrontaliere)50.
parte, afirmarea şi conservarea pro-
priei identităţi47 (autorul consideră Concluzii
important de semnalat faptul că nu
în toate cazurile există o compa- În urma analizării acestor con-
tibilitate perfectă între regionalizare cepte se poate observa varietatea
şi cerinţele regionalismului). manifestării lor, şi de asemenea se
În doctrina românească, Graţian pot identifica elementele care deter-

47
POLIS

mină un anumit tip de regionalizare specialitate, pentru a se înţelege me-


si mai ales care sunt acele principii canismele specifice ale acestor pro-
necesare de luat in calcul atunci cese, iar un pas ulterior important ar
când se doreşte implementarea cu fi studierea evoluţiei acestor feno-
succes a acestui proces. Dupa cum mene la nivelul altor state, în ve-
am afirmat şi în parta introductivă, derea însuşirii de bune practici dez-
acest demers de analiză teoretică voltate în alte ţări şi adaptarea lor
este important deoarece, în vederea ulterioară (a elementelor teoretice şi
asigurării unei alegeri optime, este a bunelor practici) pe scena politică
nevoie să se studieze literatura de românească.

Note
9
* Ioan Alexandru, Ivan Vasile John Fraser Hart, „The Highest
Ivanoff, Claudia, Gilia, Sisteme Form of the Geographer’s Art”,
politico-administrative europene, Annals of the Association of the
Editura Bibliotheca, Târgovişte, American Geographers, vol. 72, nr. 1,
2007, pp. 60-63. p. 21.
1 10
Dănuţ Radu Săgeată, Modele de Klaus Roth, „What’s in a Region?
regionare politico-administrativă, Southeast European Regions between
Editura Top Form, Bucureşti, 2004, Globalization, EU-Integration and
p. 9. Marginalization”, în Region,
2
Pierre Pactet, Institutions politiques. Regional Identity and Regionalism
Droit constitutionnel, ediţia a 13-a, in Southeastern Europe. Part I,
Editura Masson, Paris, 1994, p. 55. Klaus Roth şi Ulf Brunnbauer (coord.),
3
Ioan Alexandru, Ivan Vasile Ivanoff, The International Association for
Claudia Gilia, op. cit., p. 66. Southeast European Anthropology,
4
Ioan, Alexandru, Ivan Vasile, Berlin, 2007, p. 21.
11
Ivanoff, Claudia, Gilia, ibid. Anne Gilbert, „The New Regional
5
Marcel Prelot, Jean Bouloius, Geography in English and French-
Institutions politiques et droit speaking Countries”, în Progress in
constitutionnel, Dalloz, Paris, 1926, Human Geography, nr. 12, 1988.
12
p. 254. Gerard Marcou, La régionalisation en
6
Dănuţ Radu Săgeată, op. cit., p. 11. Europe, P.E, L-292, Luxembourg,
7
Corneliu Liviu Popescu, Autonomia 1999, p. 10.
13
locală şi integrarea europeană, Gisela Farber, „Regions in Europe –
Editura All Beck, Bucureşti, 1999, The economic perspective ” în The
pp. 20-21. regions – Factors of intergration or
8
Jean Giquel, Droit connstitutionnel disintegration in Europe?, Gisela
et institutions politiques, ediţia a 14-a, Farber şi Murray Forsyth, Nmos,
Montchrestien, Paris, 1995, p. 76. Baden-Baden, 1996, p. 24.

48
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

14 30
Adunarea Regiunilor Europene, Corneliu Liviu Popescu, op. cit.,
Declaraţia asupra regionalismului pp. 51-53.
31
în Europa, Adunarea Regiunilor Ibid., p. 123.
32
Europene, Articolul 1.1, Bâle, 1996, Anton Trăilescu, Drept adminis-
p. 4. trativ, ediţia a 2-a, Ed. All Beck,
15
Tratatul privind funcţionarea Bucureşti, 2005, p. 34.
33
Uniunii Europene, Secţiunea a 2-a, Verginia Verdinaş, „Centralizare,
articolul 305, Jurnalul Oficial al descentralizare, federalism”, în
Uniunii Europene, 2010 (ex. arti- Analele Universităţii Bucureşti,
colul 263 din Tratatul Comunităţilor seria Drept, Bucureşti, 1997, p. 29.
34
Europene). Corneliu Liviu Popescu, op. cit., p. 48.
16 35
Jean-Jacques Dayries, Michele Gabriela Popescu, „Structural
Dayrie, La régionalisation, a 3-a Dynamic of the Public Sector and
ediţie, Presses Universitaires de Multi-level Governane: between
France, Paris, 1986. hierarchies, market and network
17
Ibid., p. 3. forms”, în Revista de Administraţie
18
Gerard Marcou, op. cit., p. 17. şi Management Public, nr. 17, 2011,
19
Ibid., pp. 18-34. pp. 47-63.
20 36
Ibid., pp. 17-18. Ibid.
21 37
Ibid., pp. 18-34. Liesbet Hooghe, Gary Marks,
22
Corneliu Liviu Popescu, op. cit., „Unravelling the Central State, but
p. 141. How? Types of Multilevel
23
Ibid., p. 47. Governance”, în American Review
24
Liviu Radu, „Intărirea relaţiilor fis- of Political Science, vol. 97, nr. 2,
cale interguvernamentale – Relaţiile 2003, pp. 233-243.
38
între consiliile judeţene, consiliile Joseph Camilleri, Jim Falk, End of
locale şi autorităţile central”, în Pro- Sovereignty? The Politics of a
cesul de descentralizare în România Shrinking and Fragmenting World,
– experienţe comparative, ed. Banca Edward Elgar, Aldershot, 1992.
39
Mondială, Bucureşti, 2006, p. 205. Mark Pollack, „Creeping Compe-
25
Constantin Dissescu, Curs de drept tence: The Expanding Agenda of the
public român, volumul III – Dreptul European Community”, în Journal
administrativ, Stabilimentul Grafic of Public Policy, vol. 14, nr. 2,
I.V. Socec, Bucureşti, 1891, p. 836. 1994, pp. 95-145.
26 40
Dana Apostol Tofan, „Probleme Cartea Albă a Comitetului Regi-
actuale ale descentralizării admi- unilor privind guvernanţa pe mai
nistrative (I)”, în Studii de drept multe niveluri, iunie 2009.
41
românesc, nr. 3-4/1991, Bucureşti, Richard Balme, „Introduction:
p. 144. Pourquoi le gouvernement change-t-
27
Ibid., p. 130. il d’échelle?” în Les politiques du
28
Corneliu Liviu Popescu, op. cit., p. 51. néo-régionalisme, Richard Balme,
29
Marcel Prelot, Jean Bouloius, op. Ed. Economica, Paris, 1996, pp. 34-
cit., p. 252. următ.

49
POLIS

42
Gerard Marcou, op. cit., p. 13. nalizare-dezvoltare-regionala-roma
43
Ibid. nia&catid=112:dezvoltare-regional
44
Ibid. &Itemid=1245
45 48
Ibid., p. 14. Cristian Băhnăreanu, Alexandra
46
Regionalizare şi regionalism, Sarchinschi, Procesul de regiona-
www.scribd.com. lizare a României şi securitatea
47
Graţian Mihăilescu, „Regionalizarea naţională, Editura Universităţii
– clarificarea unui concept”, Naţionale de Apărare „Carol I”,
Europlus, 11.12.2012, http://www. Bucureşti, 2012, p. 16.
49
europuls.ro/index.php?option=com_ Ibid, pp. 17-18.
content&view=article&id=623:regio

Bibliografie

Adunarea Regiunilor Europene, Decla- ediţie, Presses Universitaires de


raţia asupra regionalismului în France, Paris, 1986.
Europa, Adunarea Regiunilor Dissescu, Constantin, Curs de drept
Europene, Bâle, 1996. public român, volumul III – Dreptul
Alexandru, Ioan, Ivanoff, Ivan Vasile şi administrativ, Stabilimentul Grafic
Gilia, Claudia, Sisteme politico- I.V. Socec, Bucureşti, 1891.
administrative europene, Editura Farber, Gisela, „Regions in Europe –
Bibliotheca, Târgovişte, 2007. The economic perspective ”, în The
Bădescu, Ilie şi Dungaciu, Dan, Socio- regions – Factors of intergration or
logia şi geopolitica frontierei, II, disintegration in Europe?, Farber,
Editura Floarea Albastră, Bucureşti, Gisela şi Forsyth, Murray, Nmos,
1995. Baden-Baden,1996.
Balme, Richard, „Introduction: Pour- Giquel, Jean, Droit connstitutionnel et
quoi le gouvernement change-t-il institutions politiques, ediţia a 14-a,
d’échelle?, în Les politiques du néo- Montchrestien, Paris, 1995.
régionalisme, Balme, Richard, Pactet, Pierre, Institutions politiques.
Editura Economica, Paris, 1996. Droit constitutionnel, ediţia a 13-a,
Băhnăreanu, Cristian şi Sarchinschi, Editura Masson, Paris, 1994.
Alexandra, Procesul de regio- Popescu, Corneliu Liviu, Autonomia
nalizare a României şi securitatea locală si integrarea europeană,
naţională, Editura Universiăţii Editura All Beck, Bucureşti, 1999.
Naţionale de Apărare „Carol I”, Prelot, Marcel şi Bouloius, Jean,
Bucureşti, 2012. Institutions politiques et droit
Camilleri, Joseph şi Falk, Jim, End of constitutionnel, Dalloz, Paris, 1926.
Sovereignty? The Politics of a Radu, Liviu, „Intărirea relaţiilor fiscale
Shrinking and Fragmenting World, interguvernamentale – Relaţiile între
Edward Elgar, Aldershot, 1992. consiliile judeţene, consiliile locale
Dayries, Jean-Jacques şi Dayries, şi autorităţile central”, in Procesul
Michele, La régionalisation, a 3-a de descentralizare în România –

50
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

experienţe comparative, ed. Banca Marcou, Gerard, La régionalisation en


Mondială, Bucureşti, 2006, p. 205. Europe, P .E, L-292, Luxembourg,
Roth, Klaus, „What’s in a Region? 1999.
Southeast European Regions between Pollack, Mark, „Creeping Competence:
Globalization, EU-Integration and The Expanding Agenda of the
Marginalization, in Region, European Community”, în Journal
Regional Identity and Regionalism of Public Policy, vol. 14, nr. 2,
in Southeastern Europe. Part I, 1994.
Roth, Klaus si Brunnbauer, Ulf Popescu, Gabriela, „Structural Dynamic
(coord.), The International of the Public Sector and Multi-level
Association for Southeast European Governane: between hierarchies,
Anthropology, Berlin, 2007. market and network forms”, in
Săgeată, Dănuţ Radu, Modele de Revista de Administraţie şi
regionare politico-administrativă, Management Public, nr. 17, 2011.
Editura Top Form, Bucureşti, 2004. Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Trăilescu, Anton, Drept administrativ, Europene, Jurnalul Oficial al
ediţia a 2-a, Editura All Beck, Uniunii Europene, 2010.
Bucureşti, 2005. Cartea Albă a Comitetului Regiunilor
Apostol Tofan, Dana, „Probleme actu- privind guvernanţa pe mai multe
ale ale descentralizării adminis- niveluri, iunie 2009.
trative (I)”, în Studii de drept româ- Verdinaş, Verginia, „Centralizare, des-
nesc, nr 3-4/1991, Bucureşti. centralizare, federalism”, în Analele
Gilbert, Anne, „The New Regional Universităţii Bucureşti, seria Drept,
Geography in English and French- Bucureşti, 1997, p. 29.
speaking Countries”, în Progress in
Human Geography, nr. 12.
Hart, John Fraser, „The Highest Form Resurse electronice:
of the Geographer’s Art”, în Annals Mihăilescu, Graţian, „Regionalizarea –
of the Association of the American clarificarea unui concept”,
Geographers, vol. 72, nr. 1. Europlus, 11.12.2012, http://www.
Hooghe, Liesbet şi Marks, Gary, europuls.ro/index.php?option=com_
„Unravelling the Central State, but content&view=article&id=623:regio
How? Types of Multilevel nalizare-dezvoltare-regionala-roma
Governance”, în American Review nia&catid=112:dezvoltare-regional
of Political Science, vol. 97, nr. 2, &Itemid=1245
2003.

51
POLIS

Regiune, regional, regionalizare şi reprezentare politică


(Region, regional, regionalisation and political representation)
Dragoş-Andrei PREUTESCU
Vasile BRAŞOVANU

Abstract. Romania is at a crossroad to shape and redefine its regional


territorial-administrative design as an European Union member. A
regionalization process is at a controversial point in this moment and is
necessarry to see if this process could have a significant impact to develop and
consolidate democracy in this country. Following the main aspects of
regionalism, regionalization and political discourses amoung politicians, the
purpose of this article is to see if their is any kind of connection between
regionalization process and the involvement of the citizens in public decisions.
More so, the new institutional design could consolidate democracy and increase
the public responsabilities from both sides: decision makers and citizens. Doing
so could lead to better public policies in accordance with needs, expectations
and desires of the citizens. In this way, what is called as „regional identity”, or
„local identity” could have more significance in the public imagination and
consciousness. Furthermore the so called „movement” for better and developed
communities is being shaped in this direction by political discourses and
political ideas. What can create better conditions for shaping these democratic
options is to have an important political and civic culture once the
regionalization process is implemented. The progression of economy, tourism,
political representation, culture, and institutions is a consequence of how much
these elements are compatible in the regionalization process.

Keywords: regionalization, representation, democracy, identity, community,


civic culture.

Introduction Union (2007-2013), whilst not


happening to other East-Central-
Romania faces a moment in European countries such as Poland
which it has to decide on the new or the Czech Republic. The latter
administrative forms of state ones had, at the moment of
functioning through regions. This adherence to the EU an already
happens after a first period of functional bounded regional admi-
activity as member of the European nistrative-territorial structure. In this

52
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

respect Romania needs a conceptual rate of the European funds the


structure that can be politically regionalization would be a better
represented (by politicians, aca- form of integration with the
demia, elites, NGOs) which can European community structures and
explain the phenomenon, or, if it is a with a greater capacity of
necessary to follow through. attracting funds. Another need tells
Considering the tendencies of many us that an efficient administration
EU member states and the effects (which refers to a greater extent to
that the regionalization had to some transparent spending of public
countries, not only at the admi- funds) includes the civic attitudes of
nistrative level, but also at the the citizens, which is a very low
political participation level, and level in our country. It is very easy
civic attitudes, it is necessary to to show this by just observing the
approach the subject of the present percentage of voting voters, without
day Romania, and for the formation even counting the number of impor-
of an attachment or a culture of tant regional and local debates.
regionalization for its citizens. Desires are split between ideas like
Up to this moment, the regiona- „closer to us” (the decision maker’s
lization process was showed as version „closer to the people”),
more of a rhetoric used by modernization, reformation and
politicians that wanted to captures local identity, and regional identity.
the volition (more or less conscious) All this is tied to a representative
of the electorate. Amidst a crisis discourse that politicians use, which
identified as being of economical we will analyze in the second part of
origin, it was ordinary that a dispute this study.
about the problem on regional Maybe the most striking idea, at
delimitations and the manner of how first glance, would be the „local
these would be administrated would identity” one, which it’s not
turn up to be a necessary point, of completely true in its entirety. We
the day to day politics. We must must be honest and point out that
remember that politicians are regionalization is just a motive that
dynamic groups and very adaptable mobilizes decentralization (a more
to realities, needs and wishes. The important action). In this sense
reality is that it is necessary a new regionalization becomes a public
institutional approach that would meta-policy (political discourse,
relax the political imaginary of the political representation, and political
„majority” and how it sees the necessity) worn by politicians and
administration. Besides, we need to identifiable for the citizens (only by
know that regionalization is an the creation of an identity, the
effect of decentralization. The fact citizens would take part in the
that we are in need as members of process). This process needs to be
the EU, with a very low absorption sustained (the version of the

53
POLIS

political medium) and consciously approach. But now we can indulge


noted (the version of political ourselves in the thought that
theories about efficient governing regionalization is a topic-symbol
and consolidated democracy). that must exist for the public, which
We are interested in this study, must be used by the politicians.
to delineate the conceptual relations This paper is also intended as a
between the ideas of regionalization study that brings in the attention of
with, obviously, the other two specialists, and readers, the way the
characteristics, region and regional possible process of the regionalization
(maybe just on the level of of Romania could modify civic
discourse as impact) and the poli- activity, social development, repre-
tical representability, as an sentability of the citizens at the local
necessary element of identifying and national level, what road will
with this process, both regarding the political culture take, and why not, if
the democratic regime would suffer
political decision makers and the
changes that will allow a con-
citizens of the community. Political solidation of itself. The authors of this
representability as a variable of study have tried on the basis of
consolidating democracy is created specialized works, theories, quan-
by a participative political culture titative data as well as reaction by the
and a new institutional construct. national press, to capture in a more
But, it seems that we are walking objective way the characteristics that
along the lines of the type of define the process of administrative-
political representability noted by territorial change of this country.
discourse and methodology in the Is there a culture of regional
process of regionalization. On this identity that modifies the aspects
path we will try to approach that are related with political repre-
political representability because sentability, linking with the afo-
while talking about regionalization rementioned elements? At the very
where new institutions, new least do we have a tendency of rea-
communities and new subordinated lizing this process or is there a need
relationships emerge all of these are of such thing? These are two
a part of a democracy. More important questions that fundament
our approach.
accurately, we are talking about a
new bureaucracy, which is „closer
to the citizen”. We can also approach Region, regional,
de idea of regional democracy regionalization
having at our disposal the different
progress that some regions are A region is a territorial delimi-
following in this respect. We cannot tation that presumes an identity
make here, a clear connection with support of the population and a
the electoral system because that materialized institutional autonomy.
would mean a more technical Even if there is no active admissive

54
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

law, the region, in the imaginary of positioning only on the basis of the
the public, exists for a long time. four cardinal points is not enough.
We have the historical regions Maybe because of this, the regional
(Moldavia, Dobruja, Montenia etc.), „effect” doesn’t have a broader
we have the regions of distribution attention in part it’s also about the
of the European funds (North-East, quality of the political discourse and
South-East, Dobruja etc), also the perceived representability of it
named as development regions, and in the „ability of calling it a
now we try to delineate more zones, region”5, We would not want to
8 to be exact, in which we transfer move away of the historic truth and
authority to the institutions. The we must assume that „the
dispute was waged between the establishment of a region is shaped
ruling parties which had very by the historic legacy of a country”6
different discoursing views about and not the historical legacy of the
these regions. The region goes hand political parties. A „return to the
in hand with the idea of local roots”7 had always had a more
governing, and the „aspirations on honest attachment, and while
the identity and local governing Romania is still a parish, conser-
could produce even more actions or vative state,8 we have no reasons to
divisions”1. We know that the not accept this reality.
purpose of the region in agreement Thinking about a „Europe of
with the process of regionalization regions” we must know that it is
„is presented as a level that builds necessary to take a leap from the
new strategic and democratic national-state to the federal-regional
governing structures and to (in the last phase) without having
complete or partially change the the time to increase nationalistic
political responsabilities and sentiments in the establishment of
representability at a national level2. local governance. Taking on the
If we are to consider the imaginary idea of the distinguished Vasile
of the public and historic memory, Puşcaş, „a region represents a
the region has clearer delimitations subdivision of the economic
as mentioned beforehand. But if we territory of the member states,
position ourselves on the new established by statistical reasons.
institutional and symbolic frame Furthermore it assumes the pre-
that comes together with the existence of administrative units (as
European agenda, we can say that a geographic area having admi-
„regions are not pinned in place”3 or nistrative authority capable to
a place is „a reality”, a region is „a undertake administrative or political
choice” and not necessarily one that decision making for that region in a
is desired by its inhabitants4. A legal and institutional frame of the
problem that many overlook is the state members)”9. In the end the
naming of the regions. The national-state of the XX-XXI

55
POLIS

century, communicating in an open regardless if its on a national,


Europe, was an act of stability. As regional or local basis12. Further-
problems begin to be more current, more, it is spreading towards a new
as are the discrepancies of regional identity. We can take an
development in various regions, and example like the case of Bucovina,
not only for the nation-states, thus or better yet the Bucovineean brand,
the European theory of „from close that is representative to this
to closer” (as in local, county, perspective. We can also take
regional, national) there can be another political controversy, cer-
created conditions for progress (as tainly not one that is an important as
in development). Maybe so, the the process of regionalization, its in
citizens are more attracted to be a the form of highways, needed for
part of the process, feeling more the process of regional de-
attached to „what its closer to velopment. In Romania, there is talk
them”, the local and the regional. about „the grand projects” of the
Nevertheless, what is more national level, where the decision
interesting, is that what has started takers of the center are in dispute
as an instrument of measurement with then ones on the local level. Or
had transformed into an instrument that the national projects are not
vital for the transfer of large sums of compatible with the local level.
money in Europe and then into an What is a national remains national,
increasingly more important what is regional is left at the
fundament of a regional agenda10. disposition of the local decidents
Therefore, the region becomes a along with their projects. The
strategic subject in the development dispute between the „localists” and
of the European regions. Every region the „centrists” has been widely
embraces its own strategy that leads known to occur even in Poland and
to more ambitions in the economic, the Czech Republic13. It all
political, and cultural fields. depended on how dispersed were
the members of the communist elite
Regional at the moment of the initiation of the
regionalization process. In our
Following with the reasoning of country it possible to function even
Arend Lijphardt, we have the by removing part of the former
tendency to create „regional political nomenclature, but
governments11”, and the notion of especially by splitting the territories
regional gains an importance as according to the interests of some
significant as the national, local and individuals with power, distributed
European ones. We know that „the by the parties.
principle of subsidiarity allows the We know that an effect of the
decisions that have been taken to be regional must have as a fundament
as close as possible to the citizens the consent of the citizens, the ones

56
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

that are represented14. This is why, „identity16”, and the other one
maybe at a later time, at an couples another five elements:
opportune moment a new electoral „active resistance”, „selective
system will be enforced that would deployment”, „shared aesthetics”,
allow a broader opening to civically „common identity”, „augmented
and political participation. reality”17.
If the first two are used to raise
Regionalization public awareness by opinion
leaders, the second group highlights
Regionalization is a process in a better participation of the citizens
which we recognize at an adminis- directly to the regional agenda and a
trative, public and academic level, better understanding of this process.
the region and its functionality as a „Political regionalist movements”18
structure. make this process a very politicized
Regionalization cannot have one (see the case of the secui`s),
consistent implications with the which is not to be desired. „Econo-
identity of the citizens if there isn’t mic reasons” or a „reaction towards
a decentralized process in the the centralist directions of moderni-
background. Due to this, it is zation „are another evaluation trend
of the importance as a political topic
necessary to take „a leap from
and civically implication of the
functional regionalism to an institu- regionalization process. We need
tional regionalism”15, from the here to make a conceptual distinc-
developing regions as they are tion and mention that „regionalism
present now in Romania, to regions is a regional project of ideas and
that have direct administrative initiatives”19, and „regionalization
responsibilities. We can see how builds concrete systems of inte-
this works by observing The Region ractions (both economic and social)
Committee and the attempt to form in the interior of an identified
de Siret-Prut-Nistru Region as an geographic space”20. One is a topic
institutional objective attached to like „policy of regional develop-
local institutions. Decentralization ment” and another one is regarding
may exist prior to a regionalization, the problem of regionalization and
but the reverse is not possible. Due regionalism processes. Rather it is
to this reason, a constitutional more important to see how political
assumption is imperious to this representation is taking place – at
process. the local, county, level? On how
The characteristics at a theoretic many levels does political repre-
sentation rank? One example would
level can be classified in two
be that MPs should group them-
directions. The first is the one where
selves politically through regions
regionalization creates „competen- for the local interest. But we should
ce”, „governance”, (local – closer to not inquire in giving a greater power
the citizen), „sustainability” and to the barons of leading „a region”.

57
POLIS

Representation can be acted through citizens? How does regionalization


chosen counsels, or in the change the belief of the individual
Parliament. in his obligation to the community?
Regionalization can be a con- In what way do they care about the
sequence of a process of decentra- problems of the community rather
lization, which is more real now in than their problems? Does the non-
the modern day Romania, but focus governmental participation suffer
is somewhere else. It is debated as any changes? Or the participation of
„to how the power will be split „or civic groups and organizations
more exactly a „distribution of
forming activities for helping the
power”21. The disputes between the
different „barons” borderlines the community? Does regionalization
distribution of the spheres of imply the obligation to be informed
influence and the winning of the about what is happening around you
trust of the people (party structures) or to be interested about the
that would be accessed by the direction of the community? Does
distribution of power. An example regionalization bring economic
of this could be the dispute about progress or instability? Do the
the placement of capitals of the new relationships between citizens
regions. In the North-East region, as change? Does the corruption inside
it was delimitated in a legislative- the state institutions diminish or
project, the city of Iaşi, Piatra- increase? Can regionalization change
Neamţ and Suceava, and the the practices of the democratic
identified leaders of these regions institutions and the spirit of
have discursively fought about the democracy? Does this process bring
future placement of the new regions a possible democratic consolidation?
capital. This fact led to dissension As we have expected, the answers
and ample political controversies. that we tried to give are not
categorical, but we have tried to
Regionalization – civic activity estimate by observing the social
and representation reality of the present day a possible
future evolution.
As to have a few general lines of In order to analyze long-term the
direction, I have started with a series relationship between civic impli-
of questions that we are needed to cation and representability, political
answer when we talk about local culture has proved to be a variable
representation and civic implication: that can be hardly overlooked. The
what is the degree of local concept of political culture refers to
autonomy and the level that local the specific political orientation –
structures stimulate citizen parti- attitudes towards the political
cipation? To what extent the local system and its different parts, as
mechanism of decision taking is well as its attitudes towards the role
accessible to the participation of the of „good” in the system. We are

58
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

talking about a political culture does not replace the role of the
exactly as we would talk about an submissive or the parochial; these
economic culture or a religious add up to it. More so, if the ordinary
culture. It is a set of orientations man is interested about the
towards a special set of objects and economic problems, he is more
social processes22. likely to be interested about the
Another definition of the same process of output rather than input25.
authors (Almond and Verba) says Although the ordinary individual,
that: civic culture is a pluralist that is well informed and is
culture based on communication interested about the public state of
and persuasion, a culture of matter, has inherently a level of
consents and diversity, a culture that interest towards the manner of the
has allowed change, a moderated decisions that are being taken, and
one23. Therefore, we can observe how these decisions affect him
that in order to change something (through public policies). Even so,
both in the functioning of the when the economic crisis hits and
institutions as well as its attitudes affects the citizens way of life, their
and behaviors those citizens have degree of interest about the deci-
towards the state and community, sions that have been taken,
along the lines of regionalization, decreases, and they shift their
we need a developed civic culture attention towards the results. What
among the members of the society. interests them is who benefits from
Civic involvement and the relationship these decisions and not the manner
between local government and the of how these decisions are taken.
citizens is maintained through active Thereby, we can easily say, that
civic participation to the public political leaders are bypassing
affairs, with continuous information procedures and rules, due to the fact
and with a sense of civic that the shift in interest of the
responsibility among its members. citizens is pointed to the effects that
What has to be mentioned is the fact their decisions have. An important
that after the classification that the aspect will be represented by the
two authors have made about the way the enactment that follows the
types of political culture,24 it follows regionalization process: will there
that the active citizen is guided by be a local government/ and or a
its rational when we talk about its local Parliament that will enact on
implication inside the political the basis of their communities needs
system, which is representative for and interests, functioning by the
the activist-rationalist model. principle of subsidiarity, or will
In contrast to the elected ones, there exist at the regional level a
the citizen is an active participant in monitoring and evaluation of the
the process of political input. directives and projects brought in by
However, the role of the citizen the central government? The way in

59
POLIS

which the political leaders that were at the behavioral level no political
directly chosen by the people of the actor would try to build an
region would govern, will have an undemocratic alternative to the
impact on the perceived attitudes democratic system. At the attitude
and characteristics of the partici- dimension, the majority of the
pation of the citizens in the decision population should support only the
making process. democratic means for resolving
A while ago we asked ourselves problems, even for the direst
if the process of regionalization problems, and the support for the
could redefine the practices and undemocratic alternatives should be
rules of the institutions, and why kept at a minimal level. At the
not, if it would consolidate demo- constitutional level, the compliance
cracy. For Juan Linz, and Alfred with the law, and with the consti-
Stepan, in the article „Toward tutional procedures and institutio-
Consolidated Democracies”, not nalized ruling, should become
every political system can follow common conduct and any other way
through the process of consolidating should be seen and perceived as
democracy, only the ones that have dangerous, inefficient and expen-
met some minimal requirements: sive27. To be enforced, however,
that folds with the experience of the these principles need the existence
country; have concluded democratic of a democratic culture as Robert
transition and have a government Dahl points out: „the process of
that respects democratic procedures consolidating democracy requires
(The rule of the law, a constitution, the existence of a strong democratic
human rights, the principle of power culture that can offer their emotional
separation)26. If we take the case of and cognitive support adequate for
Romania, we can observe the fact adherence to democratic proce-
that we still have problems with dures”28. In other words, there is
respecting the Rule of the Law, on need for a set of rules and values
top of a conflict between the powers that reside inside the community
of the state (see Justice Report which guides the behavior and
MCV 2013 of the European judgment of its citizens.
Commission), let alone the many Under the pretense of the
charges that different political, rapprochement of the citizens to the
regional and national leaders are political leaders (both territorially,
being charged with: corruption. The and as a gradual accessibility) it is
same authors have isolated three possible that the competence and the
dimensions that are necessary awareness of participation will
conditions for democracy: „the steadily increase. Even though the
behavioral dimension, the attitude common citizen has the role of
dimension and the constitutional being subjected by the rule of law,
dimension”. This would assume that we must not forego that he is

60
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

wanted to actively participate at the family group) like the adherence to


decisions making process. „It is a syndicate, NGO, even a political
expected that the ordinary indivi- party. A while ago we talked about
dual to take part actively in the efficient participation. It is possible
affairs of the government, and to be that an administrative-territorial
aware to the way the decisions are reorganization to produce such an
being taken as well as making his effect? If we look at things from the
own conceptions available to the perspective of satisfaction that a
public”29. When we talk about the common man could have, the
proximity of the institutions to the answer would be yes. The amount
common man, by making the of resources that he uses (material
process of communicating easier, it or otherwise) is small for achieving
is to be expected that the percepti- his personal goal (or collective
veness of the political leaders to the goal).
needs of the people to rise (maybe In the introduction we made a
even by the fact that the degree of short analysis of the term political
control over them is even greater). culture, the one that stands at the
Given the fact that when we talk base of shaping the participation of
about democracy, thinkers and the competent political citizen. With
political analysts, from the Stoics the modification of the adminis-
and ending with the postmodern era, trative-territorial form, and the
who argue that democracy is emergence of new regional institu-
developed from the local commu- tions, maybe even institutions with
nities, (Plato`s Republic) we tend to directly chosen representatives by
believe that regionalization may the electorate, it comes in question
create new opportunities to the aspect of legitimacy and
empower citizens to be active inside governance. Samuel Huntington31
their community, and why not, a says that every country is a political
better understanding of the relationship community with a common con-
between local government and sensus between their citizens about
citizens. All this is based on the the legitimacy of the political
premise „that while the political and system. In the absence of
governmental problems tend to be discussions between the present day
understood easier, and the political leaders and its citizens, a
governmental bodies less distant, dialogue that would clearly explicit
the chances of efficient participation the advantages and disadvantages of
of the common individual at the regionalization, (informing the
local level could be greater than citizens about their involvement in
those on the national level”30. This the process) cannot lead to the
kind of participation could start with granting of legitimacy from the
the sentiment of trust and belonging people to a project that is not
to a bigger group (as opposed to the accessible to them, with little or no

61
POLIS

knowledge, and with the absence of ding to Ronald Inglehert’s thesis


information campaigns. found in the paper named:
Both existing institutions, and Modernization and Postmoderni-
those that could appear with the zation. Cultural, Economic and
regionalization process, are beha- Political Change in 43 Societies,
vioral manifestations of the moral economical development brings
consensus and mutual interest of its forth two tipes of changes that favor
citizens. A classic definition in poli- democracy: chances in social
tical science says that: „institutio- structures that mobilize public
nalization is a process in which participation and cultural chances
organizations and procedures accu- that help stabilise democracy.
mulate stability and values. The Nevertheless accelerated eco-
level of institutionalization of any nomic growth, can lead to political
political system can be defined by instability. Here are a few argu-
the level of adaptability, complexity, ments to support this33: geographic
autonomy, and the coherence of its mobility will increase, that means
procedures and organizations”32. As social relationships will be impaired
long as the moral base of the state’s and it will encourage the rapid
institutions has its roots in the needs transition from village to city
of its people, a society with (which will lead to alienation and
procedures, rules and many institu- political extremism); the income of
tionalized practices will succeeds some people will increase, and thus
further in identifying and achieve its this will enhance their dissatisfac-
political interests. tion towards the existing order;
Lately there has been talk about there will be a restriction on
the benefits that regionalization consumer related goods, for the
would bring, especially economical encouragement of investments,
ones, with a high rate of European leading to public unrest; it aggra-
funds absorption (and others), vates regional and ethnic conflicts
leading to a potentially accelerated on the distribution of investments
economic growth. Recent studies have and consumerism; it increases the
shown that economic development is organizational capacity of groups,
favored by democracy, but and thusly the force of the groups
democracy does not necessarily lead demands towards the government,
to economic growth, it can happen of which it cannot satisfy. Because
even in states that have authoritarian of this, we can expect that these
regimes (China). Consolidated demo- experiences will redefine our
cracy is not a direct consequence of existent political culture, creating a
economic development, although it is gap between aspirations, expecta-
well known that under a particular tions and the fulfillment of the
level of economic development, desires, leading altogether to frustra-
democracy cannot emerge. Accor- tion and social unrest.

62
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

The process of regionalization – „the passing from governed


and the formation of regionalism, democracy to a democracy that
represents the level of awareness governs”35 – and the multiplication
of common interests of a given of the activities that are bound to
population that lives in a region, of governmental procedures, or in
the existence of differences between other words the multiplication of
this and other regions and of the norms and laws, that can create the
desire of its community to be possibility of corruption, which is
responsible of the solving its dependent by the support they have
problems that cannot be solved by obtained, the legitimacy from the
the state. Specialists state that people.
regionalism also emerges with the How can we proceed as a civil
awareness of regional economic and society to the process of decision
social imbalances. Thus, the first taking? Hereinafter we will try to
stage identifies those communities present a general frame and the
within states that have formed a conditions of civic participation.
regional consciousness, only after NGO’s are an essential component
that they will be entrusted with of participation in an open and
problems they can address directly, democratic society because it
followed by the last stage where activates a large portion of
they will create regional and local individuals. The fact that some of
administrative institutions34. these people are voters underlines
In this paper’s introduction we the relationship that it has with
asked ourselves if once with the representative democracy. NGO’s
start of the process of regiona- can contribute with their insights
lization, we would find an increase and independent expertise with the
in political corruption. Here are two decision making process. This process
arguments that make us believe it has determined the governments and
will: this transition coupled with even international institutions to call
economic development can lead to on their experience and competence
more means of acquiring power and in providing assistance for the
money, which is a direct con- development and implementation of
sequence of the ascension of new policies. NGO’s take great pride by
groups, resources and effort to the trust they are given by their
climb the ladder of the new spheres members and the societies they
of political influence (once with the represent, and by the level of ability
emergence of new institutions at a to support and represent their interests
regional level, new opportunities which is a crucial contribution for
will arise to achieve power). the development of policies36.
Another argument would be that Regionalization could bring a
regionalization can facilitate the tighter relationship between the
expansion of governmental authority political institutions of the state and

63
POLIS

the civil society. Giovanni Sartori there is a need for easy access to
said that „if we analyze the problem information. Also there is a need for
of participation in the same way the consulting and dialogues (delibe-
participants do, then it would be rative democracy) that would lead to
obvious that participating is a collaboration between the civil
significant attitude, which is both society, citizens and public autho-
authentic and real but only amidst a rities.
narrow closely tied group”37. For it In our opinion regionalization
to be accessible, it is needed for should set a model of participative
political process of decision taking democracy and to have in view the
to be open and accessible in a democratization of the state’s
narrow space. Both NGO’s and institutions „giving a broader reach
public authorities having the of action and responsibility for the
objective to improve the lives of its parliament and the political parties,
people can work together based on while the new means of „battle” at
mutual trust which implies trans- the local level should offer the
parency and respect. Responsibility assurance that the society as with
is needed from both sides, and the state, is subject to procedures that
insurance of respecting the guarantee the sentiment of
autonomy of the organizations that responsibility”39. As essential traits
reside outside the sphere of for this type of democracy we think
influence of the state’s institutions, that it can fold well with the model
even when their views are opposite. of regionalization, we must mention
How can citizens participate to that: „the direct participation of the
the decision making process, or citizens in the regulation of the
influence the elected representatives central institutions of the society,
when we talk about the adopting of including work spaces in the local
different measure undergoing the community; Reorganizing the party
process of regionalization? Surely system so that the parties officials to
an extremely important role will be become accountable before its
the way of function of the new members; maintaining an open
institutions with the decisional institutional process for the
character (at the regional level – assurance of experimenting with
institutional design – in the absence different variations of political
of a clear project of regionalization forms, the reduction of democratic
and the way of how the institutions power who lacks a sense of
will function, it is hard for us to accountability for the public and
foresee the manner of distributing private life; an open system that
workloads inside these new assures a documented decision”40.
institutions). Nonetheless, we can At the civil society’s level, this
suggest a few means of action: for can work in the following
citizens to be politically competent38 directions: plea – to raise issues that

64
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

are related to a specific group or a can be characterized as being a


public interest before authorities; closed society. In regards to civic
the information and awareness of profile, it seems that it’s mainly
the institutions of the NGO’s non-participative. With the excep-
findings towards various particular tion of electoral participation (which
problems; innovation – the develop- is rather a passive activity due to the
ment of new solutions that can be lack of effort in participating) the
included on the political agenda; other types of participation are
organizing campaigns and lobbies; scarcely used. International compa-
petition, the dissemination of infor- risons show that the participative
mation through means of online Romanian culture is obviously diffe-
computing; Public hearings as well rent than those found in western
as forums that can be accessed countries. Nonetheless, citizens are
through participation of impartial available for political participation
specialists; we must not forget the and information, but they do not
surveillance function of the civil participate effectively and they lack
society towards the political system. proper information42.
Included in the process of The same foundation brings
regionalization, these measures some solution to overcome these
could bring the citizen closer both to problems, like: more informative
the political process as well as its and education campaigns – the civic
representatives. In regards to the education of the citizens, the growth
public authorities, the respon- of the level of awareness of the
sibilities included would be the power that an active, homogeneous
following: exchange of information community can have in relation with
with the civil society; providing the authorities and other third
resources, receptivity; consulting parties. Another step would be an
with the citizens; partnerships and increase in the level of tolerance
co-editing41. (the diminishing of mistrust and
According to some researches suspicion): the greater the social
made in 2013 by the „Multimedia distance and mistrust of others is
for local democracy „Foundation, more pronounced, the orientation
these conclusions have been found towards civic activism and social
across all 8 regions: the Romanian cooperation is smaller in scope.
society is a traditional one, even Collective action cannot be present
after 5 as a member of the EU. when there is no trust between the
Solidarity and trust are built by the individuals that are gathered for
means of traditions and conser- cooperation. When these individuals
vatory behavior, and the most are suspicious and the feeling of
trusted institutions are the hereditary belonging to the groups is not well
ones namely the church and the developed, these citizens fail to
army; a good portion of Romania participate43.

65
POLIS

If a political democratic system the long-term it will be obsolete or


is one where the ordinary citizen nullified. Why shouldn’t regionali-
participates in the process of zation be a myth and why is it one?
decision taking, a political Why should there be an efficient
democratic culture should be based administration and why isn’t there
on a series of beliefs, attitudes, one? Because the process is non-
norms, perceptions, that support consultative and politicized. Even
participation. Surely, the frequency though you know that citizens do
of participation will be affected by not know the historic theoretic and
the local community’s structures. historic foundation of the regionali-
But if the norm of participation is zation (at an academic level), in
not widespread, institutional changes time they will become more
in a way that support participation interested if they observe debates or
will not lead to a participative discourses.
democracy44. In other words, the You cannot make regionalization
existence of norms and institutions happen with a high level of
are not enough to favor and increase corruption (we do not know when
the longing of civic implication, this period will be overcome), or
citizen participation, but above all, how the political, economic dispa-
availability of the individual to rities should be fixed in the future.
implicate itself in the public affairs In the Czech Republic a somewhat
is imperiously needed. The citizen similar dispute about the „nature of
must understand and acknowledge democracy and the role of its
his role in the community, his citizens in politics” has happened46.
competences, responsibilities and And we are concerned that the
rights that come with his status. involvement of civil society in the
completion the process of regiona-
Regional and political lization and delineation of political
representation representation to be more construc-
tive. But the „discourses about the
We have a more or less regional governing has the tendency
representative discourse for the to make rapid associations with
citizens, but on the other side, we notions like inclusions, participation
have a political strategy for the and democracy (return to the
politicians. The augmentation45 roots)47” We can say that decentra-
determines that the regionalization lization and regionalization are
process is locked into a gratification influenced by the political ideas and
game that overestimates the positive visions of the political actors during
effects that it might have on its the period of transition,48 but also
citizens. But if the citizens are not that the „discursive represen-
attached, or involved in the process, tation”49 is somewhat like a „lottery
they will not be aware of it, and on of talents”50 so that the political

66
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

leaders must find legitimacy in their tried to find out if we have at least a
actions and the citizens must be trend of awareness of this process,
identified to it51. By this reason we or if it requires it. Although the
are not interested that regiona- region is becoming a strategic issue
lization can build different types of in the development of European
bureaucracy because „bureaucracies regions, each region embracing its
are capable in generating meanings, own strategy, leading to more
identities and symbols that support ambitious economic, political,
them just like any other collecti- cultural, we believe that Romania
vity”52. The larger the number of divided into regions would lead to
decision makers, the more difficult economic disparities, the regiona-
it is to deliberate a situation53. In lization will make the functioning of
discourses, there is much talk about the bureaucracy more difficult, and
the local, the counties, but not the the objective to reduce admi-
regional level. It is necessary to nistrative costs even harder to
overcome this situation that has achieve. Regionalization also brings
been given to us by the politicians a process of decentralization that
through politicization, a process would lead to an arbitrary distribu-
with great democratic meaning. tion of power, given the fact that the
process is politicized and non-
Conclusions consultative.
As for how citizen participation
This paper has attempted to in decision-making will suffer
capture the main characteristics of changes, we believe that a rappro-
regionalization, based on firm chement of the political leaders to
studies analyzing socio-political the electorate could have positive
reality, focusing on how this process results, given the fact that the
is received by politicians, citizens, pressure from the civil society will
and civil society. We have started be perceived easier by the decision
with the definition of some concepts makers. However we cannot ignore
like regionalization, regionalism and the fact that before, for an individual
region so that we could see where to participate in the political life of
the project of administrative-territo- the community he must have been
rial reconfiguration can be placed. aware, and to perceive that he is
This project that was proposed by able to act. We cannot say that
the current political leaders as an regionalization will bring with itself
identity, local or regional model. a higher level of participation in the
A question we attempted to political affairs, so long as local
answer was whether there is a institutions will not encourage
culture of regional identity participation and a predisposition
modifying aspects of political form the citizens to take a step
representativeness. We have also outside their sphere of interest and

67
POLIS

empathize with the needs and about „local governing”, or how


problems of the community. important is civic involvement in
Another conclusion of our approach the decision making process of the
would be that the process of decision makers. What we can
regionalization, decentralization, observe now is a realization of
will bring a significant increase of identity by the citizens to the way
the number of acts of corruption, that the city is being managed.
because of the emergence of new Regionalization produces a sense of
decision making institutions. closeness to the local level. The
After presenting how the process problems are beginning to be local.
is perceived and how it works, we So a speech like „we want to be part
came with a few recommendations of”, or „we must see” becomes an
that could lead to an improvement object of political reference for both
in the way those institutions with politicians and citizens. At the
decision making powers, work. The regional level the problems stands
first recommendation would be an differently. An economic culture is
increase in the transparency of taking place. But in this case, we are
decision making process and a talking about a culture of
greater openness of the national regionalization that includes the
institutions to the citizen’s masses. other types of cultures. We do not
At the same time we need greater wish that regionalization will stand
involvement of the civil society in for slogans like „let the money
the decision making process, thus rain!”, this is against our pers-
leading to the formation of a pro- pective. We can accept the idea of
participatory political culture. economic culture (the impact of
Finally we need a de-politicization traditional produce, local and
of public discourse when it comes to regional tourism, accessing of
solutions to problems of the European funds) but the process of
community. regionalization must involve the
We can affirm that a different construction of a democracy by
form of political culture is deve- participation. Local governing is the
loping as we can see for example in last step of the process of
the approach against the cutting of regionalization and decentralization
linden trees in the municipal area of which can be observed in countries
the city of Iaşi. This could have that have a long history and tradition
been made even without debates of territorial administration.

Note
1
(tr.a.) Arnoud Lagendijk, institutions and boundaries,
Regionalisation in Europe. Stories, Nijmegen School of Management,

68
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

2003, http://www.ru.nl, p. 10 „identitate comună”, „realitate


(accesat pe 10 ianuarie 2014), p. 2. augmentată” (tr. a.) Andrew Wood,
2
(tr.a.) Ibidem, p. 3. op. cit., p. 289.
3 18
(tr.a.) Andrew Wood, „Regiona- Jennifer A. Yoder, op. cit., p. 265.
19
lization and the construction of Vasile Puşcaş, Adrian Liviu Ivan,
ephemeral Co-Location”, Rhetoric op. cit., p. 10.
20
Society Quarterly, vol. 42, no. 3, Ibidem, p. 10.
21
http://www.tandfonline. Arend Lijphardt, op. cit., p. 178.
22
com/doi/abs/10.1080/02773945.201 Gabriel Almond, Sidney Verba,
2.682847?journalCode=rrsq20#.Uu Cultura civică, Bucureşti, DU Style,
N09xCYvIU, p. 290 (accesat pe 28 1996, p. 43.
23
decembrie 2013). Ibidem, p. 37.
4 24
(tr.a.) Ibidem, p. 290. Cultură politică parohială specifice
5
(tr.a.) Ibidem, p. 290. societăţilor tribale unde parohialul
6
Jennifer A. Yoder, „Decentralisation nu aşteptă nimic de la sistemul
and Regionalisation after politic; Cultura politică dependentă
Communism: Administrative and unde relaţia este faţă de sistem la
Territorial Reform in Poland and the nivel geneal şi către partea admi-
Czech Republic”, Europe-Asia nistrativă, de output, este o relaţie
Studies, vol. 55, no. 2 (Mar., 2003), esenţialmente pasivă; Cultura poli-
http://www.jstor.org/discover/ tică participativă unde societatea
10.2307/3594527?uid=3738920&ui tinde să fie interesată către aspectele
d=2&uid=4&sid=21103332184767, de input şi output ale sistemului
p. 263, (accesat pe 28 decembrie politic.
25
2013. Gabriel Almond, Sidney Verba, op.
7
Ibidem, p. 266. cit., p. 142.
8 26
See the second part of this study. Juan Linz şi Alfred Stepan, „Drumul
9
Vasile Puşcaş, Adrian Liviu Ivan, spre o democraţie consolidată”, în
Regiune şi regionalizare în Uniunea Cum se consolidează democraţia,
Europeană, Institutul de studii coordonatori: Larry Diamond, Yun-
Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004, han Chu, Marc F. Plattner, Huang-
p. 148. mao Tien, pp. 51-52.
10 27
Arnoud Lagendijk, op. cit., p. 10. Ibidem, pp. 52-53.
11 28
Arend Lijphardt, Modele ale demo- Robert A. Dahl, „Dezvoltare şi cul-
craţiei. Forme de guvernare şi tură democratică”, în Cum se con-
funcţionare în treizeci şi şase de ţări, solidează democraţia, coordonatori:
Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 177. Larry Diamond, Yun-han Chu, Marc
12
Vasile Puşcaş, Adrian Liviu Ivan, F. Plattner, Huang-mao Tien, p. 68.
29
op. cit., p. 145. Gabriel Almond, Sidney Verba, op.
13
Jennifer A. Yoder, op. cit., p. 267. cit., p. 143.
14 30
Jennifer A. Yoder, op. cit., p. 267. Ibidem, p. 145.
15 31
Vasile Puşcaş, Adrian Liviu Ivan, Samuel Huntington, Ordinea politi-
op. cit., p. 147. că a societăţilor în schimbare,
16
Arnoud Lagendijk, op. cit., p. 2. Polirom, Iaşi, 1999, p. 10.
17 32
„rezistenţă activă”, „implementare Ibidem, pp. 19-20.
33
selectivă”, „estetică în comun”, Ibidem, pp. 51-52.

69
POLIS

34 41
Călin Sabin Ghiolţan, „Legătura Îndrumător pentru participarea ci-
dintre regiunea administrativă şi po- vilă la procesul de luare a deci-
litica regională”, în Revista Transil- ziilor, Adoptat de Conferinţa ONG-
vană de Ştiinţe Administrative, nr. 2 urilor Internaţionale în sesiunea din
(22)/2008, p. 27. 1 octombrie 2009, URL: http://
35
Giovanni Sartori, Teoria democraţiei www.infoeuropa.md/files/indrumato
reinterpretată, Editura Polirom, Iaşi, r-pentru-participarea-civila-la-proce
1999, p. 122. sul-de-luare-a-deciziilor.pdf.
36
ÎNDRUMĂTOR PENTRU PARTI- (accesat pe 25.11.2013).
42
CIPAREA CIVILĂ LA PROCE- Iniţiativă pentru societatea civilă,
SUL DE LUARE A DECIZIILOR, www.infopolitic.ro, (accesat pe 20
Adoptat de Conferinţa ONG-urilor iunie 2013).
43
Internaţionale în sesiunea din 1 Ibidem.
44
octombrie 2009, URL: http://www. Gabriel Almond, Sidney Verba, op.
infoeuropa.md/files/indrumator-pen cit., p. 158.
45
tru-participarea-civila-la-procesul- Andrew Wood, op. cit., p. 294.
46
de-luare-a-deciziilor.pdf, (accesat pe Jennifer A. Yoder, p. 278.
47
25.11.2013). (tr.a.) Lagendijk, op. cit., p. 6.
37 48
Giovanni Sartori, op. cit., p. 121. Jennifer A. Yoder, op. cit., p. 280.
38 49
Măsura în care cetăţenii unei naţiuni No. 4 (Nov., 2008), http://www.
se percep pe sine drept competenţi jstor.org/discover/10.2307/2764454
pentru a influenţa guvernământul 0?uid=3738920&uid=2&uid=4&sid
afectează, sau mai bine zis influen- =21103332184767 (accesat pe 29
ţează comportamentul lor politic – decembrie 2013).
50
Gabriel Almond, Sidney Verba, op. Ibidem, p. 485.
51
cit., p. 163. „If leaders could not justify their
39
David Held, Modele ale democra- actions in these terms, contributors
ţiei, Editura Univers, Bucureşti, can back other groups instead”,
2000, p. 285. Ibidem, p. 490.
40 52
Ibidem, p. 290. Arnoud Lagendijk, op. cit., p. 12.
53
Ibidem, p. 486.

Bibliography

Almond, Gabriel şi Verba, Sidney, regională”, în Revista Transilvană


Cultura civică, Du Style, Bucureşti, de Ştiinţe Administrative, nr. 2
1996. (22)/2008.
Dahl, A. Robert, „Dezvoltare şi cultură Held, David, Modele ale democraţiei,
democratică”, în Cum se consoli- Editura Univers, Bucureşti, 2000.
dează democraţia, Diamond, Larry, Huntington, Samuel, Ordinea politică a
Chu, Yun-han, Plattner, F. Marc şi societăţilor în schimbare, Polirom,
Tien, Huang-mao (coordonatori), Bucureşti, 1999.
Editura Polirom, Iaşi, 2004. Linz, Juan şi Stepan, Alfred, „Drumul
Ghiolţan, C. Sabin, „Legătura dintre spre o democraţie consolidată”, în
regiunea administrativă şi politica Cum se consolidează democraţia,

70
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Diamond, Larry, Chu, Yun-han, Wood, Andrew, „Regionalization and


Plattner, F. Marc şi Tien, Huang- the construction of ephemeral Co-
mao (coordonatori), Editura Location”, Rhetoric Society
Polirom, Iaşi, 2004. Quarterly, vol. 42, no. 3, http://
Lipjardt, Arend, Modele ale democra- www.tandfonline.com/doi/abs/10.
ţiei. Forme de guvernare şi funcţio- 1080/02773945.2012.682847?journ
nare în treizeci şi şase de ţări, alCode=rrsq20#.UuN09xCYvIU
Editura Polirom, Iaşi, 2006. pp. 289-298 (accesat pe 28 decem-
Puşcaş, Vasile şi Ivan, A. Liviu, Regi- brie 2013).
une şi Regionalizare în Uniunea Yoder, A. Jennifer, „Decentralisation
Europeană, Institutul de studii and Regionalisation after Commu-
Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004. nism: Administrative and Territorial
Sartori, Giovanni, Teoria democraţiei Reform in Poland and the Czech
reinterpretată, Editura Polirom, Iaşi, Republic”, Europe-Asia Studies,
1999. vol. 55, no. 2 (Mar., 2003),
http://www.jstor.org/discover/ 10.23
Electronic resources 07/3594527?uid=3738920&uid=2&
uid=4&sid=2110333184767, pp.
Dryzek, S. John şi Niemeyer, Simon, 263-289 (accesat pe 28 decembrie
„Discursive Representation”, The 2013).
American Political Science Review, Îndrumător pentru participarea civilă
Vol. 102, No. 4 (Nov., 2008), la procesul de luare a deciziilor,
http://www.jstor.org/discover/10. 23 Adoptat de Conferinţa ONG-urilor
07/27644540?uid=3738920&uid=2 Internaţionale în sesiunea din 1
&uid=4&sid=21103332184767, pp. octombrie 2009, URL:
481-493 (accesat pe 29 decembrie http://www.infoeuropa.md/files/indrum
2013). ator-pentru-participarea-civila-la-
Lagendijk, Arnoud, „Regionalisation in procesul-de-luare-a-deciziilor.pdf,
Europe. Stories, institutions and (accesat pe 25 noiembrie 2013)
boundaries”, Nijmegen School of Iniţiativă pentru societatea civilă,
Management, 2003, http://www.ru. www.infopolitic.ro, (accesat pe 20
nl, pp. 1-16 (accesat pe 10 ianuarie iunie 2013)
2014).

71
POLIS

European conditionality, ethnic control or electoral disarray?


The 2011 controversial territorial reform attempt in Romania
Dragoş DRAGOMAN
Bogdan GHEORGHIŢĂ

Abstract. Though much criticized, especially for its inability of spending


European subsidies, the current regional administration in Romania remained
unchanged until the communist times. The sudden rush in totally reshaping the
regional administration in 2011 triggered an intense debate on the matter.
Though brief, it shed light on political constraints operating when it comes to
reshape regional design. Whereas official arguments pointed at a severe
European conditionality, electoral calculations seem to be at stake. Yet the
decisive opposition to the project by the Hungarian party in government
unravels a more profound conditionality, namely ethnic balance, related to the
political geography of Transylvania.

Keywords: territorial reform, regionalism, ethnicity, post-communism, Romania..

Introduction solution. In fact, they party in


government seems to have taken
The recent attempts to reshape into account only contextual factors
the territorial regional design in and surprisingly neglected more
Romania ended as sudden as it profound structural factors when
began. Though the main party in deciding to cut the regional
government, alongside its former administration to the bone. By
chief, today the President of claiming two contextual factors, the
Romania, struggled to cut to the European conditionality and the
chase and reach the final decision in economic spending cuts when
no more than two weeks, they faced regarding the functioning of the
a vivid opposition. There were not administration regional layer, and
only regional authorities that having in mind narrow electoral
opposed to such quick and little interests for the regional elections in
discussed regional redesign, but the 2012, they underestimated the
partner coalition party strongly strength of a less visible, but
opposed to a non-negotiated essential regional factor, namely the

72
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

ethnic factor. Ethnic opposition of 835,000 inhabitants, with Bucharest


the Hungarian minority to this raising population up to 2.2 million.
project, through the effective In fact, dividing Romania in
opposition of their ethnic party in counties was a political decision
government, thus sheds light on a taken since the foundation of the
surprising and under searched topic modern Romanian state. Although
when dealing with territorial reform modern Romania was born by
in Romania. The aim of this article binding together historical pro-
is to review the arguments for this vincial entities largely inhabited by
sudden attempt to redefine regional ethnic Romanians that were pre-
design in Romania and to focus on viously incorporated by extended
the real weight of this essential multinational empires, provinces
structural factor for the regional were too big and much too diverse
design that is ethnic conflict. This for the political purpose of the time,
factor might prove to be the most i.e. homogenizing the political space
valuable explanation for the slow and unifying the national culture.
progress in debating and moder- Binding together provinces that
nizing regional administration in fought for their independence from
Romania. Before discussing about the Austrian, Russian and Turkish
relevant factors regarding the empires was not an easy task for the
reshaping of the regional design, we Romanian elites. Because those
first briefly describe the current provinces have not only brought
regional settings in place in together ethnic Romanians once
Romania, to turn later on opportu- separated by imperial borders, but
nities and constraints for reshaping also brought in large ethnic and
regional design. religious minorities, with more
educated, urbanised and active
The current regional design cultural elites1. That is why the
and institutional functioning county, and not the region or the
province, was designed as the
According to the Constitution regional unit in Romania, with the
from 1991, Romania is a unitary short exception of the first decades
state. The constitution acknow- of the communist rule. Having in
ledges the existence of a series of mind the Soviet model, communists
administrative subunits, which are have replaced counties with districts
villages (communes) and towns, and oblasts, only to put them back
grouped together inside the boun- in place in 1968, with the same
daries of forty-one counties, purpose to further homogenize the
alongside Bucharest, the capital- national territory2. The same
city. Since Romania counts 21.5 communist regional design is still in
million inhabitants, each county place today.
thus hosts between 225,000 and

73
POLIS

As the only regional units ding on the population of the


acknowledged by the new demo- county. The county-council, as
cratic constitution, counties are run legislative body, rests on its own
by local governments called County executive apparatus, the adminis-
Councils. They are responsible for tration, run by the president of the
coordinating commune and town county council. He is responsible
councils in the performance of those for the functioning of the county
public services that are of administration and represents the
countywide interest. They generally county in its relations with various
deal with economic development natural or legal persons. Whereas
activities and establish the general for almost two decades he was
orientation of spatial planning, indirectly elected (by the county
environmental policies and county councillors), since 2008 he is
fees and taxes3. County councils directly elected by county citizens
embody the legislative power at using a fully majoritarian (first-past-
county level. County councillors are the-post) voting system.
elected in various numbers, depen-

Figure 1. Counties in Romania

The financing of the counties’ during the first post-communist


budgets is multifold. Whereas decade the property taxes and

74
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

massive state budget transfer European conditionality and


payments represented the bulk of territorial change before the
counties’ budgets, the financial EU accession
autonomy is based today on a wide
range of financial sources: taxes, When it comes to redesign
duties, other fiscal revenues, non- territorial administration in Central
fiscal revenues, capital revenues, and Eastern Europe, one can notice
special deviation revenues, grants a great variety of forms, dimensions
from the state budget, shares of and relationships between the
revenues to the state budget and different administrative power
special destination transfers. Since layers4. In some of these countries,
1999, they even may use a share of the fragmentation of local govern-
the collected personal income tax ments was more profound that in
from county residents. Very slowly, other, which have maintained
the central government accepted to territorially consolidated systems in
transfer revenues to local govern- the general logic of a trade-off
ments in order to support them in between democracy and economic
their growing responsibilities, which efficiency5. The same is true for the
now encompass schools, hospitals regional design, where some
and roads. The transfers from the countries, including Romania, kept
value added tax collected locally, in in place the former regional admi-
fact previously unshared revenues nistration, while other countries as
of the central government, now Poland or Slovenia transformed it6.
represent the bulk of the budget The great variety of forms and
sources of revenues for local and dimensions of administrative units
county governments. Yet another and the large range of relationships
essential source of revenues, i.e. the between central and local govern-
European development funds, is not ments in former EU candidate
as easy at the reach of county countries is an argument against the
authorities. Though Romania is an claimed European constraint. In
EU member state since 2007, the fact, there is not a single, unified
share of the European disposable and coherent European model of
funds accessed by the Romanian territorial design and important
authorities is ridiculously scant. differences persist between
This is exactly the argument used by European countries, even between
the central government in 2011 those who recently transformed
when he rushed to transform the their regional governance7. If the
regional design in no more than two European conditionality truly worked
weeks, claiming to be under severe in a series of sensitive issues as
European pressure. minority rights and democracy
standards, it was not put in place
regarding the territorial reform8.

75
POLIS

Moreover, post-accession conditio- index of human development, that


nality in pre-accession negotiated are levels below the national
areas is elusive. Not surprisingly, average10. Thus each peripheral sub-
many of the former candidate states region might be considered as a
even witnessed serious setbacks, practical issue of priority area and a
ignoring accession criteria that target for development actions. Yet
would previously disabled them to the new approach was more a
join the European Union9. development tool rather than a
The only pre-accession EU regionalisation in terms of restruc-
conditionality in the area of terri- turing the regional administration11.
torial design is to be acknowledged This is a clear governmental
in 1998, when Romania adopted, by strategy of adaptation by creating
statistical purposes only, the functional regional structures for
requirements of the European administrative and statistical pur-
NUTS system. By doing so, poses, without devolving real
Romania purely regrouped 41 competences to newly created regio-
counties (NUTS 3 units) into eight nal entities, as they are not territo-
larger statistical regional units rial-administrative units settled as
(NUTS 2). The criteria used for such by the Constitution12. Therefore,
regrouping counties were founded the development regions are not
upon the potential cooperation legal persons, but only formal
between counties and the variation associations between counties, ruled
of county development indices. by regional development councils
Each new region was designed as and agencies that project, implement
having a centre and periphery sub- and overview the development
regions. Whereas centre sub-regions policies at regional level under the
are characterized by higher levels of supervision of a specialized ministry
human capital, the peripheral sub- for regional development settled in
regions have negative values for the Bucharest, the capital-city.

Table 1. The county composition of development regions


Regions Counties
Region 1, North-East Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava, Vaslui
Region 2, South-East Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea
Region 3, South Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Prahova, Teleorman
Region 4, South-West Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
Region 5, West Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
Region 6, North-West Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-
Mare, Sălaj
Region 7, Center Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
Region 8, Bucharest Bucharest

76
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

The public claim made by Strategic planning or strategic


Romanian president and prime- voting?
minister (both from the Democrat-
Liberal Party – PDL) regarding the The sudden governmental
alleged European narrow conditio- intention in June 2011 to redraw
nality when it comes to motivate the Romania’s administrative map by
rush in redesigning the territorial dissolving counties with no prior
administration in Romania should serious public debate stirred a huge
therefore be taken as a metaphor. controversy. Why would the
Though the European Regional government promote and implement
Development Fund created in 1975 radical changes in a period of severe
largely stimulated the involvement economic crisis? Dissolving coun-
of public authorities at local and ties and regrouping them in larger
regional level in the administration territorial units aims only at dras-
of the funds, the „Europeanization” tically cut spending or it may regard
of sub-national governance is to be PDL’s strategy for the 2012
taken more as a voluntary process of elections?
transforming politics at the local The governmental rush to
level away from nationalised and dissolve counties was immediately
hierarchical forms of politics taken by the opposition parties as
towards more negotiated and another attempt to alter the rules of
interdependent practices involving the political game, namely an
tiers of government and a wide attempt to avoid running in 41
range of interest groups13, rather traditional separate county elections
than a pure conditionality, as other and to replace them by eight
East European governments have uncustomary elections. In fact, those
claimed14. From this perspective, elections would be rather curious
Europeanization is to be seen as a while regrouping highly dissimilar
response to the increasing European county electorates and addressing
economic interdependence and a them unspecific electoral campaign
step forward towards pluralism in issues. The suspicion was founded
power strategies. Thus the willingness on previous governmental acts,
of Romanian central authorities to since the governing populist party
make sub-national institutions more had previously changed the electoral
alert by accessing lots of money, system for the election of mayors.
which can be seen as the main Whereas mayors have been elected
advantage of becoming EU member in Romania since 1992 using a
state, is not to be confused with a majoritarian two-round (run-off)
clear response to an alleged narrow system, the parliamentary majority
European conditionality. supporting the government replaced
it in May 2011 with a pure
majoritarian (first-past-the-post)

77
POLIS

electoral system. Though this In a Romanian context marked by a


decision will increase the chances of deep distrust regarding pre-electoral
the PDL candidates, it will surveys, local elections’ results
undermine the legitimacy of the clearly indicate the strength of the
mayors, who were previously parties and almost accurately anti-
elected by a majority and not by a cipate the parliamentary elections’
plurality (which can be a minority) results. And this is especially the
of voters. The suspicion run even case of the elections for the county
higher when PDL stated that the councillors and for the presidents of
new territorial units will to be called the county councils, which are the
counties as well and not regions or most „political” elections. Unlike
provinces. This labelling strategy county elections, the local elections
was acknowledged by the oppo- for commune and town councils and
sition as an attempt to avoid a especially those for the mayors are
constitutional revision process that to be considered as the most
would require a qualified (two- „utilitarian”, in Downsian terms,
thirds) favourable vote in parliament since voters’ actions are rational in
and the citizens’ majority support in pursuing utility, i.e. that each citizen
a constitutional referendum. The casts his vote for the mayoral
suspicion was to be strengthened by candidate he believes will provide
the government’s decision in him with more benefits than any
December 2011 to merge local and other15. Comparing county and
parliamentary elections by expan- parliamentary elections would give
ding local elected councillors’ and the opposition a clue about the ruling
mayors’ mandates until November party’s strength and help her in
2012. Otherwise, it would have been running the general campaign. In the
required to shorten the mandates of same time, separating the two kinds
senators and deputies, impossible of elections and relying on a
without a constitutional revision benchmark would avoid serious
process. Moreover, the government electoral fraud suspicions that have
intends to lower the required tarnished the 2008 parliamentary
threshold for parties’ admission in elections won by PDL and especially
parliament from 5 to 3 % only. the 2009 presidential elections that
Why would the governing party reconfirmed the incumbent president
intend to alter the rules of the game Băsescu for his second term. The
one year before the elections? In share of votes between the two
fact, local elections are critical for candidates running in the second
parties in Romania. On the one round was so narrow and the
hand, as they have place six months suspicion of fraud so important that
before the parliamentary elections, the Constitutional Court was forced,
their results act as benchmarks for for the first time, to state the
the performance of political parties. recounting of some casted ballots.

78
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

On the other hand, local elected an independent report indicates that


officials in Romania often can work almost one third of the proceeds
as electoral agents for their parties. were distributed to county councils
Controlling local resources, espe- and, exceptionally, directly to local
cially in poorer rural areas, they communities, though the central
usually discriminatorily provide government is involved in large
citizens with various resources and national scale infrastructure invest-
facilities, from crop aids and timber ments19. The distribution of funds
supply to aids in cash, forcing them did not correlate either to the size of
to electoral behave appropriately. the population and the level of
Since half of the Romanian peasants economic development of the
are engaged in subsistence farming, county, or to the length of the road
they have been almost entirely network, its technical status and the
‘captured’ by local predatory elites level of car traffic. Controlling the
who control resources and therefore central government and controlling
local politics16. This kind of as many county councils thus may
„patronage” or new „latifundism” provide you with the tool of
are also to be found in other rural controlling the very local politics
and less developed countries, in and influencing voting, especially in
Southern Italy or in Eastern backward rural communities and
Europe17. Yet this dependency during harsh economic crises.
mechanism is strengthened in Mixing local and parliamentary
Romania by the governmental redis- elections would make impossible a
tribution mechanisms. Designed to rebellion of local elected officials
help local authorities to overcome who might find an incentive to
unexpected difficulties and, more migrate towards the ranks of the
generally, to bridge development most probable winner party in the
disparities18, central government parliamentary elections. By doing
disposable funds and fiscal equali- so, PDL expects to more tightly
zation funds were never free of control its own local elected
political purposes. Whereas the officials and to more effectively
central government may transfer spend local resources for electoral
equalization funds to counties, by purposes.
taking for example into account By attempting to dissolve
their fiscal capacity to collect perso- counties, and by avoiding public
nal income tax or their stringent debate and the need for political
development needs, county councils support from citizens and the
may in turn distribute equalization opposition, PDL also stirred up the
funds to local communities inside protest of many county councils,
counties. In the case of the central generally those run by presidents
government collected road taxes members of the opposition parties.
through the Special Fund for Roads, Yet the sudden rush to deeply

79
POLIS

transform regional administration during the 17th and 16th centuries,


helped, for a brief period of time, to Transylvania was the shelter of the
put the serious issue of spatial Hungarian nation in a period when
planning and local democracy on the Western parts of the former
the public agenda. Moreover, medieval Hungary were occupied
populists’ attempt to alter the rules by the Ottoman Turks21. Before the
of the political game has unravelled historical defeat of the Hungarian
the paramount importance of a King at Mohács in 1526 and the
generally neglected issue for the subsequent dismantlement of the
regional design, namely ethnic kingdom, Hungary was a wealthy
conflict and cooperation. and important medieval regional
power that encompassed the whole
The inner border: how to draw Carpathian Basin, including the
regional units in Transylvania? principality of Transylvania22. Though
ethnic Romanians inhabited the
The slow progress regarding province in large shares during
regional administration reform in Middle Ages, they were never
Romania during the last two included amongst the privileged
decades and the lack of serious groups that ruled the province
public debate on this issue can now exclusively, namely Hungarians,
be more accurately explained by the Szeklers and Saxons. Those groups
ethnic symbolic conflict ongoing in formed the bulk of the upper classes
Transylvania20. The status-quo (medieval états), as they were
between ethnic groups can prove nobles, catholic and protestant
more difficult to change that priests (Hungarians) and inhabitants
previously thought. Before shedding of autonomous lands and cities
light on the accommodation pro- (Szeklers and Saxons), whereas
cesses between ethnic groups orthodox and Greek-catholic
through public local administration, Romanians formed the bulk of the
let us take a brief historical journey dominated and exploited peasantry.
in the tumultuous past of the region. Yet at the age of the European
Though it is a Romanian nationalism, Romanian elites formed
province today, Transylvania broke a strong political movement clai-
up from Austria-Hungary (and the ming for cultural and political rights
Habsburg Empire) in 1918. Even for the Romanian community23. The
back in the 18th and 19th centuries, Romanian nationalist long-lasting
when it was a peripheral Habsburg struggle ended in 1918 with
province, Transylvania was Transylvania’s secession from
numerically dominated by ethnic Hungary and its subsequent union
Romanians, their ethnic group with the recently independent
representing more than half of the Romanian national state24.
province’s population. Before that,

80
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Under severe „Magyarisation” departments of Mureş, Harghita and


before 1918, Romanian national Covasna) at the heart of
elites fought back with an equally Transylvania. This autonomy lasted
powerful „Romanianisation” follo- until 1968, when the territory was
wing the defeat of the dual once again homogenized according
monarchy in the First World War. to nationalistic purposes27. Although
Following the 1920 Peace Treaties the first decade of communist rule
in Paris, they engaged in an effort proclaimed itself as internationalist,
aimed to consolidate the new the last two decades of Romanian
national state and unify the national communism turned into a fierce
culture25, putting in place a nationalist regime, which resembled
centralized administration that run more to inter-war public discourse
71 counties that lasted until 1948. and political activity (including the
Between the two successive peace alteration of ethnic balance by
treaties from Paris (1920 and 1945) forced mobility) that to interna-
that marked the end of the two tionalist communism28.
World Wars, a pivotal event As Bollens emphasizes29, cities
occurred that shaped the way ethnic are suppliers of important religious
Romanians and ethnic Hungarians and cultural symbols, zones of
in Transylvania conceive state unity, intergroup proximity and intimacy,
autonomy and secession. Though and arenas where the size and
both Romania and Hungary were concentration of a subordinate
Nazi Germany’s allies26, Romania population can present the most
was forced against his will, by a direct threat to the state. This is also
treaty signed in August 1940 in visible in Transylvanian cities,
Vienna, to let half of Transylvania especially in ethnic mixed ones, as
to return to the Hungarian state, Târgu-Mureş, the capital-city of
only to recover it at the Peace Mureş-county. It was there that the
Treaty in Paris. This traumatic event claimed threat to Romanian state
profoundly marked Romanian- unity and sovereignty triggered in
Hungarian ethnic relations for decades. March 1990 the most severe ethnic
By adopting a Soviet-style clashes between ethnic Romanians
administration, and by emphasizing and ethnic Hungarians that could
the unity of the workers and eventually bring Transylvania on
peasants regardless of their native the brink of an ethnic disaster, more
language and ethnicity, after 1948 or less similar to those that have
the communist party offered the ravaged the former Yugoslavia.
Hungarian minority an adminis- Since those events, ethnic politics
trative autonomy in Transylvania strongly marked the political dyna-
inside the framework of a special mics of post-communist Romania30.
Hungarian Autonomous Region Although Romania followed a
(encompassing almost entirely the different path of exit from commu-

81
POLIS

nism that former Yugoslavia, post- the boundaries of the Development


communist transition did not Region 7 (Centre). Yet proposing in
exclude the use of ethnic tensions June 2011 to transform development
and of subsequent mechanisms of regions into counties, and by that
accommodation of ethnic segments dissolving the current 41 counties,
in most of its heterogeneous local PDL triggered the nervous response
contexts31. of the Democratic Alliance of
Noticing the very complicated Hungarians in Romania (DAHR),
ethnic geography in Transylvania, it its governing partner. On the one
is not surprising why post-commu- hand, the Hungarian minority,
nist governments in Romania though a majority in the area, would
avoided clear-cut measures of find itself in a minority position
territorial design, but choosing inside the new administrative unit,
instead to take small steps forward as it lives today as a diaspora in
by adopting the European statistical number of Transylvanian counties
requirements regarding regional (Satu-Mare 35.19 %, Bihor 25.96
units (NUTS 2). With no real admi- %, Sălaj 23.04 %, Cluj 17.40 %,
nistrative competences, those deve- Arad 10.67 %, Maramureş 9.07 %,
lopment regions managed somehow Bistriţa-Năsăud 5.88 %). On the
to postpone critical decisions regar- other hand, DAHR would lose its
ding territorial design and regional political status, as it will be forced
autonomy. The sudden rush in to electoral compete in a totally
redefining regions in no more than different environment, with fewer
two weeks, as president Băsescu chances to win mayoral, local and
claimed, finally opened the debate county councillor seats. As long as
regarding political geography in the current administrative system is
Transylvania. Back in 1997, the in place, DAHR largely benefits of
Green Paper for Regional Policy in the support of ethnic Hungarians in
Romania, published by the Transylvania by almost automati-
Romanian government with the cally turning ethnic shares in ethnic
support of the European Commi- votes32.
ssion and that set the foundation for As a counter-proposal, DAHR
the Law 151/1998 on Regional issued its own regional design.
Development, proposed regrouping Emphasizing the inefficiency of
counties largely inhabited by ethnic eight large development regions, the
Hungarians (Harghita 84.61 %, Hungarian party proposed to divide
Covasna 73.79 % and Mureş 39.30 these regions by two and to regroup
%) with other neighbouring counties the 16 new regions into four macro-
largely inhabited by ethnic regions by sharing their adminis-
Romanians, where ethnic Hungarians trative capacities between these
count much less (Braşov 8.65 %, layers. The bold proposal is,
Alba 6.60 % and Sibiu 3.36 %) in however, difficult to accept not only

82
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

by their partners in government, but Maramureş, Bihor and Satu-Mare


by ethnic Romanians living in would resemble too much to the half
Transylvania. On the one hand, the of Transylvania that was brutally
micro-region set up by dividing the annexed by fascist Hungary in 1940.
current Development Region 7 The two geographies would simply
(Centre) and separating Alba, be unacceptable for Romanian
Braşov and Sibiu counties on one parties and ethnic Romanians. By
side and Covasna, Harghita and refusing president Băsescu’s final
Mureş counties on the other, would offer, namely a special status for
obviously match too close the Harghita and Covasna counties
former autonomous Hungarian alongside eight other macro-counties
region from the early communist (in fact the current development
times. On the other hand, the macro- regions), DAHR put a brutal hold to
region engulfing Covasna, Harghita, the political negotiations regarding
Mureş, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, territorial design33.

Figure 2. The part of Transylvania occupied by Hungary following the Second


Vienna Award

83
POLIS

Ethnic stalemate: impossible ties. Later on, county authorities


centralization, improbable from Harghita neighbouring county
autonomy expressed their willingness to set up
such touristic panels at their county
Even though political negotia- borders as well36. The decision of
tions regarding regional adminis- the county-councils was criticized
tration were to be stopped as sudden by local ethnic Romanian elites and
as the debate begun, they raised the advertising panels were quickly
important issues at stake. The removed by the Romanian State
stalemate that replaced the brief Road Company. Subsequently, the
negotiations is revelatory for de road company refused to deliver the
facto status-quo. Facing the compulsory technical documen-
Romanian government proposal tation for the advertising panels
with defensive attitude and fearing demanded by Covasna county-
ethnic control, DAHR emphasizes council. The official motivation of
even more the autonomy claim that the state road company was that the
it expresses for two decades, advertising panel was set against the
namely, a regional autonomy for the principles of the Romanian unitary
Hungarian community in Covasna, state37. Covasna county council
Harghita and Mureş counties34. decided to make an appeal in court
Generally labelled „Szeklerland” by against the state road company, got
ethnic Hungarians, this denomi- all technical documentation and
nation is to symbolically relate to a finally set up two touristic panels at
period during Middle Ages when county borders. Moreover, in 2011
Szeklers, a Hungarian population, the Association of the Hungarian
benefited of full autonomy from Regions, a lobby representative
Hungary’s king and later on from institution in Brussels designed to
the ruling Hapsburg monarchy and keep the Hungarian Regional
that they fiercely defended for Development Agencies in touch
centuries35. with the European institutions,
Covasna county-council, domi- decided to host Szeklerland office
nated by ethnic Hungarian elected amongst the other regions it
officials, decided in March 2007 to represents38. The official inaugu-
set up eight road touristic inscrip- ration of this representation in
tions at the county borders, marking Brussels stirred a huge controversy
the entry into what they called and shed light once again on the
Szeklerland. The first one was set ongoing tensions between divergent
up on 16 August 2007 at the border political and administrative projects.
between Covasna and Braşov coun-

84
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Figure 3. The map proposed in 2011 by DAHR dividing Romania in five macro-
regions

Ethnic stalemate could only be Transylvanian trans-ethnic political


surpassed by voluntary ethnic party, a regionalist party motivated
cooperation, and such a cooperation by a kind of „civic regionalism” that
has been proposed back in 2000 by stands as a plausible alternative to
few Transylvanian intellectuals, ethnic the current political representation
Romanians and ethnic Hungarians of Transylvanian citizens40. The
as well, under the general label of motivation for establishing a trans-
„Transylvanian regionalism”. Con- ethnic party is twofold. On the one
ceiving Transylvania as a culturally hand, the emergence of a political
homogeneous area that symbolically party to represent Transylvania
opposes to the rest of Romania, they seems to be linked to the existence
triggered a debate by publishing of „Transylvanism”, a cultural
their views in a specially designed peculiarity related to the multiethnic
journal called „Provincia” (the history of Transylvania and
Province). A content analysis of the closeness to Western Europe. By its
journal in 2000, 2001 and 2002 different traditions, history, and
unravels the dominant themes, especially by its multiethnic
arguments and proposals39. One of composition, Transylvania is diffe-
the favourite themes is creating a rent from the rest of Romania. In the

85
POLIS

words of the editors, Transylvania is regardless of party) are very low,


the space of „Reformation”, a space which arouses the discontent of the
where „Western Christianity coexist authors43. The increased centralization
with the oriental Christianity”, a seems to be the most profound
place of „the great styles of the cause of this iniquity. The distance
European culture: romantic, gothic, from the political centre, its inability
Renaissance, baroque and classic”41. to understand the real problems of
Culturally defined, the political the province, make resources not to
options of Transylvanian (Romanian, be equitably distributed. That is why
Hungarian, German and other ethnic people in Transylvania really need a
minorities) would be clearly regional party that fights for urgent
different from those of other decentralization and state reform44.
historical provinces. Moreover, in Transylvanian regionalists drafted
the broad sense of multiculturalism, in December 2001 a „Memorandum
Transylvania has proved to be an to the Parliament Regarding the
„extremely responsive space to Regional Structuring of Romania”45,
religious renewals”42. In this vein, proposing the harmonious develop-
The Romanian United Church with ment of Romania considering the
Rome (Greek Catholic), a broad part historical, economical and social-
of the Orthodox Church who cultural identity of its regions. The
symbolically recognized the Pope as „Memorandum” has been submitted
the head of the Church back in 1699 to the Permanent Bureau of the
and who played an essential role in Romanian Parliament, to the
the history of Transylvanian leadership of the political parties in
Romanians, is considered to be a Parliament, as well as to the
factor of progress in the history of European Parliament and to the
Transylvania and a factor that Committee of Regions. The answer
culturally distinguishes Transylvania they got was merely emotional. The
form the rest of Romania. Religious Prime Minister in charge at that
tolerance is a value considered as time and the leader of the Social-
belonging to Transylvanians even if Democrat Party, Adrian Năstase,
the conflict with the Orthodox dismissed the „Memorandum”. For
Church is remembered. him, this regionalization project was
On the other hand, the urgent no less than „an idea launched by
need for a trans-ethnic regional minds gone off the rails, whose
party is associated with a better initiators want to take us back in
distribution of resources from the time, by re-establishing the princi-
centre. Whereas Transylvania palities that existed in the thirteen
significantly contributes to the century, making Romanians lock
national budget, the resources that themselves up in their own
are redistributed back by the central provinces (…) The Memorandum
political power (we would say initiators want us to deny the Great

86
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Union (1918)”46. Therefore, this months before local elections have


represented in his opinion „an act of been seen by the opposition as less
defiance addressed to the Romanian than credible European conditio-
people’s collective memory, a nality and more as electoral
people that has shed blood to fulfil mischief. Yet the brutal end put to
the ideal of national unity”47. By the political debate and negotiations
completely rejecting those propo- by PDL’s coalition partner, the
sals, central government politicians Hungarian party, unravelled the
not only postponed effective deci- paramount importance of a gene-
rally neglected issue, namely ethnic
sions, but they largely neglected an
conflict. Despite the common
attempt of trans-ethnic cooperation. interest in profitably changing the
After the 2004 elections, there was electoral settings, the two coalition
no public debate over the issue of partners PDL and DAHR tumbled
regionalization. With DAHR back into substantial divergence regar-
in government in 2009, regiona- ding Transylvania’s political geo-
lization regained its usual ethnic graphy. Whereas PDL seems to
stalemate. have neglected the ethnic issue and
to focus merely on individual pro-
Conclusion fitable electoral outcomes, DAHR
reacted promptly to what he con-
The sudden outburst and the ceived as both electoral unfairness
quick death of the Romanian project and serious threat of ethnic control.
of reshaping regional design in 2011 Although DAHR was tempted with
is much telling about the profound a last political offer, in fact a special
political tensions and constraints status for the counties largely
that rule the public administration inhabited by ethnic Hungarians in
reform. Though presented by the the heart of Transylvania, he
initiators as a pure compliance to preferred to suspend political
harsh European conditionality after negotiation and to keep the post-
Romania’s accession to the communist long lasting statu-quo
European Union, one cannot fully regarding regional administration.
elude the political outcomes that Despite the fact it was sudden and
were initially expected by president curiously brief, the public debate
Băsescu and the populist Democrat concerning the reform of the
Liberal party in government in regional administration reminds us
terms of electoral advantages. not about European conditionality,
Quickly dissolving the current but about peculiar ethnic condi-
regional settings by regrouping tionality. The regional design cannot
current counties in larger units that ignore local specificities, ethnic
would continue to be labelled fears of control or separatism and the
„counties”, unifying local and long lasting political and geographical
parliamentary elections and symbolism in Transylvania.
changing the electoral rules six

87
POLIS

Note
1
Irina Livezeanu, Cultural Politics in Outcomes of Regional Reform in
Greater Romania: Regionalism, Poland”, East European Politics
Nation Building and Ethnic and Societies, vol. 21, nr. 3, 2007,
Struggle, 1918-1930, Cornell pp. 424-446.
7
University Press, Ithaca, 1995. Tassilo Herrschel, Peter Newman,
2
Cheng Chen, „The roots of illiberal „New Regions in England and
nationalism in Romania: a historical Germany: An Examination of the
institutionalist analysis of the Interaction of Constitutional
Leninist legacy”, East European Structures, Formal Regions and
Politics and Societies, vol. 17, nr. 2, Informal Institutions”, Urban
2003, pp. 166-201. Studies, vol. 37, nr. 7, 2000, pp.
3
Pena Coman, Eugen Crai, Monica 1185-1202.
8
Rădulescu, Gabriella Stănciulescu, Lynn M. Tesser, „The Geopolitics
„Local Government in Romania”, of Tolerance: Minority Rights
Stabilization of Local Governments, Under EU Expansion in East-
Emilia Kandeva (ed.), Open Society Central Europe”, East European
Institute, Budapest, 2001, p. 371. Politics and Societies, vol. 17, nr. 3,
4
Roger Lawrence, „Metaphors of 2003, pp. 483-532; Grigore Pop-
Governance in Central and Eastern Eleches, „Between Historical
Europe: Multi-level, Asymmetrical Legacies and the Promise of
or Variable Geometry?”, Local Western Integration: Democratic
Government Studies, vol. 36, nr. 6, Conditionality after Communism”,
2010, pp. 785-801. East European Politics and
5
Pawel Swianiewicz, „If Territorial Societies, vol. 21, nr. 1, 2007, pp.
Fragmentation is a Problem, is 142-161; Frank Schimmelfennig,
Amalgamation a Solution? An East „European Regional Organizations,
European Perspective”, Local Political Conditionality, and
Government Studies, vol. 36, nr. 2, Democratic Transformation in
2010, pp. 183-203. Eastern Europe”, East European
6
Mirko Vintar, Reengineering Politics and Societies, vol. 21, nr. 1,
Administrative Districts in Slovenia, 2007, pp. 126-141.
9
Local Government and Public Ivan Krastev, „The Strange Death of
Reform Initiative, Budapest, 1999; the Liberal Consensus”, Journal of
Tomasz Grzegorz Grosse, „An Democracy, vol. 18, nr. 4, 2007, pp.
Evaluation of the Regional Policy 56-63; Jacques Rupnik, „From
System in Poland: Challenges and democracy fatigue to populist
Threats Emerging from Participa- backlash”, Journal of Democracy,
tion in the EU’s Cohesion Policy”, vol. 18, nr. 4, 2007, pp. 17-25; Paul
European Urban and Regional Levitz, Grigore Pop-Eleches, „Why
Studies, vol. 13, nr. 2, 2006, pp. No Backsliding? The European
151-165; Jennifer A. Yoder, Union’s Impact on Democracy and
„Leading the Way to Regiona- Governance Before and After
lization in Post-Communist Europe: Accession”, Comparative Political
An Examination of the Process and

88
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

18
Studies, vol. 43, nr. 4, 2010, pp. Dragoş Dragoman, „Regional
457-485. inequalities, decentralisation and the
10
Torben Norkaer Hansen, Ioan Ianoş, performance of local governments
Gabriel Pascariu, Victor Platon, in post-communist Romania”, Local
Dumitru Sandu, Profiles of the Government Studies, vol. 37, nr. 6,
Romanian Development Regions, 2011, pp. 647-669.
19
Ramboll Consultancy Group, National Human Development
Bucharest, 1997. Report 2003-2005 for Romania,
11
Ana Maria Dobre, „The Dynamics UNDP, Bucharest, 2005.
20
of Partisan Adaptation to Euro- Dragoş Dragoman, „Ethnic Groups
peanization: The Romanian Case of in Symbolic Conflict: The „Ethni-
Regionalisation”, paper presented at cisation” of Public Space in
the European Consortium for Romania”, Studia Politica. Romanian
Political Research Joint Session of Political Science Review, vol. XI,
Workshops, Granada, 2005. nr. 1, 2011, pp. 105-122.
12 21
Idem, „Designing and justifying Paul Lendvai, The Hungarians: A
regional reforms: lessons from Thousand Years of Victory in
Romania”, Policy and Politics, vol. Defeat, Princeton University Press,
36, nr. 4, 2008, pp. 587-600. Princeton, 2004.
13 22
Peter John, „The Europeanisation of Gyula Kristó, Histoire de la
Sub-national Governance”, Urban Hongrie médiévale. Le temps des
Studies, vol. 37, Nos. 5-6, 2000, pp. Arpads, Presses Universitaires de
877-894. Rennes, Rennes, 2000.
14 23
Conor O’Dwyer, „Reforming Keith Hitchins, The Rumanian
Regional Governance in East National Movement in Transylvania,
Central Europe: Europeanization or 1780-1849, Harvard University Press,
Domestic Politics as Usual?”, East Cambridge, 1969; Idem, A Nation
European Politics and Societies, Affirmed: The Romanian National
vol. 20, nr. 2, 2006, pp. 219-253. Movement in Transylvania, 1860-
15
Anthony Downs, An Economic 1914, Encyclopaedic Publishing
Theory of Democracy, Addison- House, Bucharest, 1999.
24
Wesley, New York, 1957. Idem, Romania, 1866-1947, Oxford
16
Alina Mungiu-Pippidi, „Reinventing University Press, Oxford, 1994.
25
the Peasants. Local State Capture in Irina Livezeanu, op. cit.
26
Post-Communist Europe”, Romanian Dennis Deletant, Hitler’s Forgotten
Journal of Political Science, vol. 3, Ally: Ion Antonescu and His Regime,
nr. 2, 2003, pp. 23-38. Romania 1940-1944, Palgrave
17
Edward C. Banfield, The Moral Macmillan, Basingstoke, 2006.
27
Basis of a Backward Society, Free Cheng Chen, op. cit.
28
Press, New York, 1967; Jan Elemér Illyés, National Minorities in
Lubecki, „Echoes of Latifundism? Romania: Change in Transylvania,
Electoral Constituencies of Successor East European Monographs,
Parties in Post-Communist Boulder, 1982; Catherine Verdery,
Countries”, East European Politics National Ideology under Socialism:
and Societies, vol. 18, nr. 1, 2004, Identity and Cultural Politics in
pp. 10-44.

89
POLIS

Ceauşescu’s Romania, University of /D9NSCB3G1.htm, accessed 24


California Press, Berkeley, 1995. March 2012.
29 35
Scott A. Bollens, „Managing urban Gyula Kristó, op. cit.; Paul Lendvai,
ethnic conflict”, in Globalism and op. cit.
36
Local Democracy: Challenge and „Şi autorităţile din Harghita vor pa-
Change in Europe and North nouri cu inscripţia Ţinutul Secu-
America, Robert Hambleton, Hank iesc”, 20 March 2008, available at
V. Savitch, Murray Stewart (eds), http://www.divers.ro/actualitate_ro?
Palgrave MacMillan, New York, wid=37455&func=viewSubmission
2002. &sid=8446, accessed 27 January
30
Mary McIntosh, Martha Abele Mac 2009.
37
Iver, Daniel G. Abele, David B. „CJ Covasna dă în judecata
Nolle, „Minority rights and majority Compania de Drumuri în privinţa
rule: ethnic tolerance in Romania panoului Ţinutul Secuiesc”, 20
and Bulgaria”, Social Forces, vol. December 2007, available at
73, no. 3, 1995, pp. 939-967. http://www.divers.ro/actualitate_ro?
31
Tom Gallagher, „Nationalism and wid=37455&func=viewSubmission
Political Culture in the 1990s”, in &sid=8136, accessed 27 January
Post-Communist Romania: Coming 2009.
38
to Terms with Transition, Duncan „Reprezentarea Ţinutului Secuiesc
Light, David Phinnemore (eds.), la Bruxelles”, Foreign Policy
Palgrave, Basingstoke, 2001. Romania, July/August 2011, p. 42.
32 39
Andreea Zamfira, Dragoş We used the electronic version of
Dragoman, „Le vote (non)ethnique the journal, available at http://www.
en Roumanie, 2000-2008. Les provincia.ro/
40
performances électorales des partis Gusztáv Molnár, „Regionalism
des minorités allemande et hongroise civic”, Provincia, nr. 2, 2000.
41
en perspective comparée”, Revue Provincia, Nos. 1-2, 2001.
42
d’Etudes Comparatives Est-Ouest, Alexandru Cistelecan, „The
vol. 40, nr. 2, 2009, pp. 127-156. Romanian Greek Catholic Church”,
33
Alina Grigoras, Coalition standoff Provincia, Nos. 8-9, 2001.
43
over territorial reorganisation, Nine Traian Ştef, „Dissatisfied political
O’Clock, June 14, available at Transylvania”, Provincia, nr. 10,
http://www.nineoclock.ro/coalition- 2001.
44
standoff-over-territorial-reorganisa Alin Doce, „For a regional party”,
tion/, accessed 24 March 2012. Provincia, nr. 10, 2001.
34 45
Alison Mutler, Romania’s ethnic Available at http://www.provincia.
Hungarians threaten to quit govern- ro/download/Memorandum_en.doc,
ment, Bloomberg Businessweek accessed 24 March 2012.
46
quoting the Associated Press, June Ana Maria Dobre, „The Dynamics
15, 2011, available at http://www. of Partisan Adaptation to Euro-
businessweek.com/ap/financialnews peanization...cit.”, p. 19.
47
Ibidem.

90
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Bibliography

Banfield, Edward C., The Moral Basis Downs, Anthony, An Economic Theory
of a Backward Society, Free Press, of Democracy, Addison-Wesley,
New York, 1967. New York, 1957.
Bollens, Scott A., „Managing urban Dragoman, Dragoş, „Ethnic Groups in
ethnic conflict”, in Globalism and Symbolic Conflict: The ‘Ethni-
Local Democracy: Challenge and cisation’ of Public Space in Romania”,
Change in Europe and North Studia Politica. Romanian Political
America, Robert Hambleton, Hank Science Review, Vol. XI, No. 1,
V. Savitch, Murray Stewart (eds), 2011, pp. 105-122.
Palgrave MacMillan, New York, Dragoman, Dragoş, „Regional
2002. inequalities, decentralisation and the
Chen, Cheng, „The roots of illiberal performance of local governments
nationalism in Romania: a historical in post-communist Romania”, Local
institutionalist analysis of the Government Studies, Vol. 37, No. 6,
Leninist legacy”, East European 2011, pp. 647-669.
Politics and Societies, Vol. 17, No. Gallagher, Tom, „Nationalism and
2, 2003, pp. 166-201. Political Culture in the 1990s”, in
Cistelecan, Alexandru, „The Romanian Post-Communist Romania: Coming
Greek Catholic Church”, Provincia, to Terms with Transition, Duncan
Nos. 8-9, 2001. Light, David Phinnemore (eds.),
Coman, Pena, Eugen Crai, Monica Palgrave, Basingstoke, 2001.
Rădulescu, Gabriella Stănciulescu, Grzegorz Grosse, Tomasz, „An
„Local Government in Romania”, in Evaluation of the Regional Policy
Stabilization of Local Governments, System in Poland: Challenges and
Emilia Kandeva (ed.), Open Society Threats Emerging from
Institute, Budapest, 2001, p. 371. Participation in the EU’s Cohesion
Deletant, Dennis, Hitler’s Forgotten Policy”, European Urban and
Ally: Ion Antonescu and His Regime, Regional Studies, Vol. 13, No. 2,
Romania 1940-1944, Palgrave 2006, pp. 151-165.
Macmillan, Basingstoke, 2006. Hansen, Torben Norkaer, Ioan Ianoş,
Dobre, Ana Maria, „Designing and Gabriel Pascariu, Victor Platon,
justifying regional reforms: lessons Dumitru Sandu, Profiles of the
from Romania”, Policy and Politics, Romanian Development Regions,
Vol. 36, No. 4, 2008, pp. 587-600. Ramboll Consultancy Group,
Dobre, Ana Maria, „The Dynamics of Bucharest, 1997.
Partisan Adaptation to Euro- Herrschel, Tassilo, Peter Newman,
peanization: The Romanian Case of „New Regions in England and
Regionalisation”, paper presented at Germany: An Examination of the
the European Consortium for Interaction of Constitutional
Political Research Joint Session of Structures, Formal Regions and
Workshops, Granada, 2005. Informal Institutions”, Urban
Doce, Alin, „For a regional party”, Studies, Vol. 37, No. 7, 2000, pp.
Provincia, No. 10, 2001. 1185-1202.

91
POLIS

Hitchins, Keith, A Nation Affirmed: The Livezeanu, Irina, Cultural Politics in


Romanian National Movement in Greater Romania: Regionalism,
Transylvania, 1860-1914, Nation Building and Ethnic
Encyclopaedic Publishing House, Struggle, 1918-1930, Cornell
Bucharest,1999. University Press, Ithaca, 1995.
Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Lubecki, Jan, „Echoes of Latifundism?
Oxford University Press, Oxford, Electoral Constituencies of
1994. Successor Parties in Post-Co-
Hitchins, Keith, The Rumanian mmunist Countries”, East European
National Movement in Transylvania, Politics and Societies, Vol. 18, No.
1780-1849, Harvard University 1, 2004, pp. 10-44.
Press, Cambridge, 1969. McIntosh, Mary, Martha Abele Mac
Illyés, Elemér, National Minorities in Iver, Daniel G. Abele, David B.
Romania: Change in Transylvania, Nolle, „Minority rights and majority
East European Monographs, rule: ethnic tolerance in Romania
Boulder, 1982. and Bulgaria”, Social Forces, Vol.
John, Peter, „The Europeanisation of 73, No. 3, 1995, pp. 939-967.
Sub-national Governance”, Urban Molnár, Gusztáv, „Regionalism civic”,
Studies, Vol. 37, Nos. 5-6, 2000, pp. Provincia, No. 2, 2000.
877-894. Mungiu-Pippidi, Alina, „Reinventing
Krastev, Ivan, „The Strange Death of the Peasants. Local State Capture in
the Liberal Consensus”, Journal of Post-Communist Europe”, Romanian
Democracy, Vol. 18, No. 4, 2007, Journal of Political Science, Vol. 3,
pp. 56-63. No. 2, 2003, pp. 23-38.
Kristó, Gyula, Histoire de la Hongrie O’Dwyer, Conor, „Reforming Regional
médiévale. Le temps des Arpads, Governance in East Central Europe:
Presses Universitaires de Rennes, Europeanization or Domestic Po-
Rennes, 2000. litics as Usual?”, East European
Lawrence, Roger, „Metaphors of Politics and Societies, Vol. 20, No.
Governance in Central and Eastern 2, 2006, pp. 219-253.
Europe: Multi-level, Asymetrical or Pop-Eleches, Grigore, „Between
Variable Geometry?”, Local Historical Legacies and the Promise
Government Studies, Vol. 36, No. 6, of Western Integration: Democratic
2010, pp. 785-801. Conditionality after Communism”,
Lendvai, Paul, The Hungarians: A East European Politics and
Thousand Years of Victory in Societies, Vol. 21, No. 1, 2007, pp.
Defeat, Princeton University Press, 142-161.
Princeton, 2004. Rupnik, Jacques, „From democracy
Levitz, Paul, Grigore Pop-Eleches, fatigue to populist backlash”,
„Why No Backsliding? The Journal of Democracy, Vol. 18, No.
European Union’s Impact on 4, 2007, pp. 17-25.
Democracy and Governance Before Schimmelfennig, Frank, „European
and After Accession”, Comparative Regional Organizations, Political
Political Studies, Vol. 43, No. 4, Conditionality, and Democratic
2010, pp. 457-485. Transformation in Eastern Europe”,
East European Politics and So-

92
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

cieties, Vol. 21, No. 1, 2007, Cultural Politics in Ceauşescu’s


pp. 126-141. Romania, University of California
Ştef, Traian, „Dissatisfied political Press, Berkeley, 1995.
Transylvania”, Provincia, No. 10, Vintar, Mirko, Reengineering
2001. Administrative Districts in Slovenia,
Swianiewicz, Pawel, „If Territorial Local Government and Public
Fragmentation is a Problem, is Reform Initiative, Budapest, 1999.
Amalgamation a Solution? An East Yoder, Jennifer A., „Leading the Way
European Perspective”, Local to Regionalization in Post-Co-
Government Studies, Vol. 36, No. 2, mmunist Europe: An Examination
2010, pp. 183-203. of the Process and Outcomes of
Tesser, Lynn M., „The Geopolitics of Regional Reform in Poland”, East
Tolerance: Minority Rights Under European Politics and Societies,
EU Expansion in East-Central Vol. 21, No. 3, 2007, pp. 424-446.
Europe”, East European Politics Zamfira, Andreea, Dragoman Dragoş,
and Societies, Vol. 17, No. 3, 2003, „Le vote (non)ethnique en Roumanie,
pp. 483-532. 2000-2008. Les performances
UNDP, National Human Development électorales des partis des minorités
Report 2003-2005 for Romania, allemande et hongroise en pers-
Bucharest, 2005. pective comparée”, Revue d’Etudes
Verdery, Catherine, National Ideology Comparatives Est-Ouest, Vol. 40,
under Socialism: Identity and No. 2, 2009, pp. 127-156.

93
POLIS

O acomodare parţială: principiile Cartei europene a


autonomiei locale şi descentralizarea potrivit Constituţiei,
actelor normative interne, proiectelor de legi şi deciziilor
Curţii Constituţionale
(A partial accommodation: the principles of the European
Charter of Local Self-Government and decentralization
according to the Constitution, domestic laws and bills, and
the rulings of the Constitutional Court)
Radu CARP
Abstract. Decentralization is mentioned by the Romanian Constitution of 1991
as a principle of public administration, without being defined. A framework –
law has been adopted only in 2004, after the revision o the Constitution and it
has been entirely abrogated in 2006 by another framework – law. None of these
laws have been fully applied, because they were composed of general principles
and of public policy statements. The article describes how the principle of
subsidiarity has been incomplete or faulty defined by these frameworks – laws
and consequently it was impossible to apply it. The article discusses the draft
law on decentralization of 2013 that has been declared unconstitutional by the
Constitutional Court in January 2014. All these normative acts are analysed
from the perspective of the European Charter of Local Self – Government. The
conclusion of this article is that the decentralization account from 1991
nowadays is extremely unsatisfactory, because of a gradual approach and
because of ignoring the principles that are part of that Charter.

Keywords: administrative capacity, Constitutional Court, decentralization,


European Charter of Local Self – Government, subsidiarity.

Descentralizarea este menţionată enumera aceste principii, fără a le


în Constituţia din 1991 la articolul defini. Legea administraţiei publice
120 care precizează că „administra- locale nr. 215/2001 reia prevederea
ţia publică din unităţile administra- din Constituţie şi adaugă alte trei
tiv-teritoriale se întemeiază pe prin- principii: (art. 2, alin. 1) : cel al eli-
cipiile descentralizării, autonomiei gibilităţii autorităţilor administraţiei
locale şi deconcentrării serviciilor publice locale, al legalităţii şi al
publice”. Constituţia se rezumă a consultării cetăţenilor în soluţio-

94
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

narea problemelor locale de interes distinct de cel national, localităţile


deosebit. O Lege-cadru a descen- având un aparat administrative pro-
tralizării a fost adoptată abia în priu, afectat interesului local5. Des-
2004, ca urmare a exprimării opiniei centralizarea se caracterizează, po-
necesităţii unei asemenea legi de trivit unui alt autor, prin următoarele
către Comisia de la Veneţia, cu elemente: autorităţile din teritoriu
ocazia avizului care a fost emis cu sunt persoane publice autonome,
privire la revizuirea Constituţiei din alese de colectivităţile teritoriale;
20031. Legea din 2004 a fost pre- dispun de o putere de decizie pro-
cedată de adoptarea unei Hotărâri de prie; colectivităţile locale dispun de
Guvern privind Strategia actualizată autorităţi administrative proprii,
a Guvernului României privind precum şi de mijloace materiale, fi-
accelerarea reformei în administraţia nanciare şi umane necesare6. Conse-
publică2 care identifica mai multe cinţa descentralizării este transferul
obiective în privinţa descentralizării, unor servicii publice de interes jude-
printre care şi crearea unui cadru ţean din competenţa centrului în cea
normativ adecvat3. De aproape 10 a unor autorităţi ale administraţiei
ani există mai multe încercări de a publice locale7. S-a arătat că «des-
demara procesul de descentralizare centralizarea nu reprezintă opusul
dar nici legea din 2004, nici cea din centralizării, ci micşorarea ei, dimi-
2006 nu au fost puse în aplicare la nuarea concentrării puterilor»8. Se
parametrii la care au fost gândite, iar consideră că orice autoritate admi-
încercarea din 2013 de a adopta mă- nistrativă, cu excepţia celor care
suri concrete în direcţia descentra- presupun exercitarea atribuţiilor
lizării a fost declarată neconstituţio- specifice de către o singură persoană
nală. (Preşedinte, prim – ministru) poate
Chestiunea descentralizării este fi plasată într-un statut de deconcen-
pe larg tratată în doctrina de drept trare sau într-unul de descentrali-
public românească. Astfel, s-a con- zare9. Potrivit unui alt autor, „des-
siderat că descentralizarea adminis- centralizarea nu constituie un scop
trativă presupune „existenţa unor în sine, ci un mijloc care facilitează
persoane publice locale, desemnate apropierea nivelului la care se ia
de comunitatea teritoriului, cu atri- decizia de cel ce urmează a suporta
buţii proprii, ce intervin direct în consecinţele ei”. Din aceeaşi pers-
gestionarea şi administrarea proble- pectivă, descentralizarea permite
melor colectivităţii, implicând auto- „realizarea cerinţelor altor principii
nomia locală”, iar elementele sale ce constituie valori fundamentale
sunt personalitatea juridică, rezol- ale societăţii, precum cel al echităţii,
varea propriilor afaceri şi autonomia al asigurării libertăţii şi egalităţii
locală4. Într-o altă opinie, descen- cetăţenilor”10. În doctrină se face
tralizarea este sistemul care are la distincţia între descentralizarea teri-
bază recunoaşterea interesului local, torială şi cea tehnică. Cea dintâi pre-

95
POLIS

supune existenţa unor interese co- şoare procesul de descentralizare


mune ale locuitorilor dinr-o anumită (art. 4), printre care se numără :
arie geografică şi presupune „exis- - principiul subsidiarităţii15;
tenţa unor autorităţi locale alese, - egalitatea cetăţenilor în faţa auto-
care au competenţă materială gene- rităţilor administraţiei publice
rală”. Cea de-a doua presupune locale;
existenţa unor persoane de drept pu- - exercitarea competenţelor de
blic care prestează servicii publice, către autorităţile administraţiei
denumite „stabilimente publice lo- publice locale situate pe nivelul
cale”. Descentralizarea este conside- administrativ cel mai apropiat de
rată în această perspectivă o pro- cetăţean;
blemă exclusiv de natură adminis- - asigurarea unui echilibru între
trativă, spre deosebire de federalism descentralizarea administrativă şi
care este o problemă de natură poli- descentralizarea financiară la ni-
tică : autorităţile publice care bene- velul fiecărei unităţi administra-
ficiază de descentralizare îşi desfă- tiv – teritoriale;
şoară activitatea în cadrul unui stat - transparenţa deciziilor;
unitar11. Potrivit unei opinii simi- - asigurarea descentralizării finan-
lare, descentralizarea din România, ciare bazate pe reguli transparen-
potrivit Constituţiei, este una exclu- te cu privire la calculul resur-
siv administrativă, spre deosebire de selor financiare alocate unităţilor
cea din Italia care a dus la un stat administrativ – teritoriale.
regionalizat sau cea din Belgia care Se poate observa că toate aceste
a dus la un stat federal12. O altă opi- principii sunt extrem de generale şi
nie care a fost exprimată în acelaşi nu au legătură cu felul în care admi-
sens este că există două tipuri de nistraţia centrală sau locală a
descentralizare: una politică, federa- funcţionat ulterior apariţiei acestei
lismul şi una administrativă, federa- legi. Principiul subsidiarităţii este
lismul fiind astfel „forma cea mai doar menţionat, nu şi definit, fiind
profundă de descentralizare”12a. Dis- astfel inoperant. Luarea deciziilor la
tincţia dintre descentralizarea terito- un nivel cât mai aproape de cetăţean
rială şi cea tehnică provine dintr-o sau ceea ce Guy Héraud numea
altă distincţie, între descentralizarea „exacta adecvare”16 se suprapune de
teritorială şi cea pe servicii13. fapt cu principiul subsidiarităţii. Nu
Potrivit Legii – cadru a descen- este clar la ce se referea această lege
tralizării nr. 339/200414, descentra- când menţiona asigurarea unui echi-
lizarea era definită drept „procesul libru între descentralizarea adminis-
transferului de autoritate şi respon- trativă şi cea financiară. Ar fi fost
sabilitate administrativă şi finan- indicat să se precizeze că orice nouă
ciară de la nivel central la nivel lo- competenţă dată în sarcina nivelului
cal”. Legea enumera principiile pe inferior de administraţie trebuie
baza cărora ar fi urmat să se desfă- însoţită cu indicarea implicaţiilor

96
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

financiare, în aşa fel încât să nu operaţiuni. Nu s-a precizat însă care


existe competenţe care să nu poată este mecanismul prin care anumite
fi exercitate după ce sunt delegate. competenţe şi nu altele sunt selec-
Această lege menţionează (art. 6) tate pentru a fi descentralizate po-
faptul că autorităţile administraţiei trivit acestui mecanism. Se impune
locale beneficiază de dreptul la observaţia că dreptul la experiment
experiment, definit drept posibilita- nu figurează în Carta europeană a
tea administraţiei publice locale de a autonomiei locale.
organiza centre-pilot pentru imple- Aceeaşi lege preciza (art. 17,
mentarea deciziilor cu privire la des- alin.1) că autorităţile administraţiei
centralizarea unor competenţe de la publice locale pot decide constitui-
nivel central la nivel local, înainte rea unor organisme de cooperare şi
de generalizarea acestora la nivel le pot încredinţa o parte din compe-
naţional. Se intenţiona ca anumite tenţele lor. Pot fi înfiinţate aseme-
competenţe să fie delegate pe nea organisme, în afara celor men-
perioadă determinată unor autorităţi ţionate în Constituţie la secţiunea
ale administraţiei publice locale, „Administraţia publică locală” (art.
urmând a fi retrase sau extinse la 120-123) – primari, consilii locale,
nivel naţional, în caz de aplicare cu consilii judeţene, preşedinţi de con-
succes. Experimentarea transferului silii judeţene? În opinia noastră, deşi
de competenţe priveşte competen- Constituţia nu face o enumerare
ţele unice ale autorităţilor centrale, limitativă a acestor autorităţi, nici
în timp ce subsidaritatea priveşte nu indică posibilitatea înfiinţării
stabilirea autorităţii competente în prin lege a altora. Dacă legiuitorul
cazul în care este vorba de compe- constituant ar fi dorit ca prin lege să
tenţe partajate între nivelul central şi poată fi organizate şi alte autorităţi,
cel local. Aceste centre-pilot nu au ar fi specificat acest lucru. Consti-
fost constituite în baza Legii nr. tuţia enumeră o parte din compe-
339/2004 datorită faptului că nu au tenţele autorităţilor administraţiei
existat detalii care să privească publice locale. Constituirea unor noi
înfiinţarea şi statutul lor. Dreptul la organisme, în afara celor enumerate
experiment şi constituirea centrelor în Constituţie care să aibă şi compe-
– pilot au fost considerate, încă de la tenţe delegate de la alte autorităţi
apariţia acestei legi, drept foarte (ce nu pot fi decât cele enumerate în
greu de aplicat şi destinate să ră- Constituţie), ridică serioase proble-
mână la stadiul bunelor intenţii17. me de compatibilitate cu Constituţia.
Nu este clar ce s-a dorit prin aceste Legea nr. 339/2004 enumeră (art.
centre-pilot: realizarea unor studii 19) regulile pe baza cărora ar fi
de impact privind implicaţiile des- trebuit să fie făcut procesul de des-
centralizării unor competenţe sau centralizare. Primul pas urma să fie
chiar descentralizarea acestora şi elaborarea unei Strategii a Guver-
urmărirea efectelor unei astfel de nului pentru accelerarea reformei în

97
POLIS

administraţia publică. Ar fi trebuit samblul resurselor materiale, institu-


să urmeze (art. 20) crearea unor ţionale şi umane de care dispune o
structuri tehnice pentru realizarea şi unitate administrativ-teritorială, pre-
monitorizarea întregului proces (Co- cum şi acţiunile pe care le desfă-
mitetul tehnic interministerial, gru- şoară aceasta pentru exercitarea
puri de lucru organizate la nivelul competenţelor stabilite prin lege”.
fiecărui minister, comitete tehnice Astfel, legiuitorul a ales să facă o
judeţene şi, eventual, interjudeţene). legătură între subsidiaritate şi capa-
Ulterior, urmau să fie stabilite mă- citate administrativă. Prin felul în
suri şi să se desfăşoare faze-pilot, iar care este definită subsidiaritatea şi
ultima etapă ar fi trebuit să fie moni- prin legătura cu capacitatea admi-
torizarea rezultatelor, pe baza unui nistrativă, Legea-cadru a descentra-
sistem de indicatori de performanţă lizării oferă o înţelegere a subsi-
aprobat prin Hotărâre de Guvern. diarităţii contrară definiţiei general
Doi ani mai târziu, a intrat în admise a acestui concept19. Subsi-
vigoare o nouă Lege – cadru a diaritatea este un principiu de depar-
descentralizării nr. 195/200618 care tajare a competenţelor ce sunt exer-
a abrogat în totalitate Legea nr. citate de două entităţi, în cazul în
339/2004. Nu este clar motivul care competenţele sunt partajate,
pentru care s-a preferat varianta unei nivelul superior putând interveni
noi legi, fără ca precedenta să fi fost doar dacă cel inferior nu poate. Pot
pusă în aplicare. În această lege exista cazuri în care nivelul inferior
există mai multe definiţii (art. 2) nu poate interveni nu datorită lipsei
decât în precedenta. Este dată o de resurse, ci datorită „dimensiu-
nouă definiţie a descentralizării, nilor şi efectelor acţiunii preco-
diferită de cea iniţială prin faptul că nizate”, precum se menţionează în
transferul de competenţe de la nive- art. 5 al Tratatului privind Uniunea
lul administraţiei publice centrale Europeană.
către sectorul privat intră tot în Principiile pe baza cărora trebuie
categoria descentralizării, la fel ca şi să se desfăşoare procesul de descen-
transferul către autorităţile adminis- tralizare sunt enumerate diferit în
traţiei locale. Principiul subsidia- Legea nr. 195/2006 (art. 3) faţă de
rităţii nu mai este doar menţionat, ci Legea nr. 339/2004:
definit foarte clar: „exercitarea - principiul subsidiarităţii;
competenţelor de către autoritatea - principiul asigurării resurselor
administraţiei publice locale situată corespunzătoare competenţelor
la nivelul administrativ cel mai transferate;
apropiat de cetăţean şi care dispune - principiul responsabilităţii auto-
de capacitatea administrativă nece- rităţilor administraţiei publice lo-
sară” (art. 3). Capacitatea adminis- cale în raport cu competenţele ce
trativă este definită, în premieră în le revin;
legislaţia românească, drept „an-

98
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

- principiul asigurării unui proces ază de acesta) şi aria geografică a


de descentralizare stabil, predic- beneficiarilor (locul unde domici-
tibil, bazat pe crietrii şi reguli liază beneficiari unui serviciu public
obiective; descentralizat).
- principiul echităţii care implică Potrivit art. 5 al Legii nr.
asigurarea accesului tuturor cetă- 195/2006, transferul de competenţe
ţenilor la serviciile publice şi de este bazat pe analize de impact, iar
utilitate publică; administraţia publică centrală, în
- principiul constrângerii bugetare colaborare cu structurile asociative
prin care se interzice utilizarea ale autorităţilor locale, organizează
de către autorităţile administra- faze–pilot pentru a testa impactul
ţiei centrale a transferurilor spe- soluţiilor propuse. Nu mai este vor-
ciale sau a subvenţiilor pentru ba de centre–pilot, precum în legea-
acoperirea deficitelor finale ale cadru anterioară, ci doar de faze–
bugetelor locale20. pilot (menţionate deasemenea în
Legea nr. 195/2006 defineşte precedenta lege la art. 19, lit. d),
competenţele delegate, exclusive şi ceea ce arată că s-a dorit să nu se
cele partajate, precum şi termenul recurgă la crearea de noi instituţii.
de deconcentrare. Aceasta din urmă Legea nr. 339/2004 făcea legă-
este considerată a fi redistribuirea de tura dintre autonomia administrativă
competenţe (între autorităţile cen- şi cea financiară prin prevederea că
trale şi structurile de specialitate din „orice transfer de competenţe între
teritoriu), spre deosebire de descen- stat şi autorităţile locale este însoţit
tralizare care înseamnă transferul de de asigurarea resurselor echivalente
competenţe. celor destinate anterior exercitării
Legea nr. 339/2004 se referea la acestor competenţe” (art. 30). Cu
procesul de descentralizare prepon- alte cuvinte, transferul de compe-
derent din punct de vedere proce- tenţe este însoţit de un transfer al
dural şi avea mai puţin în vedere resurselor financiare integral, în
aspectele de fond legate de modali- cuantumul existent la nivelul ante-
tatea practică a transferului de rior transferului. Legea nr. 195/2006
competenţe care este subsumat des- se referă la acest aspect într-o
centralizării. Legea nr. 195/2006 modalitate mai coerentă: „transferul
este construită pe aceeaşi abordare de competenţe se face concomitent
dar este mai elaborată. Potrivit aces- cu asigurarea resurselor necesare
tei legi, descentralizarea înseamnă exercitării acestora. Exercitarea
transfer de competenţe, pe baza competenţelor se face numai după
principiului subsidiarităţii şi a unor transmiterea resurselor financiare
criterii (art. 4) precum economiile necesare” (art. 6, alin. 1). Astfel,
de scară (reducerea costului unitar al transferul de competenţe nu poate
unui serviciu public pe măsura creş- avea loc în această logică decât
terii numărului celor care benefici- simultan cu transferul de resurse

99
POLIS

financiare, iar acestea pot fi mai acestor tipuri de competenţe lipsea


mari decât cele iniţiale, dacă se din Legea nr. 339/2004.
impune o astfel de soluţie. Această lege a fost concepută
Legea nr. 195/2006 a introdus pentru a fi aplicată în corelaţie cu
(art. 9) un mecanism inexistent în strategia generală şi strategiile sec-
legea anterioară: stabilirea unor toriale de descentralizare şi cu defi-
standarde de cost (pentru finanţarea nirea standardelor de cost şi calitate.
unor servicii publice şi de utilitate Deasemenea, se prevedea un raport
publică descentralizate) şi de cali- anual întocmit de Ministerul Admi-
tate (pentru asigurarea furnizării nistraţiei şi Internelor privind stadiul
acestora de către autorităţile admi- derulării procesului de descentra-
nistraţiei publice locale). Atribuţia lizare.
stabilirii unor asemenea standarde Nici Legea nr. 339/2004 şi nici
aparţine Guvernului, iar aceste stan- Legea nr. 195/2006 nu au fost
darde trebuie folosite pentru deter- concepute ţinându-se cont de un
minarea sumelor care revin autori- document internaţional care are re-
tăţilor publice locale. Evident, aces- levanţă pentru descentralizare: Carta
te standarde erau gândite ca fiind europeană a autonomiei locale a
unitare la nivelul tuturor acestor Consiliului Europei, ratificată de
autorităţi. România prin Legea nr. 199/199721.
O altă inovaţie a legii este legată Chiar dacă obiectul acestei Carte
de capacitatea administrativă. În este autonomia locală, sunt incluse
funcţie de existenţa sau inexistenţa câteva principii de care orice regle-
capacităţii administrative, unităţile mentare referitoare la descentra-
administrativ – teritoriale sunt clasi- lizare ar trebui să ţină seama:
ficate în cele din categoria I şi cele - Exerciţiul responsabilităţilor pu-
din categoria II (art.10). Inexistenţa blice trebuie să revină autorită-
capacităţii administrative atrage ţilor care sunt cele mai apropiate
excluderea de la transferul de de cetăţeni, iar la atribuirea unei
competenţe, până la momentul în responsabilităţi către o altă
care se poate dovedi existenţa aces- autoritate (aşa cum se întâmplă
tei capacităţi. Criteriile de evaluare în cazul descentralizării) trebuie
a capacităţii administrative sunt sta- să se ţină cont de amploarea şi
bilite de către administraţia publică natura sarcinii, precum şi de
centrală, în colaborare cu structurile eficienţă şi economie. Art. 4 din
asociative ale administraţiei publice Legea nr. 339/2004 se referă la
locale. primul aspect, deasemenea art. 3
Legea nr. 195/2006 a stabilit şi din Legea nr. 339/2006 atunci
un catalog complet al competenţelor când se referă la definirea subsi-
exclusive (art. 20-22), a celor par- diarităţii. Stabilirea standardelor
tajate (art. 23-26) şi a celor delegate de cost şi de calitate la care face
(art. 27-28). O listă detaliată a referire art. 9 din Legea nr.

100
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

195/2006 traduc cerinţele de buie să împiedice libertatea auto-


eficienţă şi economie. rităţilor administraţiei locale de a
- Autorităţile administraţiei publi- defini propriile politici. Princi-
ce locale trebuie să fie consultate piul asigurării unui proces de
în privinţa deciziilor care le descentralizare care să nu con-
afectează direct. Acest principiu strângă activitatea autorităţilor
nu figurează în legislaţia româ- administraţiei publice locale sau
nească referitoare la descentra- să limiteze autonomia locală fi-
lizare. nanciară (art. 3 din Legea nr.
- Controlul administrativ asupra 195/2006) poate fi considerat un
activităţii administraţiei publice echivalent, însă doar parţial, al
locale trebuie exercitat cu res- acestui principiu din Cartă.
pectarea proporţionalităţii între - Recunoaşterea dreptului de aso-
amploarea intervenţiei autorităţii ciere între autorităţile adminis-
de control şi importanţa intere- traţiei publice locale. Manifesta-
selor pe care aceasta doreşte să le rea acestui drept de asociere
protejeze. Principiul proporţiona- constă în posibilitatea autorită-
lităţii nu figurează în legislaţia ţilor administraţiei publice locale
românească referitoare la des- de a decide constituirea unor
centralizare. organisme de cooperare între
- Proporţionalitatea dintre resur- unităţi administrativ – teritoriale
sele financiare ale autorităţilor (art. 17 din Legea nr. 339/2004).
administraţiei publice locale şi În anul 2013 Parlamentul a adop-
competenţele acelei autorităţi, tat Legea privind stabilirea unor mă-
definite de Constituţie sau lege. suri de descentralizare a unor com-
Art. 4 din Legea nr. 339/2004 se petenţe exercitate de unele ministere
referă la acest principiu, într-o şi organe de specialitate ale admi-
exprimare care îi deformează nistraţiei publice centrale, precum şi
semnificaţia, atunci când enunţă a unor măsuri de reformă privind
principiul asigurării unui echili- administraţia publică22. Această lege
bru între descentralizarea admi- a fost declarată neconstituţională pe
nistrativă şi cea financiară, iar data de 10 ianuarie 2014. Prin
art. 6 din Legea nr. 195/2006 are această lege nu se intenţiona abro-
în vedere acelaşi principiu atunci garea Legii-cadru a descentralizării
când instituie regula potrivit nr. 195/2006. Este interesant de
căreia transferul de competenţe remarcat că această lege, extrem de
se face concomitent cu asigura- amplă (49 de pagini în varianta
rea resurselor necesare exercită- adoptată de Parlament), nu face re-
rii acestora. feriri la Legea-cadru a descentra-
- Alocarea de subvenţii (din partea lizării aflată în vigoare şi nici la
autorităţilor administrative cen- Carta europeană a autonomiei
trale sau a altor entităţi) nu tre- locale.

101
POLIS

Această lege reprezintă o combi- - Transformarea palatelor copiilor,


naţie între modificarea mai multor cluburilor copiilor şi elevilor şi a
legi şi prevederi noi. Astfel, se cluburilor sportive şcolare în uni-
intenţiona modificarea şi comple- tăţi finanţate integral din bugetul
tarea următoarelor legi : Legea nr. local al judeţului sau al unită-
273/2006 privind finanţele publice ţilor/subdiviziunilor administrati-
şi Legea nr. 213/1998 privind bu- ve-teritoriale în subordinea că-
nurile proprietate publică; Legea nr. rora se află.
422/2001 privind protejarea monu- - Reorganizarea agenţiilor jude-
mentelor istorice; OG nr. 43/2000 ţene pentru protecţia mediului,
privind protecţia patrimoniului arhe- aflate în subordinea Agenţiei
ologic şi declararea unor situri arhe- Naţionale pentru Protecţia Me-
ologice ca zone de interes naţional; diului, în subordinea consiliilor
OG nr. 58/1998 privind organizarea judeţene, finanţate integral din
şi desfăşurarea activităţii de turism bugetul local al judeţului, sub
în România; Legea educaţiei naţio- denumirea de direcţii judeţene
nale nr. 1/2011; OUG nr. 195/2005 pentru protecţia mediului.
privind protecţia mediului; OUG nr. - Preluarea de către noi structuri
23/2008 privind pescuitul şi acva- pentru pescuit şi acvacultură,
cultura; OUG nr. 19/2006 privind aflate în subordinea consiliilor
utilizarea plajei Mării Negre şi con- judeţene a structurilor teritoriale
trolul activităţilor desfăşurate pe ale Agenţiei Naţionale pentru
plajă; OUG nr. 107/2002 privind Pescuit şi Acvacultură.
înfiinţarea Administraţiei Naţionale - Trecerea unor plaje din admi-
„Apele Române”; Legea nr. 95/2006 nistrarea Administraţiei Naţio-
privind reforma în domeniul sănă- nale „Apele Române” în cea a
tăţii; Legea educaţiei fizice şi spor- autorităţilor administraţiei pu-
tului nr. 69/2000. blice locale.
Principalele prevederi ale acestei - Reorganizarea direcţiilor de să-
legi sunt: nătate publică judeţene, aflate în
- Înfiinţarea direcţiilor agricole ju- subordinea Ministerului Sănă-
deţene, finanţate integral din bu- tăţii, în subordinea consiliilor
getul local al judeţului. judeţene (cu excepţia activităţii
- Reorganizarea direcţiilor jude- de inspecţie şi control).
ţene pentru cultură ca instituţii - Reorganizarea direcţiilor jude-
publice de interes judeţean/local, ţene pentru sport şi tineret, aflate
finanţate integral din bugetul în subordinea Ministerului Tine-
local al judeţului. retului şi Sportului, ca instituţii
- Acordarea de noi atribuţii pentru publice de interes judeţean, în
consiliile judeţene în materie de subordinea consiliilor judeţene.
turism. - Transferul, prin HG, după intra-
rea în vigoare a legii, din pro-

102
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

prietatea privată a statului în pro- constatarea că anumite prevederi ale


prietatea privată a municipiului Legii nr. 195/2006, care întemeiază
Bucureşti, a unor acţiuni ale So- transferul de competenţe specific
cietăţii Comerciale de Transport descentralizării pe analize de impact
cu Mteroul Bucureşti „Metrorex” şi faze-pilot, nu au fost respectate,
SA. La data acestui transfer ar fi astfel încât legea supusă controlului
urmat ca această societate să se de neconstituţionalitate „nu s-a
transfere de sub autoritatea fundamentat nici pe studii sau ana-
Ministerului Transporturilor sub lize de impact şi nici nu este rezul-
autoritatea Consiliului General al tatul testării transferului de atribuţii
Municipiului Bucureşti. şi competenţe realizate pe unul sau
Prin derogare de la Legea nr. mai multe proiecte pilot”.
213/1998 privind bunurile proprie- Autorii sesizării au considerat că
tate publică, unele bunuri proprie- prin această lege este pusă în cauză
tate publică a statului aflate în admi- „stabilitatea legislativă, predictibili-
nistrarea unor ministere, unor agen- tatea normelor de drept şi, implicit,
ţii guvernamentale sau a unor ser- statul de drept, supremaţia Consti-
vicii deconcentrate ar fi urmat să tuţiei şi legilor”. Motivul invocat a
treacă în domeniul public al jude- fost articolul XII din această lege
ţelor şi în administrarea consiliilor care prevede că „în cazul în care
judeţene. Bunurile care ar fi trebuit există conflict cu prevederile din
să facă obiectul unui transfer îşi alte acte normative care reglemen-
menţineau destinaţia avută anterior tează domenii ce au făcut deja
transferului dar autorităţile adminis- obiectul descentralizării, prevalează
traţiei publice locale ar fi avut posi- prevederile prezentei legi vizând
bilitatea să schimbe această desti- competenţele şi atribuţiile descen-
naţie după ce ar fi realizat o inves- tralizate ale autorităţilor administra-
tiţie similară, iar unităţile adminis- ţiei publice locale”. S-a considerat
trativ-teritoriale ar fi urmat să poată deasemenea că această lege este în
transmite între ele dreptul de pro- contradicţie cu principiul securităţii
prietate/adminstrare asupra bunuri- juridice şi că s-a intenţionat a se
lor preluate ca urmare a acestei legi, pune în discuţie „caracterul unitar al
prin adoptarea de hotărâri ale con- statului român, precum şi asigurarea
siliilor locale/judeţene. Personalul coerentă a conducerii generale a
instituţiilor publie şi structurilor administraţiei publice”, fiind astfel
descentralizate urma să fie preluat încălcate art. 1, alin. 1 şi 3, precum
de către ministerul de resort şi de şi art. 102, alin. 1 din Constituţie.
către autorităţile administraţiei pu- Curtea Constituţională a consta-
blice locale, pe bază de protocoale tat încălcarea mai multor principii,
de predare-preluare. fără a indica însă la data emiterii
Sesizarea care a fost depusă la deciziei şi normele constituţionale
Curtea Constituţională pleca de la

103
POLIS

care se subsumează acestora. Astfel, drepturilor care se transfe-


s-a considerat că legea încalcă: ră/constituie prin lege (de pro-
- Principiul autonomiei locale (art. prietate/administrare), lipsa de
120, alin. 1), în sensul că trece- corelare cu ansamblul normativ
rea bunurilor din domeniul privat în materie şi cu reglementările
al statului în domeniul privat al din care sunt preluate competen-
unităţilor administrativ-teritoria- ţele descentralizate, reglementa-
le se intenţiona a fi făcută fără rea unor structuri descentralizate
exprimarea consimţământului auto- cărora nu le este conferită nicio
rităţilor administraţiei publice atribuţie (comisiile judeţene ale
locale/judeţene. Acest principiu monumentelor istorice), cu men-
se regăseşte nu doar în ţinerea în paralel a structurilor
Constituţie, ci şi în Carta euro- care au format obiectul descen-
peană a autonomiei locale (art. tralizării (comisiile zonale ale
2). Spre deosebire de Constituţie, monumentelor istorice)”. Acest
care se rezumă doar la a men- principiu este doar enunţat de
ţiona acest principiu, Carta oferă Curtea Constituţională, fără a
o definiţie a autonomiei locale: exista posibilitatea de a-l încadra
„dreptul şi capacitatea efectivă cumva în prevederile constituţio-
ale administraţiei publice locale nale.
de a soluţiona şi de agestiona, în Principiul legalităţii, considerân-
cadrul legii, în nume propriu şi du-se că legea nu respectă cadrul
în interesul populaţiei loacele, o legal în materia descentralizării şi a
parte importantă a treburilor proprietăţii. Acest principiu nu are o
publice”. consacrare constituţională, iar Curtea
- Regimul constituţional al pro- nu face referire la vreo normă din
prietăţii (art. 136), în sensul că Constituţie ce ar fi încălcată, ci la
transferul unor bunuri din do- „cadrul legal”23.
meniul public/privat al statului în *
domeniul public/privat al uni- Bilanţul descentralizării, din mo-
tăţilor administrativ-teritoriale se mentul introducerii acestui concept
intenţiona a fi făcut fără ca bu- în Constituţia din 1991 până în pre-
nurile respective să fie identifi- zent, este unul extrem de nesatis-
cate. Această identificare trebuia făcător. Transferul de competenţe de
făcută, potrivit Curţii Consti- la nivel central la nivel local, esenţa
tuţionale, „conform legilor în vi- procesului de descentralizare, a fost
goare”, nefiind indicat un temei limitat şi s-a efectuat îndeosebi prin
constituţional incident în această descrierea competenţelor autorită-
materie. ţilor administraţiei locale dată de
- Exigenţele de claritate, precizie legile succesive care au guvernat
şi predictibilitate a legii, prin administraţia locală. S-a preferat o
„reglementarea contradictorie a abordare graduală, extrem de pre-

104
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

caută în ceea ce priveşte punerea în abordare prin care sunt descrise doar
aplicare a descentralizării. Carta principiile şi etapele descentraliză-
europeană a autonomiei locale, deşi rii. Exista şi varianta de a preciza de
intrată în legislaţia românească încă la bun început care sunt instituţiile
din 1997, nu a avut nicio influenţă ale căror competenţe sunt transfe-
asupra redactării celor două legi – rate la un nivel inferior ca urmare a
cadru din 2004 şi din 2006, regulă descentralizării dar acest lucru nu
de la care nici proiectul de lege din s-a întâmplat. S-a evitat această va-
2013 nu face excepţie. Principiul riantă, probabil datorită constatării
subsidiarităţii a fost lipsit în 2004 de unei slabe capacităţi administrative
o definiţie şi tratat distinct de care face ca descentralizarea să aibă
„exacta adecvare” cu care de fapt se ca rezultat instituţii ce nu îşi pot
suprapune, iar în 2006 a fost definit exercita competenţele ce le-ar fi fost
dar definiţia dată s-a îndepărtat de atribuite. Dacă ar fi fost înţeles prin-
cea unanim admisă la nivel euro- cipiul subsidiarităţii, s-ar fi descris
pean. Alte principii, precum cel al într-un mod adecvat transferul de
proporţionalităţii sau cel potrivit că- competenţe. Din păcate, nu s-a
ruia autorităţile administraţiei pu- înţeles cum trebuie aplicat acest
blice locale trebuie să fie consultate principiu, iar rezultatul este redacta-
în privinţa deciziilor care le afec- rea a două legi succesive care
tează direct, nu au fost introduse în constituie un amalgam între princi-
legislaţia românească. Desigur, s-ar pii generale şi indicaţii tehnice care
putea argumenta că nu era cazul să şi-ar fi găsit locul mai degrabă într-o
fie introduse toate principiile din strategie de politici publice şi mai
Cartă, din moment ce aceasta face puţin într-un act normativ.
parte din dreptul intern odată cu Până când nu se va înţelege că
ratificarea sa, însă ar fi trebuit să principiul subsidiarităţii este decisiv
existe măcar o referinţă la Cartă în în ceea ce priveşte transferul de
cele două legi-cadru din 2004 şi competenţe de la nivel central la
2006. Nici proiectul de lege din nivel local şi că acest principiu nu
2013 nu face excepţie în privinţa poate fi despărţit de cel al proporţio-
acestei omisiuni. nalităţii, orice încercare de a începe
Până la încercarea de a efectua procesul de descentralizare în
un transfer de competenţe din 2013, România este sortită eşecului.
sancţionată cu declararea legii drept
neconstituţională, s-a preferat o

Note
1
European Commission for (Venice Commission), Opinion on
Democracy Throughout Law the Draft Revision of the

105
POLIS

14
Constitution of Romania, CDL – M. Of. nr. 668/26 iulie 2004.
15
AD (18 martie 2003). Pentru o tratare generală a subsi-
2
M. Of. nr. 542/17 iunie 2004. diarităţii, vezi Chantal Millon –
3
Pentru o prezentare a acestei Stra- Delsol, L’Etat subsidiare, Presses
tegii, vezi Radu CARP, „Strategii şi Universitaires de France, Paris,
propuneri de reformă a administra- 1992. Pentru o tratare mai recentă
ţiei publice în perspectiva integrării care deasemenea include o panora-
europene”, Revista de drept public, mă a celor mai noi contribuţii în do-
nr. 2/2006, pp. 102-115. meniu, vezi Paul Craig, Subsidiarity:
4
Dana Apostol Tofan, Drept admi- a political and legal analysis,
nistrativ, vol. I, ediţia 2, CH Beck, Journal of Common Market Studies,
Bucureşti, p. 254. vol. 50, no. S1, pp. 72-87. Pentru o
5
Eugen Popa, Autonomia locală în tratare a subsidiarităţii în contextul
România, All Beck, Bucureşti, legislaţiei româneşti şi prin raportare
1999, p. 121. la aplicaţiile sale pe plan european,
6
Ioan Santai, Drept administrativ şi vezi Radu Carp, Dacian Graţian
ştiinţa administraţiei, vol. I, Editura Gal, Sorin Mureşan, Radu Preda, În
Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, căutarea binelui comun, Eikon,
1998, pp. 215-216. Cluj-Napoca, 2008, pp. 59-72.
7 16
Cristian Ionescu, Tratat de drept Guy Héraud, Le fédéralisme,
constituţional contemporan, All Presses d’Europe, Nice, 1995, p. 12.
17
Beck, Bucureşti, 2003, p. 97. Radu Carp, Strategii şi propuneri de
8
Dana Apostol Tofan, Ibidem. reformă a administraţiei publice în
9
Ioan Muraru, Elena Simina perspectiva integrării europene, op.
Tănăsescu (coord.), Constituţia cit., p. 114.
18
României – comentariu pe articole, M. Of. nr. 453/25 mai 2006.
19
CH Beck, Bucureşti, 2008, pp. Nici doctrina nu excelează în defini-
1156-1157. rea principiului subsidiarităţii, ţi-
10
Genoveva Vrabie, Marius Bălan, nând cont de toate caracteristicile
Organizarea politico-etatică a sale. Astfel, potrivit lui Emil Bălan,
României, Institutul European, Iaşi, acesta presupune ca accentul în lua-
2004, p. 32. rea deciziilor de interes public să
11
Antonie Iorgovan, Tratat de drept coboare cât mai spre nivelul de bază
administrativ, vol. I, ediţia 4, All şi să nu mai constituie doar un mo-
Beck, Bucureşti, 2005, p. 453. nopol sau o regulă pentru adminis-
12
Genoveva Vrabie, Marius Bălan, op. traţia de stat (Instituţii administra-
cit., p. 33. tive, CH Beck, Bucureşti, 2008, p. 60).
12a 20
Dana Apostol Tofan, op. cit., Pentru o descriere a acestor prin-
pp. 254-255. cipii, vezi Virginia Vedinaş, Drept
13
Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ, ediţia a IV-a, Univer-
administrativ român, Tipografia sul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 386.
21
Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1944, M. Of. nr. 331/26 noiembrie 1997.
22
p. 74. Pentru o prezentare a acestei http://www.cdep.ro/proiecte/2013/
distincţii, vezi Rodica Narcisa 400/ 90/7/pl497.pdf.
23
Petrescu, Drept administrativ, http://www.ccr.ro/noutati/COMU
Hamangiu, 2009, p. 55. NICAT-DE-PRES-74.

106
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Bibliografie

Apostol Tofan, Dana, Drept admi- Falleti, G. Tulia, Decentralization and


nistrativ, vol. I, ediţia 2, CH Beck, Subnational Politics in Latin
Bucureşti. America, Cambridge University
Avramescu, Cătălin, Constituţia Sta- Press, New York, 2010.
telor Unite: comentariu, text, note, Héraud, Guy, Le fédéralisme, Presses
Editura Humanitas, Bucureşti, 2010. d’Europe, Nice, 1995.
Bălan, Emil, Instituţii administrative, Ionescu, Cristian, Tratat de drept
CH Beck, Bucureşti, 2008. constituţional contemporan, All
Bird, Richard M.; Ebel, Robert D.; Beck, Bucureşti, 2003.
Wallich, Christine I. (ed.), Decen- Iorgovan, Antonie, Tratat de drept
tralization of the Socialist State, The administrativ, vol. I, ediţia 4, All
World Bank, Washington, DC, Beck, Bucureşti, 2005.
1995. Manor, James, The Political Economy
Campbell, Tim, The Quiet Revolution: of Democratic Decentralization, The
Decentralization and the Rise of World Bank, Washington, DC, 1999.
Political Participation in Latin Million Delsol, Chantal, L’Etat
America’s Cities, University of subsidiare, Presses Universitaires de
Pittsburgh Press, Pittsburgh, PA, France, Paris, 1992.
2005. Muraru, Ioan; Tănăsescu, Elena Simina,
Carp, Radu; Gal, Dacian Graţian; Constituţia României – comentariu
Mureşan, Sorin; Preda, Radu, În pe articole, CH Beck, Bucureşti, 2008.
căutarea binelui comun, Eikon, Oates, Wallace E., „Fiscal decentra-
Cluj-Napoca, 2008. lization is in vogue” in An Essay on
Carp, Radu, „Strategii şi propuneri de Fiscal Federalism, Journal of
reformă a administraţiei publice în Economic Literature, 37 (3),
perspectiva integrării europene”, în September, 1999, pp. 1120-1149.
Revista de drept public, nr. 2/2006. Parker, Andrew, Decentralization: The
Cheema, Shabbir; Rondinelli, Denis A., Way Forward for Rural Develop-
„From Government Decentralization ment?, Policy Research Working
to Decentralized Governance”, în G. Paper 1475, World Bank, 1995.
Shabbir Cheema, Dennis A. Petak, Zdravko, How to measure
Rondinelli (ed.), Decentralizing decentralization: case-study from
governance: emerging concepts and Central European countries, The
practices, Brookings Institution Third Pentannual WORKSHOP ON
Press, Washington, D.C., 2007. THE WORKSHOP Building Social
Craig, Paul, „Subsidiarity: a political Capital and Self-Governing
and legal analysis”, Journal of Capabilities in Diverse Societies,
Common Market Studies, vol. 50, Bloomington, June 2 -6, 2004.
no. S1. Petrescu, Rodica Narcisa, Drept
European Commission for Democracy administrativ, Hamangiu, 2009.
Throughout Law (Venice Commi- Popa, Eugen, Autonomia locală în
ssion), Opinion on the Draft Revi- România, All Beck, Bucureşti, 1999.
sion of the Constitution of Romania, Sabel, Charles F.; Simon, William H.,
CDL–AD (18 martie 2003). „Minimalism and Experimentalism

107
POLIS

in the Administrative State”, in The Treisman, Daniel, The Architecture of


Georgetown Law Journal, 2011. Government, rethinking political
Santai, Ioan, Drept administrativ şi decentralization, 2007, Cambridge
ştiinţa administraţiei, vol. I, Editura University Press, New York
Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, Vedinaş, Virginia, Drept administrativ,
1998. ediţia a IV-a, Universul Juridic,
Schmidt, Viviene A., Democratizing Bucureşti, 2009.
France: the political and adminis- Vrabie, Genoveva, Bălan, Marius,
trative history of decentralization, Organizarea politico-etatică a
Cambridge University Press, New României, Institutul European, Iaşi,
York, 2007. 2004.
Tarangul, Erast Diti, Tratat de drept Monitorul Oficial nr. 331/26 noiembrie
administrativ român, Tipografia 1997; 542/17 iunie 2004 ; 668/26
Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1944. iulie 2004; 453/25 mai 2006.
Tocqueville, Alexis de, Despre www.ccr.ro
democraţie în America, vol. 1, www.cdep.ro
Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.

108
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Dilemele regionalizării: între federalismul constituţional şi


personalizarea puterii în numele interesului public*
(Dilemmas of regionalisation: between constitutional federalism
and the personalization of power in the name of public interest)
Emanuel COPILAŞ

Abstract. Public life in Romania is animated by a new subject, the reappraisal


of the Constitution. Is it predictable, at least to a certain point, how ample will
these changes be and how will they contribute to the improvement of the daily
life of Romanian citizens? These are just some of the questions the above
mentioned initiative raises. It has become almost a habit for political analysts to
regret the population’s lack of civism in problems of general interest. But a
strong civil society is improbable in a country with extended and almost
continuous economic difficulties. Political rights are absent or at least
dysfunctional in the absence of economic rights. This is where the new
Constitution could prove its utility: by becoming a federation, Romania could
offer an authentic meaning to the extremely used term of regionalization. But
how feasible is this project in the present conditions? And what consequences
might entail?

Keywords: regionalization, federalization, public interest, civism, democracy.

Chiar şi în absenţa unei spe- exclusiv juridice. Modificările con-


cializări în domeniul dreptului, cum ţinute în noul proiect de constituţie
este cazul autorului, problematica ne vor afecta, în calitate de cetăţeni,
revizuirii Constituţiei este un su- pe toţi; pe cale de consecinţă, toţi
biect de interes public, aşa cum au avem un cuvânt de spus în cadrul
demonstrat-o recent întâlnirile orga- acestui proces. Chiar dacă majori-
nizate de către Asociaţia Pro Demo- tatea preferă să îl ignore, concen-
craţia în cadrul Forumului Consti- trându-se asupra altor priorităţi, cum
tuţional la care au participat sau au ar fi problemele cotidiene, tot mai
fost invitaţi să participe, pe lângă frecvente şi tot mai apăsătoare.
specialişti în drept şi ştiinţe politice, Departe de mine autosuficienţa
şi cetăţeni, ONG-uri sau reprezen- moralistă sau tendenţiozitatea iro-
tanţi ai comunităţilor locale – nepu- nică; distanţarea societăţii de politic
tând face deci obiectul unei abordări în general este un fenomen care, (şi)

109
POLIS

datorită crizei structurale pe care o Constituţiei: noua formă ar putea


parcurgem, a atins cote alarmante. include articole care să trateze expli-
Consecinţele nu vor întârzia să cit acest aspect. Dacă ne gândim la
apară. Pe de altă parte, mai putem privatizările oneroase şi abuzive
sau mai avem dreptul să deplângem care au avut loc deja (Petrom fiind
ritualic incapacitatea societăţii civile cel mai nefast exemplu), nemai-
de a se coagula în primul rând, apoi vorbind de cele care se preconizează
de a oferi un răspuns coerent şi arti- (exploatarea auriferă de la Roşia
culat la prezentele dificultăţi? Care Montană, cea a gazelor de şist sau a
societate civilă? A ONG-urilor, cuprului), sau la dezastrul din siste-
mass-mediei, universităţilor? Repre- mul de sănătate, unde, pe lângă fap-
zintă membrii acestora majoritatea tul că bugetul s-a diminuat drastic,
populaţiei României? Nu. Doar o marea majoritate a medicilor pres-
mică, deşi activă, minoritate. În ce criu (încălcând, din raţiuni ce ţin în
măsură se exprimă această minori- primul rând de interesul personal,
tate în numele întregii societăţi este jurământul lui Hipocrate) medica-
o altă problemă. Cum putem, pe de mente importate, mult mai scumpe
altă parte, pretinde civism şi morali- (şi mai profitabile) decât cele autoh-
tate de la muncitorii cu salarii tone deoarece institutele şi fabricile
mizere şi contracte de muncă de la o româneşti unde se produceau medi-
lună la alta? Sau de la pensionarii camente dispar de la o zi la alta,
care frecventează tot mai des can- nemaifiind rentabile din punct de
tinele sociale şi se împrumută de la vedere al încasărilor pe care le aduc
o pensie la alta pentru a avea ce la bugetul de stat – noul proiect de
mânca? Sau de la milioanele de Constituţie ar putea include un arti-
emigranţi? Nu cumva, aşa cum scria col sau măcar un paragraf explicit
Alexandr Zinoviev, „este imoral să referitor la proprietatea publică.
ceri cuiva să fie o fiinţă morală Paragraful al doilea al articolului 14
dacă-i lipsesc acele minime condiţii din Constituţia Germaniei prevede
de viaţă care-ar permite societăţii că „Proprietatea implică obligaţii.
să-i pretindă moralitate”? Fructificarea sa va servi de ase-
menea binelui public”. S-ar obţine
Ce ar putea însemna federalis- astfel un cadru legal pentru confis-
mul constituţional pentru carea averilor ilicite. Constituţia
România? României insistă în schimb asupra
drepturilor individuale ce decurg din
În loc să deplângem condescen- proprietatea privată, menţionând
dent lipsa de interes pentru proble- doar în treacăt: „Nimeni nu poate fi
mele publice, ar trebui să ne îndrep- expropriat decât pentru o cauză de
tăm atenţia către cauzele structurale utilitate publică, stabilită potrivit
care o fac posibilă. Tocmai din acest legii, cu dreaptă şi prealabilă despă-
motiv este importantă revizuirea gubire” (art. 44, paragraful 2). Nu

110
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

există nicio referinţă clară, distinctă nilor oricărui stat. Rolul statului nu
în ceea ce priveşte proprietatea pu- este numai acela de „paznic de
blică. De ce ar fi necesară o astfel de noapte”, limitat strict la respectarea
referinţă? Pentru că un stat care pro- legalităţii, ci şi acela de protector al
tejează mai mult proprietatea privată propriilor cetăţeni. Numai că, aşa
decât proprietatea publică este un cum am observat cu vârf şi îndesat
stat fragil, care riscă în permanenţă pe parcursul prezentei crize econo-
să fie dezechilibrat de interese parti- mice, statele au protejat în primul
culare şi care, mai important, pierde rând interesele private ale marilor
încrederea propriilor cetăţeni, dimi- corporaţii (Statele Unite) sau ale
nuându-le totodată interesul pentru băncilor (statele membre ale Uniunii
problemele publice. Asta în cazul în Europene) – în detrimentul interese-
care noţiunea de cetăţean mai po- lor directe ale propriilor cetăţeni.
sedă relevanţă. Cum poate garanta Sigur, s-a argumentat copios că ma-
un stat drepturile politice – plân- rile corporaţii înseamnă locuri de
gându-se apoi de indiferenţa cu care muncă, iar băncile economiile cetă-
sunt întâmpinate şi de diminuarea ţenilor: măsurile, dureroase dar ne-
constantă a participării la vot şi nu cesare, ar fi fost astfel luate în inte-
numai – când nu procedează la fel în res public. Dar când nivelul şoma-
ceea ce priveşte un minimum de jului creşte, iar Uniunea Europeană
drepturi economice? Noul cod al pregăteşte pârghii legale pentru
muncii, în care drepturile angajaţilor impozitarea conturilor persoanelor
au scăzut proporţional în raport cu fizice – cât de eficiente s-au dovedit
drepturile angajatorilor, o dovedeşte aceste măsuri în ultimii cinci ani?
din plin. Rolul statului nu este De-a dreptul contra-eficiente. Pe ter-
numai acela de a se retrage cât mai men lung, ele vor funcţiona, suntem
mult posibil, făcând astfel loc liber- constant asiguraţi. Inconvenientele
tăţilor individuale, antreprenoriale şi (şomaj, lipsa de perspective, paupe-
nu numai: abordarea liberală clasică rizare, scăderea încrederii în institu-
a civismului presupune că majorita- ţiile publice, ostilitatea aproape
tea cetăţenilor sunt informaţi, capa- generalizată faţă de politică) sunt
bili de discernământ în ceea ce pri- numai temporare. Raportul dintre
veşte problemele publice de impor- cerere şi ofertă va atinge, final-
tanţă majoră şi posesori de sufi- mente, un nou echilibru. Ca şi cum
ciente mijloace pentru a duce o viaţă rezolvarea abstractă a problemelor
decentă, mijloace pe care numai macroeconomice ar ţine de foame
piaţa liberă le poate asigura. Numai sau ar plăti ratele la bancă. Pe ter-
că aceasta reprezintă o imagine idi- men lung, să nu uităm. Cum ar fi
lică asupra realităţii. bine să nu uităm nici ironia muşcă-
Majoritatea cetăţenilor români toare a lui John Maynard Keynes:
nu s-ar regăsi în descrierea de mai pe termen lung suntem cu toţii
sus, ca de altfel majoritatea cetăţe- morţi.

111
POLIS

Mi se va reproşa probabil că nu- acord. Dar oare numai statul poate


mai în statele comuniste exista în pune piedici în această privinţă?
Constituţie o prevedere referitoare Angajatorii privaţi nu? Iată o între-
la dreptul la muncă. Într-adevăr, dar bare asupra căreia merită să
nu existau în schimb drepturi poli- reflectăm, mai ales dacă ţinem cont
tice. Acum, când beneficiem din de avantajele care le revin angajato-
plin de drepturi politice, am început rilor în conformitate cu noul cod al
să le regretăm pe cele economice. muncii.
Să ne întoarcem la comunism? Nu Pe lângă aspectele economice şi
cred să existe o soluţie mai nefe- sociale, o altă chestiune prezentă în
ricită şi mai puţin posibilă. Să înain- cadrul discuţiilor despre modificarea
tăm în continuare cu paşi repezi spre Constituţiei este aceea a regiona-
ceea ce a început să fie catalogat tot lizării. Ce atribuţii vor avea noile
mai des drept „fundamentalism al regiuni? Se va renunţa la judeţe?
pieţei libere”? O soluţie la fel de Există riscul creşterii aparatului
nefericită, dar din păcate mult mai birocratic pornind de la intenţia
probabilă. De ce nu ne-am inspira, diminuării sale? Înclin să cred că o
măcar parţial, din Constituţia regionalizare eficientă se poate face
Germaniei? Articolul 15, intitulat doar prin transformarea României
„Socializarea”, stipulează foarte clar într-o republică federală. Asta
că „Pământul, resursele naturale şi înseamnă, desigur, altceva decât
mijloacele de producţie pot fi (...) revizuirea prezentei Constituţii: s-ar
trecute în proprietate publică (...) impune nici mai mult nici mai puţin
printr-o lege care determină natura decât schimbarea ei integrală. Nu-
şi dimensiunea compensaţiei”, caz meroase critici au fost aduse de-a
în care exproprierea se face prin lungul timpului federalizării: dimi-
mijloace legale, existând desigur nuarea puterii statului şi obţinerea
posibilitatea unei medieri în instan- unei nepermise autonomii de către
ţă. Actuala Constituţie a României minoritatea maghiară, fapt care ar
nu prevede nici pe departe aşa ceva: conduce la dezmembrarea ţării şi în
binele public este ca şi inexistent. final la pierderea Ardealului în fa-
Prevede în schimb (articolul 41, voarea Ungariei; accentuarea deca-
primul paragraf) că „Dreptul la lajelor între regiunile bogate, res-
muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea pectiv regiunile sărace; întărirea
profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, grupurilor de putere locale care vor
precum şi a locului de muncă este începe să semene gradual cu clanu-
liberă”. Presupoziţia implicită este rile mafiote etc. Prea puţin s-a dis-
că statul, care a limitat în trecut cutat despre avantajele unui astfel
alternativele în ceea ce priveşte pro- de demers. Dar să începem cu criti-
fesia şi migraţia internă a forţei de cile. Posibilitatea ca autonomia Ţi-
muncă, nu mai deţine după 1989 nutului Secuiesc să conducă la pier-
acest drept arbitrar. Perfect de derea Ardealului este cel puţin ridi-

112
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

colă: spectrul naţionalist al inamici- astfel obţinută a regiunilor, gestio-


lor interni şi externi îşi face simţită nată într-un mod cât mai democratic
deseori prezenţa în situaţii tensio- şi transparent posibil, va impulsiona
nate tocmai pentru a eluda proble- participarea cetăţenească, demon-
mele autentice, structurale pe care le strând că politica şi administraţia
înfruntă societatea. Pe de altă parte, publică se pot face şi de jos în sus,
regionalizarea se va face pe criterii nu numai de sus în jos. Având
economice, aşa cum prevăd normele puterea de a negocia proiecte locale,
europene, în niciun caz pe criterii cetăţenii vor beneficia de o educaţie
etnice. Să nu uităm că toate statele civică susceptibilă de a le diminua
membre ale Uniunii Europene au descurajarea şi apatia resimţită în
semnat un tratat prin care se anga- raport cu politicul. În termeni gene-
jează că nu vor ridica pretenţii de rali, actuala falie dintre societate şi
natură teritorială la adresa vecinilor. politică se va micşora, la fel cum se
Apoi, suveranitatea statului nu va micşora şi posibilitatea persona-
va fi cu nimic afectată: distribuirea lizării puterii, care este considerată
puterii în societate va deveni mai tot mai mult, din păcate, un proces
funcţională iar nivelul la care se vor firesc.
lua deciziile va fi cât mai local cu Dacă regiunile vor fi (parţial)
putinţă. Se va pune astfel în practică autonome financiar şi administrativ,
principiul subsidiarităţii, fundamen- păstrând o parte din încasările obţi-
tal din punctul de vedere al filoso- nute pe plan local şi gestionându-le
fiei politice şi al administraţiei pu- aşa cum cred de cuviinţă, nu se vor
blice europene. Aşa cum scrie accentua astfel inegalităţile dintre
Chantal Millon-Delsol, subsidiarita- ele? Am să răspund invocând încă o
tea „vizează depăşirea alternativei dată exemplul Germaniei (exemplul
între liberalismul clasic şi socialis- constituţional şi administrativ; poli-
mul centralizator, punând în mod tica economică externă a Germaniei
diferit chestiunea politico-socială. de menţinere cu orice preţ a valorii
Ea legitimează, din punct de vedere ridicate a monedei euro – preţ plătit
filosofic, drepturile-libertăţi şi re- de vecinii mai săraci din sudul şi
vine la sursele drepturilor-creanţe, mai ales estul Europei – cu care nu
ce se presupune a fi fost deturnate sunt deloc de acord, nu face obiectul
de la justificarea lor primă”, atin- prezentului articol). Cele cinci land-
gând totodată „acordul viabil dintre uri care au alcătuit până în 1990
o politică socială şi un stat descen- Republica Democrată Germană sunt
tralizat”1. Avantajul concret, palpa- mult mai sărace decât cele vestice.
bil al subsidiarităţii este acela că o Berlinul face însă eforturi pentru a
parte din impozitele şi taxele per- reduce decalajul prin discriminare
cepute la nivel local vor rămâne la bugetară pozitivă: land-urile pri-
nivel local, nemaifiind distribuite mesc de la bugetul federal sume mai
către centru. Autonomia bugetară mari decât propriile contribuţii.

113
POLIS

Măsura aceasta, care în teoria poli- lângă faptul că elita politică devine
tică nu este altceva decât principiul la rândul său mai consensuală, mai
rawlsian al diferenţei (inegalităţile înclinată spre negociere şi compro-
sunt acceptate în măsura în care îi mis. Parcă şi asta ne lipseşte, nu? În
avantajează pe cei mai puţin favori- sfârşit, democraţia consensuală sau
zaţi) s-ar putea aplica şi în România. consociaţională, al cărei caz este
Nu în ultimul rând, subsidiaritatea reprezentat cu succes de Lijphart,
obţinută prin federalizare ar spori stimulează civismul şi cooperarea
competitivitatea între regiuni şi socială prin intermediul integrării
implicit nivelul absorbţiei fondurilor (voluntare) a cetăţenilor în „grupuri
europene. Iar dacă actualul sistem diferite, organizate sau neorgani-
electoral majoritar ar fi înlocuit cu zate, cu diverse interese şi puncte de
reprezentarea proporţională, fiecărei vedere”, fapt pentru care „atitudinile
regiuni oferindu-i-se de asemenea lor vor tinde să fie temperate ca
drept de veto, niciuna dintre acestea urmare a acestor presiuni psiholo-
nu se va simţi ameninţată de către gice încrucişate. Mai mult, liderii
vecinii mai puternici sau mai buge- organizaţiilor cu o componentă ete-
tofagi. Este drept că reprezentarea rogenă vor fi supuşi presiunilor po-
proporţională asociată federalizării litice opuse ale acestei situaţii şi vor
necesită un timp mai îndelungat avea, de asemenea, tendinţa de a
pentru luarea deciziilor, „dar deci- adopta poziţii moderate, de mijloc.
ziile rapide nu sunt neapărat şi deci- O astfel de temperare este esenţială
zii înţelepte”, scrie Arendt Lijphart. pentru stabilitatea politică”4.
„Mai mult, presupusele politici coe- Din câte a anunţat până în acest
rente produse de guvernările majori- moment guvernul, regiunile nu vor
tariste pot fi negate de alternarea înlocui judeţele. Vor contribui în
acestor guverne; această alternare de schimb la descentralizare, preluând
la stânga la dreapta şi invers poate din atribuţiile administrative şi juri-
atrage modificări accentuate, prea dice ale centrului. În traducere li-
frecvente şi prea abrupte, ale politi- beră, „baronii locali”, utili mai ales
cii economice”2. Ceea ce România, în timpul anilor electorali, atunci
dacă ne gândim numai la fluctuaţiile când fac uz de structurile de putere
taxei pe valoarea adăugată, experi- locale ale partidelor politice din care
mentează din plin. De asemenea, fac parte – nu au putut fi învinşi. Iar
„democraţiile consensuale” care se regiunile, în această formulă, care
exercită în statele federale unde nu sunt altceva decât cele opt
funcţionează sistemul electoral pro- regiuni de dezvoltare negociate în
porţional ridică nivelul de partici- 1997 cu UE pentru o politică regio-
pare la vot şi sunt mai bine per- nală eficientă în sensul atragerii de
cepute de către proprii cetăţeni fonduri comunitare – riscă să fie
comparativ cu cei care trăiesc în confundate cu judeţele şi să con-
democraţii majoritariste3. Asta pe tribuie la suplimentarea birocraţiei.

114
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

După cum bine ştiu politicienii ro- nat de Asociaţia Pro Democraţia) ar
mâni, alegerile se câştigă în terito- fi salutară.
riu, nu la centru, iar un partid fără Noua Constituţie are şansa de a
sau cu „baroni locali” nemulţumiţi depăşi motivele explicit politice da-
este, oricât de cinic ar suna, un torită cărora a luat naştere. Prea
partid politic în pericol. Iar acestui puţin contează structura parlamen-
scop merită să îi fie sacrificată o tului, bicamerală sau unicamerală,
regionalizare autentică. Dacă s-ar fi respectiv atribuţiile preşedintelui în
făcut pe coordonate federale, regio- raport cu cele ale guvernului.
nalizarea, fie că ar fi înlocuit actua- Acestea sunt probleme de formă
lele judeţe, fie că le-ar fi comasat, care nu ating fondul chestiunii, aşa
fie că ar fi utilizat un alt plan de cum am încercat să îl expun în
reconfigurare administrativ-terito- rândurile de mai sus. Primordială, în
rială – ar fi încorporat cel puţin unul opinia mea, este recunoaşterea
dintre avantajele amintite mai sus, şi faptului că interesul individual nu
anume subsidiaritatea. Altfel nu re- poate fi separat integral de interesul
prezintă decât un compromis între colectiv şi nu poate prospera decât
centrul şi periferia politică, accen- împreună cu acesta, aşa cum
tuând slăbiciunea primului şi inca- binecunoscutul filosof al moderni-
pacitatea unei reforme autentice. Ca tăţii, Georg Friedrich Hegel, obser-
state federate, regiunile ar fi avut o va acum două secole5. Dacă se do-
transparenţă crescută a chelturii reşte a fi mai mult decât expresia
banilor publici; absorbţia fondurilor vendetelor politice şi a presiunilor
europene ar fi crescut, fie şi numai economice internaţionale, noua
datorită presiunilor sporite asupra Constituţie va trebui să includă
„baronilor locali”, puşi în situaţia de explicit prevederi de acest gen.
a nu mai blama în permanenţă Pentru că altfel riscăm să dăm tot
autorităţile centrale pentru propriile mai mult credit afirmaţiei lui
eşecuri. În plus, poziţia „baronilor Herbert Marcuse: „Cu cât renun-
locali” ar fi fost mult mai expusă ţarea şi frustraţia sunt mai puţin ne-
public, aceştia fiind astfel respon- cesare din punct de vedere biologic
sabilizaţi şi vulnerabilizaţi deopo- şi social, cu atât mai mult este ne-
trivă. Pe cale de consecinţă, este voie ca oamenii să fie transformaţi
foarte probabil ca şi nivelul corup- în unelte ale unei politici represive
ţiei să fi scăzut. Iar dacă s-ar fi care-i împiedică să realizeze posi-
adăugat la acestea şi propunerea de bilităţile sociale pe care, în caz con-
a limita numărul de mandate a trar, ar ajunge de la sine să le
tuturor aleşilor la două, situaţia s-ar sesizeze”6.
fi clarificat şi mai mult. Chiar şi în
absenţa federalizării, materializarea
ultimei propuneri (avansată în ca-
drul Forumului Constituţional patro-

115
POLIS

Personalizarea puterii în Apoi, pe lângă faptul că regiunile


numele interesului public nu vor înlocui judeţele, nu vor
deţine nici autonomie bugetară. În
Dacă în prima parte a textului am plus, un amănunt foarte important,
prezentat şi comentat avantajele dacă România dorea realmente să îşi
federalismului constituţional pentru reconfigureze administrativ terito-
reformarea administrativă a statului riul, ar fi trebuit să anunţe Comisia
român, având exemplul Germaniei Europeană cu cel puţin un an
în minte, în această secţiune înainte, pentru ca modificările să
urmează să continui seria de critici potă fi incluse în Nomenclatorul
la adresa haoticelor şi inconsisten- Unităţilor Teritoriale Statistice
telor planuri de regionalizare şi să (NUTS), instrument de lucru utilizat
revin asupra fezabilităţii federalis- preponderent în politica regională
mului constituţional de inspiraţie europeană. Numai că, „în cadrul
germană pentru România contempo- rundei de revizuire a NUTS din
rană. februarie 2013”, Bucureştiul nu a
În primul rând, asupra justificării recomandat „nicio modificare a
necesităţii reformei administrative actualei structuri a NUTS (NUTS
de către autoritatăţile de la Bucureşti 2010) pentru următoarea versiune
ca fiind impusă de către Uniunea (NUTS 2013), care va intra în vi-
Europeană. Fals. Actualele regiuni goare la 1 ianuarie 2015”8.
de dezvoltare, fără personalitatea ju- Se pare deci că regionalizarea nu
ridică, au fost negociate la sfârşitul poate fi susţinută cu argumente eco-
anilor 1990 cu Bruxelles-ul pentru nomice şi sociale relevante. Este
creionarea unei evidenţe administra- foarte plauzibil ca puterea să urmă-
tive a României în perspectiva ade- rească prin acest demers crearea
rării, nimic mai mult. Sigur, ele sunt unui nou debuşeu pentru clientela
eficiente pentru o mai dinamică politică, reticentă, aşa cum am
absorbţie a fondurilor europene, dar constatat mai sus, la ceea ce ar fi
„România poate accesa fondurile însemnat o regionalizare autentică.
pentru dezvoltare regională fără a fi Mai mult, se pune la punct un meca-
nevoie de regiuni care să aibă statut nism prin care clientela politică
de unitate administrativ-teritorială. poate fi nu numai recompensată, ci
Toate regiunile din România au fost şi admonestată („baronii locali” sau
eligibile pentru accesarea fondurilor „judeţeni” îşi vor menţine cu efor-
pentru dezvoltare regională în peri- turi sporite poziţia, în cel mai bun
oada 2007-2013, la fel cum vor fi, caz, dacă nu se vor conforma noilor
cu siguranţă, în următoarea perioadă directive).
de programare, 2014-2020”7. Jude- Dar ceea ce consider a fi cel mai
ţele sunt, cu alte cuvinte, structuri mare pericol pe care proiectul de
administrative suficiente în acest regionalizare îl ascunde este, aşa
sens. cum am menţionat în titlu, perso-

116
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

nalizarea puterii în numele intere- nimicită. Nu ideea generală este


sului public. Dacă centrul va conta aceea care, prin contradicţie şi luptă,
şi mai puţin în luarea deciziilor se expune unui pericol; ea se
locale, tendinţe ca nepotismul, co- păstrează neatacată şi nevătămată, în
fundalul scenei. În aceasta constă
rupţia şi discreţionarul, în general,
ceea ce numim viclenia raţiunii, în
se vor amplifica. Deja există o faptul că lasă pasiunile să lucreze
dispoziţie tot mai îngrijorătoare în pentru ea, cu care prilej tocmai
România înspre utilizarea abuzivă şi elementul prin care raţiunea ia fiinţă
partizană a literei legii, dispoziţie suferă pierderi şi vătămări. Căci
care, coroborată cu pseudo- înauntrul fenomenului, o parte este
regionalizarea deja discutată, nu va sortită pieirii, pe când cealaltă se
face decât să consfinţească subor- afirmă. Particularul este de multe ori
donarea interesului general celui prea neputincios faţă de general,
privat. Iar sistemul votul uninominal indivizii sunt jertfiţi şi abandonaţi.
Ideea (raţiunea, n.m.) plăteşte tribut
introdus în 2008 îi favorizează deja
existenţei şi instabilităţii nu din sine,
pe potentaţii locali, tot mai puţin ci folosind pasiunile indivizilor9.
supuşi constrângerilor partidelor
politice. Consecinţele, impulsionate Sau:
de marasmul economic general, nu
vor întârzia să apară: accentuarea Construcţia unei case este mai întâi
precarităţii sociale, distribuirea arbi- un scop lăuntric, o intenţie. Acestuia
trară a reurselor, diminuarea conti- îi stau în faţă ca mijloace felurite
nuă a implicării cetăţeanului în viaţa elemente, iar ca materiale: fierul,
politică şi fragilizarea democraţiei lemnul, piatra. Elementele sunt
în ansamblu. folosite pentru prelucrarea materia-
Suntem pe cale să experimen- lului: focul pentru a topi fierul, aerul
tăm, ar afirma Hegel, una din multi- pentru a încinge focul, apa ca să
pună roatele în mişcare pentru
plele forme ale vicleniei raţiunii:
tăierea lemnului etc. Rezultatul este
progresul Spiritului în istorie se face că aerul, care a fost de ajutor, este
şi prin reculuri democratice, şi prin stăvilit de casă, cum la fel sunt
obstrucţionarea temporară a liber- stăvilite şi şuvoaiele de apă ale ploii,
tăţilor individuale, şi prin perver- ca şi primejdia focului, în măsura în
tirea interesului public în numele care rezistă la incendiu. Pietrele şi
unor interese proprii, chiar dacă grinzile se supun legii gravitaţiei,
niciodată recunoscute. ele trag în jos, spre adânc, dar cu ele
se construiesc pereţi ce se ridică în
Interesul particular propriu pasiunii sus. Astfel, elementele sunt folosite
nu poate fi (...) despărţit de mani- potrivit naturii lor, contribuin la
festarea generalului, căci generalul obţinerea unui rezultat prin care li se
rezultă din particular, din determinat pun limite. La fel se satisfac şi
şi din negarea acestuia. Particularul pasiunile, realizându-se atât pe ele,
este cel care se istoveşte în lupta cât şi scopurile lor, potrivit deter-
dintre cele două, o parte din el fiind minării lor naturale, ele contribuie la

117
POLIS

crearea edificiului societăţii ome- tru a compensa absenţa mult doritei


neşti, dând prin aceasta dreptului şi statalităţi, proces care a condus la
ordinii puterea împotriva lor configurarea unor autoritarisme po-
însele10. litice maturate în secolul XX13. Dar
între cele două părţi există, bine-
Dar teleologia istorică a lui înţeles, diferenţe semnificative, pe
Hegel, oricât de optimistă ar fi pe lângă faptul că, în ceea ce am
coordonate dialectice, ne poate ajuta descris mai sus, România, chiar
oare în situaţia de faţă? Pe termen dacă s-a unificat puţin mai devreme,
lung vom fi cu toţii morţi, obişnuia nu a fost decât un epigon al
să spună ironic economistul John Germaniei. În primul rând, econo-
Maynard Keynes atunci când i se mia Germaniei nu se poate compara
prezentau avantajele economice de cu cea a României. Apoi, comu-
durată ale unui sistem economic. nităţile lingvistice ale Germaniei
Da, ne poate ajuta, în măsura în care sunt mult mai eterogene decât cele
începem să ne ajutăm noi înşine. Iar de pe teritoriul României, fapt care
asta se poate face numai prin creează un cadru firesc pentru fede-
reconstrucţia statului la iniţiativa so- ralism. Mai departe – nu voi intra în
cialului, deoarece doar „ca cetăţean amănunte din raţiuni care ţin de
al unui stat bun ajunge individul să tema şi dimensiunile prezentului
aibă ceea ce i se cuvine de drept”11. articol – forţa şi cultura dreptului,
Iar un „stat bun” se caracterizează, dacă îmi este permisă exprimarea,
oricât ar părea de contraintuitiv la sunt mult mai prezente în spaţiul
prima impresie, prin reglementări german decât în cel românesc.
detaliate şi ferme care să ofere cât Sigur, prosperitatea socială germa-
mai puţin spaţiu arbitrariului sau a nă, deşi destul de slăbită, este unul
„bunului-plac”, cum îl numeşte dintre principalii factori ai respec-
Hegel – o carenţă deosebit de tului pentru ordinea publică; statele
vizibilă a României contemporane: sărace sunt şi mai instabile, şi mai
„situaţia publică trebuie să fie puţin dispuse să recunoască exis-
considerată cu atât mai perfectă, cu tenţa binelui public şi să îl pună în
cât mai puţin rămâne de făcut practică prin intermediul dreptului –
individului pentru sine, după părerea dar asta este deja o altă discuţie. Ce
sa particulară, în comparaţie cu ceea am încercat să demonstrez pe par-
ce este orânduit în chip general”12. cursul acestui articol este că federa-
lizarea nu trebuie respinsă aprioric
Deocamdată, fără concluzii pentru viitorul României; în condi-
ţiile actuale însă, este puţin probabil
Atât Germania cât şi România că orice proiect de descentralizare,
s-au unificat târziu. Ambele au nu numai regionalizarea, să nu
ajuns să investească în cultură o degenereze într-o erodare a demo-
doză semnificativă de politică, pen- craţiei şi a interesului public.

118
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

O întrebare recurentă în politică forma Spiritului. Până atunci, necu-


şi în ştiinţa politică se referă la noscându-se pe sine suficient pentru
legitimitatea înşelării unui popor în a îşi elimina prejudecăţile şi stabili
numele unui prezumtiv scop nobil. guvernări adecvate, popoarele se
Am să îl las tot pe Hegel să răs- înşeală singure. Pe termen lung însă,
pundă: „un popor nu poate fi înşelat Hegel este optimist. În prima sa
în ceea ce priveşte baza sa iniţială, carte, Fenomenologia Spiritului,
esenţa şi caracterul determinat al autorul oferă un răspuns uşor diferit
spiritului său, dar asupra modului în la întrebarea de mai sus. Să sperăm
care el are ştiinţă de acest spirit şi în că este cel corect: „întrebarea nu
care, potrivit acestui mod, el îşi serveşte la nimic, căci este imposibil
judecă acţiunile sale, evenimentele de a înşela în această materie un
etc – el este înşelat de către sine popor. Aramă în loc de aur, monedă
însuşi”14. Prin spiritul unui popor falsă în locul monedei bune pot fi
Hegel înţelege capacitatea acestuia vândute în mod izolat; poţi con-
de a se reconcilia în sens integrativ vinge pe cineva că o bătălie pierdută
şi emancipator cu propriile proiecţii este o bătălie câştigată sau pot fi
ideatice, cu propria identitate inte- făcute crezute pentru un timp alte
lectuală, care la rândul ei este pro- minciuni despre lucrurile sensibile
dusul interacţiunii dintre alte sau alte date singulare; dar, în cu-
popoare şi deci alte spirite care noaşterea esenţei în care conştiinţa
converg, de-a lungul desfăşurării posedă certitudinea nemijlocită a ei
istoriei, înspre devenirea emancipa- înseşi, gândul înşelării este cu totul
toare a umanităţii în general, sub înlăturat”15.

Note

Textul a apărut, într-o formă Bucureşti, 1996, pp. 187-189;
prescurtată, şi în revista Observator G.W.F. Hegel, Prelegeri de filosofie
Cultural. a istoriei, Editura Paralela 45,
1
Chantal Millon-Delsol, Statul subsi- Bucureşti, 2006, p. 49.
6
diar, Editura EFES, Cluj, 2000, Herbert Marcuse, Scrieri filozofice,
pp. 5-6. Editura Politică, Bucureşti, 1977,
2
Arendt Lijphart, Modele ale demo- p. 238.
7
craţiei. Forme de guvernare şi Ana Maria Suciu, „Reforma admi-
funcţionare în treizeci şi şase de ţări, nistrativă, această Fata Morgana a
Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 238. tranziţiei româneşti”, Criticatac, 09.
3
Ibidem, pp. 261-262. 08. 2011.
4 8
Arendt Lijphart, Democraţia în Graţian Mihăilescu – „Regiona-
societăţile plurale, Editura Polirom, lizarea, mari semne de întrebare”,
Iaşi, 2002, p. 26. blog Adevărul, 04. 11. 2013.
5 9
Vezi G.W.F. Hegel, Principiile Hegel, Prelegeri..., p. 49. Subl. în
filosofiei dreptului, Editura IRI, orig.

119
POLIS

10
Ibidem, pp. 51-52. Subl. în orig. Iaşi, Center for Advanced Studies in
11
Hegel, Principiile..., p. 166. History, Timişoara, 2013.
12 14
Ibidem, p. 231. Ibidem, p. 310. Subl. în orig.
13 15
Vezi, în general, Victor Neumann, G.W.F. Hegel, Fenomenologia
Essays on Romanian Intellectual Spiritului, Editura IRI, Bucureşti,
History, Editura Institutul European, 2000, p. 318. Subl. în orig.

Bibliografie

Hegel, G.W.F., Fenomenologia Spiri- Neumann, Victor, Essays on Romanian


tului, Editura IRI, Bucureşti, 2000. Intellectual History, Editura
Hegel, G.W.F., Prelegeri de filosofie a Institutul European, Iaşi, Center for
istoriei, Editura Paralela 45, Advanced Studies in History,
Bucureşti, 2006. Timişoara, 2013.
Hegel, G.W.F., Principiile filosofiei
dreptului, Editura IRI, Bucureşti,
1996. Resurse Internet
Lijphart, Arendt, Democraţia în socie-
tăţile plurale, Editura Polirom, Iaşi, Constituţia Germaniei
2002. Constituţia României
Lijphart, Arendt, Modele ale demo- Mihăilescu, Graţian, „Regionalizarea,
craţiei. Forme de guvernare şi mari semne de întrebare”, blog
funcţionare în treizeci şi şase de Adevărul, 04. 11. 2013.
ţări, Polirom, Iaşi, 2006. Suciu, Ana Maria, „Reforma admi-
Marcuse, Herbert, Scrieri filozofice, nistrativă, această Fata Morgana a
Editura Politică, Bucureşti, 1977. tranziţiei româneşti”, Criticatac, 09.
Millon-Delsol, Chantal, Statul subsi- 08. 2011.
diar, Editura EFES, Cluj, 2000.

120
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Caracteristici ale procesului decizional la nivel regional.


De la caracteristici la eficienţă administrativă
(Features of decizion-making process at the regional level.
From features to administrative efficiency)
Dorina ŢICU

Abstract. The decision-making process et the administrative level is the


mechanism through which the decisions are taken. It is a laborious process that
encompasses a multitude of dimensions that overlap the public policies cycle
with all its stages (problem definition, choosing alternatives, decision-making
process, implementation and evaluation of the decision implemented) and that
ensures in a less or a greater manner the administrative efficiency, especially in
a context of decentralization of this sector or of regionalization. From this point
of view, the role of this article is to identify, on the basis of a quantitative study
conducted at the level of the administration of the Region of Moldavia, on the
city-halls of Botoşani, Iaşi, Bacău, Suceava, Vaslui, Piatra Neamt, Focsani,
Galati, the main features of the decision-making process and to place them
under an integrated model in order to try to satisfy the principle of efficiency.
Outlining such a model has a role in both scientific and comprehensive, but also
of good practice-integrator for the various administrative centres in the context
of the requirements imposed by the process of regionalization.

Keywords: decision making process, efficiency, public policies, public


administration..

Introducere: procesul decizio- agendei; formularea politicii; luarea


nal la nivel administrativ deciziilor; implementarea politicii şi
evaluarea politicii, etape în care
Caracteristicile propii procesului decizia este prezentă, deşi unii au-
decizional la nivel administrativ pot tori1 susţin că implementarea şi eva-
fi derivate de la nivelul ciclului poli- luarea politicilor sunt două meca-
ticilor publice, identificându-se pe nisme total distincte ce trebuie ana-
tot parcursul desfăşurării şi succe- lizate separat.
dării etapelor acestuia. La modul Harold Lasswell distinge între
general, ciclul unei politici publice următoarele etape atunci când vine
cuprinde cinci etape: stabilirea vorba de a plasa decizia în contextul

121
POLIS

ciclului politicilor publice: infor- specificitate de la o unitate adminis-


marea (concentrarea pe culegerea de trativă la alta, precum şi de la o regi-
informaţii necesare, previziunea şi une la alta, dar care sunt necesare a
planificarea), promovarea (crearea fi studiate în contextul sistemic, al
de politici alternative), prescrierea unui „mediu”4 autohton supus unor
(enunţarea regulilor de conduită), procese de reconstucţie administra-
invocarea (formularea de aprecieri tive, aşa cum este şi regionalizarea.
ale conduitei parţiale pe baza pre- Definind regionalizarea ca
scrierilor), evaluarea (momentul „împărţire în regiuni sau districte
aprecierii succesului sau a eşecului administrative”5, provocarea siste-
deciziilor), încheierea (momentul mică administrativă va trebui să răs-
încetării prescrierilor şi a instruiri- pundă atât unor factori „endogeni,
lor)2. Ulterior, în anii '70, Wogwood cât şi exogeni”6: dificultăţile econo-
şi Gunn ne oferă o altă taxonomie a mice de la nivel statal, opţiunile
ciclului de desfăşurare a politicilor fundamentale de politică economi-
publice: a decide să decizi (sau sta- că, concepţiile comune despre dez-
bilirea agendei), a decide cum să voltare (ca factori endogeni) şi mo-
decizi (filtrarea principalelor alter- dalitatea de acoperire a riscurilor
native pe baza unor criterii clar potenţiale determinate de eveni-
stabilite), definirea chestiunii (defi- mente regionale sau intensificarea
nirea cauză-efect a problemelor schimburilor (ca factori exogeni)7.
pentru a putea trece la etapele ulte- Din acest punct de vedere, regiona-
rioare), prognoza (generarea alterna- lizarea poate divide, dar şi uni; tot-
tivelor), stabilirea de obiective şi odată, ea paote contura noi instituţii
priorităţi (identificarea posibilelor administrative, precum şi noi meca-
constrângeri ale alternatvelor deja nisme decizionale la niveluri dife-
definite), analiza opţiunilor (ce pre- rite, care necesită a fi fundamentate
supune controlul politicilor), imple- pentru a garanta eficienţa adminis-
mentarea, monitorizarea şi controlul trativă. Fundamentarea lor presu-
politicilor (presupune punerea în pune o dimensiune teoretico-cogni-
practică a unei opţiuni şi evaluarea tivă, ştiinţifico-analitică, ce poate
rezultatelor), evaluarea şi revizuirea deveni un punct de plecare pentru
(aducerea de îmbunătăţiri politicii), metodologii viitoare şi pentru prac-
menţinerea, succesiunea şi revizui- tici fundamentate. Din acest punct
rea politicii (decizia finală cu privire de vedere, cercetarea spaţiului admi-
la strategia viitoare a politicii res- nistrativ şi a procesului de luare a
pective)3. deciziilor devin necesare.
Indiferent cum vom enunţa aces-
te etape, procesul decizional face Metodologie şi eşantion
apel la ele, dezvoltând un parcurs
raţionalizat, cu caracteristici speci- Studiul de faţă are un caracter
fice sau care capătă elemente de prescriptiv şi îşi propune să iden-

122
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

tifice mecanismele şi procesele pe diferitele dimensiuni ale procesului


care procesul decizional îl activează decizional. Din totalul răspunsurilor
la nivel administrativ, folosind ca valide – 91,5% – 64,2% declară că
instrument de lucru chestionarul. procesul decizional presupune
Eşantionul cercetării este format din următorii paşi: se defineşte pro-
648 de respondenţi, angajaţi ai blema – se identifică scopul – se
primăriilor din oraşele Piatra Neamţ, formulează toate alternativele – se
Iaşi, Bacău, Vaslui, Suceava, identifică alternativa cea mai bună –
Focşani, Galaţi, Botoşani. Eşantio- pentru ca la final să se ajungă la cea
nul este reprezentativ pentru partea mai bună alegere; 17,6% declară că
Moldovei, populaţia de funcţionari procesul decizional presupune defi-
publici angajată în instituţiile primă- nirea problemei – identificarea unei
riilor moldovene fiind destul de alternative deja aplicate, care este
omogenă; aceasta înseamnă o medie cunoscută decidenţilor – redefinire a
de circa 1,51% din populaţia totală problemei din această perspectivă –
de funcţionari publici din aceste punerea în practică a alternativei –
instituţii (5317) şi foloseşte tehnica dacă nu e funcţională, se caută altă
bulgărelui de zăpadă. alternativă care să nu difere cu mult
de cea anterior pusă în practică;
Rezultate: caracteristici ale 9,7% pornesc de la definirea proble-
procesului decizional la nivel mei – căutarea unei alternative în
regional (Modelul 1) urma unui proces de negociere –
alegerea soluţiei optime, recunos-
La nivel general, pentru a con- cută de toată lumea în baza unor
tura un model de luare a deciziilor rutine – punerea ei în practică (vezi
în administraţia publică românească Tabelul 1: Paşi ai procesului deci-
la nivel regional s-au operaţionalizat zional).
15 itemi cu rolul de a cuprinde

Când se iau decizii ce paşi se urmează? Frecvenţă % % valid


definire problemă-scop-alternative-
416 64,2 70,2
alegerea cea mai bună

definire-alternativă cunoscută-redefi-
Valid 114 7,6 19,2
nire problemă-practică

definire-cautarea unei alternative-ale-


63 9,7 10,6
gere soluţie recunoscută
Total 593 1,5 100,0
Lipsă 55 5
Total 648 00,0

Tabelul 1. Paşi ai procesului decizional

123
POLIS

În procesul decizional se vi- rea activităţii la nivelul grupurilor,


zează, conform respondenţilor, păs- chiar dacă se apropie de rutină, rata
trarea politicilor existente – 38,6% – non-răspunsurilor fiind de 28,4%. În
politicile se pot schimbă, dar nu procesul decizional, mecanismele
drastic – 23,6% – sau, dimpotrivă, activate au la bază cooperarea între
se urmăreşte schimbarea (20,1%.) membri, între grupuri (ce nu implică
Când se ia o decizie se discută toate consensul total) – 40,6% – consen-
problemele legate de ea (65,3%), sul tuturor – 20,2% – sau partene-
unele probleme sunt ignorate în fa- riatul cel puţin al unora dintre cei
voarea altora (13%) sau problemele implicaţi – 10,5%.
sunt impuse de coordonator, unele În aceea ce priveşte prezenţa
putând fi eludate cu bună ştiinţă grupurilor parteneriale de partid
(11,6%). 58,8% declară că procesul care pot să fie implicate în procesul
decizional este un act strategic, pla- decizional, 35,6% dintre respondenţi
nificat încă de la început, 15,9% de- declară că acestea se recunosc, dar
clară că este un proces reglementat, trebuie să se supună unor reguli
dar nu e neapărat coerent dacă generale de desfăşurare a procesului
grupul o impune, iar 8,5% susţin că în sine, 15,8% declară că pentru a
nu e neapărat coerent, poate fi avea un proces decizional de succes
schimbător şi cu erori. 26,1% de- este necesar ca ele să fie recunos-
clară ca la locul lor de muncă con- cute, iar 10,8% declară că ele nu
tează procesul instituţionalizat prin sunt recunoscute la nivelul proce-
care se ia decizia, 25,9% susţin re- sului decizional administrativ (vezi
luarea procesului dacă undeva a Tabelul 2: Grupuri parteneriale de
intervenit o eroare, iar 19,6% dintre partid).
respondenţi se axează pe coordona-

Grupurile parteneriale de partid Frecvenţă % % valid


se recunosc 100 15,4 24,9
nu se recunosc 70 10,8 17,5
Valid se recunosc, dar trebuie să se supună unor
231 35,6 57,6
reguli
Total 401 61,9 100,0
Lipsă 247 38,1
Total 648 100,0

Tabelul 2. Grupuri parteneriale de partid

55,4% dintre respondenţi declară a remedia daunele, iar 5,6% susţin


că decizia se ia în funcţie de moti- că decizia se ia pentru că aşa susţin
vaţia folosirii eficiente a resurselor, rutinele zilnice. În raport cu nouta-
10,2% susţin că decizia se ia pentru tea deciziei, 16% declară că decizia

124
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

tinde spre nou, 12,2% declară că autoritatea deciziei e contestată,


decizia se modelează după alte de- fiind necesară de multe ori negocie-
cizii deja aplicate, iar 37% declară rea.
că deciziile pot fi şi noi, dar şi Decizia vizează rezultatele –
modelate după alte modele. 31% 43,4%, se axează pe importanţa be-
susţin că scopul deciziei este de a neficiarilor – 11,7% sau se centrea-
atinge cel mai mare câştig, 22,7% ză pe înseşi procesele de luare a
susţin că scopul deciziei se identi- deciziilor: 10,3%. 23,8% dintre res-
fică cu scopul grupului implicat în pondenţi declară că decizia se ia în
procesul decisional, iar 8,3% susţin conformitate cu procedurile teore-
că deciziile se iau pentru a avea tice, 23% – în conformitate cu prac-
susţinere politică. tica zilnică, 16% – cu valorile gru-
De asemenea, din totalul respon- pului, rata non-răspunsurilor fiind
denţilor, 30,1% susţin că decizia de 37,2%. În general, în raport cu
este precisă, 4,5% susţin că este raţiunea deciziilor, 41,4% dintre res-
imprecisă, iar 25,5% susţin că tinde pondenţi declară că iau decizii după
spre precizie. Este de remarcat că, în o logică economică: a costurilor şi a
acest caz, rata non-răspunsurilor beneficiilor deciziilor, 33,2% susţin
este foarte ridicată: 40%. 49,2% logica ce e clar stabilită de regle-
dintre respondenţi susţin că decizia mentările obiective, iar 8% susţin
este strategică, planificată, 15,4% logica paşilor mărunţi, deoarece lo-
susţin că decizia este complexă, iar gica economică aparţine mai mult
14,5% susţin că decizia trebuie să grupurilor de interese de pe piaţă.
fie cât mai simplă, rata non-răspun- În raport cu criteriile folosite la
surilor fiind de 20,8%. 21,1% susţin nivelul deciziei, este de remarcat
că autoritatea deciziei nu poate fi (vezi Tabelul 3: Criterii de luare a
contestată, 36,6% declară că autori- deciziilor) că toţi itemii sunt
tatea deciziei poate fi contestată, dar valorizaţi.
se întâmplă rar, iar 5,7% declară că

Criteriul % Criteriul %
1. Susţinere politică 14% 6. Stabilitate 31,6%
2. Îmbunătăţire progresivă 30,6% 7. Bine general 43,7%
3. Obiectivitate 46,3% 8. Beneficiile grupului-decizional 10,5%
4. Costuri şi beneficii 39% 9. Etică 28,9%
5. Continuitate 26% 10. Loialitate 14,7%

Tabelul nr. 3. Criterii de luare a deciziilor

Se poate observa că cele mai teriile costurilor şi beneficiilor –


mari scoruri le-au obţinut criteriul câte 39% (vezi Tabelul 3: Criterii
obiectivităţii – 46,3% şi apoi al bi- de luare a deciziilor).
nelui general – 43,7%, urmat de cri-

125
POLIS

În ceea ce priveşte criteriul efi- de 78,1% pentru criteriul „foarte


cienţei, intensitatea sa obţine un important”, fiind procentajul cu cea
procentaj de 90,5% pentru criteriile mai mare valoare dintre cele supuse
„important” şi „foarte important” şi atenţiei (vezi Tabelul 4: Eficienţa).

Nr. Criteriul Eficienţa – %


1 Deloc important 4,1
2 Neimportant 1,5
3 Nici important, nici neimportant 3,9
4 Important 12,4
5 Foarte important 78,1

Tabelul 4. Eficienţa

Ajungând în acest punct al ana- măsură”), realizând ulterior o medie


lizei, vom integra aceste caracteris- a celor două pe care am comparat-o
tici generale ale procesului decisi- cu frecvenţele obţine pe fiecare item
onal la nivel regional în cadrul unui în parte al Modelului 1. Din acest
model decizional, model pe care îl punct de vedere, în primul rând
vom numi aici, Modelul 1, următo- acest model al eficienţei păstrează
rul pas presupunând identificarea aceeaşi paşi pe care modelul dez-
caracteristicilor procesului decizio- voltat la nivel regional îi marcase
nal prin prisma criteriului eficienţei (vezi Tabelul 5: Modelul eficient –
pentru a contura un model al proce- paşi decizionali).
sului decizional care să satisfacă În raport cu ideea de păstrare sau
acest criteriu şi pe care îl com com- nu a politicii, ca şi la nivelul mode-
para cu modelul anterior conturat lului general, potrivit acestui model
(Modelul 1). ce valorizează eficienţa la nivel
administrativ, respondenţii susţin în
Rezultate: către un model al cel mai mare procentaj că atunci
eficienţei la nivel administrativ când se ia o decizie trebuie să se
(Modelul Eficienţei – ME) păstreze politicile existente. 42,6%
susţin această poziţie incrementală
Conturarea modelului adminis- la nivel decizional, spre deosebire
trativ de desfăşurare a procesului de de 38,6% – la nivelul modelului
luare a deciziilor în condiţiile gene- general, identificat anterior. 75,1%
rale ale eficienţei a presupus o ima- dintre respondenţi consideră că toate
gine integrată a intensităţilor (orien- problemele trebuie să fie discutate
tate pozitiv) pentru criteriul eficien- când se ia o decizie (spre deosebire
ţei (luând în calcul intensităţile „în de 65,3% la nivelul caracteristicilor
mare măsură” şi „în foarte mare anterior identificate).

126
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Eficienţă: Frecvenţă % % valid

definire problemă-scop-alternati-
important Valid 49 67.1 72.1
ve-alegerea cea mai bună

definire-alternativă cunoscută-re-
14 19.2 20.6
definire problemă-practică

definire-cautarea unei alternati-


5 6.8 7.4
ve-alegere soluţie recunoscută
Total 68 93.2 100.0
Lipsă 5 6.8
Total 73 100.0
foarte definire problemă-scop-alterna-
Valid 315 68.6 72.7
important tive-alegerea cea mai bună

definire-alternativă cunoscută-re-
72 15.7 16.6
definire problemă-practică
definire-cautarea unei alternati-
46 10.0 10.6
ve-alegere soluţie recunoscută
Total 433 94.3 100.0
Lipsă 26 5.7
Total 459 100.0

Tabelul 5. Modelul eficient – paşi decizionali

60,6% consideră decizia un act (spre deosebire de 37% la nivelul


strategic (58,8% la nivelul caracteristicilor generale identificate
caracteristicilor generale); 33,5% anterior); 31,7% susţin că scopul de-
susţin reluarea procesului dacă ciziei este cel mai mare câştig (spre
undeva a intervenit o eroare, spre deosebire de 31%); 27,7% susţin că
deosebire de 25,9%. 56,2% susţin procesul decizional este precis (spre
cooperarea membrilor în procesul deosebire de 30,1%); 53,4% susţin
de luare a deciziilor, spre deosebire că decizia este strategică şi plani-
de 40,6%; 35,7% susţin că grupurile ficată (faţă de 45,2%); 35,1% susţin
parteneriale de partid se recunosc la că autoritatea deciziei poate fi con-
nivel administrativ, dar trebuie să testată, dar acest lucru se întâmplă
respecte legile generale; 55,9% rar (faţă de 36,6%); 40,8% susţin că
susţin că principala motivaţie a decizia se axează pe rezultate (faţă
deciziei sunt resursele (faţă de de 43,4%); 23,3% – decizia are la
55,4%); 40,1% susţin că deciziile nu bază mai ales procedure teoretice
sunt mereu noi, ci pot urma alte (faţă de 23,8%); 48,1% susţin o lo-
modele similare deja implementate

127
POLIS

gică economică în luarea deciziilor anterior (îmbunătăţirea progresivă,


(faţă de 41,4%). stabilitatea, etica şi loialitatea), unul
În ceea ce priveşte criteriile la are exact aceeaşi valoare (susţinerea
nivelul acestui model al eficienţei, politică), iar restul au valori mai
conform Tabelul 6: Modelul eficient mari, cea mai mare diferenţă fiind
– criterii comparaţii, trei din zece dată de criteriul costurilor şi al be-
criterii au valori mai scăzute decât neficiilor, care este cel mai mult
la nivelul modelului 1, identificat accentuat.

Criteriul Model 1 ME Criteriul Model 1 ME


1. Susţinere politică 14% 14 6. Stabilitate 31,6% 28,6
2. Îmbunătăţire
30,6% 28,7 7. Bine general 43,7% 46
progresivă
8. Beneficiile grupului-de-
3. Obiectivitate 46,3% 49,5 10,5% 10,6
cizional
4. Costuri şi beneficii 39% 45,6 9. Etică 28,9% 27,6
5. Continuitate 26% 27,6 10. Loialitate 14,7% 8,9

Tabelul 6. Modelul eficienţei (ME) – criterii comparaţii

Pe de altă parte, în raport cu cei caracteristici pot fi enunţate conclu-


cincisprezece itemi care au realizat ziv după cum urmează: motivţia
caracterizarea modelului identificat deciziei ţine de folosirea eficientă a
la nivel general (pe care l-am numit resurselor, noutatea sau vechimea
generic modelul 1) şi modelul efi- deciziilor nu intră într-o logică deci-
cienţei (ME), patru au valori mai zională strictă, iar deciziile au ca
mici decât cele ale ale modelului scop cel mai mare câştig posibil
care a fixat caracteristicile generale pentru comunitate.
ale procesului decizional (Modelul În general, procesul decizional la
1): decizia nu este neapărat mai pre- nivel administrativ este unul plani-
cisă şi eficienţa nu este dată de creş- ficat, strategic, complex, are în ve-
terea gradului de precizie; decizia dere rezultatele obţinute şi, în baza
nu vizează neapărat rezultatele; nu nevoilor lor, se poate contesta, deşi
se axează neapărat pe mai multă paşii de urmat sunt clar stabiliţi şi
teorie şi, în raport cu contestarea clarificaţi de la început şi dezvoltă o
autorităţii la nivelul procesului, acti- comunicare deschisă, de la egal la
vitatea de contestare se realizează egal, dinspre linia administrativă
mai uşor. către cea publică, formată din cetă-
ţeni. Eficienţa modelului de luare a
Concluzii deciziilor nu pare a fi determinată
negativ strict de factorul politic,
Elementele de logică decizională care îşi are rolul său, ci, mai de-
sunt derivate din specificul adminis- grabă, de determinismul administra-
trativ la nivel instituţional. Aceste tiv, de cadrul teoretico-metodologic

128
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

administrativ, care încorsetează de- nistraţia publică românească, putem


cizia şi procesul decizional, ceea ce identifica, în fond, linii directoare
face ca precizia, strategia, planifi- care marchează o administraţie pu-
carea, posibilitatea determinată de a blică de succes sau care îşi propune
contesta autoritatea, centrarea exclu- să implementeze politici publice cu
siv pe rezultate, şi nu pe costuri şi o finalitate pozitivă pentru comuni-
beneficii, să apară ca piedici în atin- tate, pornind tocmai de la elemen-
gerea criteriului la nivelul proce- tele de logică decizională care pre-
sului. ced sau însoţesc politicile publice şi
Pornind de la aceste dimensiuni care să facă faţă în contextul des-
ale procesului decizional în admi- centralizării şi al regionalizării.

Note
1 5
Michael Scriven, Goal Free Michael Keating, Noul regionalism
Evaluation. School Evaluation: The în Europa Occidentală. Restruc-
Politics and Process, Berkley, turare teritorială şi schimbare poli-
California, 1973, p. 24. tică, Editura Institutul European,
2
Harold Lasswell, The Decision Process: Iaşi, 2008, p. 12.
6
Seven Categories of Functional Rodica Zaharia, Tiberiu Brăilean,
Analysis, College Park, 1956, p. 56. Regionalizare şi globalizare, Editura
3
Brian Hogwood, Lewis Gunn, Intro- Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
ducere în politicile publice, Editura Iaşi, 2006, p. 11.
7
Trei, Bucureşti, 2000, pp. 8-15. Dan Negescu, „Spre o tripolarizare a
4
David Easton, A Szstems Analysis of comerţului mondial”, în Tribuna
Political Life, John Wiley and Sons, Economică, nr. 15, 1995, p. 28.
Inc., New York, 1965, p. 24.

Bibliografie
Easton, David, A Szstems Analysis of Negescu, Dan, „Spre o tripolarizare a
Political Life, John Wiley and Sons, comerţului mondial”, Tribuna
Inc., New York, 1965. Economică, nr. 15, 1995.
Hogwood, Brian, Gunn, Lewis, Intro- Scrive, Michael, Goal Free Evaluation.
ducere în politicile publice, Editura School Evaluation: The Politics and
Trei, Bucureşti, 2000. Process, Berkley, California, 1973.
Keating, Michael, Noul regionalism în Zaharia, Rodica, Brăilean, Tiberiu, Re-
Europa Occidentală. Restructurare gionalizare şi globalizare, Editura
teritorială şi schimbare politică, Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
Editura Institutul European, Iaşi, 2008. Iaşi, 2006.
Laswell, Harold, The Decision Process:
Seven Categories of Functional
Analysis, College Park, 1956.

129
POLIS

ESEU

Cîţi oameni a omorît comunismul? Şi cine erau ei?*


(How many people did communism kill? And who were they?)
Dan PAVEL

Abstract. The statistics of democide is a relatively new research field in


Romania. The appearance of the volume entitled: The book of the dead from
prisons, detention camps and deportations, led by writer and civic militant
Romulus Rusan, represents a remarkable contribution towards clarifying some
of the obscure parts of communist democide. The book puts together the
researches done by the lead author and his collaborators throughout the last five
years and a series of texts investigated in the last two decades, from which some
of the chapters have represented the basis of previous books, making thus
possible for readers to experience a more broad approach of the repressive
communist regime from our country. The book of the dead is an event-book,
which deserves more than a summary. And a „summary” of the lists of
individual deaths would be nonsense. It would lead to the statistical
reductionism and the anomization that the researchers have tried to avoid. It is
necessary to put it into context (national/international) and to analyze what
happened in the last quarter of a century, the time passed since we are allowed
to speak publicly about our near and bloody past, which a lot of people prefer to
ignore in silence.

Keywords: The Book of the Dead, communism, terror, genocide, democide,


politicide.

Introducere prezintă o contribuţie remarcabilă la


clarificarea unora dintre părţile
Statistica democidului este un obscure ale democidului comunist.
domeniu relativ nou de cercetare în Tomul pune laolaltă cercetările fă-
România. Apariţia volumului Car- cute de către coordonator şi colabo-
tea morţilor din închisori, lagăre, ratorii săi în ultimii cinci ani, pre-
deportări, coordonat de scriitorul şi cum şi o serie de texte cercetate în
militantul civic Romulus Rusan, re- ultimele două decenii, dintre care

130
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

unele capitole au reprezentat baza confere identitate victimelor comu-


unor cărţi anterioare, astfel încît citi- nismului, om cu om, să readucă în
torii au şansa unei abordări cuprin- memoria noastră fiecare victimă ca
zătoare a fenomenului represiv co- persoană. Iar din multe puncte de
munist din ţara noastră. vedere, este o sarcină aproape impo-
La fel precum toate regimurile sibilă, pentru că numeroase victime
comuniste totalitare din secolul XX, ale criminalului în serie care a fost
şi regimul comunist totalitar din regimul comunist nu au fost găsite
România a fost un „criminal în serie” şi cu atît mai puţin identificate. Cam
(serial killer) de natură colectivă. aşa se întîmplă şi cu „criminalii în
Marea provocare pentru regimul serie” urmăriţi de poliţie, FBI sau
succesor nu a fost de a demonstra alte agenţii, chiar şi cînd sînt prinşi,
caracterul criminal al regimului co- multe dintre victimele lor rămîn
munist anterior, cum credea preşe- nedescoperite.
dintele Traian Băsescu. Lucrul aces- Cartea morţilor este o carte-eve-
ta fusese făcut anterior, chiar şi îna- niment, care merită mai mult decît
intea istoricilor de profesie, în amă- un rezumat. Iar un „rezumat” al
nunt şi convingător, de către Aso- listelor morţilor individuale ar fi un
ciaţia Foştilor Deţinuţi Politici din nonsens. Ar conduce la reducţionis-
România, asociaţiile foştilor depor- mul statisticilor şi anonimizării pe
taţi, ale foştilor refugiaţi, Academia care cercetătorii au vrut să-l evite.
Civică, în particular în cadrul Este nevoie de o punere în context
Memorialului Victimelor Comunis- (naţională/internaţională) şi de o
mului şi Rezistenţei de la Sighet, de analiză asupra a ceea ce s-a petrecut
alte organizaţii ale societăţii civile. în ultimul sfert de veac, de cînd
Marea provocare pentru autorităţile avem voie să vorbim public despre
postcomuniste era de a contribui la trecutul nostru apropiat şi sîngeros,
atribuirea precisă a responsabili- dar pe care mulţi preferă să-l ignore
tăţilor în lanţul genocidar ierarhic în tăcere.
comandă-execuţie şi de a aduce Spre deosebire de alcătuirea sta-
informaţii, documente noi, privind tisticilor crimelor în serie comise de
numărul victimelor comunismului, state, armate, – o operaţiune aritme-
împrejurările uciderii acestora, ches- tică de numărare, prin care sînt
tiuni pe care autorităţile statului le create mulţimi şi categorii de ano-
puteau clarifica, mai ales prin acce- nimi, – identificarea victimelor re-
sul neîngrădit la arhivele bine păzite prezintă scoaterea lor din anonimat.
de serviciile secrete. Dincolo de sta- În societate, conferirea identităţii
tisticile crimei, la fel de importantă individuale este crucială atît pe
era aflarea identităţilor concrete, timpul vieţii, cît şi ulterior, fiind
individuale, ale celor ucişi. Exact actul prin care comunităţile umane
acest lucru îl încearcă Rusan şi se emancipează axiologic. Naşterea
colaboratorii în Cartea morţilor, să unui copil, a unui om, este urmată

131
POLIS

imediat de conferirea de identitate speech), alte categorii, au avansat


individuală, prin atribuirea unui estimări ale morţilor exagerate prin
nume propriu, a prenumelui, iar apoi minimalizare sau maximalizare.
a numelui de familie. În comuni- Ulterior, cînd au fost dezgropate
tăţile în care identitatea individuală morminte colective/gropi comune
contează, iar fiecare viaţă are valoa- sau cînd au fost descoperite docu-
re, trecerea în nefiinţă este simbolic mente făcute chiar de către mana-
compensată prin ritualuri teologico- gerii represiunii criminale, unele
mnemotehnice (de pildă, „veşnica exagerări minimaliste sau maxima-
pomenire”, parastase). Comunismul liste s-au dovedit a fi apropiate de
totalitar nu numai că a omorît mul- adevăr. Cele mai multe nu. Tocmai
ţimi de oameni, dar a încercat (iar de aceea, încercarea de a aduce
adesea a reuşit) să anihileze social cifrele victimelor cît mai aproape de
mecanismele păstrării amintirii vic- exactitate şi adevăr a menţinut
timelor, să-i facă dispăruţi din isto- această preocupare la statutul de
rie. De ce? Pentru că amintirea victi- cvasiştiinţă. La fel precum toate
melor echivala cu conştientizarea ştiinţele sociale, despre care s-a ştiut
crimelor şi căutarea criminalilor. de la bun început că nu sînt ştiinţe
Cartea morţilor este exact reversul exacte, estimările nu sînt rocket
anihilării mnemotehnice şi îi rea- science.
duce pe oameni, ca indivizi, în me- Ilustrativ pentru afirmaţiile de mai
morie şi în istorie. Le onorează sus este modul în care procedează
memoria. cel mai mare specialist din lume în
studiul crimelor în masă, R. J.
Democid, genocid, politicid Rummel: el ia în considerare esti-
mările minimale şi cele maximale
După comiterea marilor crime în din literatura de specialitate pentru
masă din secolul XX de către regi- fiecare fenomen din ultimul secol
murile politice totalitare şi marile (ulterior, şi-a extins cercetările pen-
pierderi umane din timpul confla- tru întreaga istorie scrisă); apoi folo-
graţiilor mondiale – WW I, Gulag, seşte criterii riguroase, date demo-
WW II, Holocaust, dar nu numai – grafice, statistici, iar în final vine cu
cercetătorii din ştiinţele sociale au propria sa estimare. De regulă, mai
simţit nevoia introducerii unor stan- mare decît estimările minimale şi
darde măsurabile, verificabile, de mai mică decît cele maximale. Cei
măsurare a amplitudinii catastrofe- care îi citesc însă opera şi analizele
lor istorice. Politicieni de tot felul, nu pot să nu observe însă că adesea
democraţi, tirani, victime şi supra- estimările sale „de mijloc” se ridică
vieţuitori, urmaşi, comunităţi, naţi- peste estimările maximale făcute de
uni, conspiraţionişti, jurnalişti, mo- „specialişti” sau „istorici” pentru
ralişti, negaţionişti, resentimentari şi democide cunoscute, în particular
promotori ai discursului urii (hate pentru anumite ţări (cum este şi

132
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

cazul României, după cum voi ară- discrepanţe dintre estimările mini-
ta). Pentru primul război mondial (la male şi cele maximale sînt legate
acea vreme războiul cu cele mai tocmai de crimele comise de regi-
multe victime, mai ales civili) inter- murile comuniste totalitare3. Ar tre-
valul minimal-maximal este între 10 bui ca partizanii unor estimări dife-
milioane şi 23 de milioane de morţi, rite să nu se mai atace între ei cu
iar Rummel avansează estimarea de vehemenţă, ci să abordeze aceste
15 milioane; cifrele pentru cel de-al discordanţe cu un aparat metodo-
doilea război mondial sînt şi mai logic, statistic, demografic, concep-
înfricoşătoare – între 45 şi 80 mili- tual, teoretic, mai elaborat şi coe-
oane de morţi (Rummel – 66 mili- rent, cum procedează savanţii, de-
oane), dintre care naziştii au ucis mografii, statisticienii, istoricii, so-
între 15-31,5 milioane, probabil 21 ciologii, politologii din alte ţări4. Şi
milioane, iar dintre aceştia în ar trebui să admită fiecare tabără că,
Holocaust ar fi pierit 5,3 milioane în mod periodic, se pot produce şi se
evrei1. vor produce ajustări în ambele
Dacă ne uităm la estimările pri- sensuri.
vitoare la numărul victimelor făcute Regimurile comuniste au produs
de regimurile comuniste în întreaga mai multe victime decît cele două
lume, observăm cele mai mari dife- războaie mondiale la un loc, iar ma-
renţe între estimările minimale şi joritatea crimelor au fost făcute pe
cele maximale; intervalul estimărilor timp de „pace” (cu excepţii nota-
pentru democidul comunist la nivel bile). Comuniştii au avut la dispo-
internaţional este între 40.472.000 şi ziţie mult mai mult timp pentru a
259.432.000 de victime, în vreme ce comite crimele, „în linişte”, dar şi ca
Rummel avansează cifra de să îşi acopere urmele. Şi naziştii au
110.286.000 victime. Este semnifi- încercat să îşi acopere urmele, dar
cativ că estimarea lui Rummel se au făcut-o în grabă, sub presiunea
apropie de cea făcută de Stephane evenimentelor de pe front şi mai ales
Courtois, în celebra şi contestata sa a înfrîngerii, cum s-au petrecut de
introducere la Cartea neagră a pildă lucrurile cu lagărele de exter-
comunismului – cu un total „care se minare de la Treblinka şi Sobibor,
apropie de 100.000.000 de morţi” – care au fost demolate, ori cum era să
pentru care istoricul francez a fost se întîmple şi cu Majdanek, a cărui
atacat şi criticat vehement de către demolare a fost oprită cu cîteva ore
stînga occidentală2. Este extrem de înainte de sosirea prea rapidă a tru-
relevant (inclusiv pentru o ţară ca pelor sovietice. De Gulagul sovietic
România, în care genocidul a fost şi central-est-european nu s-a apro-
mai puţin sălbatic decît în URSS, piat nimeni să îl elibereze sau să
China sau Cambodgia) că dintre oprească ştergerea urmelor, aşa încît
toate genocidele şi democidele mo- autorităţile comuniste au avut la dis-
derne sau din istorie cele mai mari poziţie zeci de ani ca să îşi acopere

133
POLIS

urmele. Faptul că nu au şters În dreptul penal internaţional


complet urmele crimelor colective însă este nevoie de definiţii precise,
comise demonstrează că se aşteptau încadrabile juridic şi penal, întrucît
ca regimurile lor să dureze o veşni- pe baza lor au fost/pot fi pronunţate
cie. Chiar şi aşa, dacă încă se mai sentinţe, în procesele intentate cri-
găsesc urme abundente ale crimelor minalilor. Toate cele trei categorii
– deşi nu atîtea cîte au fost comise – de crime comise de către nazişti în
este oarecum de mirare. al doilea război mondial, pentru care
Studiul crimelor colective, dar şi au fost judecaţi şi condamnaţi de
al celor individuale, comise de către Tribunalul de Nurnberg – crime
tot felul de „entităţi”, l-a împins pe împotriva păcii, crime de război,
Rummel să inoveze, diversifice şi crime împotriva umanităţii5 – au
redefinească terminologia: el a creat fost comise şi de sovietici. Pe sovie-
termenul de „democid”, care desem- tici nu i-a judecat încă nici un tribu-
nează „uciderea oricărei persoane nal internaţional. Dacă un asemenea
sau popor de către un guvern, inclu- tribunal va exista vreodată, va fi
zînd genocidul, politicidul şi crima unul simbolic, pentru că nu mai este
în masă”; „genocid” înseamnă „uci- în viaţă nici un mare criminal. În
derea oamenilor de către un guvern cazul liderilor comunişti din
din pricina unei de neşters aparte- România, aceştia au ordonat, coor-
nenţe de grup (rasă, etnicitate, reli- donat şi executat crime împotriva
gie, limbă); „politicid” este „ucide- umanităţii. Adesea, sub comanda di-
rea oricărei persoane sau popor de rectă a unor comisari sovietici şi/sau
către un guvern din pricina politicii a unor demnitari de „români” care
acestora sau pentru scopuri poli- erau agenţi Comintern, NKVD,
tice”; „crimă în masă” este „ucide- GRU, INO etc., dar se poate consta-
rea nediscriminatorie a oricărei per- ta că această dimensiune a represiu-
soane sau popor de către un gu- nii şi responsabilităţii este sistematic
vern”. Alţi termeni, „necrometrics”, eludată.
„megadeath”. În ştiinţa politică, în
sens larg în ştiinţele sociale, termi- Problema procesului comunis-
nologia este importantă, însă de cele mului în România
mai multe ori nu există un consens
terminologic (şi nici nu este posi- După prăbuşirea comunismului,
bil), mai ales cînd se produc inovaţii una dintre primele întrebări ridicate
lexicale, astfel încît diferite şcoli în mod public a fost „cîte victime a
teoretice sau chiar diferiţi autori dau produs regimul criminal comunist în
definiţii extreme de diferite, care ţara noastră?”. De fapt, de mai
adesea nu sînt nici măcar comple- multe decenii, întrebarea fusese for-
mentare sau convergente. Ceea ce mulată de către diaspora româneas-
dă loc la interpretări. că din lume. Din exil făceau parte,
pe lîngă cei care au reuşit să fugă

134
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

înaintea instalării regimului comu- dosarelor informatorilor PCR dis-


nist sau înainte ca programul de truse din ordinal conducerii partidu-
exterminare a „duşmanului de cla- lui-stat, numărul arestaţilor, deporta-
să” să îi afecteze, şi supravieţuitori ţilor din vremea comunismului, nu-
ai sistemului concentraţionar, rude mărul prizonierilor români luaţi de
şi urmaşi ai victimelor. Estimările sovietici şi duşi în Gulag, numărul
diferitelor cercuri ale diasporei pri- cetăţenilor români de naţionalitate
vind victimele regimului criminal germană duşi în Gulag, numărul pri-
comunist erau terifiante: în condi- zonierilor români sau germani care
ţiile în care o mare parte a victime- au supravieţuit Gulagului sovietic şi
lor regimului represiv comunist fu- s-au întors. Pentru supravieţuitorii
seseră legionarii, consideraţi cei mai sistemului exterminaţionist comu-
periculoşi adversari de către comu- nist, foştii deţinuţi politici, pentru
nişti (tocmai de aceea ei au fost „partidele istorice”, conduse în parte
supuşi „experimentului Piteşti”), în de foşti deţinuţi politici, pentru ne-
anii ’50-’60, conducătorii legionari numărate asociaţii civice ale socie-
din Occident au publicat mai multe tăţii civile, pentru o parte importantă
broşuri, cărţi, articole în care esti- din presă şi opinia publică, clarifi-
mau numărul victimelor la peste un carea tuturor acestor chestiuni a re-
milion şi jumătate6; medicul Florin prezentat o prioritate. Clarificările ar
Mătrescu, emigrat în Germania în fi trebuit să conducă la PROCESUL
1980, a scris un volum gigantic COMUNISMULUI din România,
dedicat represiunii comuniste în lu- după modelul „procesului de la
mea întreagă, iar estimările lui erau Nurnberg” făcut liderilor nazişti.
de 891.500 sau 891.300 pentru Acest lucru nu s-a întîmplat, iar
România, de 1.500.000 pentru explicaţiile sînt numeroase. Faptul
Basarabia, nordul Bucovinei, terito- că nu s-a făcut un proces al comu-
rii înstrăinate ocupate de sovietici7. nismului nici în România, nici pe
Indiferent de culoarea politică a plan internaţional şi nici într-o altă
maximaliştilor, estimările avansate ţară fostă comunistă este relevant
de ei nu sînt prea departe de cele pentru „standardele duble” aplicate
menţionate mai sus, iar oprobriul cu de „comunitatea internaţională” în
care îi privesc pe cei cu estimări judecarea tipurilor diferite de regi-
minimaliste este vehement. muri totalitare (ori dictatoriale) cri-
În primii ani de după prăbuşirea minale.
comunismului, au apărut estimări Răspunsul la întrebarea „de ce
diverse şi controversate, nu numai nu a avut loc în România un «proces
privind numărul victimelor comu- al comunismului»?” se leagă în mod
nismului, ci şi cu privire la numărul particular de structura de putere
ofiţerilor (inclusiv acoperiţi) ai poli- postcomunistă. O parte importantă a
ţiei politice (Securitatea), numărul „Establishment-ului” românesc a
informatorilor Securităţii, numărul pus piedici sau a blocat complet cla-

135
POLIS

rificările necesare ori chiar ideea Holocaustului în România (Comisia


unui „proces al comunismului”. Wiesel), la iniţiativa Preşedintelui
Această parte era alcătuită din foşti Ion Iliescu, a fost un pas important,
nomenclaturişti, securişti, diplomaţi, chiar dacă indirect, către asumarea
militari, procurori, judecători şi avo- şi clarificarea oficială a legitimităţii
caţi formaţi în perioada comunistă chestiunilor legate de numărul victi-
(de fapt, toţi au fost formaţi în acea melor regimului comunist şi exerci-
perioadă şi făceau parte din sistemul ţiul moral al asumării responsabi-
justiţiei comuniste, care nu făcea lităţii8. În ciuda faptului că era vorba
dreptate, ci servea interesele regi- despre fapte abominabile chiar mai
mului, fiind o „justiţie politică”, vechi decît crimele comunismului,
lucru chiar mai grav decît „poliţia nu a mai contat că „agendele” publi-
politică”, dar s-a transformat în sis- că-politică-mediatică nu considerau
temul justiţiei postcomuniste, fără a crimele comise împotriva evreilor
opera schimbări semnificative de drept de actualitate ori importante.
personal), responsabili din econo- Probabil a contat mai mult decît
mie, administraţie, educaţie, presă, orice faptul că dădea extrem de bine
cultură, practic din toate domeniile pe plan internaţional asumarea unei
de activitate. Sprijinul electoral asemenea responsabilităţi de către
imens primit de către Ion Iliescu în autorităţi, mai ales în perspectiva
primele alegeri „libere şi corecte” integării României în Uniunea
din mai 1990 (85% din voturi, din Europeană. Asumarea responsabili-
primul tur, singura dată cînd un pre- tăţii pentru faptele comise de către
şedinte a fost ales din primul tur şi statul român condus de Mareşalul
cu o asemenea supramajoritate), Ion Antonescu, care a fost judecat,
precum şi de Frontul Salvării Naţio- condamnat şi executat pentru comi-
nale (66% din voturi), explică de terea unor „crime de război”, iar
asemeni de ce a fost posibilă bloca- apoi trecerea în tratatele oficiale şi
rea, iar ulterior amînarea la nesfîrşit în manualele şcolare a acestor fapte,
a clarificărilor menţionate, fără se se au facilitat spulberarea dubiilor ce-
producă o drama naţională. Iar prin- lor care nu credeau în „actualitatea”
cipiul moral al asumării trecutului şi cercetării genocidului comis de un
ideea organizării unui „proces al regim politic.
comunismului” au fost considerate Trei ani mai tîrziu, în 2006, la
ca nefiind de actualitate, datorită iniţiativa Preşedintelui Traian
situaţiei economice şi sociale difi- Băsescu, s-a constituit Comisia Prezi-
cile, care făcea ca „agenda publică”, denţială pentru Analiza Dictaturii
„agenda politică” şi „agenda media- Comuniste din România (Comisia
tică” să fie ocupate de alte chestiuni, Tismăneanu). Chiar dacă a fost un
„mai actuale”, „mai importante”. gest redundant în privinţa stabilirii
Înfiinţarea în 2003 a Comisiei caracterului criminal al regimului
Internaţionale pentru Studierea comunist, din punct de vedere for-

136
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

mal era nevoie de un asemenea sub- Cartea Morţilor ca revers al


stitut funcţional pentru un „proces al anihilării mnemotehnice
comunismului” care nu a avut loc la
timp şi probabil nu va mai avea loc Cartea Morţilor este o mărturie
vreodată. Recunoaşterea crimelor şi directă privitoare la dificultatea esti-
asumarea simbolică oficială a res- mării corecte a numărului morţilor
ponsabilităţii pentru crimele comise în urma represiunii comuniste, iar în
de statul român în timpul regimului particular a găsirii dovezilor sau
comunist au fost gesturi pe care nici mărturiilor concrete, ale martorilor,
preşedinţii anteriori, nici clasa poli- pentru fiecare moarte în parte.
tică nu le făcuseră în mod oficial, Estimări maximale poate să facă
dar de care era nevoie pentru însă- oricine, chiar şi legionarii din exil,
nătoşirea stării morale şi intelectuale după cum am văzut. Ori persoane
a naţiunii. În locul recunoaşterii me- care au suferit atît de mult şi au
ritelor istorice şi morale, membrii văzut atîtea atrocităţi încît limitarea
comisiei, autorii şi coordonatorii numărului victimelor la „doar” cîte-
raportului s-au trezit atacaţi din mai va zeci de mii sau doar la „două-trei
multe părţi, inclusiv de către unii sute de mii” li se pare incorectă,
foşti deţinuţi politici, urmaşii şi sus- suspectă, rău-voitoare10. Nimeni nu
ţinătorii acestora. În ciuda caracte- i-ar putea bănui vreodată pe
rului raţional al demersului sau toc- Romulus Rusan ori pe colaboratorii
mai de aceea, pentru că autorii nu săi de la Academia Civică sau
s-au grăbit să arunce cu estimări Memorialul Sighet că ar intenţiona
supradimensionate ale victimelor să diminueze numărul victimelor
comunismului, dar nici nu au încer- genocidului şi represiunii comu-
cat metodologii alternative de esti- niste. Cu toate acestea, identificarea
mare, ei s-au trezit contestaţi, bla- victimelor şi găsirea dovezilor, sur-
maţi, jigniţi. Dar cine dintre oamenii selor, martorilor, mărturiilor, pentru
inteligenţi, raţionali, de bună cre- confirmare – aşa cum şi-au propus
dinţă, poate să conteste concluziile să facă autorii, în mod riguros – sînt
care urmează?: „Estimarea numă- operaţiuni anevoioase. După cum
rului celor care au decedat în con- arată Rusan, coordonatorul volumu-
diţii de detenţie politică sau din lui, cînd au început să apară cifrele
cauza detenţiei este foarte dificilă. oficiale şi arhivele Securităţii, iar
În ce priveşte numărul celor morţi în cercetătorii au încercat să facă lu-
detenţie, executaţi, asasinaţi, lichi- mină, s-a observat că „aceste acte
daţi, torţionarii au avut o tehnică conţineau inadvertenţe şi lacune
atât de perfecţionată a ştergerii incredibile,” „erori grosolane” în
urmelor, iar arhivele au rămas atât actele oficiale; „Direcţia Generală a
de incomplete şi inaccesibile, încât Penitenciarelor şi «Serviciul C» al
nu va putea fi cunoscut niciodată”9. Securităţii (răspunzător de evidenţa
deţinuţilor) au excelat prin fals, ne-

137
POLIS

glijenţă, analfabetism, agramatism, din ultimii cincisprezece ani, comit


dar, pînă la urmă, printr-o delăsare greşeli enorme de înţelegere, analiză
criminală faţă de viaţa şi moartea şi interpretare. Dacă s-ar fi făcut la
oamenilor, unii dintre ei de o mare noi un „proces al comunismului” în
notorietate”. care ar fi fost inculpaţi doar comu-
Studiul introductiv scris de către nişti, securişti, militari, procurori,
coordonatorul Cărţii morţilor con- judecători, miliţieni, torţionari ro-
ţine fragmente reluate din cartea pu- mâni, ar fi fost o eroare judiciară de
blicată de în 2007, Cronologia şi proporţii. Rusan îl citează pe Regele
geografia represiunii comuniste din Mihai I ca sursă cînd se referă la cei
România, precum şi subcapitole noi „peste 162.000 de militari români”
[„Nepăsarea faţă de om în versiunea luaţi prizonieri de către armata
sovietică”, „Cum se făcea un proces sovietică imediat după ce la 23
în anii ‘50”, „Condamnări la moarte august 1944 a avut loc „lovitura de
indirectă («crime legale»)”, „Morţi palat” în urma căreia Mareşalul
neelucidate”, „Reprimarea bisericilor”, Antonescu era luat prizonier şi pre-
„Reeducarea prin tortură”, „Ţărani dat sovieticilor, iar România „întor-
ucişi”, „Rezistenţa din munţi”, cea armele” (de fapt, îşi trăda aliatul
„Transporturile morţii”, „Cum se de pînă atunci, Germania) şi trecea
putea muri”, „Ştergerea urmelor – de partea aliaţilor11. Militarii români
sarcină de partid”, „Moartea pe şan- au fost trataţi drept inamici de către
tier”, „Anchetele şi procesele sioniş- presupuşii noi aliaţi, după care
tilor”, „Frontieriştii”], care împre- sovieticii „au devastat, rechiziţionat,
ună reuşesc să ofere o imagine jefuit, violat şi ucis, creînd un haos
complexă, detaliată, a sistemului re- care să le permit ulterior să poată
presiv comunist din România, iar pretinde restabilirea ordinii.” Nu
parţial pentru cel din URSS (pentru există deocamdată date clare cu pri-
că este abordată şi problema depor- vire la numărul militarilor români
taţilor de etnie germană decedaţi în care au murit în prizonieratul sovie-
Uniunea Sovietică). tic, în Gulag. Celor 162.000 de mili-
Problema responsabilităţii sovie- tari români luaţi prizonieri în mod
tice în represiunea comunistă din samavolnic, cînd deveniseră deja
România este în anumite privinţe aliaţi şi nu mai luptau contra sovie-
chiar mai complicată decît cea a ticilor, li se adaugă militarii români
responsabilităţii „colaboraţionişti- luaţi prizonieri de către sovietici la
lor” comunişti autohtoni implicaţi în Stalingrad, Cotul Donului şi pe tot
crime. De fapt, toţi cei care ignoră frontul în timpul războiului, de la
sau minimalizează rolul sovieticilor invadarea Uniunii Sovietice şi trece-
în istoria României din perioada rea Prutului, din 22 iunie 1941, pînă
1944-1989 (dar chiar şi înainte sau pe 22 august 1944.
după acest interval), aşa cum se Considerarea tuturor militarilor
întîmplă cu multe dintre abordările făcuţi prizonieri de către Armata

138
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Roşie drept victime ale comunis- colonii de muncă, în domicilii obli-


mului (ca regim represiv criminal) gatorii, în evadări, în luptele din
este extrem de problematică, chiar şi munţi, în răscoalele ţărăneşti, în
cînd este vorba despre cei luaţi revoluţie, la frontiere, condamnaţi la
prizonieri în mod ilegal. Aceste moarte, executaţi, ucişi ostentativ,
fapte se încadrează la capitolul sinucideri simulate/înscenate, acci-
„crime de război”, pentru care dente provocate, «transporturile
naziştii au fost judecaţi şi condam- morţii»”. Sînt peste patru sute de
naţi la moarte în cadrul Procesului pagini de nume identificate ale victi-
de la Nurnberg. Tot crime de război melor, aranjate în ordine alfabetică,
au comis soldaţii sovietici asupra cu anul şi localitatea naşterii, ocu-
civililor care au fost împuşcaţi în paţia, data arestării, tipul de con-
România în timpul războiului, asu- damnare, locul şi data morţii, even-
pra cărora voi reveni ceva mai tual împrejurările sau cauzele mor-
încolo. Cel puţin pînă la terminarea ţii, sursele informaţiei privind dece-
celui de-al Doilea Război Mondial, sul. Comuniştii au ucis reprezentanţi
care în Europa a avut loc pe 9 mai ai celor mai felurite categorii gene-
1945. În schimb, cei care au fost raţionale, profesionale, sociale, poli-
omorîţi sau care au murit din pricina tice, etnice, religioase – femei şi
condiţiilor inumane de detenţie în bărbaţi, adolescenţi, maturi, bătrîni,
Gulag, după Ziua Victoriei, pot fi chiar copii, români şi minoritari de
consideraţi victime ale comunismu- toate etniile (fără ca acest lucru să
lui, iar actele comise de sovietici fie însă menţionat explicit), ţărani,
împotriva prizonierilor, după înceta- moşieri, muncitori, industriaşi, inte-
rea războiului devin „crime împo- lectuali, elevi, studenţi, politicieni,
triva umanităţii”. Oricum, pentru cei casnice, şoferi, generali şi ofiţeri de
morţi în Gulagul sovietic nu mai toate gradele, poliţişti, pensionari,
contează dacă au fost victime ale ingineri, medici, brutari, cofetari,
unor „crime de război” sau „crime preoţi (ortodocşi, greco-catolici,
împotriva umanităţii”. Asemenea romano-catolici), călugări, foşti mi-
distincţii ar conta doar într-un even- niştri şi premieri, lideri, membri şi
tual tribunal internaţional, real sau simpatizanţi ai partidelor „istorice”,
simbolic, care ar judeca procesul legionari, sionişti, comercianţi,
comunismului, ori pentru diverşi agenţi de informaţii, gardieni pu-
cercetători care fac statistica victi- blici, avocaţi, funcţionari, cizmari,
melor comunismului şi/sau ale celui fierari, morari, scriitori, artişti plas-
de-al doilea război mondial. tici, muzicieni, teologi, învăţători,
Volumul coordonat de Romulus profesori, profesori universitari, ban-
Rusan conţine liste individuale de cheri, pădurari, contabili, ş.a.m.d. O
victime ale comunismului, grupate parte dintre aceştia au luat parte
pe capitole. Capitolul I se intitulează activă la mişcarea armată de rezis-
„Morţi în anchete, în închisori, în tenţă din munţi, alţii s-au răsculat

139
POLIS

împotriva autorităţilor, dar foarte „luptei de clasă”, pe criterii politice,


mulţi au fost arestaţi pentru că erau ocupaţionale, dar mărturiile spun că
prin originea lor socială ori aparte- adesea s-a desfăşurat în mod arbi-
nenţa politică „duşmani de clasă” trar, după bunul plac al diferiţilor
ori „suspecţi” sau pur şi simplu erau „ordonatori” sau „prestatori” de cri-
vinovaţi „prin asociere”. me colective sau individuale. Oricît
Baza de date a democidului co- de aleatorii au părut a fi crimele,
munist documentat de Cartea mor- pînă la urmă ele serveau aceloraşi
ţilor provine din multiple surse, iar scopuri deliberate de anihilare a
verificările făcute vreme de mai celor vizaţi. Lectura listelor victi-
bine de cinci ani de mica echipă de melor identificate este un exerciţiu
cercetare de la Academia Civică a care ar trebui făcut nu doar în
pornit de la propria bază de date, intimitatea lecturii şi studiului, ci în
iniţiată în anii ’90, care au fost veri- mod colectiv, public, cu voce tare12.
ficate încrucişat cu „vechi manu- De aceea, recomand celor care ci-
scrise cu liste ale morţilor în deten- tesc această recenzie să încerce
ţie”, primite de la „venerabilul cro- ambele lecturi. Eu le voi citi studen-
nicar al Gulagului din România,” ţilor, la seminar, ori copiilor mei,
Cicerone Ioniţoiu. Acestora li s-au acasă. Iată doar cîteva exemple indi-
adăugat Recensămîntul Populaţiei viduale de victime:
Concentraţionare (RPC), actele de „ABĂLAŞEI Dumitru T., n. 7
deces din Registrele Stării Civile sept. 1935, Focuri (Iaşi), ţăran; ar.
(RSC), Arhiva de Istorie Orală a 30 mar. 1954, cond. moarte; + 14
Centrului Internaţional de Studii mai 1954, executat (ASRI Y456;
asupra Comunismului din cadrul CI; Mem34; RPC; FP; EŞ)”;
Memorialului Sighet (AIOCIMS), „BÂRLĂDEANU Toma I., n. 2
precum şi pagini întregi de surse – sep. 1931, Cosmeşti (Galaţi), elev;
orale, documentare, arhive de insti- ar. 9 iun. 1950, cond. moarte; + 6
tuţii, cărţi, periodice şi „alte surse”. sep. 1950, executat (CI; ASRI
Verificarea minuţioasă a fiecărui D7805; CT; ACNSAS D73;
caz a condus în multe cazuri la men- Mem42; RPC; EŞ; DD)”;
ţionarea a „cinci, şase, şapte, sau „MANIU Iuliu I., n. 8 ian. 1873,
zece surse” privind moartea unei Şimleu Silvaniei (Sălaj), avocat,
victime, altele „cu doar două sau delegat la Marea Adunare de la
trei”, iar „atunci cînd un nume era Alba Iulia care a proclamat la 1
validat doar de una sau două surse decembrie 1918 Unirea Transilvaniei
stăteam pe gînduri şi îl supuneam cu România, preşedinte al Consiliu-
altor verificări, încercînd să stabilim, lui Dirigent, preşedinte PNŢ, prim-
din împrejurările în care s-ar fi produs ministru; ar. 15 iul. 1947, cond. m.
decesul, dacă este autentic sau nu.” s. v. pt. «crimă de complot»; + 5 feb
Democidul comunist s-a bazat de 1953, Sighet (ASRI D7805;
cele mai multe ori pe criteriile ACNSAS D73; CI; EŞ; RSC Sighet;

140
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Mem10; AIOCIMS 65, 205, 412, în iunie 1951, au fost mutaţi 44.000
487, 631, 1069, 1323, 1833, 2026; de locuitori. Aceştia au fost duşi în
DD)”. 18 „comune artificiale” din Bărăgan,
Capitolul II este intitulat „Morţi unde au murit aproximativ 1.700 de
în deportarea din Bărăgan (1951- oameni, dintre care mulţi copii, că-
1956)” şi „reproduce aproape iden- rora li dau numele. Hărţile depor-
tic cartea Morţi fără morminte în tărilor din cele trei judeţe, precum şi
Bărăgan, pe care Romulus Rusan a harta satelor deportaţilor din
publicat-o în 2011. În cadrul repre- Bărăgan completează informaţiile
siunii comuniste, deportările din conţinute de acest capitol.
Bărăgan au avut loc în contextul Capitolul III cuprinde listele
particular al conflictului intraco- „Cetăţeni de etnie germană morţi în
munist dintre Stalin şi Tito, în care timpul «muncii de reconstrucţie» în
autorităţile comuniste din România, URSS (1945-1950).” Aceste capitol
complet servile faţă de Moscova, au este bine documentat, pentru că
mutat de la graniţa cu Iugoslavia listele de victime au fost alcătuite
comunistă populaţii din trei judeţe încă din anii ’80 de către comu-
(Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi). nităţile de saşi luterani şi şvabi cato-
Acest capitol al democidului a lici din Transilvania şi Banat, dato-
implicat amestecarea criteriilor „de rită consultării registrelor parohiilor,
clasă”, politice, sociale cu cele de iar investigaţia a fost făcută de
natură etnică, un mixaj nazist-comu- echipe de cercetători din Germania
nist, care fusese practicat pe scară Federală, de la Universităţile din
largă de către Stalin în Uniunea Münster şi München. Este un fapt
Sovietică ori în statele ocupate: au istoric că un număr semnificativ de
fost deportate grupurile minoritare cetăţeni români de naţionalitate
(„etniile”), considerate „elemente cu germană s-au înscris în partidul
factor ridicat de risc”, „clasele” nazist, în armata lui Hitler, în SS şi
antiproletare/categorii socio-econo- Waffen SS13. La sfîrşitul războiului,
mice considerate „inamice”, minori- drept represalii, sovieticii s-au răz-
tari asimilaţi politic (machido- bunat pe întreaga comunitate ger-
nii/aromânii, germanii/şvabii, sîrbii mană din România şi din alte ţări,
– consideraţi titoiştii, străinii, refu- iar în ianuarie 1945 au deportat
giaţii basarabeni, moşierii, „chia- „75.000 de cetăţeni români de etnie
burii”, cîrciumarii, industriaşii etc.). germană”14. Unele estimări ale victi-
Rusan arată că au fost mai multe melor merg către 9.000 de germani
valuri de deportare: în martie 1949 români morţi pe şantierele de „re-
au fost deportaţi „circa 9.000 de construcţie” din Uniunea Sovietică.
«moşieri» (persoane care aveau 50 După cum arată Rusan, o parte a
de hectare de pămînt sau un co- germanilor care au supravieţuit
nac)”; în 1952, au fost „strămutaţi” deportării din Uniunea Sovietică au
circa 6.000 de „foşti exploatatori”; fost apoi deportaţi în Bărăgan.

141
POLIS

Capitolul IV se intitulează „Cetă- 222 de nord-bucovineni (români,


ţeni din Basarabia şi Nordul ucrainieni, evrei) se găseau pe o
Bucovinei morţi în anchete, închi- „listă a morţii”, cu personaje consi-
sori, în tentative de trecere în derate „suspecte”, întocmită de
România, în deportările «pe vecie» NKVD, fiind executaţi imediat ce
din ţinuturile îndepărtate ale URSS trupele române au trecut Prutul în
(1940-1951).” După cum se exprima iunie 1941, pentru recucerirea terito-
Stephane Courtois, alianţa dintre riilor luate de sovietici. Ca şi în
Hitler şi Stalin, alianţa sovieto-na- cazul României, documentarea cri-
zistă, cunoscută şi sub numele melor şi identificarea victimelor din
Pactul Ribbentrop-Molotov, repre- Basarabia şi nordul Bucovinei este
zintă „pata oarbă a memoriei un proces îndelungat.
europene”15. Nu există nici un Un loc important în cadrul vo-
dubiu, represiunile exercitate de lumului Cartea morţilor îl ocupă hăr-
sovietici împotriva românilor din ţile sistemului represiv comunist
Basarabia şi nordul Bucovinei au românesc şi sovietic (harta Gulagului
fost făcute pe timp de pace, înainte românesc alcătuită în 1997; harta
de invazia din iunie 1941, iar apoi locurilor de anchetă, de tranzit şi de
după încheierea celui de-al doilea detenţie, a judecătoriilor şi tribuna-
război mondial. Prin urmare, au fost lelor militare, precum şi a lagărelor
parte integrantă din crimele comu- de muncă din Bucureşti şi împre-
nismului, au fost „crime împotriva jurimi, alcătuită de Romulus Rusan,
umanităţii”, nu au fost „crime de pentru volumul Topografia terorii
război”. După cum precizează din 2011; deportările etnice din
Rusan, „numele pe care le publicăm republicile Uniunii Sovietice în „ţinu-
sînt cele ce au fost culese de pe turile îndepărtate”, Harta Gulagului;
troiţele din sate sau găsite în Cartea provenite din Cartea neagră a co-
Memoriei” (de Elena Postică, cerce- munismului coordonată de Stephane
tătoare din Republica Moldova). În Courtois; o altă hartă a Arhipela-
plus, este semnalat cazul tragic al gului Gulag, cu menţionarea a
comunităţilor de români din nordul numeroase lagăre de deţinuţi; harta
Bucovinei, care după ultimatumul represiunilor din nordul Bucovinei).
sovietic au încercat să forţeze repa- Utilitatea acestor hărţi ar fi fost şi
trierea în masă, în dreptul locali- mai mare dacă se găseau soluţii
tăţilor Lunca şi Fîntîna Albă, fiind grafice mai fericite decît tipărirea
„mitraliaţi de trupele sovietice, deşi lor pe simplă hîrtie de tipar, dar
unii dintre ei primiseră asigurarea aceasta ar fi condus la cheltuieli
autorităţilor că vor fi lăsaţi să enorme.
treacă”. Mii de oameni au fost ucişi, Deşi se intitulează Cartea mor-
apoi aruncaţi în gropi comune16, iar ţilor, din anumite puncte de vedere
ulterior doar o parte dintre cei ucişi este o „carte vie”, o „carte des-
au fost găsiţi şi identificaţi. În plus, chisă”, care va putea fi completată

142
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

în anii care vor urma, ceea ce va din principiu împotriva includerii


duce probabil la mai multe ediţii. unor comunişti sau foşti comunişti
Chiar la cîteva săptămîni de la pu- pe lista victimelor regimului crimi-
blicarea volumului Cartea morţilor, nal totalitar comunist. Dacă ne ui-
am primit de la Fundaţia Academia tăm la cazul paradigmatic, Uniunea
Civică o „addenda et corrigenda”. Sovietică, pînă la urmă Lev Troţki,
Nu se ştie cînd şi dacă vom cunoaşte cel mai important bolşevic alături de
exact numărul celor arestaţi, depor- Lenin, a fost o victimă a stalinis-
taţi, ucişi. După cum scria Romulus mului, fiind asasinat în Mexic de
Rusan în finalul studiului său intro- către NKVD. La fel, cei care au fost
ductiv, „tragem o linie, dar nu fa- ucişi din ordinul lui Stalin, foştii
cem încă adunarea”. Dacă judecăm revoluţionari bolşevici, în anii
lucrurile din punct de vedere strict „marii terori”, după cum a arătat şi
statistic, indiferent că este vorba Robert Conquest, au fost victime ale
despre 100.000 de victime sau de comunismului. La noi, liderul co-
500.000 de victime, crimele comise munist Lucreţiu Pătrăşcanu, care
de regimul comunist reprezintă tot este listat în Cartea morţilor, a fost
un democid. Dacă judecăm însă din o victimă a represiunii comuniste (la
perspectiva propusă de Cartea fel şi fratele mai mic al lui
morţilor, fiecare „suflet” contează, Pătrăşcanu, Nutti/Pafnutie, care era
fiecare victimă a fost un individ, o legionar şi a făcut parte din „lotul
persoană, cu identitate concretă. Ţurcanu”, din cadrul „experimen-
Cartea Morţilor încearcă să dea tului Piteşti”). În schimb, Ştefan
seamă de toate categoriile de vic- (Istvan) Foriş, fostul secretar gene-
time ale comunismului, însă folo- ral al PCR, omorît (legenda spune
sirea prea riguroasă a standardului că cu o „rangă”) de generalul de
inclusivităţii conduce la includerea Securitate, directorul Securităţii (şi
unor categorii sau cazuri individuale agentul INU/NKVD) Gheorghe
care de fapt nu au fost victime ale Pintilie (Pantelei Bodnarenko), nu a
comunismului, chiar dacă din punct fost o victimă a comunismului, ci a
de vedere cronologic aşa pare. Sau căzut pradă unei răfuieli mafiote
care nu au fost victime directe ale intrapartinice.
comunismului. Cîteva exemple sînt Includerea lui Nicolae Ceauşescu
relevante. Am să încep cu nişte şi a consoartei sale în categoria vic-
cazuri individuale, care sînt incluse timelor comunismului este o conse-
pe lista victimelor comunismului cinţă a includerii unei alte categorii,
pentru că fac parte dintr-o categorie mai largi, cea a persoanelor ucise în
la fel de incertă. Astfel, pe lista lui evenimentele din decembrie 1989.
Rusan apare cuplul Ceauşescu. Or, Este o categorie problematică, al
Nicolae Ceauşescu şi Elena cărei statut trebuie clarificat logic,
Ceauşescu nu au fost victime ale politic, etic şi cronologic, pentru că
comunismului. Dimpotrivă. Nu sînt altminteri întregul efort de stabilire

143
POLIS

a numărului de victime şi a iden- feseniştii lui Ion Iliescu, precum şi


tităţii lor poate fi compromis. Ca şi de „echipe” ale fostului regim, care
încercarea de a face dreptate. fie că acţionau împotriva noii puteri,
Dincolo de controversele cu pri- fie că au ascultat de ordine primite
vire la natura evenimentelor din 22 din partea noilor autorităţi. Oricît de
decembrie 1989 – lovitură de stat, mult le-a plăcut unora echivalenţa
mişcare populară, amestec extern, inventată FSN=PCR şi calificarea
mişcare populară revoluţionară? – feseniştilor drept comunişti, neoco-
există o certitudine: atunci a avut munişti ori criptocomunişti, noua
loc o schimbare de regim politic. putere instaurată la 22 decembrie
Din acest motiv, ceea ce s-a petrecut 1989 nu a fost comunistă. Prin
în România intră în categoria mai urmare, este forţată includerea pe
largă a „revoluţiilor de la 1989”, lista victimelor comunismului a
care au fost revoluţii politice cu o celor ucişi atunci. Mai ales că unii
puternică încărcătură civică, autoli- dintre ei făceau parte din trupele
mitate, antiteleologice, nonutopice, diferitelor arme/ministere sau erau
nonideologice, nonviolente (cu ex- „terorişti”.
cepţia notabilă a României) şi care Am început cu nişte nume con-
s-au extins şi în ţara noastră datorită troversate de la sfîrşitul perioadei
unor efecte de tipul „bulgărelui de comuniste, dar la fel stau lucrurile
zăpadă” sau a „principiului domi- cu o serie de categorii şi persoane
noului”17. Pe 22 decembrie 1989, la incluse pe listă, de la începutul peri-
ora 12.08, cînd cuplul Ceauşescu a oadei comuniste sau din perioada
fugit cu elicopterul de pe acoperişul incertă de la început. Astfel, nu au
Comitetului Central, regimul comu- ce căuta pe lista „victimelor comu-
nist din România s-a prăbuşit, iar nismului” civilii împuşcaţi de către
„revoluţia” s-a încheiat. Această soldaţii sovietici pe teritoriul
„dezertare” din funcţie a fost forţată României, pînă la sfîrşitul celui de-
de lovitura de stat de natură militară, al doilea război mondial, după cum
organizată (sau poate doar execu- am explicat şi ceva mai sus. Oricît
tată) de generalul Stănculescu. De de deliberată sau de accidentală a
aceea, se poate spune că toţi cei care fost uciderea unor civili, oricît de
au fost omorîţi pînă la acea dată scandaloasă şi imorală a fost asasi-
erau victime ale regimului comunist. narea respectivilor, ei intră în cate-
În schimb, toţi cei care au fost goria „crime de război”, la fel pre-
omorîţi după arestarea cuplului cum cei ucişi de nazişti, crime jude-
Ceauşescu, cînd regimul comunist cate în cadrul „procesului de la
deja se prăbuşise, nu au mai fost Nurnberg”. Chiar dacă nu ne place
victime ale „comunismului”. Ele au să recunoaştem, „crime de război”
fost în primul rînd victime ale hao- au comis şi trupele române pe terito-
sului provocat de cei cărora gene- riul Uniunii Sovietice, oriunde au
ralul Stănculescu le-a cedat puterea, fost omorîţi civili, femei copii, bă-

144
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

trîni, adulţi neînarmaţi, şi tocmai din nit ilegitimă în două feluri: prin con-
pricina unor astfel de crime împo- tinuarea campaniei dincolo de
triva evreilor figurează România prin- Nistru, ceea ce a condus la pierderi
tre statele participante la Holocaust. enorme de vieţi omeneşti, răniţi şi
Dacă am ideologiza aceste crime, mutilaţi, dispăruţi şi prizonieri de
aşa cum au făcut de altfel sovieticii, război; datorită crimelor de război
ele ar intra în categoria crimelor comise împotriva evreilor, din pri-
anticomuniste, a „crimelor naziste”, cina cărora România este pe „lista
cum le-a calificat propaganda de la neagră” a ţărilor participante la
Kremlin. Holocaust. Antonescu a fost judecat,
Nu pot fi considerate victime ale condamnat la moarte şi executat în
comunismului persoanele împuşcate 1946, la închisoarea Jilava, pentru
de „partizani sîrbi”. Şi oricît de pa- „crime de război”. Chiar dacă auto-
trioţi ar fi unii, includerea pe lista ritatea care a stat în spatele acestui
victimelor regimului comunist a proces a fost Uniunea Sovietică, iar
Mareşalului Ion Antonescu este o cei care l-au judecat pe Antonescu
eroare logică, istorică şi morală. Ne au fost „colaboraţionişti”, Mareşalul
place sau nu ne place, Antonescu a nu a fost o victimă a comunismului.
fost un „criminal de război”. Intra- Şi nici cei care au făcut parte din
rea sa în război, pentru recucerirea „lotul Antonescu” şi au fost execu-
teritoriilor cedate sovieticilor în taţi pentru „crime de război” (Mihai
urma ultimatului făcut posibil de Antonescu, fostul vicepreşedinte al
pactul dintre Germania nazistă a lui consiliului de miniştri; generalul
Hitler şi Rusia comunistă a lui Constantin-Piki Z. Vasiliu, fostul co-
Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, mandant al jandarmeriei; Gheorghe
a fost un act legitim, patriotic, care Alexianu, fostul guvernator al
i-a atras recunoştinţa şi aprecierea Transnistriei). În schimb, se poate
multora, dar care nu îi oferă o dis- argumenta că Eugen Cristescu, fos-
pensă pentru actele comise ulterior. tul director general al SSI, care a
Recucerirea teritoriilor pierdute a făcut parte din „lotul Antonescu”,
fost legitimă, iar notorietatea, apre- dar nu a fost condamnat la moarte,
cierea şi recunoştinţa de care încă se fiind întemniţat şi murind (oficial)
bucură Mareşalui Ion Antonescu în iulie 1950 la închisoarea Văcăreşti,
între români se leagă tocmai de a fost o victimă a represiunii comu-
aceste acte legitime, chiar dacă în niste, chiar şi tocmai pentru că a fost
acele campanii România a participat forţat să colaboreze cu sovieticii şi
alături de Germania nazistă. Acele comuniştii români pentru „reforma-
teritorii au fost pierdute de România rea” serviciilor secrete şi trans-
tocmai datorită unui pact făcut de formarea lor în servicii de poliţie
sovietici cu Germania nazistă. politică ale regimului totalitar.
Activitatea politică şi militară a
Mareşalului Ion Antonescu a deve-

145
POLIS

Concluzii mod triumfal. Semn că proiectul


Alianţei Civice nu s-a limitat la ten-
Obiecţiile de mai sus nu scad cu tativa (reuşită) de dizlocare de la
nimic valoarea de ansamblu a volu- putere a Frontului Salvării Naţionale
mului Cartea morţilor din închisori, condus de Ion Iliescu (transformat
lagăre, deportări, care reprezintă o în FDSN/PDSR/PSD). O parte
încununare a eforturilor de cercetare importantă a proiectul civic s-a legat
şi a militantismului civic, făcute de de înfiinţarea Fundaţiei Academia
mai bine de două decenii, de către Civică, a Memorialului Victimelor
Ana Blandiana şi Romulus Rusan. Comunismului şi al Rezisenţei de la
Despre importanţa istorică a Sighet, a Centrului Internaţional de
Alianţei Civice, fondată şi condusă Studii asupra Comunismlui, de pu-
de Ana Blandiana şi Romulus blicarea a numeroase cărţi, studii,
Rusan, am scris pe larg în volumul volume de documente ş.a.m.d. De
„Nu putem reuşi decît împreună”. fapt, întreaga activitate a Fundaţiei
O istorie analitică a Convenţiei Academia Civică merită o analiză
Democratice, 1989-2000, scris detaliată, care ar necesita însă mai
împreună cu Iulia Huiu. O parte din mult spaţiu decît rezervat aici recen-
eşecul CDR şi a liderilor politici ai ziei-comentariu pentru unul dintre
acesteia din perioada 1996-2000, produsele acestei organizaţii impor-
cînd a fost la guvernare, s-a datorat tante – volumul Cartea morţior.
tocmai înstrăinării de spiritul şi De fiecare dată cînd apare o carte
obiectivele pe termen lung ale valoroasă (şi nu au apărut prea
Alianţei Civice. Este simptomatic că multe) despre regimul comunist din
au dispărut de pe scena partidelor România, o includ în bibliografia
parlamentare tocmai principalii par- cursurilor mele cu studenţii de la
teneri politici ai Alianţei Civice din ştiinţe politice. Cartea morţilor din
cadrul Convenţiei Democratice, închisori, lagăre, deportări trebuie
inclusiv principala sa forţă politică, însă inclusă în bibliografia obliga-
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin torie a istoriei naţionale, în manua-
Democrat, precum şi formaţiunea lele de istorie şi educaţie civică, în
politică născută din AC, Partidul marile dezbateri care aşteaptă să fie
Alianţei Civice, în schimb Alianţa duse în societatea noastră despre
Civică şi-a continuat activitatea în trecutul, prezentul şi viitorul nostru.

Note

Recenzie-interpretare la volumul portări, coordonare şi studiu intro-
publicat de Centrul Internaţional de ductiv Romulus Rusan, colaboratori
Studii asupra Comunismului, Cartea Ioana Boca, Virginia Ion, Angela
morţilor din închisori, lagăre, de- Bilcea, Andreea Cârstea, editor

146
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Virginia Ion, Fundaţia Academia Editura Univers Enciclopedic,


Civică, Bucureşti, 2013. Bucureşti, 2005 (ediţia a II-a revă-
1
Bibliografia lui Rudolph Joseph zută şi adăugită) spune că varianta
Rummel este enormă, nu voi men- corectă este genocid/genocide. Ambe-
ţiona aici decît cîteva titluri: Lethal le au apărut sub egida Institutului de
Politics: Soviet Genocide and Mass Lingvistică „Iorgu Iordan” al
Murder since 1917, Transaction Academiei Române. În textele mele
Publishers, New Brunswick, New folosesc varianta DOOM pentru
Jersey, 1990; Democide: Nazi „genocid”, „democid” ori „politi-
Genocide and Mass Murder, Tran- cid”, chiar dacă ultimele nu au pă-
saction Publishers, New Brunswick, truns încă în bagajul lingvistic co-
New Jersey, 1992; Death by lectiv. În schimb, programatic, cu
Government, Transaction Pu- excepţia termenilor generici naţio-
blishers, New Brunswick, N.J., nali (România, român, românesc) şi
1994. Rezumate ale acestor volume a numelor proprii, nu recunosc
ori chiar textele parţiale sau inte- grafia cu „î” din „a” propusă de
grale ale acestora, precum şi studii aceeaşi Academie Română pentru
publicate în reviste de specialitate tot felul de termeni, unii chiar ridi-
ori articole rezumative pot fi acce- coli. Pentru ortografia din perioada
sate pe site-ul Rummel, www.hawa dominaţiei comuniste sovietice din
ii.edu/powerkills/. ţara noastră, vezi nota de subsol des-
2
Vezi Stephane Courtois, „Crimele co- pre documentele Securităţii exter-
munismului”, în Stephane Courtois, ne/DIE privind mişcarea legionară.
4
Nicolas Werth, Jean-Louis Panne, Cînd Robert Conquest şi-a publicat
Andrzej Paczkowski, Karel prima ediţie din The Great Terror.
Bartosek, Jean-Louis Margolin, Stalin’s Purges of the Thirties, adică
Cartea neagră a comunismului. în 1968, a fost acuzat că este un
Crime, teroare, represiune, tradu- „Cold Warrior”, pentru că în toate
cere colectivă, cu o addendă la cărţile consacrate crimelor bolşe-
ediţia în limba română alcătuită sub vico-sovietice (de pildă cele despre
egida Fundaţiei Academia Civică, „foametea” provocată), ar fi exage-
Editura Humanitas, Bucureşti, rat numărul acestora, din pricina urii
Fundaţia Academia Civică, 1998, pe care le-o purta comuniştilor. Esti-
p. 11. Courtois a avansat cifra de mările lui Conquest au fost făcute pe
20.000.000 de morţi pentru URSS, vremea comunismului, fără acces la
care coboară mult estimarea mon- documentele secrete îndoielnice ale
dială. poliţiei politice, fără să dezgroape
3
Dicţionarele limbii române vin cu morţi din gropi comune, fără consul-
variante diferite de plural pentru tarea registrelor de stare civilă, şi au
termenul „genocid”. Dicţionarul fost contestate vehement de filoco-
explicativ al limbii române (DEX), muniştii occidentali, dar pînă la
Editura Univers Enciclopedic, urmă s-au dovedit apropiate de ci-
Bucureşti, 1998, p. 418, vine cu va- frele reale ale democidului comu-
rianta genocid/genociduri, în vreme nist. În 1990, după ce arhivele
ce Dicţionarul ortografic, ortoepic, sovietice au fost deschise, editorul
morfologic al limbii române (DOOM), l-a invitat pe Robert Conquest să îşi

147
POLIS

extindă, revizuiască şi să dea even- mişcării legionare romîneşti”, textul


tual un nou titlu cărţii sale, iar cerea printre altele organizarea
autorul a sugerat ca noul titlu să fie I alegerilor libere în ţara noastră, sub
Told You So, You Fucking Fouls. control internaţional, cu participarea
Pînă la urmă a apărut în varianta tuturor forţelor politice. Autorul in-
The Great Terror. A Reassessment, forma comunitatea internaţională de
tradusă şi la noi, în 1998, la genocidul sovietic-comunist şi cerea
Humanitas. Între timp, în 2008, a dreptate: „mişcarea legionară face
apărut a patra ediţie, The Great responsabil regimul sovietic al
Terror. Stalin’s Purges of the 1930s. URSS împreună cu regimul comu-
După ştiinţa mea, nimeni de la noi nu nist al Romîniei pentru asasinarea a
a urmat metodologia lui Conquest ori peste 1,5 milioane de cetăţeni
ce cea a lui Rummel, pentru a esti- romîni nevinovaţi în timpul de după
ma numărul victimelor regimului cel de-al doilea război mondial”. În
comunist. conformitate cu normele ortografice
5
Pentru a nu lungi prea mult această ale vremii, documentul Securităţii
recenzie, nu am să citez aici aceste grafia cu ”î” din ”i” numele ţării şi
definiţii. Ele se găsesc în literatura al cetăţenilor săi.
7
de specialitate. De pildă, vezi Florin Mătrescu, Holocaustul Roşu
Courtois, „Crimele comunismului”, sau crimele în cifre ale comunismu-
pp. 12-15. Am să citez aici doar lui internaţional, ediţia a II-a revă-
definiţia genociduluI din noul Cod zută şi adăugită, Editura şi tipografia
Penal francez (1992) reprodusă de „Făt Frumos”, Bucureşti, pp. 56-57,
Courtois: „Fapta săvîrşită ca urmare pp. 79-86, p. 114. În tabelul de la
a executării unui plan concertat p. 114, autorul cumulează victimele
tinzînd la distrugerea parţială sau din România (891.300), Basarabia,
totală a unui grup naţional, etnic, Bucovina & teritorii înstrăinate
rasial sau religios sau a unui grup (1.500.000), plus „România între-
determinat pe baza oricărui alt gită” (411.000), şi ajunge la un total
criteriu arbitrar” (sublinieri S. C.). de 2.802.3000 victime. La pagina
După cum precizează istoricul fran- 116, estimările minimale ale lui
cez, „noţiunea de crimă împotriva Mătrescu pentru victimele comunismu-
umanităţii este complexă şi conţine lui internaţional sînt de 313.759.300,
crime clar definite. Una dintre cri- iar cele maximale sînt de 354.519.000.
mele specifice este genocidul.” Singurul mod în care pot recomanda
6
De pildă, vezi dosar SIE 1537, volu- volumul lui Mătrescu studenţilor
mul I, Sinteza nr 129/1964, mei şi altora este în mod negativ, ca
întocmită de U.M. Nr. 0123/I, din 3. exemplu psihopatologic extrem de
II. 1964, semnată de general-maior teorie conspiraţionistă care pune pe
Nicolae Doicaru, care conţine inte- seama evreilor, în particular a iudeo-
gral un text al lui Horia Sima adre- francmasoneriei, crimele comise în
sat liderilor comunităţilor interna- Gulagul comunist (numit „Holo-
ţionale. Intitulat „Situaţia Romîniei caustul roşu”), neagă Holocaustul,
după 19 ani de sclavagie comunistă asta cînd nu îl pune tot pe seama
şi politica puterilor occidentale, evreilor, ori încearcă să-l diminueze
1944-1963. O luare de poziţie a şi distorsionează istoria ultimelor

148
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

secole pentru a se potrivi celor mai arată următoarele, referindu-se la


aberante teze pe care le-am citit în mai multe dintre nelegiuirile sovie-
ultimele decenii. ticilor: „Cazul românilor prizonieri
8
Raportul final al Comisiei Wiesel de război după 24 august 1944 este
pentru studierea Holocaustului în şi mai grav. De fapt, deşi atunci
România a fost publicat în 2004. El ostilităţile încetaseră pe frontul
poate fi accesat în formă pdf la româno-sovietic, la 24 august 1944,
http://www.antisemitism.ro/uploads/ nu mai puţin de 6.000 de ofiţeri,
283/comisia-wiesel-raport-final- 6.000 de subofiţeri şi mai mult de
ro.pdf . 150.000 de soldaţi au fost reţinuţi,
9
Pentru textul raportului final al internaţi în lagăre şi trimişi peste
Comisiei prezidenţiale pentru anali- Prut de către Înaltul Comandament
za dictaturii comuniste din Sovietic. Nu s-a mai auzit niciodată
România, vezi http://cpcadcr.presi nimic despre ei”. FDR a murit în
dency.ro/upload/RAPORT_FINAL_ aprilie 1945, dar chiar dacă ar mai fi
CPADCR.pdf . trăit este greu de crezut că s-ar mai
10
Am promis că revin cu estimările fi schimbat soarta militarilor români
privind România ale celui mai impor- luaţi prizonieri de sovietici, dată
tant cercetător din lume al demo- fiind bunăvoinţa excesivă arătată de
cidelor, R. J. Rummel, care menţio- liderii occidentali faţă de aliatul lor
nează estimarea minimală (245.000 Stalin. O serie de istorici români
de morţi) şi pe cea maximală oferă alte estimări privind numărul
(920.000 de morţi), după care vine militarilor făcuţi prizonieri de către
cu propria sa estimare (435.000 de sovietici, dar pe fond problema
morţi). Pentru aceste cifre, vezi site- rămîne aceeaşi.
12
ul citat mai sus, în particular link- O asemenea lectură, cu voce tare,
urile tematice. care se face permanent, a victimelor
11
„Memoriul” Regelui Mihai I des- identificate ale Holocaustului, am
tinat preşedintelui Roosevelt, publi- auzit la muzeul Yad Vashem din
cat pentru prima dată în Mircea Ierusalim.
13
Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Uwe Broessner estimează că „Pînă
României, Editura Humanitas, la sfîrşitul războiului cifrele etnicilor
Bucureşti, 1991, pp. 245-259, apud Germani care au luptat în trupele
Rusan, „Argument la Cartea mor- Waffen SS au ajuns la circa
ţilor”, p. 15. Textul memoriului (care 60.000”. Vezi Uwe Broessner,
este alăturat scrisorii trimise de rege „Etnicii germani din România în
preşedintelui american Franklin WaffenSS. Partea I”, http://www. ba
Delano Roosevelt, pe 24 ianuarie naterra.eu/romana/broessner-uwe-et
1945), se găseşte şi în volumul nicii-germani-din-romania-waffen-
Lovitura de stat de la 30 decembrie ss-partea-i .
14
1947. Preliminarii militare, conse- În memoriul adresat lui Roosevelt,
cinţe politice, documente selectate şi Regele Mihai I sesiza şi deportarea
adnotate de Mircea Chiriţoiu, prefaţă cetăţenilor români de naţionalitate
de dr. Florin Constantiniu, Fundaţia germană de către sovietici.
15
Academia Civică, Bucureşti, 1997, Stephane Courtois, Pata oarbă a
pp. 58-79. În mod concret, regele memoriei europene. 23 august 1939:

149
POLIS

alianţa sovieto-nazistă, Fundaţia comunist, bolşevici participanţi la


Academia Civică, Bucureşti, 2009. revoluţia din 1917, militari, cekişti,
16
Masacrarea a mii de civili sau pri- membri de partid, etc.
17
zonieri de război, iar apoi înmor- Pentru clarificări conceptuale, teo-
mîntarea lor de-a valma, în uriaşe retice şi politice privind schimbările
gropi comune, a fost o practică de regim politic din fostele ţări co-
„ordinară” a sovieticilor, care a fost muniste din Europa Centrală şi de Est,
demascată tocmai de nazişti, care au vezi Vladimir Tismăneanu (editor),
descoperit în timpul războiului mili- The Revolutions of 1989, Routledge,
tarii polonezi prizonieri, executaţi şi London and New York, 1999), în
îngropaţi după masacrul de la particular studiile semnate de Daniel
Katyn. În cartea lui Conquest despre Chirot, S. N. Eisenstadt, Leszek
„marea teroare” se vorbeşte despre Kolakowski, Timothy Garton Ash,
mai multe asemenea gropi comune, Jeffrey C. Isaac, Tony Judt. De
mai mari decît cele de la Katyn, altfel, cartea a fost tradusă şi în
unde acoliţii lui Stalin i-au îngropat limba română, la editura Polirom
pe proprii lor cetăţeni epuraţi, cei din Iaşi.
mai mulţi membri ai partidului
.

Bibliografie

Broessner, Uwe, „Etnicii germani din mente selectate şi adnotate de Mircea


România în WaffenSS. Partea I” Chiriţoiu, prefaţă de dr. Florin
(http://www.banaterra.eu/romana/br Constantiniu, Fundaţia Academia
oessner-uwe-etnicii-germani-din- Civică, Bucureşti, 1997.
romania-waffen-ss-partea-i). Rummel, Rudolph Joseph, Lethal
Courtois, Stephane, „Crimele comunis- Politics: Soviet Genocide and Mass
mului”, în Stephane Courtois, Murder since 1917, Transaction
Nicolas Werth, Jean-Louis Panne, Publishers, New Brunswick, New
Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jersey, 1990.
Jean-Louis Margolin, Cartea neagră Rummel, Rudolph Joseph, Democide:
a comunismului. Crime, teroare, Nazi Genocide and Mass Murder,
represiune, traducere colectivă, cu o Transaction Publishers, New
addendă la ediţia în limba română Brunswick, New Jersey, 1992.
alcătuită sub egida Fundaţiei Acade- Rummel, Rudolph Joseph, Death by
mia Civică, Editura Humanitas, Government, Transaction Publishers,
Bucureşti, Fundaţia Academia New Brunswick, N.J., 1994.
Civică, 1998. Rusan, Romulus (coord.), Cartea mor-
Courtois, Stephane, Pata oarbă a me- ţilor din închisori, lagăre, deportări,
moriei europene. 23 august 1939: Fundaţia Academia Civică, Bucureşti,
alianţa sovieto-nazistă, Fundaţia 2013.
Academia Civică, Bucureşti, 2009. Tismăneanu, Vladimir (ed.), The
Chiriţoiu, Mircea, Lovitura de stat de la Revolutions of 1989, Routledge,
30 decembrie 1947. Preliminarii London and New York, 1999.
militare, consecinţe politice, docu-

150
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

*** Dicţionarul explicativ al limbii internaţional, ediţia a II-a revăzută


române (DEX), Editura Univers şi adăugită, Editura şi tipografia
Enciclopedic, Bucureşti, 1998. „Făt Frumos”, Bucureşti,
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic, *** Raportul final al Comisiei Wiesel
morfologic al limbii române pentru studierea Holocaustului în
(DOOM), Editura Univers România, 2004 (http://www.antise
Enciclopedic, Bucureşti, 2005. mitism.ro/uploads/283/comisia-wie
*** Dosar SIE 1537, volumul I, Sinteza sel-raport-final-ro.pdf).
nr 129/1964, întocmită de U.M. Nr. *** Raportul final al Comisiei prezi-
0123/I, din 3. II. 1964, semnată de denţiale pentru analiza dictaturii
general-maior Nicolae Doicaru. comuniste din România, 2006
Florin Mătrescu, Holocaustul Roşu sau (http://cpcadcr.presidency.ro/upload
crimele în cifre ale comunismului /RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).

151
POLIS

VARIA

Homo sovieticus: călătoria europeană a Omului Nou


(Homo sovieticus: the European journey of the New Man)
Rada Cristina IRIMIE

Abstract. The legacy of communism did not encounter only major political
transformations, but also considerable individual alternations. The present
article examines some of the traits of the Soviet man that we think are important.
The concept of Homo Sovieticus, the ‘new’ human type produced by the
communist system, represents a critical reference to the average citizen of the
Soviet Union. The idea seems to be that years of living in a communist system
has produced a personality different from that found in the capitalist countries of
the West, while the lack of alternatives turned the universal practice into a mass
behavioral structure. Though representing an Eastern political model that
collapsed, the idea of the ‘soviet man’ has interestingly been found in many
Central European countries that nowadays identify themselves differently and
have a stronger association with the West. In the course of the article, we will
revisit the Soviet man model, as well as characteristics connected to Homo
Sovieticus, according to political, historical and academic literature. What is
even more important is to examine Homo Sovieticus from an inter-cultural
perspective. Czech Republic, Slovakia, Hungary and Poland offer examples that
help us to understand this inter-cultural challenge. Many Central and European
countries seem to lag behind the West because of the communist inheritance that
includes features of the Soviet person we examine here. Based on the hypothesis
that Homo Sovieticus has a powerful intellectual impact on formerly communist
countries, there are concerns regarding their transition to successful market
economies, which we will address.

Keywords: Homo Sovieticus, communism, individual values, social behaviour,


capitalism.

Introduction totalitarian communism was the


creation of an entirely new species
Perhaps the most shocking of humankind – the New Soviet
legacy of over seven decades of Man. Although other nations that

152
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

experienced totalitarianism unde- very different under the different


niably have had their own New political systems of the East or the
Kind, Homo Sovieticus is the West, which explains the dramatic
product of a unique experiment: difference in all basic perceptions of
nowhere has totalitarianism been so Americans and Soviets. The idea
systematic over such a long time seems to be that years of living in a
period. Among a volume of litera- communist system has produced a
ture, a special place is held by personality different from that found
findings that indicate the funda- in the advanced capitalist countries.
mental changes that have taken Even if the Homo Sovieticus theory
place in the last decade in the is somewhat controversial, it is true
behavior, habits and the nature of that serious problems already arise
Soviet Everyday Man; what has in the former communist countries
remained unchanged; and where has as they attempt a transition to
there been mutation of stereotypes successful market economies. Our
that became deeply rooted in the objective here is to sort out the
Soviet period1. Ranging from a connection between these Soviet
satire that describes the practices of attitudes that relate to people’s
Communist ideology in the Soviet perceptions of their economic
Union to the sociological descrip- situation.
tions of a new type of man, The article is organised as
historical publications appear to be follows: an introduction to the
analyses of contemporary Soviet theory of the Homo Sovieticus, as
life. indicated from political discourse,
Trying to merge numerous fictional and scientific literature will
contradictory pieces of the Soviet help us set the theoretical
national character and explain background to the conditions that
Soviet people's social behavior, we illustrate the phenomenon of Homo
will introduce the concept of Sovieticus. Then, in the second
mentality: a set of basic perceptions chapter, we will study the Homo
and attitudes, based on political and Sovieticus attributes far away from
scientific literature, many of which theory, put into practice, looking at
have been habitually attributed to specific examples from formerly
the Soviet character. However, the Soviet countries. Czech Republic,
Soviet model was not produced only Poland, Romania and Hungary will
for domestic consumption; integral allow us to give an intercultural
part of the concept was to develop perspective to the topic. What we
and promote the Soviet mentality in also see as a modern difficulty
other countries as a „substitute” arising from the Soviet mentality
citizen for the homo economicus revisited in this article is the
promoted by the rival countries of problematic adaptation of some
the West. People turned out to be formerly Soviet countries to the

153
POLIS

global economic transitions after the related to the Soviet propaganda, as


collapse of Communism. This is an well as the later criticism of
issue that will occupy us in the third intellectuals disillusioned with
chapter. Finally, the conclusions regime. Nevertheless, one could
will bring us closer to summarising most likely find such a distinctive
the impact of precedent Soviet type of personality in the Soviet
attitudes from a political and Union. Exceptional social and
cultural point of view, as well as ideological totalitarian experiments
understanding the importance of touched and affected spiritual, moral
scholarly work in the area. and intellectual spheres of an
average citizen”4. In general, one
The Concept of Homo cannot know whether a Soviet man
Sovieticus had been ‘designed’ on purpose in
advance. But the Communist ideas,
Many contemporary scholars Soviet ideological education and
have been referred to the notion of propaganda certainly contributed
Homo Sovieticus as the phenomenon much. The key factors that influenced
that examines the construction of the emergence and development of a
the new Soviet man. Sometimes this Soviet man were undoubtedly the
phenomenon was illustrated by even actual circumstances, „the creation
contradictory images; on the one of a new Soviet type of man began
hand, Homo Sovieticus is repre- from the very first days of the
sented by the macho Bolshevik Bolshevik revolution of 1917”5.
superhero of the Socialist Realist Here is how the New Man was, in
principle2 while on the other, some terms, planned: „Proletarian
„Homo Sovieticus is seen as a very coercion in all its forms, beginning
ordinary, transparent, malleable and
with the firing squad is the way of
submissive human being with rather
fashioning the communist man out
primitive desires and precious few
exceptional features”3. Despite the of the human material of the
distance between the official capitalist era.”6
propaganda concept and its true The Communist Party of the
results, the superhero and the Soviet Union considered itself to be
common Soviet man share some guided by the principles of scientific
basic traits. After reviewing some of communism. This meant that it was
the most important contributions to the one holding the instruments for
the perception, we suggest three the mobilisation and organisation of
categories that assist with the con- the Soviet people as they develop
ceptualisation of Homo Sovieticus. socialism towards the goal of
These come from political, fictional communism. In the face of ideolo-
and well as scientific literature. gical criticism, the editor of the
„The notion of a Soviet man as a Party journal Kommunist responds
unique type of personality is closely

154
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

by quoting Pushkin, „We must not himself, but which before was
retreat in the field of mind.”7 masked by class membership10. The
The battle in the field of mind has totalitarian and authoritarian halluci-
always been fought energetically by nation of wholeness was considered
the Soviet Communist Party. to be the big new perspective. It,
Political education and ideological however, soon became fixed as a
training have been seen as fulfilling doctrine. The ideology of dialectical
two complementary tasks. The first materialism was used to explain all
was to educate the Party elite. The social facts. All human beings came
need for this was argued first by to think in the same terms. Free
Lenin in ‘What Is To Be Done?’8 autonomous thinking was not
his famous article on party organi- acceptable until people′s minds
zation – where he argued against the became imprisoned.
tendency towards either spontaneity The man who seemed to have
or economy. Instead, he claimed that used the term for the first time is
revolutionary political consciousness Joseph Novak in his book Homo
had to be implanted in the workers Sovieticus, der Mensch unter
by the members of a firmly united Hammer und Sichel. However,
Party intelligentsia. Political educa- Alexander Zinoviev, an exiled
tion would be part of a systematic, Soviet citizen, with his work ‘Homo
carefully thought out and prepared Sovieticus’, contributed greatly in
plan. defining this new type of man. He
The Homo Sovieticus was made provides a literary analysis of „a
by the socialist system in a gradual man completely devoid of indivi-
way. The specific ideology of duality, who finds his life's purpose
communism induced three ‘virtues’ and meaning in the collective. Any
in man: obedience, fear and habit. activity he undertakes is motivated
„Loyalty to the system out of fear of not by his own intellectual choices
punishment or just to be a ‘good or emotional needs but by profound
citizen’ habit because everything conformity, the wish to adapt to,
was ruled and organized by the and merge with, the majority”11. He
state. Each day looked very much describes the median and upper
the same. Everything was done for professionals that kept the Soviet
them and no individual initiative system going and who were more
was allowed to take place”9. corruptible and deprived of
At the beginning of communist character. Zinoviev knew this
times, after the breakdown of class phenomenon too well as he descri-
society the human being became bed himself one of the homogenized
isolated feeling insecure and futile. and functionalized elements of this
Class breakdown forced the indi- gigantic Soviet notion12. Zinoviev
vidual to acknowledge the loneliness was further convinced that much of
in which is always has been finding what causes Homo Sovieticus not

155
POLIS

only was evident but also consti- sign of the system’s illness; in fact it
tuted a threat for the non-Soviet was a positive sign that the system
world. has developed to a social level that
According to Zinoviev, it is im- permits its citizens to better cope
possible to study communist sys- with the elementary threats, such as
tems without a thorough examina- wars, economic chaos, famines or
tion of appropriate methodology, large-scale cataclysms”14. In short,
training in logic and a structure of communism was a system whose
an entirely new conceptual ap- social allocation has enabled the
proach. Zinoviev argued that West- masses of communist citizens to
ern observers of communism were develop defensive mechanisms of
seriously mistaken in using a con- political self-protection and indefi-
ceptual framework appropriate for nite biological survival.
studying social phenomena in the Professor Mikhail Heller, with
West, but inappropriate for the his work ‘Cogs in the Wheel’ helps
analysis of communist systems. He to complete that picture with a por-
wrote: „A camel cannot exist if one trait of the cultural and human order
places upon it the criteria of a hip- Soviet power has produced.
popotamus. The opinion of those in Through it, we see that the Soviets
the West, who consider the Soviet are not the same with people in the
society unstable, and who hope for West. Those who played main roles
its soon disintegration from within, in the Soviet Union had been cre-
is in part due to the fact that they ated very differently from the West-
place upon the phenomenon of ern ideals of a free society. While
Soviet society criteria of Western seventy years of Marxist role may
societies, which are alien to the not have replaced human nature
Soviet society.”13 with a new Soviet Man, it has defi-
Zinoviev’s main thesis was that nitely influenced the minds of con-
an average citizen living in a com- temporary Russian people.15
munist system behaved and re- Over the last two decades, a con-
sponded to social motivation in a siderable amount of empirical re-
similar way his Western counterpart search and theoretical evidence fol-
responded to social motivation of lowing the decline of communism
their own social scenery. In practice has taken place. The cultural and
this means that in communist sys- mental obstacles overcome by the
tems the majority of citizens be- former system have been extremely
haved, lived and acted in accor- interesting for scientific work. It is
dance with the logic of social en- well understood that attitudes and
tropy laid out by the dominating values have also contributed to the
Marxist ideology. „Contrary to systemic transformation and to so-
widespread liberal beliefs, social cial change, in general. Taking this
entropy in communism was not a into consideration, the attitude syn-

156
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

drome is a defining factor to Homo with the totalitarian mentality to


Sovieticus. Two main issues are replace it for a new democratic free
being examined: a) the degree to and open mentality”17. What we will
which the Soviet society did actu- see in the next chapter is how those
ally submit to the effects of ‘sovieti- countries where communism’s leg-
zation’ and b) the question of the acy was powerfully imposed on,
utility for understanding the process experience a lasting influence of
of transition from communism to Soviet mentalities.
democracy and market economy.
The sense of entitlement from cer- Sightings of the New Man: an
tain social groups, the poor election inter-cultural perspective
turnout, the weakness of the institu-
tions of civil society, the lack of Socialism was founded on a
interest in the common good, ego- simple rule: the citizen should not
ism and anti-social attitudes have all attempt to interfere in public life,
been interpreted as signs of a men- and the State would guarantee free
tality passed to the people by the vegetation. Towards this goal, the
Soviet regime. Therefore, „this gen- State would tolerate anything: a
eral interpretative model implies the poor work ethic, minor theft of
following question: is this some communal property, irresponsible
significant psycho-social phenome- and inconsiderate behavior toward
non or is the Homo Sovieticus con- nature etc. „This contract logically
cept simply a convenient buzzword, led to a moral corruption and disin-
an incantation which we use to tegration of values on a scale previ-
solve problems which require much ously unknown. Marxism did in fact
deeper and subtler reflection?”16. cultivate a new man; Homo
Homo Sovieticus seems to have Sovieticus was the ultimate con-
many faces. Initially meant to be a former, lacking all creativity, re-
new kind of universal man, as a part sponsibility and initiative”18. It is
of the collectivity and embodying interesting to see how this mentality
the grounds of progression, social determined the outlook of the new
justice and social equality, the so- democracies of the East-Central
ciological concept became re-inter- Europe. In this chapter, we want to
preted as a communist and post- examine the various ways this
communist mentality, a social con- Homo Sovieticus ethic has left its
sciousness of being unhappy with traces on some post-Soviet societies.
its situation amongst people of the
former socialist countries. „It be- Political participation in Czech
came the opposite face of the coin Republic
of transformation towards the free
market economy, the inability of Theoretically it would appear
people to make the sudden break that Czech society is probably the

157
POLIS

most successful, and the most sta- far more difficult than fight against
ble, of all post-communist societies. oppression. The new landscape, a
But, closer examination reveals that headless body of society without
even Czech society has been deeply one strong ruler at the top was un-
traumatised by almost forty-five familiar. People also started to feel
years of communist totalitarianism disoriented20.
and finds itself, even now, in a state During the last decade in Czech
of serious chaos and confusion19. politics, a return to the support to-
While entering the 21th century, the wards the communist party became
Czech society seems undeniably evident. The reason why people
directed by the principle of restric- voted for it is because „the new
tion. Czech people were still used to capitalist system does not work. Or
defer to regulations imposed from rather, it works very well for 10,000
above as in totalitarian times. From individuals on top of the social
the times of communism they were pyramid and very bad for the rest of
also used to lack an open debate. It us”21. After many years outside the
leads one to the conclusion that political scene, the communist party
communism in Czechoslovakia has suddenly doubled its score.
sowed the seeds that helped turning People who voted for it were usu-
most of Czech society into prole- ally retired people, non-qualified
tarians, an influence apparent even workers older than forty years old or
after the split with Slovakia and the people younger than twenty five,
formation of a new State (Czech because they haven′t really con-
Republic) in 1993. sciously lived under the communist
The communist totalitarianism system22. Some Homo Sovieticus
caused an overwhelmingly passive elements can hide behind the cause
mentality to the Czech national of this revival of the communist
character. People were unable to party, such as fear and unsatisfied-
stand up for their rights, which ness with the present situation.
bring them to seek achieving their
ends by indirect means, just as The Homo Sovieticus mentality in
Homo Sovieticus would do back in Post-Communist Poland
time. The intellectual had to con-
form to communist propaganda and In Poland, the discussions about
relinquish all attempts at original, the Homo Sovieticus are associated
independent thought or to defy the with two figures, Józef Tischner and
totalitarian authorities, becoming a Adam Michnik. In Polish newspa-
non-person. The fall of communism pers, most of the articles which
shocked and confused the Czech tackle the issues connected with the
non-conformist intellectuals, who Homo Sovieticus mentality in Po-
helped to overthrow the system. land are interviews with them or
Constructing a new programme is their books or articles are quoted.

158
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Compared to the West, Poland is fool and immediately needed help.


still a modernist country23. How- But as it turned out that communists
ever, the lasting manichaeistic had lied as it became clear that none
thinking24 is still integral part of of the promises ever became fully
social mentality. fulfilled Homo Sovieticus took part
The imaginary division of a per- in rebellion”25. Homo Sovieticus
son looking to find the objective became a victim of history. The
truth and a person who gives him- Manichean logic made opponents of
self the right to decide about the communism seeing it as absolute
truth are still maintained by church evil and themselves as angels or
authorities in Poland. The Polish absolute good. Homo Sovieticus
Catholic church had to redefine its does not really know the difference
role after the fall of communism. between his own interests and the
Where it prior to 1989 stood as a common good. That is how he
political and moral antagonist of the chooses and decides, with pointing
State, it now should seek itself a to new enemies, cursing, insulting
place in the transformation process. and degrading them26. We focus on
A part of the Polish Catholic Church the role of the Catholic Church in
defined itself in the face of its repre- Poland, as it remains an appealing
sentatives (bishops, priests) as the case of how two historical enemies
moral absolutists who sought abso- (Church and Communist State) have
lute justice, and the rebels who had consecutively maintained a similar
overthrown communism. Despite mentality.
the fact that they demonstrate a dif-
ferent dogma, they shared one par- Work ethics in Romania
ticular feature in common with the
Soviet man of the communist times, Work is undoubtedly a field that
the habit of manichaeistic thinking. is directly related to political beliefs
Manichaeism, separation be- and ideas in a specific social and
tween good and bad, universal rules historical setting. One area of com-
and authorities, moral dogmaticism munist legacy related to work is
and claims of the universal moral undoubtedly the one related to the
truth are still apparent in the attitude towards the state. The state
Catholic Church’s expressions. The is always the opponent, which con-
manicheistic thinking though has tinues to be blamed, stolen or
communist roots. „Communism was tricked. This ‘doing nothing’ instead
the manifestation of the absolute of working influences greatly the
good, a plan for a free, equal world state, as it is stealing from state en-
‘defending the peace’ against the terprises, accepting as state control-
(Western) world of absolute evil. lers ignoring people evading taxes
He, who should protest against such etc. The impersonality of the state is
a perfect system, would really be a such that not even its officials

159
POLIS

would identify with it. „The attitude and has implications for work prac-
towards the state or state enterprises tices. Typically unemployment is
is often reproduced in private enter- viewed as the responsibility of the
prises, where the impersonality and state. Even if there are state agen-
unpredictability of market condi- cies for the unemployed and training
tions suggest the same uncertainty, programs available for them, the
implying lack of responsibility for labor unions complain that it is not
the final outcome. Service enter- personalized enough; „as a service
prises still suffer from the negative of social assistance, which would
image they had under socialism and visit people at home after they have
this was exacerbated in the enter- been fired and ask them if they have
prises I have observed by the ser- found a job”30. The habit of evading
vice delivered: ‘talk’ (negatively responsibility over one’s predica-
loaded when expressed as ‘vor- ments has its roots in the Soviet
bărie’)”27.The bureaucratic organi- mentality of accepting citizen’s
zation behind the structure of busi- helplessness against the powerful
ness enhances the ‘doing nothing’ State.
accusation.
There are also other communist A lack of democratic education in
legacies that not directly affect work Hungary
performance. The informal econ-
omy that boomed in the socialist Although Hungarians have lived
period helps solve the same prob- better than their neighbors during
lems as before and many new ones. the communist decades, they have
There are still sanctified mecha- been continuously less satisfied with
nisms to solve bureaucratic prob- their life conditions. Foreign visitors
lems. The practice in the informal always point out what they see as
economy28 compared to that in the Hungarian pessimism. Some say
formal economy is often more Hungarians’ complaining is a reac-
trustworthy in Poland, because it tion to their obligatory optimism
works through networks29. In fact, under communism. Now they refuse
this is because the same people per- any promises of a bright future. The
form the same activity both in the truth is that forty years of wasteful
formal and in the informal econ- economic practices and political
omy. The informal economy, where mismanagement cannot be easily
Homo Sovieticus finds himself so undone. To those suffering in the
familiar with, is somehow related to period of political and economic
the formal and those involved in it changes, democracy and market
sometimes share with their friends. economy have become synonyms to
Another socialist legacy is the no- poverty.
tion of entitlement. This is demon- The old communist system did
strated in every field of social life everything when in power to limit

160
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

and control the masses’ knowledge Like for instance, about how much
of the society they lived in. „Politi- more helpful and service-oriented
cal education covered the history of people are in capitalist countries.
the workers’ movement but taught Differences in economic behavior
nothing about how democracies or between countries definitely exist.
their own societies really func- To what extent are different behav-
tioned. Whole scholarly fields were iors due to cultural mentalities is a
missing from the curricula of Politi- matter worth studying.
cal Science and Economics depart-
ments in universities”31. According Homo Sovieticus and the Market
to a research project conducted by Economy
psychologists on the legal-constitu-
tional knowledge of adolescents, We are interested in measuring
‘democracy terms’ pose special how the years of Communism af-
problems to Hungarian teenagers. fected individuals' thinking toward
They are unfamiliar with such con- market capitalism. „If political re-
cepts as solidarity, social safety and gimes had no effect on individual
citizenship. Also, they seem to preferences, one should not observe
overvalue the authority of the state, any systematic differences between
parent and teacher. According to East and West Germans after reuni-
another poll in March 1995 the per- fication”33. Homo Sovieticus sym-
centage of Hungarians who consider bolises excessive passivity; collec-
democratic values such as freedom tivism and lack of work profit,
of expression and freedom of the which are a major barrier in eco-
press important is extremely low – 6 nomic development and comprehen-
percent and decreasing32. On sion of the mechanisms of market
Hungary specifically, the infirmity economy. Taking, for instance, the
of democratic education, as well as current political and social situation
education about market principles in the Czech Republic, Törnquist-
have made it difficult for Plewa pulled out the concept of
Hungarians to cope with the politi- Homo Sovieticus, in her effort to
cal changes. explain the commonalities of
Central European nations and their
Homo Sovieticus in economic subsequent difference with the
affairs West. The behavioral patterns for
the species known as Homo
Why do we take for granted that Sovieticus, according to Törnquist-
people in ex-communist countries Plewa are outlined as: moral rela-
and capitalist countries have very tivism, learned passivity, helpless-
different attitudes? Indeed people ness and the acceptance of state
who travel between countries report paternalism, the demand for egali-
differences in people’s behavior. tarian distribution as opposed to a

161
POLIS

merit-based system blaming the overcome, is petrifying and deep-


system for personal failures and ening withdrawal, mistrust of the
laying various claims at the foot of elites and social alienation”36. The
the state, as opposed to relying on promising rhetoric of the transfor-
one’s self, an emphasis on security mation is maximizing rather than
as opposed to a willingness to take minimizing the gap between the
risks34. elites and the citizens. These two
How do nations with such men- worlds are beginning to speak dif-
tality legacies react to economic ferent languages.
activity? Homo Sovieticus will al- Have years under the communist
ways be skeptical, if not hostile rule shaped human preferences and
regarding post-communist reality. behaviors towards economic activ-
„Consumed by nostalgia for the by- ity? This claim would have theoreti-
gone system, or disappointed that cal value for the prospects of trans-
the commodities he is looking for forming the former Soviet-style
cannot be found on the new ‘stall’, economies into Western-style mar-
he feels that the new reality is alien ket systems. Whether the legacies of
and hostile. He will see freedom as communism, including a careful
a threat and will expect the powerful study of the human nature, have
authorities to regulate and control influenced the social attitudes to-
everything. He will enviously see wards the competitive market and
enemies in everyone, who has man- economic developments is strongly
aged to achieve higher social status, argued above.
and he will reject ‘return to normal-
ity’ as a harmful irrationality”.35 Conclusions
Any forms of activity, resourceful-
ness and vision which Homo There is a great deal of circum-
Sovieticus may demonstrate are stantial indications about basic per-
viewed as an element of his private ceptions of the Soviet people spread
life. In other words, these ‘positive’ throughout the enormous amount of
and creative features will not be literature about the Soviet Union.
revealed in the public sphere or as The notion of Homo Sovieticus
part of economic activity, they will summarises the main aspects of a
be revealed pathologically in the specific mentality amongst the peo-
form of bribery and violation of the ple that lived in Soviet times, their
law. „Paradoxically, the struggle thinking and their expectations at
with the Homo Sovieticus syndrome the part of the public authorities.
which has allegedly become deeply This article examined the concept of
rooted in human souls and minds, Homo Sovieticus, as a theory devel-
constructing a mental barrier against oped under the communist rule in
modernization of the country which the Soviet Union, as an inherited
the elites are painstakingly trying to mentality in post-Soviet countries

162
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

according to their social environ- character, one both grounded in the


ment and as behavioral types that present and marked by the past, and
influenced the transition of former who speaks a language in transition,
communist countries to market-ori- mixing post-communist lingo with
ented states. communist idioms”38. The East-
In the communist world of European post-communist political
Central and Eastern Europe, party and public arenas show that the
policies sought to produce the ulti- former socialist countries face
mate mass man, who was later (among others) deficiencies in the
christened by Zinoviev as Homo civic culture, necessary for the de-
Sovieticus, who became the coun- mocratic life, and the enterprise
terpart of Western political culture. culture, necessary for participation
Moulded by hours of Marxism- in market economy. In the transition
Leninism, Homo Sovieticus inhab- period, major changes were intro-
ited a world controlled by surveil- duced in the new democracies.
lance and censorship. A new type of However, the Homo Sovieticus still
man appeared, whose creation somehow exists to former socialist
Govorukhin rightly calls ‘the main European countries; especially those
crime’ of Stalinism. "Raised in an countries (such as Czechoslovakia,
atmosphere of lies, treachery, ser- Hungary, Poland, Romania or
vile loyalty to the leader, sur- Bulgaria), where communism was
rounded by a society in which white imposed on, now they experience
became black, Homo Sovieticus was far more difficulties in transforming
infected at birth with the virus of into their new democratic structure.
treachery and mistrust and had fear A general consequence was that
instilled in his brain”37. However, the captive mind dynamic created a
today the concept has a different „non-political” and potentially anti-
meaning. It is described as a men- political attitude in people′s lives.
tality shaped in the totalitarian This type of Homo Sovieticus
communist system, the complex mentality is visible in the chasm
situation of transformation, and between external political change
universal social processes. Proc- and the individual′s inner realm of
esses of propaganda, habituation, political values, views and beliefs;
selective memory and the constant in short the continuing division
change of situation made the Homo between ‘us′ and ‘them′39.
Sovieticus who he is today. It is this ideological division
Post-communist transition between East and West that has
affected not only institution-build- made any attempted transition from
ing, but also individuals’ value sys- the Homo Sovieticus to Ηomo
tems, work ethic and code of con- Εconomicus really challenging.
duct. „This fluid environment is There is fair evidence in scholarly
inhabited by a hybrid socio-political work on certain attitudes developed

163
POLIS

or crystallized by the communist tional period of the newly formed


system and their consecutive stamp democracies, in the end of the
on the shape of democracy and the twentieth and beginning of the
free market. twenty-first century. We should not
This evidence justified the belief ignore the optimistic signs of open-
that Homo Sovieticus was not a ness to the completely new chal-
concept created by the founders of lenges of systemic transformation
communist, not only for domestic that the European Union has forced
use, but for a cross-cultural and to most of these countries since their
political expansion. However, most EU accession.
scholarly work examine the transi-

Note
1 8
Iurii A. Levada, „Homo Post- Vladimir Lenin, „What is to Be
Sovieticus” în Sociological Re- Done?” în Lenin’s Selected Works,
search, vol. 40, nr. 6, 2002, pp. 6-41. vol. 1, First published as a separate
2
Robert Porter, „From Homo Rus- work in March 190, pp. 119- 271.
9
sicus to Homo Sovieticus – and Diederik Willemans, The Homo
Back Again?” în Forum for Modern Sovieticus mentality. The failure of
Language Studies, vol. 34, nr. 3, socialism and its consequences,
1998, pp. 214-225. GRIN Publishing GmbH: Munich,
3
Andrei Rogachevskii, „Homo So- 2000, http://www.grin.com, (ac-
vieticus in the Library” în Europe – cessed on 7 December 2013).
10
Asia Studies, vol. 54, nr. 6, 2002, Idem, The Homo Sovieticus mental-
p. 975. ity...
4 11
Kateryna Novikova, Homo Sovieti- Krzysztof Tyszka, „Homo Sovieti-
cus: modern or traditional?, Paper cus: Two Decades Later” în Polish
delivered at the Warsaw East Sociological Review, nr. 168, 2009,
European Conference, 15-18 July p. 508.
12
2008, http://www.personal.ceu.hu/st Kurt Marko, „Ex Oriente... and
udents/02/Kateryna_Novikova/hom What about It?” în Studies in Soviet
o_sovieticus_paper.htm, (accessed Thought, vol. 31, nr. 3, 1986,
on 7 December 2013). pp. 243-246.
5 13
Nikolai Popov, The Russian People Alexander Zinoviev, Homo Sovieti-
speak: democracy at the crossroads, cus, translated by Charles Janson,
Syracuse University Press, Syracuse, Atlantic Monthly Press, Boston,
1995. 1985.
6 14
Mikhail Heller, Cogs in the Wheel: Tomislav Sunic, „Zinoviev’s ‘Homo
the Formation of Soviet Man, Alfred Sovieticus’ Communism as Social
A. Knopf, Inc: Westminster, 1998. Entropy”, The World and I, Wash-
7
Ernst Kux, „Contradictions in So- ington Times Co, 1989, http://www.
viet socialism” în Problems of aryanunity.com/zinov.html,
Communism, vol. 33, nr. 6, 1984, p. 8. (accessed on 7 December 2013).

164
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

15 26
Mikhail Heller, op. cit. Jozef Tischner (ed.), „The Ethics of
16
Krzysztof Tyszka, loc. cit. Solidarity Years Later”, The Ethics
17
Diederik Willemans, op. cit. of Solidarity, Krakow, 2005, pp.
18
Thomas Halik, „Post Communism 249-271.
27
and its Discontents” în First Things, Monica Heintz, Changes in Work
January 1996, http://www.firstthing Ethic in Post-socialist Romania,
s.com/article/2007/09/006-post-com 2001, http://www.mentality.ro/, p. 115,
munism-and-its-discontents-15, (accessed on 12 December 2013).
28
(accessed on 12 December 2013). The difference between formal and
19
Jan Culik, Czech Political Culture informal sectors of employment is
in the 1990s, 1995, http://www.arts. whether or not they are under
gla.ac.uk/Slavonic/staff/Czech_polit governmental supervision. Informal
ics.html, (accessed on 10 December sectors of employment are usually
2013). what are called ‘under the table
20
Madelaine Hron, „Word Made Flesh: deals’. Term explained at Informal
Czech Women’s Writing from Economy, Princeton.edu. Available
Communism to Post-Communism”, from: http://www.princeton.edu/ ~ac
Journal of International Women’s haney/tmve/wiki100k/docs/Informal
Studies, vol. 4, Issue 3, 2003, _economy.html
29
http://www.yorku.ca/soi/_Vol_2_1/ Lawrence P. King, „Explaining
_HTML/Hron.html, (accessed on 12 Post-Communist Economic Perfor-
December 2013). mance”, William Davidson Institute
21
Adam Novak, „L’étonnante résur- Working Paper, nr. 559, may 2003,
gence du Parti communiste tchèque”, http://wdi.umich.edu/files/publicatio
Le Monde Diplomatique, 2000, ns/workingpapers/wp559.pdf,
http://www.monde-diplomatique.fr/ (accessed on 10 December 2013).
30
2000/04/NOVAK/13710, (accessed Monica Heintz, op. cit.
31
on 10 December 2013). Enikö Bollobás, „The Future of Our
22
Diederik Willemans, op. cit. Past: Hungary's Cultural Struggle
23
Adam Michnik, „Church and State with its Communist Legacy”,
in Eastern Europe: The Clean Macalester International, vol. 2,
Conscience Trap”, East European article 14, 1995, http://digitalcomm
Constitutional Review, vol. 7, nr. 2, ons.macalester.edu/macintl/vol2/iss
1998, http://www.law.nuy.edu/eecr/ 1/14/, p. 169 (accessed on 15
vol7num/feature/cleanconscience.ht December 2013).
32
ml, (accessed on 10 December Daniel Odescalchi, „When Demo-
2013). cracy Is Mistaken for Chaos”, The
24
‘Manichaeism’ is a faith that teaches Budapest Sun, Insight Section,
dualism. In modern English, the Strategic Advantage International,
term ‘manichean’ is widely applied 1994, http://saipr.com/press_chaos.
as an attitude of moral dualism, html, (accessed on 9 December
according to which a moral course 2013).
33
of action involves a simplistic Alesina Alberto and Nicola Fuchs-
choice between good and evil, in a Schündeln, „Good-Bye Lenin (or
‘black and white’ fashion. Not?): The Effect of Communism
25
Diederik Willemans, op. cit. on People's Preferences” în The

165
POLIS

37
American Economic Review, vol. Stanislav Govorukhin, Maya Ganina,
97, nr. 4, 2007, p. 1507. Kirill Lavrov and Vladimir
34
Martin Ehl, „Sightings of Homo Dudintsev, „Homo Sovieticus”,
Sovieticus”, Transitions Online: World Affairs, vol. 152, nr. 2, 1989,
Regional Intelligence, 2013, http:// p. 104.
38
www.tol.org/client/article/23880- Cosmina Tanasoiu, „Perspectives on
poland-visegrad-czech-communism. European Politics and Society:
html (accessed on 10 December Homo Post-communistus: Portrait
2013). of a Character in Transition” în
35
Krzysztof Tyszka, „Homo Sovieticus: Perspectives on European Politics
Two Decades Later” în Polish and Society, Taylor&Francis, 2013,
Sociological Review, nr. 168, 2009, p. 1.
39
p. 519. Diederik Willemans, op. cit.
36
Krzysztof Tyszka, ibid, p. 521.

Bibliography

Alberto, Alesina şi Fuchs-Schündeln, Popov, Nikolai, The Russian People


Nicola, „Good-Bye Lenin (or Not?): speak: democracy at the crossroads
The Effect of Communism on în Syracuse University Press,
People's Preferences” în The Syracuse, 1995.
American Economic Review, vol. Porter, Robert, „From Homo Russicus
97, nr. 4, 2007, pp. 1507-1528. to Homo Sovieticus – and Back
Govorukhin, Stanislav, Ganina, Maya, Again?” în Forum for Modern
Lavrov, Kirill şi Dudintsev, Language Studies, vol. 34, nr. 3,
Vladimir, „Homo Sovieticus” în 1998, pp. 214-225.
World Affairs, vol. 152, nr. 2, 1989, Rogachevskii, Andrei, „Homo Sovieticus
pp. 104-108. in the Library”, Europe – Asia Studies,
Heller, Mikhail, Cogs in the Wheel: the vol. 54, nr. 6, 2002, pp. 975-988.
Formation of Soviet Man, Alfred A. Tanasoiu, Cosmina, „Perspectives on
Knopf, Inc: Westminster, 1998. European Politics and Society:
Kux, Ernst, „Contradictions in Soviet Homo Post-communistus: Portrait
socialism” în Problems of Commu- of a Character in Transition” în
nism, vol. 33, nr. 6, 1984, pp. 1-27. Perspectives on European Politics
Lenin, Vladimir, „What is to Be and Society, Taylor&Francis, 2013,
Done?” în Lenin’s Selected Works, pp. 1-14.
vol. 1, First published as a separate Tischner, Jozef, „The Ethics of
work in March 190, pp. 119-271. Solidarity Years Later” în The
Levada, A. Iurii, „Homo Post-Sovieticus” Ethics of Solidarity, Jozef Tischner
în Sociological Research, vol. 40, (ed.), Krakow, 2005, pp. 249-271.
nr. 6, 2002, pp. 6-41. Tyszka, Krzysztof, „Homo Sovieticus:
Marko, Kurt, „Ex Oriente... and What Two Decades Later” în Polish
about It?” în Studies in Soviet Sociological Review, nr. 168, 2009,
Thought, vol. 31, nr. 3, 1986, pp. 507-522.
pp. 243-246. Zinoviev, Alexander, Homo Sovieticus,

166
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Atlantic Monthly Press, Boston, William Davidson Institute Working


1985. Paper, nr. 559, May 2003, http://wd
i.umich.edu/files/publications/worki
Electronic resources: ngpapers/wp559.pdf, (accessed on
Bollobás, Enikö, „The Future of Our 10 December 2013).
Past: Hungary's Cultural Struggle Michnik, Adam, „Church and State in
with its Communist Legacy”, Eastern Europe: The Clean Conscience
Macalester International, vol. 2, Trap”, East European Constitutio-
article 14, 1995, http://digitalcomm nal Review, vol. 7, nr. 2, 1998,
ons.macalester.edu/macintl/vol2/iss http://www.law.nuy.edu/eecr/vol7n
1/14/, pp. 158-179 (accessed on 15 um/feature/cleanconscience.html,
December 2013). (accessed on 10 December 2013).
Culik, Jan, Czech Political Culture in Novak, Adam, „L’étonnante résurgence
the 1990s, 1995, http://www.arts. du Parti communiste tchèque”, Le
gla.ac.uk/Slavonic/staff/Czech_polit Monde Diplomatique, 2000, http://
ics.html, (accessed on 10 December www.monde-diplomatique.fr/2000/
2013). 04/NOVAK/13710, (accessed on 10
Ehl, Martin, „Sightings of Homo December 2013).
Sovieticus”, Transitions Online: Novikova, Kateryna, „Homo Sovieticus:
Regional Intelligence, 2013, http:// modern or traditional?”, Paper
www.tol.org/client/article/23880- delivered at the Warsaw East
poland-visegrad-czech-communism. European Conference, 15-18 July
html (accessed on 10 December 2008, http://www.personal.ceu.hu/
2013). students/02/Kateryna_Novikova/ho
Halik, Thomas, „Post Communism and mo_sovieticus_paper.htm, (accessed
its Discontents”, First Things, on 7 December 2013).
January 1996, http://www.firstthin Odescalchi, Daniel, „When Democracy
gs.com/article/2007/09/006-post-co Is Mistaken for Chaos”, The Budapest
mmunism-and-its-discontents-15, Sun, Insight Section, Strategic
(accessed on 12 December 2013). Advantage International, 1994,
Heintz, Monica, Changes in Work Ethic http://saipr.com/press_chaos.html,
in Post-socialist Romania, 2001, (accessed on 9 December 2013).
http://www.mentality.ro/, (accessed Sunic, Tomislav, „Zinoviev’s ‘Homo
on 12 December 2013). Sovieticus’ Communism as Social
Hron, Madelaine, Word Made Flesh: Entropy”, The World and I,
Czech Women’s Writing from Washington Times Co, 1989, http://
Communism to Post-Communism”, www.aryanunity.com/zinov.html,
Journal of International Women’s (accessed on 7 December 2013).
Studies, vol. 4, Issue 3, 2003, Willemans, Diederik, The Homo
http://www.yorku.ca/soi/_Vol_2_1/ Sovieticus mentality. The failure of
_HTML/Hron.html, (accessed on 12 socialism and its consequences,
December 2013). GRIN Publishing GmbH: Munich,
King, P. Lawrence, „Explaining Post- 2000, http://www.grin.com, (acces-
Communist Economic Performance”, sed on 7 December 2013).

167
POLIS

RELAŢII INTERNAŢIONALE
ŞI STUDII EUROPENE

Equilibri e squilibri demografici tra Bacino Mediteraneo,


Unione Europea e Mondo Arabo
Luigi Di COMITE
Simona GIORDANO

Abstract. With this research paper the authors do a pertinent analysis of the
demographic balances and imbalances and their influence on the international
migration phenomenon, in regards to the Mediterranean Basin, the European
Union and the Arab world. Starting from a fact, that the aforementioned
geographic space includes a population of approximately one billion people, the
authors identify the risk zones and analyze the demographical aspects through
the particular indicators belonging to this domain: fecundity, mortality,
population ageing, internal and external mobility of the population, the purpose
being to underline the new socio-cultural processes with which this ancient
space of culture and civilization will be interacting in the future decades.

Keywords: demographic transition, fecundity, mortality, international


migrations, population ageing.

Introduzione1 ancora elevata fecondità, paesi a


mortalità estremamente contenuta
L’ambito territoriale di riferi- con aree ove essa è ancora in transi-
mento – con una popolazione che zione, paesi di immigrazione con
attualmente è sempre più vicina al paesi di emigrazione, aree ove il
miliardo di essere umani – racchiu- processo di invecchiamento della
de in sé la quasi totalità dei contrasti popolazione è ancora agli esordi con
che abitualmente si osservano in aree ove è praticamente terminato e
campo demografico allorché si così via.
prende in considerazione la popola- Il posizionamento dei singoli sta-
zione dell’intero globo terracqueo. ti in un siffatto quadro di riferimen-
Al giorno d’oggi in essa coesis- to – a prescindere da una comune
tono paesi a bassissima e paesi ad „logica di base” – può variare, però,

168
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

da caso a caso ed inoltre, anche se diamo adottare, ancora una volta,


questo non rientra negli obiettivi che come ambito di riferimento un’area
ci poniamo in questa occasione, è notevolmente vasta che comprende,
riscontrabile, almeno per quello che oltre a quella che si potrebbe defi-
riguarda i paesi di maggiori dimen- nire come „Area (ristretta) del
sioni, anche all’interno degli stessi e Bacino mediterraneo”, anche:
ciò tanto in ambito europeo quanto a) a Nord, i paesi extra-medi-
in quello asiatico ed africano. terranei dell’Unione Europea;
In sintesi se si vuol analizzare il b) a Sud il complesso dei paesi
tutto in termini di transizione demo- arabi (tanto del Maghreb quanto
grafica riteniamo che, almeno in pri- del Machrek) che gravitano sul
ma approssimazione, possano indi- Mediterraneo.
viduarsi tre grandi insiemi e cioè: L’area globalmente individuata
a) ambiti a processi di (prima) tran- in una siffatta – oramai si potrebbe
dire consolidata – maniera ovvia-
sizione terminati, in quanto in
mente può essere articolata (vedi
fase post-transizionale, quando
Fig. 1) in tre distinti ambiti e cioè:
non addirittura nella c.d. „se- I) Area del Bacino mediterraneo
conda transizione demografica”; in senso stretto:
b) ambiti a processo di transizione a) europea: Portogallo, Spagna,
demografica in fase terminale, Francia, Italia, Slovenia, Croazia,
cioè in stadio avanzato della c.d. Bosnia-Erzegovina, Serbia,
fase della „contrazione dello Montenegro, Macedonia, Albania,
sviluppo”; Grecia, Malta;
c) ambiti a processo di transizione b) asiatica: Turchia, Cipro, Siria,
demografica in itinere, cioè nello Libano, Israele, Palestina,
stadio finale della c.d. fase dello Giordania;
„sviluppo accelerato” e/o in c) africana: Egitto, Libia, Tunisia,
stadio intermedio della fase della Algeria, Marocco.
contrazione dello sviluppo. II) Resto dell’Unione Europea:
Austria, Belgio, Bulgaria, Danimarca,
L’ambito territoriale di Eire, Estonia, Finlandia, Germania,
Lettonia, Lituania, Lussemburgo,
riferimento Olanda, Polonia, Regno Unito,
Repubblica Ceca, Romania,
Tenuto conto di quanto esposto Slovacchia, Svezia, Ungheria.
soprattutto in una serie di pubblica- III) Resto del Mondo arabo:
zioni che fanno capo allo „Istituto di a) asiatico: Arabia Saudita, Bahrain,
Studi sulle Società del Mediterraneo” Emirati Arabi Uniti, Iraq,
del Consiglio Nazionale delle Kuwait, Oman, Qatar, Yemen;
Ricerche (ISSM-CNR)2 ubicato in b) africano: Mauritania, Sudan.
Napoli ed in alcuni nostri precedenti Si tratta globalmente di poco più
lavori (Di Comite – Moretti, 1992 e di 50 paesi, ubicati su tre continenti
1999), in questa occasione inten- (Africa, Asia ed Europa), a diffe-

169
POLIS

rente grado di sviluppo economico, milione di abitanti sempre al 2010 –


di evoluzione demografica e di sono Lussemburgo, Malta e
assetti socio-culturali. Dal punto di Montenegro.
vista demografico i tre paesi di Considerata nel suo complesso,
maggiori dimensioni – con più di 70 l’intera area di riferimento copre
milioni di abitanti ciascuno – sono una superficie di circa 18,7 milioni
l’Egitto, la Germania e la Turchia, di kmq, con una popolazione sti-
mentre i più piccoli – con meno di 1 mata al 2010 pari a poco più di

Fig. 1. Area del Bacino mediterraneo

950 milioni di abitanti, ubicati La fecondità


per la maggior parte (quasi 500
milioni) nell’Area del Bacino medi- Rifacendosi allo stato di avanza-
terraneo3. Gli aspetti che prendere- mento dei processi di transizione
mo in considerazione nelle prossime demografica l’intera area presa in
pagine concerneranno tanti i feno- considerazione è chiaramente suddi-
meni di stato quanto quelli di flusso visibile in tre a seconda che il tasso
e coprono un arco temporale che, in di fecondità totale (TFT), come
linea di massima, va dal 1980 al risulta dalla Tav. II dell’Appendice,
2015, cioè il trentacinquennio a sia con riferimento all’ultimo quin-
cavallo tra la fine del secondo e quennio considerato (alias, al 2010-
l’inizio del terzo millennio. 15) inferiore al c.d. „livello di sosti-
tuzione delle generazioni”4, cioè ad

170
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

un TFT = 2,10, oppure superiore a Malta), mentre tra 1,51 e 1,80 vi


3,00: essendo l’ulteriore classe quella sarebbero Serbia, Montenegro,
compresa tra questi due valori. Albania e Grecia, essendo la Francia
La prima classe (ossia quella con (TFT = 1,99) l’unico paese al di là
un TFT inferiore a 2,10) comprende del limite di 1,80. Caratteristica
i paesi in declino demografico5 e con comune della sponda mediterranea
particolare riferimento alla situazi- dell’Unione Europea è, dunque, la
one più recente (vedi Fig. 2) ra- presenza di una fecondità defici-
cchiude la maggior parte del nostro taria, che in alcuni casi (come ad
esempio quello dell’Albania) ai fini
ambito territoriale di riferimento, in
della tenuta della dinamica della
pratica cioè: dimensione demografica non po-
a) tutto il „Resto dell’Unione tranno neanche usufruire dell’apporto
Europea”, con la sola Irlanda ai sostitutivo dell’immigrazione, dato
margini avendo un TFT che vale che oramai si tratta di paesi di
2,10; massiccia e consolidata emigrazione.
b) tutta la parte europea del Bacino Più omogenea appare, invece, la
Mediterraneo; situazione della sponda africana del
c) sempre per quel che concerne Bacino mediterraneo ove quattro
l’Area del Bacino mediterraneo, (Egitto, Libia, Algeria e Marocco)
Turchia, Libano e Cipro della paesi su cinque hanno un TFT
sponda asiatica e la Tunisia per compreso tra 2,10 e 3,00, con il
quella africana; quinto paese, cioè la Tunisia, con un
d) infine, gli Emirati Arabi Uniti TFT oramai da alcuni quinquenni
per quel che concerne il „Resto inferiore al livello di sostituzione e
del Mondo Arabo”. quindi con problemi analoghi a quelli
A sua volta questa prima classe dei paesi mediterranei dell’Unione
può venire scomposta in tre sotto- Europea.
classi a seconda che il TFT sia non Per quel che concerne, invece, il
superiore a 1,50, oppure compreso „Resto del Mondo arabo” la prima
tra 1,51 e 1,80 o, infine, tra 1,81 e evidenza da segnalare è la rapida
2,10. Con problemi di sostenibilità caduta (vedi Fig. 2) dei livelli di
di una siffatta situazione nel medio fecondità verificatasi nel corso
– e soprattutto nel lungo – periodo dell’intervallo di tempo preso in
in linea di massima tanto più gravi considerazione che in linea di
quanto più basso (e generalizzato) è massima ha portato da livelli
l’attuale livello della fecondità. sovente di tipo pre-transizionale
Sempre con riferimento al quin- (vedi Yemen, Oman ed Arabia
quennio 2010-15, sino ad un TFT Saudita) tanto a livelli post-transi-
pari a 1,50 nella sponda europea del zionali (vedi Bahrain, Kuwait,
Bacino mediterraneo verrebbero a Oman e Qatar), quanto a livelli da
cadere molteplici paesi (Portogallo, „seconda transizione demografica”
Spagna, Italia, Slovenia, Croazia, (vedi Emirati Arabi Uniti).
Bosnia-Erzegovina, Macedonia e

171
POLIS

1980-85

≥ 3,00

2,50 - 2,99

2,10 - 2,49 2010-15

Fig. 2 Tassi di fecondità totale

172
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

La mortalità Per quel che concerne il vicino


futuro ci sarà da attendersi un pro-
Nel corso dell’intervallo preso in cesso di progressiva omogeneizza-
considerazione la mortalità ha su- zione dei valori della speranza di
bito nel tempo – in piena logica con vita alla nascita – e, quindi, della
quello che è il „cammino” dei pro- mortalità – data la contrapposizione
cessi di transizione demografica – che esiste tra i ristretti margini di
un’evoluzione analoga a quella su- miglioramento della mortalità nei
bita dalla fecondità: la mortalità, paesi europei ed i cospicui margini
misurata per l’occasione tramite un che caratterizzano invece il feno-
indicatore indiretto quale la spe- meno nei paesi ove la speranza di
ranza di vita alla nascita, è infatti vita alla nascita è per i nostri giorni
venuta ovunque contraendosi con relativamente bassa ed i bassi livelli
intensità, in linea di massima, ma- del quoziente (grezzo) di mortalità
ggiore dove era più bassa (e, quindi, sono esclusivamente da attribuire
la speranza di vita alla nascita più alla tuttora „giovane” struttura per
elevata) e minore ove era più età della popolazione.
elevata.
Attualmente (2010-15), come ri- Struttura per età ed invecchia-
sulta ben evidente dai dati riportati mento della popolazione
nella Tav. III, solo tre paesi
Mauritania, Sudan, Yemen del Il combinato – e, temporalmente,
Mondo arabo presentano valori sfasato – cammino della fecondità e
della speranza di vita alla nascita della mortalità ha avuto notevoli
inferiori ai 70 anni. Per cui, dato che conseguenze sulla struttura per età
solo alcuni paesi europei hanno va- delle popolazioni dell’ambito terri-
lori superiori agli 80 anni, discende toriale da noi preso in considera-
che la maggior parte dei valori della zione e, quindi, anche sul fenomeno
speranza di vita cade nell’intervallo dell’invecchiamento demografico il
compreso tra i settanta e gli ottanta quale ha raggiunto gradi di evolu-
anni (vedi Fig. 3) e, quindi, è susce- zione differenti a seconda del diver-
ttibile nel breve periodo di ulteriori, so grado di avanzamento dei relativi
anche cospicui, miglioramenti. processi di transizione demografica.
A tutto ciò si è pervenuto par- In una siffatta ottica, l’osserva-
tendo ovunque da valori notevol- zione dei dati che figurano nella
mente più bassi e – ancora una volta Tav. IV, a sua volta, conferma e
sulla base di un tragitto che si può ovviamente ribadisce la consolidata
ritenere caratteristico dei processi di regola (Di Comite, 1977) per cui
transizione demografica – con mi- quanto maggiormente è avanzato il
glioramenti generalmente tanto più processo di transizione demografica
marcati ed evidenti quanto più basso di questa o quella popolazione (vedi
era il livello di partenza. Fig. 4) tanto più elevato è il grado di
invecchiamento della stessa.

173
POLIS

1980-85

< 60,00

60,00 – 69,99

70,00 – 74,99 2010-15

75,00 – 79,99

Fig. 3 Speranza di vita alla nascita

Tutto ciò premesso, dai dati che dente che nell’intero ambito territo-
figurano nella Tav. IV nonché dai riale preso in considerazione con-
grafici della Fig. 4 appare ben evi- vivono situazioni molto eterogenee

174
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

che vanno dall’esistenza di un pro- tante ruolo per quel che concerne le
cesso di invecchiamento estrema- redistribuzione della popolazione
mente avanzato tipico di alcune po- all’interno dei singoli stati, nel
polazioni europee in piena seconda nostro ambito di riferimento un
transizione demografica a situazio- ruolo almeno altrettanto importante
ni, caratteristiche soprattutto di al- viene assunto dalle migrazioni inter-
cuni paesi di piccola dimensione nazionali tanto se analizzate in ter-
demografica e di cospicua immigra- mini di flussi (sia in uscita, che di
zione del „Resto del Mondo arabo”, transito e in entrata) quanto se con-
ove tale processo è ancora agli siderate in termini di stock.
esordi6. Invero, nell’ambito territoriale da
Se ci si sofferma ad analizzare il noi preso in considerazione, attual-
contenuto tanto della Tav. IV quan- mente coesistono paesi di immigra-
to della Fig. 4 balza evidente che zione – in genere rappresentati da
nel corso dell’intervallo preso in paesi a sviluppo avanzato (PSA) e/o
considerazione (1980-2015) il pro- da paesi produttori di petrolio – e
cesso di invecchiamento della po- paesi di emigrazione, essenzialmen-
polazione appare come un evento te ubicati nei Balcani e soprattutto
pressoché generalizzato, ai cui mar- nel Mondo arabo.
gini sono rimasti solo alcuni stati di Per quel che concerne i paesi di
modeste dimensioni demografiche e immigrazione essi possono, in base
di massiccia presenza straniera ad alcune loro peculiari caratteristi-
(Emirati Arabi Uniti, Qatar, Bahrain che, suddividersi in tre e cioè:
etc.) della Penisola arabica. a) paesi europei di antica immigra-
Ovviamente tali macroscopici di- zione (Germania, Francia, Regno
vari saranno destinati nei prossimi Unito, Austria, Belgio, Olanda e
decenni a progressivamente attenu- Lussemburgo);
arsi mano mano che in questi ultimi b) paesi europei di recente immigra-
paesi il declino di fecondità e morta- zione (Italia, Spagna, Portogallo
lità, oltre che il progressivo conte- e Grecia), che sino all’inizio
nimento dell’immigrazione strani- degli anni Settanta erano ancora
era, comporteranno assetti più avan- paesi di emigrazione;
zati della struttura per età delle loro c) paesi arabi produttori di petrolio
popolazioni. (Libia, Arabia Saudita, etc.) ove
in alcuni casi – concernenti so-
La mobilità territoriale delle prattutto stati di piccole dimen-
popolazioni: il caso delle sioni demografiche – la popola-
migrazioni internazionali zione soggiornante è per più
della metà rappresentata da citta-
Accanto alle migrazioni interne dini stranieri.
che svolgono, in genere, un impor-

175
POLIS

1980

< 5,00

5,00 – 10,99

11,00 – 16,99 2015

17 00 22 99

Fig. 4 Indici di vecchiaia (percentuale ultrasessantenni) 1980 et 2015

176
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Per quel che concerne, invece, i mente legato ad esso, ritroviamo il


paesi di emigrazione essi sono so- tentativo di delineare una chiara ed
prattutto interessati in termini di univoca connessione causa-effetto
flussi a quelle che vengono abitual- fra sviluppo economico e crescita
mente dette migrazioni mediterranee demografica; da un lato i sostenitori
che essenzialmente si svolgono sulla della teoria di Malthus, e la visione
base di due traiettorie e cioè: „catastrofica” dell’insufficienza di
a) i flussi Sud-Nord che, anche risorse, dall’altro la visione „otti-
nell’ottica delle migrazioni di mistica” di chi sostiene una diretta
correlazione fra i due fenomeni
transito, concernono soprattutto
citati e guarda allo sviluppo tecno-
l’Africa mediterranea e i paesi logico come strada per la soluzione
mediterranei dell’Unione Europea; delle problematiche legate al reperi-
b) i flussi Est-Ovest di breve raggio mento delle risorse. Esulando
che coinvolgono l’area balcani- dall’ambito territoriale di riferimen-
ca, tanto facente capo all’Unione to della nostra analisi, potremmo
Europea (Romania e Bulgaria), prendere in considerazione il caso di
quanto ancora estranea ad essa Cina ed India, ove da tempo sono in
(Albania e alcune repubbliche atto una serie di misure di politica
della vecchia Jugoslavia). demografica coercitiva; gli effetti di
tali misure, in realtà, risultano
Conclusioni piuttosto deboli e, in ogni caso, di
impatto minore rispetto al „natu-
L’analisi effettuata può fornire rale” e inevitabile cammino dei pro-
spunti per ulteriori e future rifle- cessi di transizione demografica. Se-
ssioni; in conclusione, giova sotto- condo quanto stimato dalle Nazioni
lineare come i citati fattori di ordine Unite8, col 2030 l’India dovrebbe
demografico, principalmente la con- superare la Cina in termini di di-
trazione della mortalità con il con- mensione demografica in relazione
seguente progressivo incremento anche alla diversa velocità con cui
della speranza di vita, a loro volta tali due paesi stanno sperimentando
favoriti da un generale sviluppo eco- la contrazione della fecondità9.
nomico e da un cospicuo migliora- Dunque, i timori „malthusiani”
mento delle condizioni igienico- legati ad una presunta incompatibi-
sanitarie, abbiano determinato una lità fra sviluppo economico e cres-
crescita sostenuta della popolazione, cita demografica risultano spesso
specie nei PVS7. A questo punto, smentiti dai fatti, come osservabile
appare inevitabile il riaffacciarsi del dai processi di „transizione demo-
dibattito di „malthusiana memoria”, grafica” in atto; certamente, il diba-
mai realmente sopito, della sosteni- ttito è e resta aperto e si arricchisce
bilità a lungo termine di tale feno- sempre più anche grazie alla osser-
meno in relazione alla disponibilità vata eterogeneità dei paesi ricadenti
di risorse naturali e alimentari suffi- nell’area territoriale di riferimento
cienti e bastevoli per tutti. Stretta- delle nostre analisi.

177
POLIS

Note
1
Lavoro svolto nell’ambito del pro- senso stretto nei casi in cui il TFT
gramma di ricerca su „Dinamiche ed risulta, tra alti e bassi, nel medio
equilibri demo-economici nel con- periodo compreso tra 2,00 e 2,10.
6
tinente africano: implicazioni sulla Nella Tav. IV sono stati utilizzati
presenza straniera in Italia”, finan- come valore di ingresso nelle età
ziato dall’Università di Bari. I punti anziane i 60 anni. Ora, a prescindere
1-3 vanno attribuiti al prof. L. Di dalla „questione” se tale età di
Comite, quelli successivi alla soglia vada stimata in funzione degli
dott.ssa S. Giordano. anni già vissuti o dell’ulteriore
2
La prima di queste – che hanno ca- speranza di vita, in questa occasione
denza annuale e sono curate da P. abbiamo optato per una età di soglia
Malanima – è datata 2006 e l’ulti- fissa e pari 60 anni, in quanto
ma 2013 (vedi Bibliografia). soluzione intermedia, ben consci
3
I rimanenti circa 450 milioni vi- che tale età oltre ad essere poco
vono, poi, per la maggio parte – cioè elevata per la maggior parte dei
per poco più di 300 milioni – nel paesi europei è troppo alta per
„Resto dell’Unione Europea”, che alcuni dei paesi arabi.
7
ha grosso modo una dimensione de- Si confrontino, ad esempio, i dati
mografica doppia di quella del della Tav. I.
8
„Resto del Mondo Arabo”. Fonte: http://www.un.org/en/develo
4
Tale livello – che varia notevolmen- pment/desa/population/index.shtml
9
te in funzione del livello della mor- Per quel che concerne l’India si
talità – viene talora acriticamente ritiene che il TFR raggiungerà il
ritenuto costante e pari a 2,10. valore di soglia che comporta la
5
Al limite si potrebbe parlare di semplice soostituzione delle genera-
stagnazione e non di declino in zioni (TFR = 2,10) a solo nel 2050.

Bibliografia essenziale

Di Comite L. (1977), „L'invecchiamento Consiglio Nazionale delle Ricerche


della popolazione nel processo di – Istituto di Ricerche sull’Economia
transizione demografica”, Rivista Mediterranea, Napoli;
Italiana di Economia, Demografia e Di Comite L. (1993), „Transizione
Statistica, n° 2; demografica e fenomeni migratori”,
Di Comite L. (1980), „Teoria e prassi Poligonos – Universidad de Leon,
della transizione demografica”, n° 3;
Studi in onore di Paolo Fortunati, Di Comite L. (1995), „La présence
vol. I, CLUEB, Bologna; maghrébine dans les pays de
Di Comite L. (1981), „Problemi l'Europe méditerranéenne”, in Di
statistici delle migrazioni”, Annali Comite L. (a cura), Le migrazioni
di Statistica, serie IX, vol. I; maghrebine, Quaderni del Diparti-
Di Comite L. /a cura/ (1987), „La de- mento per lo Studio delle Società
mografia dell’Africa mediterranea”,

178
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Mediterranee dell’Università di cura di), Rapporto sulle economie


Bari, n° 9, Cacucci, Bari; del Mediterraneo – Edizione 2010,
Di Comite L. (2004), „Problemi di „Istituto di Studi sulle Società del
popolazione ed allargamento Mediterraneo – Consiglio Nazionale
dell’Unione Europea”, Rivista delle Ricerche”, il Mulino, Bologna;
Italiana di Economia, Demografia e Di Comite L., Girone S., Galizia F.
Statistica, n° 3-4; (2012), „La popolazione. Geopoliti-
Di Comite L. (2009), „Migration and ca delle migrazioni”, in Malanima
Social Marginalisation”, Rivista P. (a cura di), Rapporto sulle eco-
Italiana di Economia Demografia e nomie del Mediterraneo – Edizione
Statistica, n° 1-2; 2012, „Istituto di Studi sulle Società
Di Comite L. (2011), „From Emigra- del Mediterraneo – Consiglio Nazio-
tion to Immigration: the Italian nale delle Ricerche”, il Mulino,
Experience”, Rivista Italiana di Bologna;
Economia, Demografia e Statistica, Di Comite L., Girone S., Galizia F.
n° 2; (2013), „La popolazione. La demo-
Di Comite L. (2013), „Assetti demo- grafia del Mediterraneo a quaranta
grafici globali e migrazioni nel anni dal Club di Roma: passato,
Bacino mediterraneo”, in Mediterra- presente e futuro”, in Malanima P.
nean Pattern and the extended (a cura di), Rapporto sulle economie
region of the Black Sea: political, del Mediterraneo – Edizione 2013,
economical and cultural confluen- „Istituto di Studi sulle Società del
ces, Ars Docendi, Bucureşti”; Mediterraneo – Consiglio Nazionale
Di Comite L., Barsotti O. (1996), „La delle Ricerche”, il Mulino, Bologna;
présence maghrébine en Italie”, Di Comite L., Moretti E. (1992),
Arab Regional Population Demografia e flussi migratori nel
Conference, vol. I, IUSSP, Cairo, Bacino mediterraneo, La Nuova
8-12 december; Italia scientifica, Roma;
Di Comite L., Bonerba p., Girone S. Di Comite L., Moretti E. (1999),
(2006), „La popolazione. Tra stag- Geopolitica del Mediterraneo,
nazione e sviluppo”, in Malanima Carocci, Roma;
P. (a cura di), Rapporto sulle econo- Di Comite L., Paterno A. /a cura/
mie del Mediterraneo – Edizione (2002), Quelli di fuori. Dall’emi-
2006, „Istituto di Studi sulle Società grazione all’immigrazione. Il caso
del Mediterraneo – Consiglio Nazio- italiano, F. Angeli, Milano;
nale delle Ricerche”, il Mulino, Di Comite L., Pellicani M.C. (2001),
Bologna; „Presenza straniera e diffusione
Di Comite L., Girone S., (2007), „El dell’istruzione”, Rivista Italiana di
papel de la inmigración extranjera Economia, Demografia e Statistica,
en la recuperación de la fecundidad n° 1;
en algunos países mediterráneos de Di Comite L., Stigliano M. (2013), „Le
la Unión europea”, Nike, n° 2-3; popolazioni tra stagnazione e svi-
Di Comite L., Girone S., Galizia F. luppo: il ruolo dei fenomeni migra-
(2010), „La popolazione. I limiti tori”, Il Politico, n° 1.
dello sviluppo”, in Malanima P. (a

179
POLIS

Tav. I – Dimensione demografica dell’area territoriale di riferimento (in migliaia)


a metà anno, 1980-2015.

Paesi 1980 1990 2000 2010 2015

Area del Bacino mediterraneo in senso stretto


Portogallo 9.785,92 9.925,48 10.336,21 10.675,57 10.701,58
Spagna 37.495,32 38.889,16 40.288,46 46.076,99 47.532,15
Francia 53.880,14 56.708,26 59.047,80 62.787,43 64.412,77
Italia 56.221,17 56.832,33 56.986,33 60.550,85 61.240,78
Slovenia 1.831,88 1.926,70 1.985,41 2.029,68 2.053,07
Croazia 4.376,61 4.517,20 4.505,53 4.403,33 4.360,91
Bosnia-Erz. 3.913,54 4.308,20 3.693,70 3.760,15 3.715,89
Serbia 8.946,08 9.568,74 10.133,56 9.856,22 9.806,95
Montenegro 576,07 608,82 632,61 631,49 633,90
Macedonia 1.794,83 1.909,35 2.009,09 2.060,56 2.072,65
Albania 2.671,30 3.289,48 3.071,86 3.204,28 3.258,26
Grecia 9.642,50 10.160,50 10.986,88 11.359,35 11.492,43
Malta 326,71 367,52 397,42 416,52 423,04
Turchia 44.105,22 54.130,27 63.627,86 72.752,33 77.002,70
Cipro 685,51 766,66 943,29 1.103,65 1.165,02
Siria 8.906,54 12.324,12 15.988,53 20.410,61 22.183,61
Libano 2.794,64 2.948,37 3.742,33 4.227,60 4.385,39
Israele 3.745,80 4.499,95 6.014,95 7.418,40 8.061,01
Palestina 1.510,36 2.081,42 3.198,56 4.039,19 4.647,78
Giordania 2.298,69 3.415,57 4.827,10 6.187,23 6.796,83
Egitto 44.952,50 56.843,28 67.648,42 81.121,08 88.178,71
Libia 3.063,00 4.334,46 5.231,19 6.355,11 6.606,03
Tunisia 6.457,09 8.215,11 9.456,12 10.480,93 11.026,22
Algeria 18.811,20 25.299,18 30.533,83 35.468,21 37.954,28
Marocco 19.566,92 24.781,11 28.793,24 31.951,41 33.570,28
Totale Area 348.359,54 398.651,24 444.080,26 499.328,15 523.282,25

180
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Resto dell'Unione europea


Austria 7.548,80 7.670,51 8.004,71 8.393,64 8.462,59
Belgio 9.847,30 9.949,02 10.175,68 10.712,07 10.866,95
Bulgaria 8.861,54 8.818,92 8.006,16 7.494,33 7.251,94
Danimarca 5.123,03 5.141,03 5.339,50 5.550,14 5.646,80
Estonia 1.472,90 1.567,63 1.370,75 1.341,14 1.336,77
Finlandia 4.779,49 4.986,44 5.173,37 5.364,55 5.449,83
Germania 78.288,58 79.098,09 82.349,03 82.302,47 81.471,17
Irlanda 3.417,80 3.531,22 3.803,78 4.469,90 4.731,86
Lettonia 2.513,35 2.663,91 2.384,97 2.252,06 2.210,08
Lituania 3.430,09 3.695,89 3.500,03 3.323,61 3.251,63
Lussemburgo 364,16 381,23 435,49 507,45 542,97
Olanda 14.088,27 14.891,72 15.862,83 16.612,99 16.849,78
Polonia 35.577,21 38.056,17 38.302,44 38.276,66 38.356,95
Regno Unito 56.303,01 57.214,47 58.874,12 62.035,57 63.934,92
Rep. Ceca 10.261,61 10.302,72 10.242,89 10.492,96 10.633,51
Romania 22.201,39 23.206,72 22.191,68 21.486,37 21.239,96
Slovacchia 4.961,61 5.270,07 5.404,85 5.462,12 5.505,68
Svezia 8.310,47 8.558,83 8.860,15 9.379,69 9.647,36
Ungheria 10.698,53 10.376,32 10.210,55 9.983,65 9.903,05
Totale Area 288.049,12 295.380,91 300.492,97 305.441,35 307.293,77
Resto del Mondo arabo
Arabia Saud. 9.801,48 16.139,05 20.045,28 27.448,09 30.538,11
Bahrain 357,96 492,89 638,19 1.261,84 1.403,74
E. A. U. 1.016,23 1.808,64 3.033,49 7.511,69 8.374,26
Kuwait 1.376,96 2.087,69 1.940,79 2.736,73 3.086,97
Iraq 13.743,53 17.373,77 23.857,46 31.671,59 36.977,14
Oman 1.181,34 1.868,06 2.264,16 2.782,44 3.058,57
Yemen 7.945,18 11.948,21 17.723,19 24.052,51 27.979,96
Qatar 221,59 473,72 590,96 1.758,79 2.032,73

181
POLIS

Mauritania 1.517,82 1.995,55 2.642,74 3.459,77 3.869,40


Sudan 20.070,87 26.494,17 34.187,73 43.551,94 49.071,94
Totale Area 57.232,95 80.681,74 106.923,98 146.235,39 166.392,81
Totale
693.641,60 774.713,89 851.497,22 951.004,90 996.968,82
complessivo
Totale mondo 4.453.007,47 5.306.425,15 6.122.770,22 6.895.889,01 7.284.295,60

Fonte: elaborazione propria su dati ONU (United Nations, Department of Economic and
Social Affairs, Population Division (2010). Trends in International Migrant Stock (United
Nations database, POP/DB/MIG/Stock/Rev.2010), http://esa.un.org/wpp/index.htm.

Tav. II – Tassi di fecondità totale per l’area territoriale di riferimento 1980-2015.

Paesi 1980- 1990- 2000- 2005- 2010-


1985 1995 2005 2010 2015

Area del Bacino mediterraneo in senso stretto

Portogallo 2,01 1,51 1,45 1,36 1,31

Spagna 1,88 1,28 1,29 1,41 1,50

Francia 1,87 1,71 1,88 1,97 1,99

Italia 1,54 1,28 1,25 1,38 1,48

Slovenia 1,88 1,36 1,23 1,39 1,48

Croazia 1,96 1,52 1,36 1,42 1,50

Bosnia-Erzegovina 1,99 1,53 1,28 1,18 1,13

Serbia 2,32 1,96 1,72 1,62 1,56

Montenegro 2,17 1,81 1,78 1,69 1,63

Macedonia 2,33 2,06 1,56 1,46 1,40

Albania 3,90 2,78 1,99 1,60 1,53

Grecia 1,96 1,37 1,28 1,46 1,54

Malta 2,04 2,01 1,41 1,33 1,28

Turchia 4,15 2,90 2,23 2,15 2,02

182
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Paesi 1980- 1990- 2000- 2005- 2010-


1985 1995 2005 2010 2015

Cipro 2,45 2,33 1,59 1,51 1,46

Siria 6,77 4,80 3,39 3,10 2,77

Libano 3,90 3,00 2,09 1,86 1,76

Israele 3,13 2,93 2,91 2,91 2,91

Palestina 7,05 6,59 5,05 4,65 4,27

Giordania 7,05 5,14 3,60 3,27 2,89

Egitto 5,20 3,90 3,15 2,85 2,64

Libia 7,18 4,10 3,00 2,72 2,41

Tunisia 4,92 3,13 2,04 2,04 1,91

Algeria 6,49 4,13 2,53 2,38 2,14

Marocco 5,40 3,66 2,52 2,38 2,18

Resto dell'Unione europea

Austria 1,59 1,47 1,39 1,38 1,35

Belgio 1,60 1,61 1,69 1,79 1,84

Bulgaria 2,01 1,51 1,25 1,46 1,55

Danimarca 1,43 1,75 1,76 1,85 1,89

Estonia 2,09 1,63 1,39 1,64 1,70

Finlandia 1,69 1,82 1,75 1,84 1,88

Germania 1,46 1,30 1,35 1,36 1,46

Irlanda 2,76 1,91 1,97 2,10 2,10

Lettonia 2,00 1,63 1,25 1,41 1,51

Lituania 2,03 1,81 1,28 1,41 1,50

Lussemburgo 1,47 1,66 1,65 1,62 1,68

Olanda 1,52 1,58 1,73 1,75 1,79

183
POLIS

Paesi 1980- 1990- 2000- 2005- 2010-


1985 1995 2005 2010 2015

Polonia 2,33 1,89 1,27 1,32 1,42

Regno Unito 1,78 1,78 1,66 1,83 1,87

Repubblica Ceca 2,00 1,66 1,19 1,41 1,50

Romania 2,25 1,50 1,28 1,33 1,43

Slovacchia 2,27 1,87 1,22 1,27 1,37

Svezia 1,65 2,01 1,67 1,90 1,93

Ungheria 1,81 1,73 1,30 1,34 1,43

Resto del Mondo arabo

Arabia Saudita 7,02 5,45 3,54 3,03 2,64

Bahrain 4,63 3,35 2,62 2,63 2,43

Emirati Arabi Uniti 5,23 3,88 2,38 1,86 1,71

Kuwait 5,10 2,20 2,24 2,32 2,25

Iraq 6,35 5,80 5,12 4,86 4,54

Oman 8,32 6,27 3,01 2,52 2,15

Yemen 9,23 8,24 6,10 5,48 4,94

Qatar 5,45 4,01 3,01 2,40 2,20

Mauritania 6,28 5,78 5,05 4,71 4,36

Sudan 6,34 5,81 5,14 4,60 4,23

Fonte: vedi Tav. I

184
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Tav. III Speranza di vita alla nascita per l’area territoriale di riferimento, 1980-
2015.

1980- 1990- 2000- 2005- 2010-


Paesi
1985 1995 2005 2010 2015

Area del Bacino mediterraneo in senso stretto

Portogallo 72,33 74,68 77,33 78,59 79,83

Spagna 75,95 77,41 79,64 80,48 81,80

Francia 74,78 77,35 79,61 80,95 81,73

Italia 74,76 77,39 80,20 81,37 82,00

Slovenia 71,10 73,67 76,68 78,59 79,54

Croazia 70,46 72,53 74,90 76,01 76,88

Bosnia-
70,69 63,68 74,45 75,12 75,91
Erzegovina

Serbia 70,18 71,81 73,21 74,00 74,73

Montenegro 74,06 76,00 74,41 74,01 74,94

Macedonia 69,56 71,82 73,35 74,22 75,10

Albania 70,42 71,23 75,33 76,38 77,12

Grecia 75,24 77,37 79,03 79,52 80,09

Malta 73,59 75,82 77,85 78,80 79,97

Turchia 58,40 64,44 70,95 72,96 74,31

Cipro 75,26 76,93 78,32 78,94 79,87

Siria 67,52 72,05 74,50 75,35 76,06

Libano 67,05 69,40 71,03 72,00 72,92

Israele 74,64 77,10 79,62 80,69 82,01

Palestina 64,40 68,86 71,34 72,17 73,12

Giordania 68,04 70,95 72,33 72,91 73,62

Egitto 57,63 63,73 70,48 72,35 73,53

185
POLIS

Libia 62,40 69,00 72,80 74,04 75,08

Tunisia 64,10 70,11 73,02 73,90 74,78

Algeria 61,38 67,84 70,99 72,30 73,46

Marocco 59,65 65,45 69,61 71,16 72,54

Resto dell'Unione europea

Austria 73,14 76,05 78,82 80,24 81,05

Belgio 73,89 76,39 78,18 79,77 80,00

Bulgaria 71,24 71,12 72,09 72,71 73,67

Danimarca 74,41 75,19 77,21 78,25 79,04

Estonia 69,33 68,52 71,31 73,91 75,05

Finlandia 74,28 75,74 78,27 79,34 80,22

Germania 73,80 76,02 78,69 79,85 80,62

Irlanda 73,09 75,30 77,62 79,68 80,79

Lettonia 69,25 67,91 71,30 72,27 73,82

Lituania 70,78 69,90 71,91 71,31 72,80

Lussemburgo 72,78 75,61 78,10 79,39 80,16

Olanda 76,13 77,26 78,68 80,20 80,87

Polonia 70,98 71,14 74,53 75,51 76,37

Regno Unito 74,11 76,16 78,35 79,58 80,36

Repubblica
70,78 72,50 75,54 77,01 77,90
Ceca

Romania 69,66 69,36 71,47 73,16 74,26

Slovacchia 70,63 71,61 73,84 74,72 75,76

Svezia 76,38 78,14 80,05 80,88 81,67

Ungheria 69,08 69,42 72,59 73,64 74,73

Resto del Mondo arabo

186
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Arabia Saudita 64,24 69,59 71,91 73,13 74,21

Bahrain 70,54 72,66 74,00 74,60 75,25

Emirati Arabi
69,17 72,48 74,93 75,94 76,77
Uniti

Kuwait 70,91 72,82 73,75 74,17 74,76

Iraq 53,25 70,32 70,09 67,32 70,21

Oman 63,38 72,14 74,28 72,58 73,40

Yemen 51,46 56,79 61,29 63,94 66,09

Qatar 71,93 74,70 76,89 77,88 78,54

Mauritania 54,19 56,46 57,23 57,53 59,15

Sudan 50,24 53,49 58,62 60,27 61,97

Fonte: vedi Tav. I

Tav. IV Indici di vecchiaia (percentuale ultrasessantenni) per l’area territoriale di


riferimento, 1980-2015.

Paesi 1980 1990 2000 2010 2015

Area del Bacino mediterraneo in senso stretto


Portogallo 15,8 19,0 21,6 23,7 25,5
Spagna 15,3 19,0 21,6 22,4 23,7
Francia 17,2 19,2 20,5 23,0 24,8
Italia 17,3 20,7 24,2 26,5 27,7
Slovenia 14,5 15,8 19,2 22,1 25,0
Croazia 13,8 17,4 21,7 23,8 26,0
Bosnia-Erz. 8,2 10,3 16,4 19,8 21,7
Serbia 11,9 14,9 17,9 19,5 22,1
Montenegro 10,5 12,4 16,8 17,8 19,9
Macedonia 8,9 11,4 14,8 16,7 18,9
Albania 7,3 7,6 10,2 14,2 16,3

187
POLIS

Grecia 17,5 20,0 22,7 24,9 26,3


Malta 12,4 12,9 15,4 21,5 24,8
Turchia 6,5 7,2 8,8 10,1 11,5
Cipro 13,1 13,6 14,1 16,3 17,9
Siria 4,6 4,7 4,8 5,7 6,7
Libano 7,3 9,2 10,4 11,9 12,4
Israele 11,9 12,2 13,3 14,9 15,5
Palestina 3,5 3,4 3,8 4,4 4,7
Giordania 4,8 4,9 5,0 5,3 5,5
Egitto 6,9 7,4 7,9 8,5 8,9
Libia 4,7 5,1 6,0 6,7 7,6
Tunisia 5,4 6,8 8,8 9,9 11,6
Algeria 5,2 4,9 5,9 6,8 7,8
Marocco 4,7 5,8 6,8 7,3 8,4

Resto dell'Unione europea


Austria 18,9 20,3 20,4 23,1 24,3
Belgio 18,3 20,6 22,0 23,3 24,6
Bulgaria 15,7 19,3 22,2 25,5 26,8
Danimarca 19,5 20,4 19,8 23,3 24,6
Estonia 16,0 17,2 21,2 23,4 24,6
Finlandia 16,4 18,5 19,9 24,8 27,2
Germania 19,0 20,4 23,3 26,0 28,0
Irlanda 14,9 15,2 15,2 16,1 17,5
Lettonia 16,5 17,4 21,2 24,0 24,5
Lituania 14,4 16,1 19,1 20,4 21,1
Lussemburgo 17,8 19,0 18,8 19,0 19,7
Olanda 15,6 17,3 18,1 22,1 24,3
Polonia 13,1 14,9 16,8 19,3 22,4
Regno Unito 20,0 20,8 20,7 22,7 23,5

188
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Rep. Ceca 16,6 17,8 18,2 22,4 24,3


Romania 13,3 15,8 19,2 20,0 21,8
Slovacchia 13,2 14,8 15,3 17,6 20,3
Svezia 21,9 22,8 22,2 25,0 25,7
Ungheria 17,0 19,1 20,3 22,6 24,7

Resto del Mondo arabo


Arabia Saud. 4,7 4,0 4,7 4,3 5,4
Bahrain 3,7 3,7 3,8 3,5 3,6
E. A. U. 1,8 1,8 1,7 0,7 1,1
Kuwait 2,5 2,8 4,7 3,9 3,8
Iraq 6,2 5,6 5,3 4,8 5,2
Oman 4,3 3,5 3,7 4,0 4,1
Yemen 4,7 4,1 4,3 4,5 4,7
Qatar 2,5 2,3 3,0 1,9 1,7
Mauritania 4,7 5,0 4,9 4,9 5,1
Sudan 4,6 4,6 4,6 4,9 5,1

189
POLIS

European Union’s integration issues after the rejection of the


Constitutional Treaty. A Neo-Gramscian anaylsis (I)
Anca Mădălina BONCILĂ

Abstract. Through this paper we have tried to question the reality of EU’ s
integration and to identify the factors that shaped it. The complexity of this
process led to multiple perspectives of analyzing it. We believe that Neo-
Gramscian theory of European integration, although not so well-known, can be
considered the most appropriate methodological support in explaining the events
that have redefined the European integration: the rejection of the Constitutional
Treaty, the financial crisis and the emergence of the Lisbon Treaty. We started
from the assumption that the EU has obvious neo-liberal connotations, which led
to the emergence of functional obstacles difficult to overcome, especially when it
comes to the social dimension of the EU. Therefore, we divided the work into two
basic parts, the first explains the methodology used, the main concepts, what
neo-liberalism is and which are the EU’ s neo-liberal expressions and in the
second part we focused on the social dimension of the EU, talking about the lack
of substance that we found in the rhetoric of Fundamental Rights. Using the
trade unions we have exemplified the inability of the EU to cope with social
challenges, especially since there are forms of skepticism focused strictly on
social discontent. The conclusions confirm that the Neo-Gramscian theory is the
most suitable methodological support in an attempt to capture the nuances of
EU’ s neo-liberal expressions.

Keywords: European integration, neo-liberalism, Neo-Gramscianism,


hegemony.

Introduction more structural factors, the EU is


mainly the result of its institutional
The historical evolution of the transformation and of constant modifi-
European Union (EU) is, undoubt- cations indecision and policy-making.
edly, hard to explain, but it can be The whole range of economic
expressed and understood through interactions-limited at first – came
the main theories of integration1. to assume the need to develop a
Unlike the historical and political political authority – only existing de
emergence and development of na- jure and in an incipient form. If a
tion-states, which engage many political purpose has been pursued

190
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

ever since Jean Monnet planned a redefine the path of the EU. The
sector al integration, that eventually rejection of ECT’s political goals
would lead to the federalization of equals abandoning the targets, at
this sui generis organization2, the least in practical and informal as-
force the nation-state made its pres- pects5.
ence when was raised the issue of The hypothesis that we will
assignment of powers in fields other demonstrate in this paper is that the
than the economic one. EU turned out to be, after the failure
The Treaty on European Union of ECT and during the financial
(TEU), signed in 1992, was the crisis, a project with prevailing eco-
historical event that, more than ever nomic meanings, part of a global
before, has launched and propelled neo-liberal framework, both through
new reconsidered goals and objec- its institutional structure and poli-
tives of an EU that was to become cies and decisions taken in its insti-
also a political one. tutions, and by the role it has played
These promising developments in a global political economy found
seemed to reflect a healthy and solid in a continuous transformation.
organism, despite the complexity of The rejection of the ECT and the
its constituents. The successes have financial crisis will cause a change
made thepolitical leaders3 to draft both in orientation and development
the Constitutional Treaty (ECT), by of the EU, through the decisions
taking into account the radical trans- taken in the main European institu-
formation the biggest enlargement tions.
from 2004 involved. The fact that Moreover, the main theories of
France and the Netherlands rejected integration are in a great measure
it in a referendum in 2005, an- limited, while trying to explain this
nounced the strongest shock felt by new reality. Therefore, we believe
the EU in its development4. Beyond that using an analytical method that
the symbolism and implications that uses neo-Gramscian theory of
the „constitutionalisation” of the European integration’s concepts,
European Union would have had on EU dynamics – restructured after
the socio-political imaginary, the the fall of ECT – will reveal their
great failure of ET Chas some im- own complexity and novelty. Neo-
portant consequences which we will Gramscian conceptual framework,
address indirectly in this paper. found particularly in the present
The rejection of the draft high- post-Marxist6 current field, such as
lights the fragility of some structural the concept of hegemony for exam-
issues that the political leaders have ple, supports and emphasizes the
not been able to rethink and reinvent inevitability of the neo-liberal proc-
later, as we will demonstrate. ess and also explains its impact. To
Secondly, the rejection of ECT, understand the subject addressed in
partially transformed into LT, will this paper, as exhaustive as possible,

191
POLIS

we will use the meanings of the cal Materialism and International


concept of symbolic power, defined Relations8, edited by Stephen Gill.
and developed by Pierre Bourdieu7. We also consulted various specialty
The first part of this research items and EU’s institutions various
provides a theoretical support and official documents, treaties, state-
clarifies the conceptual elements. ments made by European leaders, or
Also, the first chapter will provide documents related to public policy.
an overview of the methodology
applied, explaining both Neo- Conceptual framework: Neo-
Gramscian theory, as well as other Gramscian theory of European
concepts used. On the other hand, integration
we will be analyzing the EU’s neo-
liberal institutionalized expressions. Is difficult to define the
We will address these issues on two European integration process, be-
levels. First, we will present the cause it’s evolution have been char-
main historical roots of today's neo- acterized by fragmentation and
liberal actors in the EU. Secondly, change of direction.
we will contextualize the reality of By the early '90s, the academic
the EU, outlined above, shape by debate on EU integration theories
the financial crisis. was marked by the comprehensive
In the second part, we seek to and conceptual oppositions between
analyze the social dimension of the neo-functionalism and intergovern-
EU in relation to neo-liberalism. We mentalism.
will argue, first of all, that the social Theorized in The Uniting of
dimension of fundamental rights is Europe9 by Ernst Haasin 1966, the
just a political myth. Secondly, we neo-functionalist approach consid-
will research for the euroscepti- ers the role of the state to be mini-
cism’s conceptual framework to mal in the integration process,
identify the relevant type of opposi- within an international organization,
tion emerged among citizens and and presupposes and takes into ac-
their motivations. Thirdly, we will count two aspect’s: 1) the „secre-
focus on analyzing how the EU has tariat” of the organization; 2) the
integrated into its social dimension interested associations and social
the trade unions. movements that form around at a
The sources that we have con- regional level10.
sulted are formed, in the first place, The concept of spill-over con-
from the most important reference stitutes the theory’s core, involving
titles which seek to explain the main the fact that the integration of a
concepts from our research field, sector directed by a supranational
concepts from theories unfortu- authority will determine, as an
nately underused. We mention here automatic mechanism, the integra-
an important title, Gramsci, Histori-

192
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

tion of other sectors: expansive ognized, and those under develop-


logic11. ment. Therefore, the mainstream
Unlike the emphasis on supra- theories, „because of their basic
nationalism that characterize neo- conceptual design and assumptions,
functionalism, inter-governmentalist are unable to achieve what should
theory developed by Hoffman12 be the fundamental objectives of a
argues that the development of political sciene of the EU: to
European integration was deter- understand the nature of power in
mined by the interaction in terms of the EU, including its organization
power of actors that legitimize their and distribution, and to assess the
decisions and policy choices on the implications of a given set of power
EU scene, calling for national inter- relations for legitimacy”14.
ests priority. While there is a post-Marxist
Famous theorist of European in- tradition with a clear interest on this
tegration, Andrew Moravcsik elabo- topic, it was along time one frag-
rates starting from Hoffman, the mented and without continuity. In
liberal inter-governmentalism the- this regard, the first representative
ory, which considers the following theoretical approach is represented
aspects: by study of Peter Cocks from1980,
„(i) a liberal theory of how na- Towards a Marxist Theory of Euro-
tional preferences appear; pean Integrations15. It assumes that
(ii) a EU inter-governmental ne- integration itself is a consequence of
gotiation model; the dynamics of capitalist history.
(iii) an institutional choice per- More so far the EU from the begin-
spective emphasizing the role of ning was built on a capitalist eco-
national institutions in providing nomic logic. So in some areas of the
„credible commitments” to the gov- EU integration is conditioned by
ernments of member states13.” economic, social, political factors,
Even if it was dominant, the de- as they are determined and outlined
bate between neo-functionalism and by the stage capitalism is found in a
inter-governmentalism became ex- given period of history.
haustive and both approaches In this context, Neo-Gramscian
proved to be in the last two decades theorists16 began to explain since the
insufficient to explain the interac- '80s the phenomenon of integration
tion of different EU’s institutional by referring constantly to the inter-
games. national scene, namely the emer-
Inspired and developed from gence of economic trans-national-
Neo-Gramscian theory of Interna- ism and neo-liberal globalization.
tional Relations, the Neo-Gramscian These processes appeared immi-
theory of European integration is nently, restructured the functioning
based on a critique of the theories of of social relations, as were their
integration, both those already rec- seen by Gramsci. Social relations, in

193
POLIS

terms of Neo-Gramscian theorists paper, the concept of hegemony is


approach17, are those that stimulate an important tool to perceive the
the process of EU integration. imposing neo-liberal agenda in the
Social relations are understood in EU’s dynamics after LT, but it also
relation to the production, viewed serves as a critical support.
broadly, both economically and Gramsci did not develop a uni-
culturally or socially. In capitalism, fied theory of hegemony, the
private property and the free market meanings that he gave it being dis-
are those that shape social relations. tributed piece meal throughout
Based on neo-Marxist dialectical „Notebooks from Prison”19. How-
relationship between the economic ever, this concept has been inter-
and ideological super-structure, preted and defined in a clear enough
Neo-Gramscian-ism seeks to under- form by the literature developed
stand how certain historical situa- after Antonio Gramsci. To summa-
tions and specifically production rize, one can understand through
can cause changes in the evolution hegemony the imposition by the
of the EU18. ruling class of a certain economic
Given these considerations, the and political program before a sub-
neo-liberal project is a fundamental ordinate classes by coercion on the
structural factor that influences, one hand, and on the other hand by
especially today, EU’s directions. A consensus. The coercion is legiti-
central element of the Neo-Gram- mated by institutions and elite ex-
scian theory is the use of Gramsci’s isting at a specific time, and the
concept of hegemony, whose com- ruling class consensus is achieved
plexity serves as a source of argu- through cultural hegemony, a form
ment and understanding of certain of expressing a certain set of values
aspects of the EU. In the following that a society will assume later
section we will define the concept through institutions.
and will support its relevance. For the purposes of this paper we
will use the way of understanding
The Gramscian concept of the hegemony of the Neo-Gram-
hegemony scian theory of integration support-
ers. Unlike the uniformity that exists
The concept of hegemony, de- on the definition of this concept in
veloped from Gramsci’s work, many post-Marxist theories20, the
represents an effective theoretical theory that we use in this paper
basis to explain and understand the takes this concept assigning to it
behavior of the ruled, in the context new semantic values, other wise
of the EU's facing democratic defi- flexible, depending on the state and
cit issues, discussion heavily re- temporal fluctuations in the capital-
stored in question after LT. More- ism direction on the global stage.
over, given the hypothesis of this

194
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Robert Cox, the first to assume a Pierre Bourdieu, we will remember


Neo-Gramscian theorist label adapts the constructivist-structuralist ap-
the implications of this concept to proach, also corresponding to the
the theory of International Rela- theories of integration, and the as-
tions. He sees hegemony as a struc- sumptions from which the French
ture of values and meanings that author starts his criticism across the
characterize the whole order of EU, an important actor of mondiali-
global actors. Moreover, this global zation21 that works, evermore, in a
order is built and dependent on direction neo-liberal.
power structures, in the sense that the Pierre Bourdieu and Antonio
ruling classes in the dominant states Gramsci can be completed at certain
automatically will impose their way points when raises questions about
of thinking and acting before the political, economic, social orders,
ruling classes of other countries. both because similar biographical
Therefore, the concept of he- background and common points of
gemony can easily be adapted to interest and because of the similarity
explain the logic of EU integration, of certain concepts developed22.
since this organization has already Pierre Bourdieu's structuralist-
an institutionalized order of state constructivism23 is not a theory it-
and non-state actors. The implica- self of this area of research, but its
tions arising from theorizing the defining concepts were taken to
concept of hegemony could explain develop a certain aspect of socio-
the actor’s behavior, and the way constructivist theory of EU integra-
asocial, economic, cultural policy tion. This approach can be seen as
gain directions within the EU. complementary to Neo-Gramscian
An analysis of the present reality theory of European integration.
of the EU, based on the proposed Bourdieu also contributed to the
concept, shows how the dominant development of critical trends and
class of economically and politically expression supposing EU’s neo-
powerful states, imposes its own liberal agenda. First of all, he speaks
increasing ideological force. More- of the existence of neo-liberal uto-
over, the imposition through this pia24, created and supported by
means on EU’s direction coincides some economic actors sufficiently
with the harmonization of certain well positioned to defend their in-
values, beliefs and behaviors glob- terests.
ally present, under neo-liberal logic. But this happens in a way that
„global neo-liberal program ends to
Bourdieu and the concept of favor the gap between economy and
symbolic violence (power) social realities and to build in real-
ity, an economic system in accor-
Before addressing the concept of dance with the theoretical descrip-
symbolic violence developed by tion, a sort of logical machine what

195
POLIS

looks like a chain of constraints on marginalization, precisely because


economic agents25.” they can not define and analyze the
Symbolic violence (or power) rules that were imposed through
serves as conceptual grid to under- unconscious means.
line the way in which it is impose,
or institutionalized a certain politi- EU and its historical neo-
cal and economic agenda, in a par- liberal trends
ticular social space, in this case the
EU. Neo-liberalism as a political-
Defining social classes brings economic perspective has its roots
together Pierre Bourdieu and Antonio in the work of Friedrich Hayek, who
Gramsci, both taking strong basically launched the idea of liber-
influences from the work of Marx. alism’s revival, that for a long time
Both of them raise questions about remained deadlocked and incapable
the report of domination in society. of meeting – programmatically
Based on these two issues, Bourdieu speaking – our societal needs.
develops the concept of symbolic Hayek assumed that individual hu-
violence26, like the Gramscian man freedom and real democracy
concept mentioned above. The two can not be achieved in a society
concepts, however, start from whose regulatory system is central-
different normative assumptions. ized and planned. „The clash be-
Firstly, hegemony implies a re- tween planning and democracy
lationship between the ruling class arises simply from the fact that the
and the subordinate classes, based latter is an obstacle to the suppres-
on consent, while symbolic violence sion of freedom which the direction
is hardly recognized and identified, of economic activity requires. 27”
being deeply rooted in the logic of Secondly, neo-liberalism as a
this report. Symbolic violence, political and economic program
along with the institutionalized co- launched on a global scale-is dis-
ercion, is the instrument by which tancing itself from the school of
the ruling elite operate to legitimize thought launched by Hayek. From a
and perpetuate its power structures. historical perspective28, the first
Symbolic violence unconsciously relevant event was the establishment
defines the characteristics of a par- of some economic policies measures
ticular group or a particular social taken in Chile by Pinochet, at the
class and leads to the internalization suggestion of a group of economists
of a particular type of conduct. who have studied in the U.S.,
In addition to assuming the sub- known under the name of „Chicago
jugated position, as a moral and Boys”. A second stage, achieved by
societal natural behavior, subordi- global neo-liberalism, is the set of
nated individuals or groups partici- decisions taken in the Anglo-sphere
pate themselves to their continued by Margaret Thatcher in the UK and

196
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Ronald Reagan in the US, in the tional aspects and those related to
'80s. policies that today are considered
Neo-liberalism, as we define and obvious expressions of a neo-liberal
analyze it today, starts from a set of project have not been designed to
ideas and visions with immediate this logic from the beginning.
practical application, involving in- Specifically, we will analyze the
ternational institutions and actors Single Market project, the Compe-
able to rethink and reshape the tition Policy and the Economic and
world economy. These sets of eco- Monetary Union (EMU) as dimen-
nomic rules-that have come to re- sions of EU’s neo-liberalism31.
place what we know as Keynesian- (a) The Single Market, preceded by
ism29 – are known as the the creation of a free trade area,
Washington Consensus. Washington is a project of the liberal elite,
Consensus had as central figures, but in its inception, when it has
institutions like the International been institutionalized in the
Monetary Fund (IMF) or World Treaty of Rome in 1957, its
Bank (WB). Both the IMF and the functional characteristics did not
World Bank have proposed, by had neo-liberal expressions. Af-
developing this consensual type of ter going through a period of
stagnation in the 80s, revitaliza-
reform policies, to redefine the
tion projects and free market re-
global political and economic order, forms were proposed, that coin-
for example by fiscal discipline, cide with the acquisition of neo-
trade liberalization and privatization liberal attributes, in the sense
of state enterprises. that it starts to be characterized
A uniform definition of what by weak regulations, which
neo-liberalism is does not exist, but Member States are required to
of then approaches start from what assume; among other things, the
David Harvey has described as be- liberalization of government
ing „in the first instance a theory of procurement, avoidance of capi-
political economic practices that tal controls, increased capital
proposes that human well-being can market integration and very im-
best be advanced by liberating indi- portant, the emphasis on capital
vidual entrepreneurial freedoms and mobility.32
skills within an institutional frame- (b) Competition policy appears as a
work characterized by strong private complement to the Single Market
property rights, free markets, and dimension, accentuating and ac-
free trade. The role of the state is to celerating the process of gradual
liberalization and privatization.
create and preserve an institutional
Just like the Single Market, the
framework appropriate to such
Competition policy has been in-
practices.30” stitutionalized by the Treaty of
The EU is even more complex Rome33.
and difficult to analyze. The institu-

197
POLIS

(c) The most obvious manifestation In the context of LT, this be-
of EU’s restructured neo-liber- comes even more evident. „The
alism is the EMU.34 Although Lisbon Treaty will be an instrument
EMU project has ancient roots, for those who wish to pursue a neo-
its institutionalization was ac- liberal policy, in which corporate
quired with the entry into force rights are paramount and deregula-
of the Maastricht Treaty in 1992, tion and privatization are hastened.
when its establishment was […] This means that other goals,
planned in three phases.35 Start- such as social welfare and employ-
ing from the premise that „EMU ment always take a back seat. This
can be understood as part of a EMU policy is not reformed in the
wider system of multi-level gov- Lisbon Treaty in spite of the serious
ernance in the emerging world economic and social problems that
order”36, Stephen Gill, a Neo- have been made worse by the one-
Gramscian theorist, uses the sided economic policy of the EU.38”
concept of new constitutional-
ism, to explain that EMU does The financial crisis and EU’s
not have only an economic di- economic dynamics
mension, but also a sociall and
political one. In essence, believes The debates that seek to identify
Gill, EMU’s neo-liberal strategy the causes, characteristics and con-
seeks the reconciliation of re- sequences of the global XXI cen-
gional integration with the forces tury's financial crisis, which began
of globalization. in September 2008, are unfinished, a
fact determined by the gap between
The literature has developed the the financial crisis and the deepen-
concept of „embedded neo-liberal- ing of globalization39, that leads to a
ism” to describe the historical EU’s huge number of grids of interpreta-
neo-liberal trends. What Van tion of the relevant variables40. It
Apeldoom, the theorist who devel- should be noted that we are talking
oped this concept, understands about an international financial cri-
through „embedded neo-liberalism” sis whose characteristics are adapted
involves the internalization of the and fragmented according to each
principles that characterize this region of the globe41. Some au-
doctrine, not only by liberals, but thors42 believe that neo-liberalism
also by social-democracy advocates, coincides with the stage that capi-
for example37. Specifically, they talism has reached in its evolution.
introduce socialist doctrine aspects Moreover, the main coordinates
related, such as social protection, of neo-liberal economics, deregula-
but only to perpetuate and reinforce tion and liberalization of the sectors
the same political program. that matter for the states, are consid-
ered to be structural causes that led

198
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

to the crisis. Stephen Gill calls this ever, these vulnerabilities are in-
stage as one of „market civiliza- cluded in the structural dimension
tion”43, whose form of government„ characteristic of EU’s neo-liberal-
is primarily framed by the discourse ism and the response to the eco-
of globalizing neo-liberalism, and nomic crisis should be seen as part
expressed through the interaction of of the same neo-liberal logic, in the
free enterprise and the state, its co- sense that they have been taken to
ordination is achieved through a strengthen and deepen, such as the
combination of market discipline Treaty on Stability, Coordination
and the direct application of politi- and Governance in Economic and
cal power44.” Monetary Union, rather than rethink
We mentioned that every region the neo-liberal directions.
of the globe has unique characteris- The relationship between the fi-
tics when talking about the financial nancial crisis and the EU can be
crisis. Therefore, there is a specific analyzed by examining the norma-
EU crisis, also known as the euro- tive dimension of EMU and the
zone crisis and the sovereign debt state it was in when the crisis began.
crisis that has hit countries such as EMU implies a structural asymme-
Greece, Ireland, Portugal, Spain or try46, determined by the gap be-
Italy. It goes without saying that tween Germany and the euro-zone
although there were vulnerabilities periphery. „Even though the EMU’s
due to alack of full consolidation of goal was the convergence on growth
EMU, the EU and its Member rates, interest rates and inflation, the
States did not have contributed di- result was a divergence between the
rectly to the crisis, but were „vic- core and the periphery of the euro
tims of collateral damage”45. How- area47.

Note
1 4
H. Wallace, W. Wallace, Mark A. For a thorough analysis of the
Pollack, Elaborarea politicilor în causes that led to the rejection of
Uniunea Europeană, ediţia a cincea, ECT see Hobolt, Sara Binzer,
Institutul European din România, Brouard Sylvain, „Contesting the
Bucureşti, 2005, pp 15-24. European Union? Why the Dutch
2
Martin J. Dedman, The origins and and the French Rejected the
development of the European Union European Constitution” in Political
1945-1995. A history of European Research Quarterly, vol. 64, nr. 2,
Integration, Taylor & Francis 2011, pp. 309-322.
5
Group, London, 1996, pp 16-33. Also Jürgen Habermas starts from
3
I will mention two important fig- this assumption in The Crisis of the
ures, Giscard d'Estaing and Romano European Union. A response, Polity
Prodi, then President of the Press, Cambridge, 2012.
European Commission.

199
POLIS

6
Ryan Neil, Globalisation, Neo- ticle found at http://www.internatio
Gramscianism and Open Marxism, nalgramscisociety.org/resources/on
document found at http://www.soci line_articles/articles/bieler_morton.s
alsciences.manchester.ac.uk/discipli html.
17
nes/politics/research/hmrg/activities/ Robert Cox, „Gramci, Hegemony
documents/Ryan.pdf. and International Relations: An Es-
7
Mudimbe, V.Y., „Reading and say in Method”, in Millenium: Jour-
Teaching Pierre Bourdieu”, Indiana nal of International Studies, vol 12,
University Press, Transition, nr. 61, nr. 2, 1983, pp. 162-175.
18
1993, pp. 144-160. Mihail Caradaică, „Neo-gramcian-
8
Stephen Gill, Gramsci, Historical ism and European Integration”, in
Materialism and International Re- Infusing Research and Knowledge
lations, Cambridge University in South-East Europe”, South-East
Press, 2010, pp. 333. European Research Centre, 2012,
9
Ernst Haas, The Uniting of Europe, p. 932.
19
Stanford Univ. Press, Standford, To familiarize with the work of the
1958. Italian writer, we read the following
10
Philippe C. Schmitter, „Ernst B. title: Roger Simon, Gramsci's Po-
Haas and the legacy of neofunction- litical Thought: An Introduction,
alism”, in Journal of European Lawrence & Wishart Ltd; 2nd Re-
Public Policy, 2005, 12:2, pp. 255-272. vised edition, 1990.
11 20
Jeremy Richardson, European from the post-Marxist theories we
Union: Power and Policy-Making, have to mention Chantal Mouffe’s
Routledge; 3 ed., 2005, pp. 87. work, who took over and developed
12
Stanley Hoffmann, „Obstinate or the concept of cultural hegemony
Obsolete? The Fate of the Nation- together with Ernesto Laclau, in
State and the Case of Western Hegemony and Socialist Strategy:
Europe”, in Daedalus, vol. 95, nr. 3, Towards a Radical Democratic
Tradition and Change (Summer, Politics, first published in 1985.
21
1966), pp. 862-915. concept present in Bourdieu's work,
13
Wallace H, Wallace W, Pollack A. through which he understands neo-
Mark, Elaborarea politicilor în liberal globalization.
22
Uniunea Europeană, Ediţia a for details on the similarities be-
cincea, Institutul European din tween the two, see Michael
România, Bucureşti, 2005, p. 17. Burawoy, Durable Domination:
14
Cafruny, Alan W, Ryner Magnus, Gramsci meets Bourdieu, found at
op. cit, p. 17. http://burawoy.berkeley.edu/Bourdi
15
Peter Cocks, „Towards a Marxist eu/Lecture%202.pdf.
23
Theory of European Integration”, in see Niilo Kauppi, „Bourdieu’s
International Organization, vol. 34, Political Sociology and the Politics
nr. 1 (Winter, 1980), pp. 1-40. of European Integration”, in Theory
16
See „Theoretical and Methodologi- and Society, vol. 32, nr. 5/6, Special
cal Challenges of neo-Gramscian Issue on The Sociology of Symbolic
Perspectives in International Politi- Power: A Special Issue in Memory
cal Economy”, in International of Pierre Bourdieu, pp. 775-789.
Gramsci Society Online Article, ar-

200
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

24
Pierre Bourdieu, „Neoliberalismul, competition policy”, in Review of
o utopie (în curs de realizare) a unei International Political Economy,
exploatări fără limite”, în Contraofen- vol. 17, 2012, pp. 22-44.
34
sive, Editura Meridiane, Bucureşti, Christoph Hermann, op. cit., p. 75.
35
1999, p. 110. For details on the three stages of
25
Ibidem, pp. 112-113. EMU, we consulted the following
26
Claudio Colaguori, „Symbolic Vio- address http://www.ecb.int/ecb/his
lence and the Violation of Human tory/emu/html/index.ro.html.
36
Rights: Continuing the Sociological Stephen Gill, „European governance
Critique of Domination”, in Interna- and new constitutionalism: Eco-
tional Journal of Criminology and nomic and Monetary Union and al-
Sociological Theory, vol. 3, nr. 2, ternatives to disciplinary Neoliber-
June 2010, pp. 388-400. alism in Europe”, in New Political
27
F.A. Hayek, The Road to Serfdom, Economy, 3:1, 1998, p. 6.
37
Routledge, 2001, pp.74; E. Bastiaan van Apeldoorn, „The
28
For a more detailed historical analy- Contradictions and Limits of Emb-
sis, see Ronaldo Munck, „Neoliber- beded Neo-liberalism and Europe’s
alism and Politics, and the Politics Multi-level Legitimacy Crisis”, in
of Neoliberalism”, in Alfredo Saad- Contradictions and Limits of Neo-
Filho, Deborah Johnston, Neoliber- liberal European Governance. From
alism. A critical reader, Pluto Press, Lisbon to Lisbon, (ed. B. van Apel-
2005, pp. 62-63. doorn, J. Drahokoupil, L. Horn),
29
Theorized by J. M. Keynes, Keyne- Palgravre Macmillan, 2009, p. 25.
38
sianism advocates the existence of a Swedish MEP Jonas Sjöstedt’s con-
stable economy with public sector clusions, The Lisbon Treaty – Cen-
intervention and with the state con- tralization and Neoliberalism, pub-
trolling a efficient fiscal policy. lished in 2008, found at http://
30
David Harvey, A Brief History of www.guengl.eu/uploads/_old_cms_f
Neoliberalism, Oxford, 2005, p. 2; iles/10_lisbon_treaty%281%29.pdf.
31 39
We will present them based on the I. Wallerstein defines globalization
analysis proposed by Christoph in relation to neoliberalism as an
Hermann, „Neoliberalism in the ideological expression of dominant
European Union” in Studies in Po- groups that support global free trade
litical Economy, nr. 79, 2007, and capital accumulation without re-
pp. 61-89. striction from the state. I took this
32
Richard Baldwin, Charles Wyplosz, information from William I. Robin-
Economia integrării europene, son, „Globalization and the sociol-
Editura Economică, Bucureşti, ogy of Immanuel Wallerstein: A
2006, pp. 38-39. critical appraisal”, in International
33
For a historical analysis of the trans- Sociology, 26(6), 2011, pp. 723-745.
40
formation of the competition policy see Noah Berlatsky, The Global
in an expression of European neo- Financial Crisis, Greenhaven Press,
liberalism see Hubert Buch-Hansen, 2010.
41
Angela Wigger, „Revisiting 50 For a more technical perspective on
years of market-making: The neo- the development of the financial cri-
liberal transformation of European sis, we consulted Ajit Singh, Ann

201
POLIS

44
Zammit, „The Global Economic and Stephen Gill, Power and Resistance
Financial Crisis: Which Way For- in the New World Order, 2nd edi-
ward”, in Philip Arestis, Rogerio tion, Palgrave Macmillan, 2008,
Sobreira, Jose Luis Oreiro, An As- p. 125.
45
sessment of the Global Impact of the Jonathan Perraton, „Crisis in the
Financial Crisis, Palgrave Macmil- Euro Zone”, în Philip Arestis,
lan, 2011, pp. 36-59. Rogerio Sobreira, Jose Luis Oreiro,
42
Gérard Duménil and Dominique An Assessment of the Global Impact
Levy, The crisis of neoliberalism, of the Financial Crisis, Palgrave
Harvard University Press, 2011. Macmillan, 2011, pp. 84.
43 46
Which, in StephenGill's view, cre- Jesse Hembruff, „European Son:
ates a historical, economistic and Neoliberal Integration the European
materialistic, me-oriented, short Monetary Union and the European
term and ecologically myopic world Sovereign Debt Crises”, in Inquiry
perspective. and Insight, vol. 4, nr. 1, p. 12.
47
Ibidem.

Bibliography

Apeldoorn, van E. Bastiaan, „The Con- making: The neoliberal transforma-


tradictions and Limits of Embbeded tion of European competition pol-
Neoliberalism and Europe’s Multi- icy” in Review of International Po-
level Legitimacy Crisis”, in litical Economy, vol. 17, 2012.
Contradictions and Limits of Burawoy, Michael, Durable Domi-
Neoliberal European Governance. nation: Gramsci meets Bourdieu,
From Lisbon to Lisbon, (ed.B. van http://burawoy.berkeley.edu/Bourdi
Apeldoorn, J. Drahokoupil, L. eu/Lecture%202.pdf.
Horn), Palgravre Macmillan, 2009. Caradaică, Mihail, „Neo-gramcianism
Baldwin, Richard, Wyplosz, Charles, and European Integration” in
Economia integrării europene, Infusing Research and Knowledge
Editura Economică, Bucureşti, in South-East Europe, South-East
2006. European Research Centre, 2012.
Berlatsky, Noah, The Global Financial Cocks, Peter, „Towards a Marxist
Crisis, Greenhaven Press, 2010. Theory of European Integration” in
Bieler, Andreas, Lindberg, Ingemar, International Organization, vol. 34,
Global Restructuring, Labour and nr. 1 1980.
the Challenges for Transnational Colaguori, Claudio, „Symbolic Vio-
Solidarity, Routledge, 2010. lence and the Violation of Human
Bourdieu, Pierre, „Neoliberalismul, o Rights: Continuing the Sociological
utopie (în curs de realizare) a unei Critique of Domination” in Interna-
exploatări fără limite” in Contra- tional Journal of Criminology and
ofensive, Editura Meridiane, Sociological Theory, vol. 3, nr. 2,
Bucureşti, 1999. June 2010.
Buch-Hansen, Hubert, Wigger, Angela, Cox, Robert, „Gramci, Hegemony and
„Revisiting 50 years of market- International Relations: An Essayin

202
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Method”, in Millenium: Journal of in Political Research Quarterly, vol.


International Studies, vol 12, nr. 2, 64, nr. 2, 2011.
1983. Hoffmann, Stanley, „Obstinate or
Dedman, Martin J., The origins and Obsolete? The Fate of the Nation-
development of the European Union State and the Case of Western
1945-1995. A history of European Europe” in Daedalus, vol. 95, nr. 3,
Integration, Taylor & Francis Tradition and Change, 1966.
Group, London, 1996. Kauppi, Niilo, „Bourdieu’s Political
Dumenil,G., Levy, D., The crisis Sociology and the Politics of
ofneoliberalism, Harvard University European Integration”, in Theory
Press, 2011. and Society, vol. 32, nr. 5/6, Special
Gill, Stephen, „European governance Issue on The Sociology of Symbolic
and new constitutionalism: Eco- Power: A Special Issue in Memory
nomic and Monetary Union and of Pierre Bourdieu.
alternatives to disciplinary Neolibe- Mitrovic, Ljubiša, „Bourdieu's Criti-
ralism in Europe”, in New Political cism of the Neoliberal Philosophy
Economy, 3:1, 1998. of Development, the Myth of
Gill, Stephen, Gramsci, Historical Mondialization and the New
Materialism and International Rela- Europe”, in Philosophy, Sociology
tions, Cambridge University Press, and Psychology, vol. 4, nr. 1, 2005.
2010. Mouffe, Chantal, Laclau, Ernesto,
Gill, Stephen, Power and Resistance in Hegemony and Socialist Strategy:
the New World Order, 2nd edition, Towards a Radical Democratic
Palgrave Macmillan, 2008. Politics, 1985.
Haas, Ernst, The Uniting of Europe, Mudimbe, V.Y., „Reading and
Stanford Univ. Press, 1958. Teaching Pierre Bourdieu” în
Habermas, Jürgen, The Crisis of the Transition, nr. 61, 1993.
European Union. A response, Polity Munck, Ronaldo, „Neoliberalism and
Press, Cambridge, 2012. Politics, and the Politics of Neoli-
Harvey, David, A Brief History of beralism” în Alfredo Saad-Filho,
Neoliberalism, Oxford, 2005. Deborah Johnston, Neoliberalism. A
Hayek, Friedrich A., Drumul către critical reader, Pluto Press, 2005.
servitute, Ed. Humanitas, Bucureşti, Neil, Ryan, Neo-Gramscianism and
2006. Open Marxism, http://www.social
Hembruff, Jesse, „European Son: sciences.manchester.ac.uk/disciplin
Neoliberal Integration, the European es/politics/research/hmrg/activities/d
Monetary Union, and the European ocuments/Ryan.pdf.
Sovereign Debt Crises” in Inquiry Perraton, Jonathan, „Crisis in the Euro
and Insight, vol. 4, nr. 1. Zone”, in Philip Arestis, Rogerio
Hermann, Christoph, „Neoliberalism in Sobreira, Jose Luis Oreiro, An
the European Union” in Studies in Assessment of the Global Impact of
Political Economy, nr. 79, 2007. the Financial Crisis, Palgrave
Hobolt, Binzer S., Brouard S., Macmillan, 2011.
„Contesting the European Union?
Why the Dutch and the French
Rejected the European Constitution”

203
POLIS

Richardson, Jeremy, European Union: http://www.guengl.eu/uploads/_old_


Power and Policy-Making, cms_files/10_lisbon_treaty%281%2
Routledge; 3 ed., 2005. 9.pdf.
Robinson, William I., „Globalization Theoretical and Methodological
and the sociology of Immanuel Challenges of neo-Gramscian Pers-
Wallerstein: A critical appraisal” in pectives in International Political
International Sociology, 26(6), Economy, in „International Gramsci
2011. Society Online Article” http://www.
Saurugger S., Merand F, „Does internationalgramscisociety.org/reso
European integration theory need urces/online_articles/articles/bieler_
sociology?” in Comparative Euro- morton.shtm
pean Politics, vol. 8, 1, 1–18, 2010. Wallace H., Wallace W., Pollack A.
Schmitter, Philippe C. „Ernst B. Haas Mark, Elaborarea politicilor în Uni-
and the legacy of neofunctiona- unea Europeană, ediţia a cincea,
lism”, in Journal of European Institutul European din România,
Public Policy, vol. 12, Issue 2, Bucureşti, 2005.
2005.
Simon, Roger, Gramsci's Political Electronic resources
Thought: An Introduction, Lawrence http://www.ecb.int/ecb/history/emu/htm
& Wishart Ltd; 2nd Revised edition l/index.ro.html, accessed on
edition, 1990. 04.04.2013.
Singh, Ajit, Zammit, Ann, „The Global
Economic and Financial Crisis: Official documents
Which Way Forward”, in Philip The Treaty establishing a Constitution
Arestis, Rogerio Sobreira, Jose Luis for Europe,http://www.eurotreaties.
Oreiro, An Assessment of the Global com/constitutiontext.html.
Impact of the Financial Crisis, The Treaty of Lisbon, http://europa.eu/
Palgrave Macmillan, 2011. lisbon_treaty/full_text/index_ro.ht.
Sjostedt, Jonas,The Lisbon Treaty –
Centralization and Neoliberalism,

204
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

RECENZIE

made the legitimation of a new


democratic construction very difficult.
For Tamas this cancellation of a
democratic myth anticipated the
cancellation of Romanian democratic
reality. To better understand the
problem posed by Tamas, the volume
Political myths in contemporary
Romania, published in 2012 at the
European Institute Publishing House,
edited by Sergiu Gherghina and Sergiu
Mişcoiu includes a number of important
contributions on regarding the political
myth, by presenting a series of analysis
of this political phenomena in
Sergiu Gherghina, Sergiu contemporary Romania.
Mişcoiu (editori), Miturile
politice în România Keywords: Political myths,
contemporană* contemporary Romania,
Sergiu Gherghina, Sergiu
Abstract. On December 15, 2000 Mişcoiu, Institutul
Gaspar Miklos Tamas published in European.
Hungarian Elet es Irodalom a „Letter
to my Romanian friends”, picked up by The volume commences with a
Dilema magazine in January of the chapter that attempts at defining the
following year, in which the myth corollary to its conceptual
philosopher is very worried about the difficulties. This attempt, bearing
far-right political direction in 2000s the title The Political Status of the
Romania. Of the ten questions of Myth Beyond Reality and Fiction,
Tamas, the fifth is quite hefty for the belongs to Paul Kun. In the first part
Romanian national consciousness,
of the analysis a two-fold „strategy
namely: why Romania did not
transform 1989 Revolution in a
of the political myth” approach is
democratic myth. Romanian self-denial presented, which is subsumed to the

205
POLIS

contemporary conceptual endeav- Lucian Boia and Vladimir


ours. The first approach entails an Tismăneanu, and outlines the lack
„illuminist-scientist view”, which of analytical neutrality in the study
attaches the myth a negative func- of post-communism as tackled by
tion with a „signally cognitive the two theorists. Foremost, the
meaning” and no ontological con- precincts of the approach of com-
tent. According to this view, the munism are set from the perspective
shape of the myth is „not perfect, of imagination. Without dismissing
naive, uncritical, and finally, forged this approach and considering it a
regarding reality”. The second ap- method of „symbolic detachment”
proach, „the irrational-romantic through which communism can
view”, gives the myth a practical become accessible to analysis, Tăut
function: „the myth is the expres- believes the communist project as
sion of will, of the bergsonian vital „mental structure” cannot explain
impetus”, „a way of triggering ac- the former communist countries'
tion”. Having as a vantage point difficult process of transition to-
these two different approaches, the wards democracy: „the mythologi-
author is trying to find the scientific cal nucleus of communism remains
value of the myth which, epistemo- in post-communism «without sup-
logically, is a complicated process. port». The attractive mythologic
Bearing in mind that the discourse side of communism can account
of the political sciences is a de- neither for the reproduction of the
scriptive-prescriptive one, the au- system, nor for the blame of those
thor concludes by attributing the who performed criminal acts, as
political myth the importance of the long as, according to the myth cri-
performative function as an identity- tique of Boia and Tismăneanu, „the
related narration, capable of ensur- subjects were under mythic hypno-
ing the „identification-belonging to sis”, determined to contribute zeal-
a political group-programme-re- ously to the construction of the so-
gime”, and without neglecting the cialist project. On the other hand,
temporal dimensions with which the the author draws the attention on the
myth operates in order to maintain approaches which make use of pos-
its continuity in the collective iting views such as „true/false or
imagination. myth/reality”, oppositions which
Codrin Tăut, in the second associate equality, social justice
chapter called The Debunking or the with „being utopian, dangerous,
Mythification of Post-communism, thus communist”. The same dichot-
tries to put under scrutiny the theo- omy is applied to the study of post-
retical mechanisms through which communist transition, „the analysis
the political myth operates. The of post-communist myths consoli-
author has as a starting point the dates the facts and behavior patterns
theory of the myth expounded by and projects them in an inert con-

206
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

sciousness, incapable of change.” tion”. In this sense, the myth acts as


Consequently, the author underlines a legitimising element of ideology,
the fact that the political phenomena the latter being defined as „a system
of the post-communist period must of ideas and beliefs developed by
be dealt with while unfolding and any society, a system placed at the
not be reported to an „estimated level of the socio-political environ-
standard”. The simplified researches ment and which has the role of es-
of the collective imagination suf- tablishing norms and actions re-
fused with recurrent myths bolster garding the functionality of that
up a vague teleology in which de- particular society”. Once the con-
mocracy per se becomes a myth, a cepts of myth and ideology have
utopia. Myth, therefore, is charged been established, the authors identi-
with a negative connotation and is fies the following mythical-political
deprived of its practical signifi- structures in the Romanian political
cance. imagination: the interwar period as
The third chapter of the volume, founding myth of post-communism,
Ideology and Political Myths in the myth of post-communist dis-
Contemporary Romania, written by ideologising, the myth of original
Daniel Şandru, elicits the relation- democracy, the myth of political
ship between myth and ideology. reconstruction/reform, and the myth
The two concepts are being treated of the providential man. Without
as constitutive elements of the interpreting these mythical-political
socio-political imagination in rela- structures in ethical terms, the writer
tion to post-communist Romania. lays emphasis on their existence as a
The writer considers that myth and normal presence in new democratic
ideology continue to remain essen- societies which have escaped a to-
tial elements of the imagination, talitarian ideological regime as long
their existence „belonging to the as they are subdued to constant
normality of the social environment critical observation.
and, more specifically, of the politi- In the chapter Political Myths of
cal game”. For Daniel Şandru, myth the Good and the Evil in post-revo-
and ideology preserve the inclusive lutionary Romania, Doru Pop has as
characteristic, conveying symbolic a vantage point the conjecture that
significance for a better articulation in Romanian political history the
of the current political phenomena matter of a community identity at a
and of the forming of identities. In historical scale and the existence of
order to operate with the two ele- a mythological antithetical structure
ments, the writer regards ideology engender an effect of „constant
as being a „strong” feature of struggle between paradigms”. This
imagination, while the myth is a fact determines the author to em-
secondary element, „a narration phasise the manichaeistic and dual-
which is offered an ideologic direc- istic nature of the political myth

207
POLIS

which „is built on the incessant con- Emanuel Copilaş, in his chapter
flict between two positing entities: Native Communists versus Moscow
the Good and the Evil”, and which Communists. Identity Reconstruc-
„manifests itself through the con- tion Strategies of National Commu-
viction that there is an absolute nism in Post-communist Romania
Right belonging to the person who attempts at deconstructing the
utters it„. The mythology of the „cliche” persistent in the studies
Good and the Evil, which borrows dedicated to the inceptive process of
idealistic and theologic influences rendering Romania communist by
from mainly dualistic religions does the native/Moscow communists. As
not allow any sort of compromise it is clear from the title, this duality
between the two opposing sides. or „the theory of groups” entails a
According to the author: „the view „three-way structure” made up of
on the political struggle is anti-po- the scientific (historic), political,
litical”. Having this as a starting and ideological discourse. All these
point, we are presented with the types of discourses are engaged in a
influences of manichaeism on dual- reciprocal relationship and, to a
istic religions (traditional, cultural, certain extent, they are superpos-
and political) from the geographical able, supporting unfairly and with-
space of our country in relation to out a empiric basis the dichotomy
the political phenomena of contem- between „the nationalists” Dej and
porary Romania: the legionary pe- Ceauşescu and „the international-
riod and communism. The post- ists” allogenic Ana Pauker, Vasile
revolution period is profuse with Luca, Teohari Georgescu. In post-
mythologies of the Good and the communist Romania, the stake of
Evil: the fight between the good the discourses which validate this
anti-communist (with inter-war false dual typology „(...) is that of
mythicised features of legionary reconfiguring the identity of na-
origin) and the bad communist; tional-communism that reached its
between liberalism and anti-liberal- peak in the Ceauşescu period, being
ism; left versus right, good versus transferred nowadays into xenopho-
evil; mature versus immature; the bia, antisemitism, and fascistic.”
myth of Snow White (pure party) in The political discourse of Corneliu
opposition with the myth of Santa Vadim Tudor or Adrian Păunescu,
Claus (the party of the past). The propaganda supporters of the
segregation between the Good and „Ceauşescu epoch”, confirms this
the Evil in politics bolstered up by aforementioned attempt of identity
media through dialogue with the reconfiguration.
audience represents in effect „one of The Myth of Purification in Post-
the most important mythical struc- communist Romania is tackled by
tures from the endemic political Adrian Paul Iliescu as being a social
imagination”. tendency interpreted through the

208
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

grid of manichaeism, that is the chronological taxonomy of the in-


opposition between „the Good” and tellectuals: the dissident (relation to
„the Evil”. This tendency of „indis- the communist regime), the intel-
pensable purification” is meant to be lectual as judge of politics (the criti-
a tool used to solve the community cal intellectual), and the intellectual
issues, „a weapon” in order to hide involved directly in politics. This
the governmental failures, etc. The archetype comprises three variables:
stake is, in the end, to promise a the origin of the intellectuals, the
pure and immaculate beginning, in functions they entail and the „cen-
this case, a beginning cleansed from tral dyad of the intended discourse”.
communism. In order to deconstruct Alexandra Ionaşcu, in her chap-
this myth, Adrian Paul Iliescu at- ter The Fight for Legitimisation.
taches the „purification myth” the Political Myths in Election Cam-
meaning of „collection of mentali- paigns, attaches myths a creative
ties” made up of: a manichaeistic dimension regarding the validation
perception on reality, an apocalyptic of politics as well as the construc-
representation of the present mo- tion of the collective identity, tack-
ment, a political theology (in the ling them as „simplifying, recurrent
sense given by Eric Voegelin – and distorted narrations of historical
agents of the Good and demon-like phenomena”, deeply rooted in the
agents), and, from a soteriology public representations as depicted in
perspective, a salvation that emerges the election campaigns and which
as corollary to the annihilation of find their mythological references in
Evil elements. the historical-political imagination.
The relation of the intellectual As a consequence of discourse and
with politics in post-communist electoral strategies discourse, the
Romania is researched by Sorina author identifies a series of domi-
Soare in the chapter Intellectuals nant myths and the prospects of
between Knowledge and Power in political instrumentalization, out-
Romanian Political Life. The author lining „the volatility and the inco-
puts under scrutiny the myth of in- herence of the mythological refer-
tellectuals not through a „narrative ences used”, due to the competition
form, but through the functions between the political actors in order
(with its different declinations) they to legitimise politics. Thus, any
have in the post-communist sys- integrating function or the identity
tem.” From a conceptual perspec- cohesion, „based on common repre-
tive, in his relation to politics, the sentations” which the myth could
intellect is hard to define, but it can entail, as long as there are symbolic
be claimed that it has always „dal- resources at the level of the collec-
lied” with politics. Regarding the tive memory, decreases as the fight
Romanian post-communist political for legitimisation is done outside the
space, the author suggests a argumentative register.

209
POLIS

In the chapter The Myths of the as those of the anti-communist re-


Romanian People as Christian-born sistance movement constitute the
People. The consequences in the „social functional” myth which trig-
Public Space of a Political Sermon, gers a „clash between memories”
Adriana Marinescu distinguishes since the Holocaust has the same
between the public sphere and the mythical function of impetus. The
private sphere, a distinction that in clash is at the basis of competitive
public life is not always clear due to martyrdom, namely „the competi-
the objectivization of myth, that tion of the victims”.
Romanian people were born from In the last section entitled Politi-
the beginning as a Christian one. cal Myths, Mythification, Myth De-
The author discloses how this myth bunking in the Post-communist
is used in public discourse with the Transition Period, Ovidiu Pecican
aid of political sermons and of observes fifteen instances of con-
secular religiosity with legitimising temporary Romania which empha-
purposes. This confusion supports at sise the contemporary fictional ap-
the level of „collective conscious- proach in dealing with the past.
ness” the destabilisation of the state The contributions to this volume
in relation to the church. This rela- succeed to conceptually clarify the
tion brings forth the „identity of the term Political myth as a plural
people” per se. notion and to explain the implica-
In the section of the volume tions that it has in the political and
bearing the title History, Memory, public sphere, with concrete and
and Myth in the Competitive Mar- specific examples of contemporary
tyrdom of the Holocaust/Gulag, Romania. The diversity of topics
Michael Shafir tackles from a theo- covered in this volume, despite the
retical perspective the phenomenon fact that political myth is a broad
of „competitive martyrdom” as re- and theoretically flexible concept,
flected in the Prague Declaration as the reader can easily identify com-
well as the Jewish reactions to it. mon characteristics of myth which
Shafir criticises the methods of can be found under each author.
„Symmetric Approach” and of This book is ultimately an attempt
„Double Genocide” which lay the to answer a number of questions
foundations of the Declaration, regarding the current course of the
claiming that memory and myth Romanian democracy, identify his-
play a more important role than torical and political sensitivities of
history. Perforce, the suffering of politicians and civil society, or even
the Soviet occupation in Gulag to respond some uncertainties of
Central and Eastern Europe as well G.M. Tamas.

Victor MANCIU
West University, Timişoara

210
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Note despre autori

Anca Mădălina BONCILĂ is currently following a MA in Comparative European


Studies at West University of Timisoara. She holds a BA in International Relations
and European Studies from the same university. Her areas of interest and research
cover European studies, political philosophy, feminist and gender studies,
intercultural education.

Vasile BRAŞOVANU is studying Political Science at the „Alexandru Ioan Cuza”


University of Iaşi. He is a member of the civil society and also president of a
student organization that deals with various civic, cultural and social projects along
with the representation of the student body. Among his areas of interest we can
include: democratic theory and attitudes and behavior in politics. He finds himself at
the infancy of his research, his published articles analyzing the concept of
democracy inside the Romanian border.

Mark BUCUCI graduated from the Faculty of Philosophy at „Al. I. Cuza”


University of Iaşi. He received the PhD title from the Faculty of Philosophy, „Al. I.
Cuza” University of Iaşi, with a thesis examining the edifying sense of philosophical
discourse in Richard Rorty’s works. He is a PhD Lecturer at the Faculty of Law
„Petre Andrei” University of Iaşi. He is the author of „Totalitarianism and the
mechanisms of cruelty: a rortian interpretation”, in the collective volume Sorin
Bocancea, Daniel Şandru (coord.), Totalitarismul: de la origini la consecinţe
(Institutul European, 2011). His areas of interests are philosophy of law, sociology
of law, pragmatism, deconstruction.

Radu CARP is Professor Doctor at the Faculty of Political Science, University of


Bucharest. He has a Master’s Degree in European Studies and International
Relations, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). He is a
doctor of law at the Faculty of Law of Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca
(2002). He has been an Associate Professor and an Associate Researcher at several
prestigious institutions from the country and from abroad. Among others, he has
published: (with Laurenţiu Vlad and Ioan Stanomir) De la „pravilă” la
„constituţie”. O istorie a începuturilor constituţionalismului românesc [From „writ”
to „constitution”. A history of the beginnings of Romanian institutionalism]
(Nemira, 2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat
[Ministerial responsibility. A study in comparative public law] (All-Beck, 2003);
(with Ioan Stanomir), Limitele Constituţiei. Despre guvernare, politică şi cetăţenie
în România [The Limits of the Constitution. On government, politics, and
citizenship in Romania] (C.H. Beck, 2008); (with Ioan Stanomir), Religie, politică &
statul de drept. Secvenţele unei acomodări [Religion, politics & the rule of law.
Sequences of an accommodation] (Humanitas, 2013).

211
POLIS

Emanuel COPILAŞ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political


Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication
Sciences, Western University Timişoara. He is the author of several scientific
articles published in Romanian political science journals. He also published the book
Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării
internaţionale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editura Institutul European,
Iaşi, 2013). His areas of interest are theory of international relations, political
ideologies, political history and theories of totalitarianism.

Luigi Di COMITE is Professor Emeritus, PhD, Department of Political Science,


University of Bari.

Dragoş DRAGOMAN is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science. His


research interests focus on ethnic relations, social capital, political participation and
political geography. Recent publications: Capital social şi valori democratice în
România, Iaşi, Institutul European, 2010.

Bogdan GHEORGHIŢĂ is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science.


His research interests focus mainly on institutional performance, electoral behavior
and political participation. Recent publication: The Sociocultural Identity of Young
People in Post-communist Romania. Attitudes Towards Work and Emigration (co-
author), Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. XII, no. 1, 2012,
pp. 91-104; „Descentralizare şi regionalism în România. Modele de reformă a
administraţiei regionale în discursul public”, in D. Dragoman, D.A. Popescu (eds.)
Gestiunea politicilor publice teritoriale şi integrare europeană (Sibiu, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010).

Simona GIORDANO is PhD Candidate in Demography, Department of Political


Science, University of Bari.

Florin GRECU, Ph. D. in Political Science at the University of Bucharest. He is


lecturer at „Hyperion” University of Bucharest, Faculty of Social, Humanities and
Natural Sciences, Department of Political Science. He published „Construcţia unui
partid unic: Frontul Renaşterii Naţionale”, Enciclopedică Publishing House,
Bucharest, 2012 and of several academic articles on Romanian authoritarian
monarchy and voting behavior, indexed in international databases such as Sfera
Politicii and South-East European Journal of Political Science.

Rada Cristina IRIMIE, „Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca.

Victor MANCIU graduated in International Relations and European Studies at


West University of Timişoara in 2012 and currently he is a MA student in European
Comparative Studies at West University of Timişoara. He wrote his bachelor thesis
on European Constitutional Treaty from a rawlsian perspective of overlapping
consensus. His main academic interests are European identity, ideologies, political
philosophy and political theory.

212
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Dan PAVEL is a philosopher, writer, journalist and political consultant. He founded


22 magazine and academic journals of political science like Sfera Politicii and Polis.
He taught political science at „Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca and he is
now a teacher at the Faculty of Political Science, University of Bucharest. He led the
Roamanian Branch of the american foundation Project on Ethnic
Relations (Princeton, New Jersey), he was Director of Research at Institute of
Political Studies of Defence and Military History and coordinated companies of
political and electoral consulting. He published Bibliopolis (1990), Etica lui Adam.
Sau de ce rescriem istoria (1995), Cine, ce si de ce? Interviuri despre politica si alte
tabuuri (Polirom, 1998), Leviathanul bizantin (Polirom, 1998), „Nu putem reuşi
decât împreună”. O istorie analitică a Convenţiei Democratice, 1989-2000
(Polirom, 2003, împreună cu Iulia Huiu) and Democraţia bine temperată. Studii
instituţionale (Polirom, 2010).

Dragoş-Andrei PREUTESCU Graduate of the Faculty of Philosophy and Social-


Political Sciences, with the specialization International Relations and European
Studies, from the „Alexandru Ioan Cuza University” of Iaşi. His areas of research
include political theories and ideas, political philosophy, political culture, diplomacy
and European policies.

Dorina ŢICU currently works as an Assistant Professor at the „Alexandru Ioan


Cuza” University in Iaşi (Romania). Her education includes a a licence in political
sciences and a MA in publiC administration granted by Alexandru Ioan Cuza
University. In 2013, she received his PhD in Political Sciences with a thesis
focusing on Rationality and decision in public policies. Her main research interests
include public policies, public administration, and political sciences. She has
published a number of papers such as: Values linking Hofstede’s cultural dimensions
to Adrian Paul-Iliescu's „right” & „left” interpretations from Popper's „Open
society” perspective (2010), Public policies – from the dilemma of resources
allocation to the ethical decision making (2011), A design for the evaluation in
public administration (2011), Models of the implementation in public administration
(2012), Elements in the logic of the decision in public administration in the Region
of Moldovia (2013), Axiological dimensions involved in public policies process
(2013).

213
POLIS

Instrucţiuni pentru autori


Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în
faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite
vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai
revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a
articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la
confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele
dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: polis@upa.ro
La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos.
Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă
aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate


articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea
integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile
pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte
introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse
între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele
vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind
fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între
paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii:
titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de
cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI
Prenume NUME
Afiliere instituţională
Adresa de mail

Rezumat
Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt,
conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise,
argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea
gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea
programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu
greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o


secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

214
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o


secţiune de concluzii.

Bibliografie
CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998.
PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura
Polirom, Iaşi, 2011.
ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”,
Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice
STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania,
Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_
view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013)
_____
NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în
ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi
figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de


Academia Română.
În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate
cu ajutorul notelor de subsol.
Exemplu:
[…] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în
studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […]
_____
1
Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura
Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol,


listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi
menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile
generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul
electronic a fost accesat de către autorul articolului.

215
POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din


programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând.
La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate
detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi
prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple).
Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine
(ibid., op. cit. etc.).

216
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors
The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which
have not been published elsewhere and are not under review by other scientific
journals.
Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our
reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision
to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial
confirmation of receipt.
Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form
(.doc or .docx):polis@upa.ro
Before sending us your work, please use the following guidelines to write your
paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these
instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written
in Romanian and English.
All articles should comply with the general standards of academic and scientific
writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections,
and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with
spaces (10 to 20 standard pages).
Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word,
with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before
and after paragraphs.
The first page of your article should include the following information: article
title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350
words, and 4-6 keywords.
Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE
First name(s) SURNAME
Institutional affiliation
E-mail address

Abstract
Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s
content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main
arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and
lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language
and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject
articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

217
POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the


paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research
hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a
section of conclusions.

Bibliography
BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the
Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001
FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach,
Claredon Press, Oxford, 1996
ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”,
Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources
STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania,
No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_
view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____
NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order
of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in
excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian
Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in
footnotes.

Example:
[…] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan
describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […]
_____
1
Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura
Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes,
listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the
Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in
agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by
mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

218
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option
available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time
an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details,
including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for
multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work
should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

219
POLIS

Bun de tipar: 2014 • Apărut: 2014 • Format 16 × 24 cm


Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13
Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197
editura_ie@yahoo.com; www.euroinst.ro

220