1.

Sistemul de sanatate-definitii, tipologie

=ansamblul organizatiilor de sanatate pe care il compun. Acestea sunt diferite din pct de vedere al
structurii organizatorice, al logisticii, al scopului propus, al culturii organizationale, insa numitorul lor
comun este pacientul.
=totalitatea resurselor de promovare a sanatatii, de profilaxie, de ingrijiri medicale, incluzand
organizatiile sanitare si relatiile dintre ele.
=ansamblul resurselor ce ofera ingrijiri medicale si promoveaza un stil de viata sanatos
Este direct dependent de finantare respectiv de procentul din PIB alocat.
Conditii:
-acoperirea generala
-accesibilitate prompta
-pertinenta fata de nevoi
-echitatea
-posibilitatea de alegere
-eficacitatea
-eficienta inalta
-accesibilitatea sociala larga
-responsabilitatea statului fata de sanatatea publica
Subsisteme:
-producerea si dezvoltarea resurselor umane, materiale si financiare
-intocmirea de programe de sanatate si supravegherea acestora
-sys de finantare prin colectarea de taxe, impozite, contributii
-organizatii care intra in contact direct cu utilizatorii

2. Sistemul de sanatate-obiective, relatii, clasificare

Obiective:
-imbunatatirea starii de sanatate
-tinerea sub control a epidemiilor
-profilaxie
-depistare precoce a maladiilor
-servicii de sanatate la standarde inalte
-acces echitabil in servicii

Relatii: -simple: medic-pacient

-complexe: contin si un tert: ex CNAS
Clasificare sistemelor:
-dupa finantare
-dupa sursa: plata directa, asigurare sociala, asigurare privata, asigurare guvernamentala
-dupa gradul de acoperire: contribuie din veintul fiecaruia, oamenii cu venituri mari,
guvernamentala
-de tipul platii: co-asigurarea, co-plata
-de renumerarea medicilor: plata pe serviciu, plata pe diagnostic, salariu, plata prin
stimulente
-dupa tipul relatiilor
-medic-pacient: plata directa, asig. Sociala, asig. Privata
 -medic-pacient-tert: asig contractuala, contract public, asigurare voluntara
-dupa rolul statului
-sys liberal/national/intermediar

3.Sistemul de sanatate-structura, finantare

Prin modul de organizare, sys romanesc a preluat cate putin din fiecare: de la britanici modul de
organizare a asistentei primare, de la frantuzi si nemti principiul solidaritatii si echitatii, iar plata in
functie de nr cazurilor rezolvate de la SUA.
Implementarea in domeniul sanitar a presupus crearea si operationalizarea sys de sanatate,
descentralizarea serviciilor, redefinirea cadrului legal de furnizare a serviciilor sanitare, elaborarea si
implementare normelor specifice de asigurare a calitatii
Directionarea resurselor este determinata de balanta prioritatilor pentru indeplinirea obiectiv. Sociale:
sanatate, eudcatie, protectie sociala.

Finantare=colectare a fondurilor pentru serviciile de sanatate, de alocare a fondurilor pentru plata

serviciilor de sanatate, de alocare a fondurilor la nivel regional sau de remunerare a factorilor de
productie.

Principalele surse:
-Impozitele generale(colectate la bugetul statului)
-Primele de asigurare obligatorii(ptr toata populatia)
-Primele de asigurare voluntare
-Plata directa a serviciilor medicale
In Romania, principala sursa = platile de la casele de asigurari de sanatate.
Alte surse de finantare ar fi creditele nerambursabile, veniturile extrabugetare, donatiile si
sponsorizarile.
Sistemul de sanatate este in relatie directa cu sursele de finantare. Acestea sunt necesare pentru dotarea
cu aparatura, pregatie si salarizare a resursei umane, achizitionarea de medicamente si echipamente
medicale etc..
Modalitatile de finantare sunt colectarea si alocare de fonduri si formele de plata directe. Alocarea
fondurilor reprezinta componenta cea mai importanta deoarece determina performanta sys.
Modul de plata al furnizorilor de servicii se realizeaza cel mai des prin salariu, plata la ora, plata pe
cazuri rezolvate sau consultatii.
Asigurarile de sanatate sunt principalul sistem de finantarere a sys sanitar romanesc. Pacientul plateste o
prima societatii de asigurari prin care isi asigura anumite beneficii in cazul unui eveniment nedorit. Polita
de asigurare va acoperi diferenta dintre costul serviciilor medicale si cat acopera societatea de asigurari.
Tipurile de asigurari: sociala si privata. Cea sociala este obligatorie si beneficiile se stabilesc in functie de
legislatia in vigoare.
4. Conceptul de sanatate-definitie, dimensiuni

=starea completa de confort din ounct de vedere fizic, mental si social sau absenta bolii si infirmitatii.
=capacitatea unui sistem- celula, organism, familie – de a raspunde adaptiv provocarilor variate din
mediu- fizice, chimice, infectioase, psihologice sau sociale.
Sanatatea emotionala = constientizarea, sensibilitatea si acceptarea sentimentelor sau abilitatea de a le
exprima si de a le stapani cu succes. SE permite oamenilor sa faca fata mai usor stresului, sa mentina
relatii bune cu familia si prietenii si sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile lor. Un individ cu o
buna stare emotionala manifesta o rata scazuta a bolilor legate de stres(ulcere, migrene, astm).
Sanatatea intelectuala= pune accent pe cunostinte, invatare, creativitate, rezolvarea problemelor si
interesul pentru idei noi aparu de-am lungul vietii. Sanatatea ocupationala se refera la pregatirea pentru
munca si urmarirea unui loc de munca semnificativ, satisfacator si potrivit cu interesele, aptitudinele si
sistemul de valori al fiecari individ.
Sanatatea fizica tine de prevenirea bolilor si incurajeaza efortul fizic, dieta sanatoasa, cunoasterea si
utilizarea corecta a sys de ingrijire medicala.Ex: reducerea comportamentelor la risc*.
Sanatatea sociala se afla in stransa legatura cu natura, famulia si semenii din comunitate. Ea se refera la
capacitatea de realizare a rolului in viata, ex (sotie, parinte, prieten, cetatean) intr-un mod placut fara a
tulbura climatul de ecologie sociala.
Sanatatea spirituala presupune conceptul de gasire al unui scop in viata si de comportare in mod adecvat
valorilor si credintelor unui individ. Include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau
sentimentul de pace launtrica. Apartenenta religioasa e asociata cu rata scazuta de boli cronice, ea
afectand comportamentele ce pot conduce la probleme de sanatate.
Principalele tipuri de nevoi de sanatate:
-nevoia perceputa: ce crede pacientul ca are nevoie
-nevoia ceriuta: ce solicita pacientul
-nevoia normativa: ce considera medicul ca are nevoie pacientul
-nevoia comparativa: ce are nevoie pacientul comparativ cu populatia

5.Conceptul de sanatate- stiluri de viata si nevoi personale

Stilul de viata se refera la modul de ansamblu in care traieste un individ – atitudini, obiceiuri,
comportamente in viata cotidiana.
Exista doua tipuri de elemente caracteristice stilului de viata:
-sanogene(care promoveaza si fortifica sanatatea) – se cultiva in copilarie in cadrul famileii apoi
in scoli, societate, etc.
-patogene(care reprezinta factorii cauzali sau de risc pentru imbolnaviri)- “chestii rele” si “boli ce
rezulta din chestiile rele”
Componentele stilului de viata: munca, recreerea, hranirea, solutionare problemelor etc. Fiecare individ
este liber sa isi aleaga si sa isi dezvolte propriul stil de viata.
Tipuri de stil:
-de lucru
-recreational
-cunoastere
-de comunicare
 -nutritional

Nevoile personale sunt clasificare sub forma piramidei lui Maslow:

-autodepasire
-nevoi de recunoastere
-nevoi sociale
-nevoi de siguranta
-nevoi fiziologice

Nevoile se pot grupa in mai multe categorii asociandu-le un tip de marketing corespunzator:
-cand organizatia satisface cerintele consumatorilor exprimate in mod direct: market reactiv
-cand organizatia nu cunoaste nevoile clientilor si le intuieste: marketing anticipativ
-cand organizatia fabrica produse ce au noi utilizari: marketing creativ
Stilul de viata prezinta si variabile: sexul, venitul, segmentarea demografica, segmentarea psihografica,
clasa sociala etc.

6.Conceptul de marketing – definitii

Prima definitie a marketingului data de Asociatia Americana de Marketing : “Marketingul reprezinta

procesul planificarii si executiei conceptului, stabilirii pretului, promovarii si distributiei ideilor, bunurilor
si serviciilor pentru a crea schimburi care sa satisfaca obiective individuale si organizationale.
3 idei esentiale: -se includ in domeniul marketinguluii atat bunuri materiale cat si servicii
-inglobeaza si idei ce apartin domeniilor nelucrative care nu comercializeaza bunuri sau
servicii
-se contureaza mixul de marketing compus din produs, pret, promovare si distributie.
O alta definitie e data de Kotler:”Marketingul reprezinta o conceptie moderna in orientarea
intreprinderilor concretizata intr-un ansamblu coerent de activitati practice programate si organizate prin
utilizarea unor metode si tehnici stiintifice.
Exista si alte definitii care subliniaza trasaturi ale marketingului:
-se integreaza in orice tip de organizatie
-actiunile trebuie adaptate tipului de public
-realizarea actiunilor trebuie sa se bazeze pe cunoasterea anticipata a nevoilor si dorintelor
publicului tinta
-actiunile au ca finalitate satisfacerea dorintelor si nevoilor prin plasarea produselor acolo unde
sunt consumate si prin informarea si comunicarea cu consumatorii
-organizatia trebuie sa aiba o comunicare interna corespunzatoare culturii sale
-orientarea spre profit a.i. costurile de productie sa fie reduse iar pretul oferit de pacient sa fie in
concordanta cu oferta organizatiei

7. Conceptul de marketing-evolutii, elemente

Orientare spre:
a.Productie(1900-1930) : atitudinea consta in faptul ca “un produs bun se vinde singur”
b.Vanzari(1930-1950): deviza este ca “o activitate promotionala bine gandita il va determina pe
consumator sa cumpere produsul potential”
c.Marketing(1950-1990): incepe orientarea spre piata si spre client in sensul ca el este “cel ce decide”
d. Marketing relational(1990-azi): fidelizarea clientilor este cheia succesului, actiuni orientate spre
protectia mediului

Conceptul de marketing se bazeaza pe urmatoarele elemente:

-piata-tinta
-obtinerea schimbului
-nevoile si dorintele clientului
-marketing integrat prin aplicarea sa in toata organizatia
-obtinerea de profit
-satisfacerea cerintelor clientului la un nivel optim

8.Conceptul de marketing in ingrijile de sanatate- aparitie si dezvoltare

In a doua jumatate a sec XX apare o noua orientare ce consta in determinarea prealabila a nevoilor si
dorintelor consumatorilor vizati si furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masura si intr-un mod
mai eficient si mai operativ decat concurenta.
Astfel Richard K. Thomas identifica principalele etape in evolutia marketingului:
A. 1950-1960: a inceput implementarea conceptului de marketing in domeniul sanatatii. Industria
farmaceutica a adoptat o serie de metode, tehnici si concepte de marketing, spre deosebire de
furnizorii de servicii medicale care considerau marketingul neetic. Industria spitaliceasca a
introdus un numar tot mai mare de servicii dar a continuat sa reflecte orientarea spre productie.
Accentul era pus pe furnizarea caltiatii serviciilor oferite pietii, iar majoritatea furnizorilor de
servicii de sanatatea detineau monopolul pe piata pe care actionau.
B. 1960-1970: se extinde dezvoltarea sectorului serviciilor de sanatate odata cu cresterea rolului
relatiilor publice.Publicul tinta era considerat ca fiind format fie din medicii din asistenta primara
care ii trimiteau la specialisti, pacientii nu erau un factor decisiv deoarece ei nu alegeau la ce
spital se duc. Singurele suporturi media utilizate au fost tipariturile(brosuri sau publicatii)
C. 1970-1980: spitalele au inceput sa se implice din ce in ce mai mult in problemele comunitatii . A
crescut nr spitalelor bazate pe profit. A inceput orientarea spre vanzari odata cu schimbarile din
sistemul de finantare. Pacientii puteau sa isi aleaga spitalele, deci spitalele au adoptat strategii de
vanzare a serviciilor. Pentru promovare se foloseste publicitatea la televiziune si radio. Creste
competivitatea intre spitale si apar cercetari cu privire la gradul de satisfactie al pacientilor.
D. 1980-1990: domeniul sanatatii a evoluat de la o piata a vanzatorului la o piata a cumparatorului,
de la o piata a ofertantului de servicii la o piata a pacientilor. Importanta pacientului a crescut ca
urmare a introducerii sistemului de plata bazat pe previziune.
E. 1990+: rolul marketingului a crescut odata cu dezvoltarea pietei serviciilor de sanatate.
Marketingul este privit ca o functie integrata activitatii organizatiilor sanitare si apare o noua
generatie de manageri ai sistemului de sanatate.
Principalii factori care au determinat extinderea marketingului:
-liberalizarea si dereglmentarea
-schimbarile demografice si sociale
 - evolutia domeniului sanatatii
-tehnologia
-perspectiva intreprinderilor asupra sanatatii.

9. Conceptul de marketing in ingrijirile de sanatate- particularitati, functii

Piata – existenta unei piete reale, in domeniul sanatatii este discutabila deoarece o crestere a ofertei de
servicii nu inseamna de obicei o scadere a pretului si nici o crestere a cererii nu determina o crestere a
pretului.
Oferta depinde de politica guvernului si de alte restrictii iar cererea e determinata de nivelul asigurarilor,
disponibiltatea resurselor si activitatea medicilor de familie.
Organizatiile – chiar daca isi stabilesc activitatea in functie de profit, unele sunt fortate sa accepte clienti
care nu sunt capabili sa plateasca. Cele mai multe organizatii au o dubla ierarhizare a puterii: specialistii
din medicina si administratorii urmarind obiective diferite. Decizia de a apela la o organizatie sau alta
apartine consumatorului final.
Produsul – exista o gama larga de servicii pentru care nu exista produse substituibile ca in alte servicii.
Personalul – organizatiile sanitare sunt dominate de personal medical si mai putin de manageri. Medicii
iau de obicei deciziile in interesul pacientilor in timp ce managerii sunt tentati sa ia deciziile in interesul
organizatiei pe care o conduc, generandu-se astfel un conflict.
Consumatorii – difera de cei ai altor bunuri si servicii.
Michael Baker face referire la urmatoarele functii ale marketingului:
-prospectarea pietei
-dezvoltarea si proiectarea produselor/serviciilor
-influentarea cererii, asigurarea serviciilor specifice
Functiile marketingului ingrijirilor de sanatate:
-investigarea nevoilor pacientilor
-conectarea dinamica a organizatiei santiare la mediul economico-social
-satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum sanitar
-maximizarea eficientei economice
Intr-o alta abordare, functiile marketingului constau in:
-studiul pietei serviciilor sanitare si identificarea oportunitatilor
-managementul serviciilor sanitare existente
-alegerea si motivarea canalelor de distributie
-promovarea serviciilor sanitare
-stabilirea tarifelor
-planificarea activitatii de marketing sanitar
Marketingul ingrijirilor de sanatate, prin studierea pietei, trebuie sa identifice si sa previzioneze:
-evolutia cererii de servicii de ingrijiri de sanatate
-tendintele acesteia
-oportunitatile de piata aferente noilor servicii de sanatate
-cererea potentiala pentru noile servicii

10. Conceptul de servicii- definitie, evolutie, functii

 Serviciile reprezinta un sistem de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste o anumita utilitate
ce ii confera avantaje si satisfactii destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
Philip Kotler: “Serviciul este orice actiune sau executie pe care un subiect o poate efectua pentru un
altul, care este eminamente intangibila si care nu are drept consecinta transferul proprietatii asupra unui
bun material.
Cristian Grönroos: “Serviciul este o activitate sau un grup de activitati, mai mult sau mai putin tangibile,
care au de obicei loc in momentul interactiunii dintre cumparator si prestator”
Din perspectiva marketingului e definit:”Serviciile reprezinta activitati, beneficii sau utilitati care sunt
oferite pe piata sau prestate in asociere cu vanzarea unui bun material.”
Etapele evolutiei:
E1: 1930-1950 orientare spre vanzare
E2:1950-1970 orientare spre publicitate si comunicare
E3:1970-1980 orientare pe dezvoltarea produsului prin cercetare-dezvoltare si segmentare
E4:inceput 1980 orientare spre diferentiere si concurenta
E5:mijlocul 1980 orientare spre clienti
E6:inceput 1990 orientare spre calitate
E7:1990+ orientare spre fidelizarea clientilor
Functiile serviciilor(diferente intre marketingul serviciilor si marketingul bunurilor):
-Marketingul serviciilor nu poate influenta decizia de cumparare a consumatorilor prin metode de
promovare
-Serviciile sunt vandute inainte producerii lor
-In servicii sunt vandute “promisiuni”
-Serviciile se bazeaza foarte mult pe formarea profesionala a personalului
-In servicii este esentiala imaginea si pozitionarea ofertantului de servicii
-Serviciile se bazeaza pe marketingul relational urmarind fidelizarea clientilor inca de la prima
servire

11. Conceptul de servicii- clasificare, componente, evaluare

Clasificare:
-dupa natura beneficiarului
-dupa participarea beneficiarului
-dupa natura nevoilor satisfacute
-dupa natura efectelor
-dupa formade proprietate
-dupa natura activitatii desfasurate de prestator
-dupa natura domeniului vizat
-dupa modul de procurare a serviciilor
-dupa raportul capital-munca
Principalele componente:
Marketingul extern este un flux de informatiice se realizeaza de la compania spre
consumatori(lansare, informare, distributie,promovare servicii oferite)
Marketingul intern se efectueaza intre companie si angajatii proprii(au ca rezultat final licrarea
serviciului promis).
 Marketingul interactiv se face intre angajati si consumatori prin activitati de furnizare a serviciilor
de calitate la nivelo promis
Consumatorii au 2 niveluri de exprimare a evaluarii unui serviciu: nivel acceptat si nivel dorit. Cele mai
multe servicii sunt incadrate intre cele doua nivele= zona de toleranta. Nivelul de toleranta este limita de
la care un consumator considera ca un serviciu este satisfacator.
Calitatea serviciilor depinde de:
-credibilitatea exprimata de prestarea cat mai eficienta a serviciilor
-tangibilitate prin elemente cat mai sugestive si atractive
-amabilitatea din partea personalului
-personalizarea serviciilor dupa nevoi specifice
-responsabilitatea in acordarea atentiei cuvenite fiecarei solicitari

12. Conceptul de servicii in ingrijirile de sanatate- caracteristici, continut

Caracteristici:
-furnizorii actioneaza in mod direct asupra pacientilor consumatori ai serviciilor
-beneficiarul cumpara/foloseste nu un produs ci o anumita utilitate
-serviciile sunt consumate pe masura ce se produc, modificarile pacientilor avand loc simultan cu
productia serviciilor
-productia serviciilor sanitare are loc in momentul interactiunii din medic si pacient
Particularitatile serviciilor de ingrijiri de sanatate:
-complexitatea si heterogenitatea (vizeaza atat structura productiei cat si a ofertei serviciilor)
-gradul inalt de specializare a producatorilor de servicii sanitare(furnizorii sunt specializati pe
reumatologie, hematologie, cardio, endocrinologie)
-capacitatea organizatorica a furnizorilor de servicii sanitare de a presta activitati utile pacientilor
-intangibilitatea= caracteristica esentiala
-inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului medical si a pacientului: presupune un
contact direct intre medic si pacient
-variabilitatea si eterogenitatea serviciilor sanitare
- nestocabilitatea
Prezenta pacientului ca parte a sistemului de prestatie este principalul element care marcheaza procesul de
productie a serviciilor de ingrijiri de sanatate.

13. Conceptul de ingrijiri de sanatate- definitii, functii, clasificare

Serviciile de sanatate promoveaza confortul fizic, mental, etc al unui individ; unitatea obtinuta de
consummator in urma unor activitati interconditionate care au la baza relatia prestator-client si care se
concretizeaza in acest confort fizic psihic si social.
Clasificare- de asistenta medicala preventive de promovare a sanatatii si de doagnostic precoce
- servicii medicale ambulatorii
- servicii medicale spitalicesti (presupun spitalizarea)
- servicii de asistenta medicala
- servicii de urgenta
- servicii de reabilitare
- servicii pre-, intra-, post natale
- ingrijiri de sanatate la domiciliu
Functii
- functia de promovare a sanatatii;
- functia de prevenire a imbolnavirilor si depistarea timpurie a bolilor;
- functia curativa;
- functia de reabilitare a sanatatii.

Clasificare in fct de:

- nivelul ingrijirilor
- gradul de dificultate
- durata petrecuta in cadrul unitatii spitalicesti
- necesitatea de srvicii
- beneficiar
- contributia tertului platitor

In demersul unui proces de ingrijiri de sanatate se stabilesc :

- relatii intre pacienti
- relatii intre pacienti si personalul medical

14. Conceptul de servicii – in ingrijirile de santate – personal de executie, pacient

Caracterul serviciilor de sanatate alaturi de simultaneitatea productiei si consumul acestora confera

personalului prestator un rol essential in cadrul procesului de prestare. Asadar calitatea personalului este
direct proportionala cu calitatea serviciului prestat si cu satisfactia consumatorulu si respective starea lui
de sanatate.
Formarea personalului medical este luna si costisiroare si are reglementari specifice . Medicii iau de
obicei deciziile in interesul pacientilor spre deosebire de managerii organizatiilor care iau decizii in
vederea obtinerii profitului. Astfel apar conflicte intre obiectivele medicilor si ale managerilor.
Personalul de contact trebuie sa detina asadar 4 competente:
- comerciale
- tehnice
- aptitudini de comunicare
- calitati institutionale
Comportamentul personalului si atitudinea in relatiile cu clientul sunt elemente f importante care
influenteaza perceptia consumatorului. Asadar aceste elemenre depind de succesul prestatiei. Pentru a
obtine succesul, organizatiile au dezvoltat conceptul de marketing intern care presupune angajarea celor
mai buni specialisti din domeniu si dezvoltarea unui sistem permanent de pregatire si perfecrionare
profesionala, precum si unui sistem de evaluare si recompensare a prestatorului de servicii.
In ceea ce priveste pacientul, politica serviciilor de sanatate presupuna si creerea de programe si
orientarea asupra acesruia. Aceasta concentrare pe client se realizeaza utilizand intrumenre si tehnici
relevante, recunoscand relatia strategica pe care o doreste accesta. Satisfactia clientului (pacientului)
reprezinta astadar nu numai un obiectiv ci si un intrument de marketing. Ingrijirea sanatatii reprezinta
astfel “o coproductie” a medicului si a pacientului si neparticiparea pacientului reprezinta limitarea a
ceea ce medicul poate sa indeplineasca.
15. Strategii de marketing in ingrijirile de sanatate

In domeniul serviciilor medicale, nucleul strategiei e reprez de calitatea serviciilor.

Organizatiile de succes au o strategie clara, competitiva care seimpulsioneaza continuu si care defineste
serviciul.
Strategiile din sistemul de sanatate reprezinta atitudinea serviciilor sanitare in raport cu componentele
acestuia
Abordarea strategica si adaptarea organizatiei presupune:
-segmentarea pietei
-alegerea pietei-tinta
-pozitionoarea serviciilor pe piata
-elaborarea strategiei
Strategia este potentata de 3 grupe de strategii secventiale:
-orientate spre mediu/concurenta/nevoile pacientilor
Se pune in aplicare prin mixurile de marketing care trebuie sa se interconditioneze reciproc.
Elementele mixului trebuie sa cuprinda:
-produsul, pretul, distributia, promovarea, serviciu clienti

16. Politica de produs

In domeniul medical produsul e global alc dintr-o serie de elemente unitare

Oferta de servicii in cadrul sistemului de sanatate cuprinde urmatoarele categorii:
-servicii de diagnostic si tratament
-servicii de recuperare medicala
-servicii de prevenire si educatie ptr sanatate
-servicii de promovare si instruire
-servicii de reglementare
-servicii de cercetare medicala
-un numar mare de servicii sociale asociate
Produsul reprezinta ceea ce li se vinde consumatorilor.
Produsul depinde de comportamentul consumatorului si beneficiile asociate acestui comportament.
Politica de produs = conduita pe care o adopta spitalul referior la dimensiunea structurala a gamei
serviciilor
Principalele obiective:
-consolidarea pozitiei in cadrul actualei
-diferentierea fata de oferta altor concurenti
-atragerea de mai multi consumatori
-echilibrarea actiunii orientate
Criterii: calitatea, productivitarea, gradul de diversitate.
Calitatea sta la baza serviciilor medicale, fiind inseparabila de utilitate.
Diferentierea reprezinta un mod de repozitionare a produsului pe piata.
Strategiile vizeaza:
-avantajul operational
-apropierea de consumator
-avantajul prin produs
17. Politica de pret

Pretul produselor din domeniul sanitar e reprezentat de costul pe care piata tinta il asociaza cu produsul
oferit de organizatia sanitara. Pretul reprezinta valoarea de schimb a serviciului de ingrijire a sanatatii
respectiv suma de bani pe care pacientul o ofera in schimbul beneficiilor oferita de utilizarea acestuia.
Costurile nemonetare sunt intangibile si se reflecta in timpul, efortul si incomfortul asociate cautarii
cumpararii si utilizarii serviciului. Aceste pot fi grupate in:
-costul timpului
-costul legat de efortul fizic
-costul psihologic legat de riscuri, de sentimentul de teama
-costurile senzoriale=senzatiile neplacute, incomfortul
Principalele forme de plata a serviciilor de sanatate sunt:
-asigurarea sociala de sanatate
-asigurarea privata de sanatate
-piata directa
-co-plata
Pretul reprezinta un indicator al calitatii serviciilor de sanatatie si modul in care pacientii percep
valoarea serviciului de sanatate si modul in care privesc organizatia.
Pentru elaborarea pretului, organizatiile trebuie sa ia in calcul urmatoarele elemente:
-oferta de servicii care genereaza trei tipuri de strategii de pret:
-strategia pretului forfetar
-strategia pretului diferentiat
-strategia preturilor combinate
-modul de formare al pretului care genereaza 3 tipuri de orientari:
-orientare in functie de costuri
-orientarea dupa concurenta
-orientarea dupa cerere

18. Politica de distributie

Distributia serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura accesul pacientilor
la serviciile de ingrijire a sanatatii impreuna cu sistemul de relatii care se stabilesc intre furnizori, pacienti
si intermediari.
Distributia se realizeaza prin deplasarea pacientului la organizatia de sanatate sau prin deplasarea
furnizorului de servicii medicale la pacient in cazul pacientilor nedeplasabili care solicita ingrijiri la
domiciliu.
Reteaua de distributie a serviciilor de sanatate este constituita din totalitatea locurilor in care sunt
dispuse unitatile sanitare- spitale, clinici, centre de diagnosticare, dispensare etc.- prin care se realizeaza
furnizarea serviciilor catre pacienti.
Obiectivul fundamental al strategiei de distributie este ca serviciul de sanatate oferit sa fie cat mai placut
si convenabil pentru publicul tinta.
Punctul de plecare in proiectarea unui sistem de distributie il reprezinta analiza nevoilor si a
comportamentului pietei tinta.
Procesul de formulare a strategiei de distributie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
-analiza cerintelor pacientilor care constituie piata tinta
-definirea obiectivelor strategiei de distributie
-elaborarea variantelor strategice de distribtuie
-stabilirea criteriilor de selectie si evaluarea variantelor strategice
-selectarea celei mai adecvate variante strategice de distributie
19. Politica de promovare

Organizatia moderna evolueaza in conditiile unui mediu format dintr-un public numeros si bine
structurat cu care intretine relatii complexer. Principala grija a organizatiei e de a comunica eficient cu
toate categoriile de public, astfel marketingul relational castiga tot mai mult teren.
Promovarea reprezinta cea mai vizibila componenta a demersurilor de marketing a organizatiilor
sanitare. Astfel, ea face legatura intre activitatile organizatiei care se reflecta in produs, pret si distributie
si consumatorii sai efectivi sau potentiali.
*Subiectul asta mi se pare destul de mic, scrieti si voi de publicitate si restul*

LP 1 - Aparatura si echipamente pt. explorari functionale

A. Stetoscoape, tensiometre, glocometre
B. Electrocardiografe, electroencefalografe
C. Ecografe
D. Endoscoape: fibro endoscoape, video endoscoape, eco endoscoape

3.Glucometrul – prin prisma complicatiilor, diabetul zaharat impune monitorizarea corecta si

constanta a valorilor glicemiei.
- aparat mic, portabil, usor de utilizat atat de catre medic cat si de catre pacient prin ;
- cu o sg picatura de sange se afla val. corecta a glicemiei in cateva sec.
- efectuare rapida si repetata:
- urmarire usoara a fluctuatiilor

LP 2 Echipamente pt analize de laborator

1. Microscoape
2. Aparatura pt laboratorul de anatomie patologica
3. Aparatura pentru hematologie

MICROSCOAPE-
- analiza completa a organismului uman
- termenul de microscop defineste intrumentul optic care mareste imaginea printr-un sistem de lentile
- 2 clase: cu lumina artificiala
cu insertie
- Exemple: Medicus HF, WILOCYT K
LP3 Echipamente pt. radiologie si imagistica

1. Echipamente pt. radiografie

2. Mamografe
3. Osteodensiometre
4. Echipamente de CT si de imagistica nuleara
-CT
-RMN
-tomografe computerizare cu emisia unui foton SPECT
 - Biorezonanta magnetica
Echipamente pt radiografie : Radiografia = metoda bazata pe proprietatea radiatiilor Rpntgen de a
impresiona emulsia fotografica, ulterior hartia sau filmul fotografic diind citite sau interpretate ca img.
Radioscopice.
-masa radiografii TEMCO GRX-01 – ideala pt diag ciu raze X
-radiografii craniu, torace, pelvis, schelet, extremitati
-pacientul sta culcat/in picioare.
-TCA 6 . – Aparat rontgen complex,ofera flexibilitate, echipat cu lant TV si brat in C, pt sala de
operatii- pt masurarea stenozelor

LP 4 – Echipamente de chirurgie

A. Echipamente pt. chirurgie generala

1. Aparate de electrochirurgie
2. Radiocautere
3. Aparate de criochirurgie
4. Aspiratoare chirurgicala
B. Echipamente pt. chirurgie urologica
1. Disestor ultrasonic
2. Electro si radio- cauter/bisturiu
C. Echipamente pt. Neurochirurgie
1.Disector ultrasonic
2. Electro si radio-cauter/bisturiu
3. Electroencefalograf
D. Echipamente pt. chirurgie plastica
1. Echipamente de radiofrecventa
2. Electro si radio-cauter/bisturiu
3. Platforme Laser
4. Sisteme de terapie fotodinamica
E. Echipamente pt. chirurgie ortopedica
1. Radiocautere
2. Aspiratoare chirurgicale
3. Sisteme Tourniquet

Echipamente pt. Neurochirurgie – neurochirurgia = ramura esentiala a medicinei ce presupune

management operator si nonoperator al afectiunilor sistemului nervos central, perifecric si autonom
precum si afectiunile tesuturilor de suport; chirurgir de mare finete cu riscuri mari intra si post operatorii.
1.Disector ultrasonic – utilizat si in alte domenii medicale, important pt cuagularea rapida a tesuturilor
2. Electro si radio-cauter/bisturiu – folosit in toate ramurile chirurgicale, ofera avantajele unei incizii
precise de mare acuratete si o hemostaza rapida si eficienta.
3. Electroencefalograf – descrie principalele unde emise de creier si le inregistreaza, rezultatul fiind
encefalograma.